Planul de afaceri pentru Restaurantul Delicious

Continutul planului de afaceri

Rezumat
1. Afacerea
Introducere
Misiunea afacerii
Obiective pe termen scurt
Obiective pe termen lung
Personalul cheie
2. Piata ~i concurentii
Selectarea segmentelor de piata
Segmentele de piata- marimea lor si potentialul de crestere
Clientii
Concurentii
Strategia concurentiala
3. Vdnzdrile
4. Premise
Furnizorii principali
Controlul calitatii
Echipa de lucru
Salarii
5. Date financiare
Fluxul finaciar, Contul de profit si pierderi, Balanta
Imprumuturi si descoperiri de conturi

Rezumat
Restaurantul Delicious va fi condus in parteneriat, de catre Florin si Alexandra.
Restaurantul va avea 0 capacitate de 30 de locuri, oferind un meniu vegetarian si non-
vegetarian pentru mesele de pranz si cina, La pranz meniul va consta in gustari reci, mancaruri
vegetariene, salate, mancaruri non-vegetariene, adresate oamenilor de afaceri, angajatilor si
clientilor complexului .in care va fi asezat restaurantul. Servirea va fi rapida permitand un
volum mare de clienti. Seara, meniul vegetarian va fi, de asemenea inc1us, dar pe langa acesta
se vor servi ~i mancaruri traditionale, precurn: friptura, pui si peste insotite de sosuri si
dressing-uri speciale. Clientii tinta pentru mas a de seara vor fi tineri cu varste intre 25-35 de
am.
Mancarea preparata in cadrul restaurantului va fi organica, Restaurantul este amplasat
in apropierea unor birouri si al unui centru cornercial. Suma medie cheltuita de clienti la masa
de pranz potrivit estimarilor celor doi antreprenori va fi de 16 lei, iar pentru cina va fi de
aproximativ 22 lei, incluzand bautura. Ambianta asigurata de rnuzica jazz si blues va oferi un
background muzical si 0 atmosfera rafinata,
in primul an cei doi prevad intr-o prima faza, 0 pierdere, datorata costurilor de lansare
ale afacerii si a costurilor de publici tate. In al doilea si al treilea an, prevad un profit bun
datorita unei cresteri de 10%, in fiecare an si a scaderii dobanzilor pentru imprurnuturi.
Datorita veniturilor acurnulate pana la sfarsitul anului trei, acestia cred ca irnprumutul va putea
fi platit pana la sfarsitul anului 4.

1
 Principalele obiective ale afacerii sunt, in primul rand de a atinge previziunile si apoi de
a le depasi pentru a putea opera la capacitatea dorita si de a-si extinde afacerea, prin includerea
in program si a cafelei de dimineata si a ceaiurilor de dupa amiaza, De asemenea, acestia spera
sa poata angaja mai multe persoane cu norma intreaga pentru a-si forma 0 echipa competenta,
astfel incat cei doi parteneri sa se concentreze asupra problemelor importante, a intalnirilor cu
clientii, promotiilor, pre cum si asupra urmaririi planurilor de extinedere ~i dezvolatare pe
viitor. Dupa 5 ani ei spera ca vor reusi sa se extinda si intr-o alta zona.
Afacerea are nevoie de un imprumut initial de 20.000 lei, care vor fi rambursati pe
parcursul a 5 ani, pentru a reamenaja locatia, pentru echipare si pentru plata onorariilor initiale.
In plus, vor fi necesari 1.500 lei conform previziunilor fluxului de numerar pentru finantarea
capitalului de lucru.
Prin atingerea previziunilor de vanzare in primul an, ei cred ca vor fi capabili sa
plateasca acest plus de numerar pana la sfarsitul anului si dobanda aferenta imprumutului,
astfel avand posibilitatea de a incepe plata imprumutului din al doilea an de functionare.

1. Afacerea

1.1 Introducere

Restaurantul Delicious va fi condus in parteneriat de catre Florin si Alexandra. Ei au

trait in Cluj N apoca toata viata si datorita experientei ~i interesului propriu au constatat ca nu
exista restaurante in care tinerii sa poata sa manance dupa amiaza ill locuri care sa le ofere 0
atmosfera plina de viata, sofisticata, cu conditii impecabile, la preturi pe care sa si le poata
permite, si aici se gandeau la 0 masa cu tot cu vin la 22 lei sau chiar mai putin. Printr-o
cercetare preliminara a pietei, au descoperit ca nu exista in zonele de lucru sau de cumparaturi,
un loc unde oamenii sa poata sa manance rapid un meniu cald pentru sume mici, existand doar
fast-food-uri.

1.2 Misiunea afacerii

Sa porneasca si sa dezvolte afacerea in zona Clujului pentru a oferi un meniu cu

preparate sanatoase si preturi mici pentru oamenii de afaceri locali, pentru oamenii care se due
la cumparaturi sau sa se relaxeze, pentru muncitori si mai ales pentru tinerii care prefera 0
arnbianta sofisticata la preturi avantajoase.

1.3 Obiective pe termen scurt

Sa gaseasca si sa transforme 0 locatie potrivita, intr-un restaurant cu 30 de locuri,

bucatarie adecvata, bar, depozit si parcare. Un alt obiectiv este construirea unei clientele
regulate si atingerea previziunilor de vanzare prin promovare, prornotii si mai ales prin
intermediul produsului oferit; acesta fiind servicii prietenoase, eficiente, mancare gatita si
servita in mod elegant.

1.4 Obiective pe termen lung

Primul obiectiv ar fi sa reuseasca sa angajeze personal cu norma intreaga, care sa

formeze 0 echipa de incredere si constiincioasa, sa se intalneasca cu clienti, sa conceapa si sa

2
puna III practica promotiile, sa se ocupe de promovarea restaurantului ~1 III general de
conducerea acestuia. Astfel, ei spera sa construiasca ~i sa extinda afacerea, si in 5 ani sa puna
pe picioare 0 operatiune similara si intr-o alta zona.

1.5 Personalul cheie

Alexandra, 24 ani
Absolventa a sectiei "Controlul si Expertiza Produselor Alimentare" cu specializare in
domeniul managementului in turism, catering si nutritie. Experinta practica a dobandit-o
lucrand in diverse restaurante si fast-food-uri, avand si un an de experienta ca instructor la
Hotelul Continental din Oradea. De asemenea, ea este 0 buna consiliera in planificarea
meniurilor pentru festivitati.

Florin, 27 ani
Experienta in catering la diverse firme specializate, restaurante ~i baruri. A condus propria
afacere de catering in parteneriat pe parcursul a doi ani, la care a renuntat din motive
financiare. Are relatii bune cu furnizorii locali din domeniu, cu consultanti profesionali ~i
cunostinte de contabilitate primara.

Silviu
Consultant financiar. A condus propria afacere in consultanta in inginerie timp de 15 ani si are
experienta vasta in finante si contabilitate.

Filip
Bucatar calificat. Are experienta ca si bucatar in hoteluri de 4 si 5 stele din Bucuresti, Are 4 ani
experienta in conduce rea restaurantului parintilor din Bucuresti.

Petre
Arhitect si topograf. Consilier in planificarea si amenajarea proprietatilor imobiliare.

2. Piata si concurentii

2.1 Selectarea segmentelor de plata

A. Segmente tintii pentru masa de prdnz

1) Cei care merg la cumparaturi - in special femeile casnice cu varste cuprinse intre 30 si
60 de ani.
2) Grupurile socio-economice care locuiesc pe 0 raza de aproximativ 16 krn de restaurant.
3) Oamenii de afaceri locali - to ate grupele de varsta, inclusiv angajati.

B. Segmente tintd pentru masa de cind.

Tineri angajati cu norma intreaga, spre exemplu: functionari de banca, angajati la diverse
companii care muncesc sau locuiesc in zona.

3
2.2 Segmente de piata - dezvoltare si marime

Conform unor studii, iesirile la restaurant au inregistrat 0 scadere la persoanele de peste

45 de ani, in schimb a crescut foarte mult numarul tinerilor care ies din ce in ce mai des sa
manance la un restaurant, acest segment de piata devenind unul la fel de important ca si cel al
celor peste 45 de ani.
Se estimeaza ca aceasta industrie valoreaza aproximativ 15 miliarde de lei in toata tara.

2.3 Beneficiile clientului

Pranz
1. Se poate oferi un pranz tip snack sau un masa completa care este 0 alternativa la
solutiile disponibile pe piata
2. Se vor oferi, de asemenea, meniuri vegetariene si produse complet naturale, lara aditivi
3. Cheltuiala medie pentru 0 mas a de pranz este de aproximativ 16 lei.
4. Servirea va fi rapida si eficienta pentru a se incadra in intervalul pauzelor de masa
pentru cei care lucreaza sau in timpul pe care ~i-l acorda cei iesiti la cumparaturi pentru
un snack.
Dupa-amiaza, seara
1. Se vor oferi meniurile obisnuite de carne si peste servite cu diverse si neobisnuite
sosuri, dressinguri si garnituri
2. Se va oferi un meniu foarte variat pentru cei vegetarieni si pentru cei care doresc sa fie
putin mai aventurosi
3. Cheltuiala medie pentru 0 cina sa fie de aproximativ 22 lei, inc1usiv bautura, ceea ce
este mai ieftin decat majoritatea restaurantelor
4. Atmosfera trebuie sa fie plina de viata si sofisticata, de aceea se va folosi muzica jazz
sau blues, intr-o ambianta serviabila.

2.4 Concurenta

Concurerua directii
Concurenta directa este reprezentata de restaurante care ofera produse sau servicu
similare, diferenta majora fiind absenta meniului vegetarian. In schimb ei ofera 0 larga
varietate de salate. Preturile, atmosfera si piata sunt similare cu cele tinta a celor doi parteneri.
Avantajele acestor restaurante le reprezinta locatia, care este de prima clasa precum si faptul ca
au 0 capacitate de servire mai mare.

Concurenta indirectd - avantaje si dezavantaje

MICILE BARURI
Avantaje
Mancare si servicii de calitate intr-un segment de preturi bine cunoscut. Se adreseaza in special
barbatilor cu varste intre 25-65 de ani.
Dezavantaje
Lipsa. varietatii in meniu sau a serviciilor, decor standardizat ~l 0 atmosfera neatragatoare
pentru tineri.

4
RESTAURANTELE CHINEZESTI / JAPONEZE
Avantaje
Reprezinta 0 atractie pentru clientii care doresc preparate sau experiente exotice. 0 parte din
atractie 0 reprezinta originalitatea, pre cum si senzatia de a pasi intr-o alta lume. Atinge
segmentul care i~i doreste un stil specific de mancare. De obicei, au programe prelungite si
ofera posibilitatea de a lua mas a la pachet.
Dezavantaje
Meniu limitat la traditia tarii de origine. Este in principal bazat pe came. Este destul de scump
in Romania. In general nu se potriveste pentru pram. Multi dintre tineri mananca la aceste
restaurante datorita programului prelungit.

BISTROURl / BERARlI
Avantaje
De obicei au alternative destul de interesante in meniu, decor bun si 0 Iarga varietate de vinuri
si bere. Sunt preferate seara de catre tineri pentru atmosfera non-formala.
Dezavantaje
Serviciile si preparatele variaza foarte mult, adesea destul de scumpe pentru mancarea care se
ofera. Vinurile sunt destul de scumpe.

2.5 Strategia concurentiala

(i) Pretul
Pe baza unor studii de piata, s-a ajuns la concluzia ca exista un segment de piata
neexploatat, referitor la restaurantele adresare consumatorilor cu venituri mici si medii.
Preturile sunt stabilite pe baza unui adaos comercial de 30-50%, dupa cum urmeaza:
Aperitiv - 4 lei
Felul principal - 7 lei
Legume - 3 lei
Desert - 3 lei
Cafea - 2 lei
Vin - 3 lei

Suma medie - 22 lei

La serviciile de catering este posibil sa varieze costul unor produse fata de altele, spre
exemplu:
Supe, aperitive, desert si cafea = 30% adaos
Felul principal = 50% adaos
Vin si alte bauturi alcoolice = 50% adaos

Cina
Preparat Pret Costul ingredientelor Profit brut
(lei) (lei) (%) (lei) (%)
Aperitiv 4 1,2 30 3,5 70
Felul principal 7 3,5 50 3,5 50
Legume 3 1,2 40 1,8 60
Desert 3 1,2 40 1,8 60

5
 Cafea 2 0,4 20 1,6 80
Vin 3 1,5 50 1,5 50
Total 22 9 40,9 13,7 59,1

Priinz
Preparat Pret Costul ingredientelor Profit brut
(lei) (lei) (%) (lei) (%)
Fel principal/Snack 6 1,8 30 4,2 70
Bautura 3 1,5 50 1,5 50
Total 9 3,3 36,7 5,7 63,3

(ii) Promovarea
Petrecere de deschidere - vor fi invitati reprezentanti ai primariei, din presa, oameru care
lucreaza In banci, cei care lucreaza In publicitate, agenti de vanzari si lideri din diferite
domenii, precum si clientii potentiali.

Postere - expuse In magazine si birouri

Comunicate de presd - In ziarele locale

Promotii - constand in oferirea unor pahare de vin din partea casei, a zecea masa gratuita
pentru clientii fideli sau torturi pentru petrecerile aniversare.

Promotii speciale - meniuri adaptate unor evenimente speciale, cum ar fi: Ziua Indragostitilor,
8 Martie, Halloween, si meniuri specifice anumitor bucatarii, cum ar fi cea franceza,

Reclamd - realizata prin intermediul revistelor si ziarelor locale.

Fluturasi - distribuiti de agenti din usa-in-usa,

(iii) Amplasament
Populatia din zona In care este amplasat restaurantul este fermata din urmatoarele
grupun:
a) Persoane In varsta si pensionari
b) Persoane de varsta a doua
c) Copiii persoanelor din a doua categorie, care:
Fie parasesc orasul cand implinesc 18 ani pentru a-si continua studiile In alta
parte.
Fie raman In oras si muncesc In cadrul unor firme din localitate. Multi dintre
acesti tineri locuiesc alaturi de parintii lor datorita costului mare de viata.
d) Familii tinere, In cadrul carora capul familiei este un tanar director, care va avansa
pe scara socio-economica, stabilindu-se In localitate.
In localitate exista numeroase restaurante a la carte, care ofera preparate specifice
bucatariilor franceze, italiene, chinezesti. Alte altemative convenabile tinerilor sunt
reprezentate de lanturile de restaurante de tip fast-food. Studiul de piata condus de cei doi
antreprenori a scos la iveala faptul ca nu exista un alt restaurant de genul celui pe care doresc
sa 11deschida In localitatea respectiva.

6
 (iv) Produsul
Meniul - restaurantul Delicious va oferi atat meniuri pentru vegetarieni cat si pentru non-
vegetarieni. Meniul va contine preparate traditionale, care vor fi servite alaturi de sosuri si
garnituri speciale, precum si 0 varietate mare de salate ~i deserturi preparate in restaurant. La
pranz clientilor li se va oferi un meniu avand un pre] fix, compus fie din aperitiv si felul
principal, fie din felul principal si desert. Meniul va contine si 0 gama variata de bauturi, dintre
care nu vor lipsi vinurile de origine franceza, germana sau italiana,
Decorul - paleta de culori folosita va consta din negru, crem si verde, aceste culori urmand sa
fie folosite pentru decorul restaurantului, meniu, logo, reelame si fluturasi.
Culorile negru si crem vor da 0 nota sofisticata decorului, fiind culori neutre si discrete.
Culoare verde va adauga prospetime ~i va anima in acelasi timp atmosfera.

3. Vanzarile
(a) Mdncarea - va constitui unealta cea mai eficienta pentru sprijinirea vanzarilor; prezentata
( intr-un mod atractiv va ajuta sa se vanda singura.
(b) Meniul= va fi atractiv, elar, usor de citit, neexistand preturi ascunse.
\ (c) Personalul de servire - va fi prietenos, binevoitor. Angajatii vor trebui sa stie cum sa se
adreseze clientilor pentru a spori vanzarile.
(d) Servirea - timpul cat mai redus de la preluarea comenzii si servirea consumatorilor.
(e) Schimbdri si idei noi - in permanenta va exista 0 preocupare pentru schimbarea si adaptarea
meniului in functie de preferintele consumatorilor.

4. Premise
4.1 Furnizorii principali
- pentru asigurarea matenei prime necesare firma va apela la serviciile unor
hypermarketuri din Cluj-Napoca, cum ar fi: Metro, Selgros, Cora si Carrefour, pre cum si la
distribuitorii care asigura livrarea materiilor prime necesare functionarii unui restaurant.

4.2 Controlul calitatii

(a) Toate retetele vor fi testate in prealabil pentru a asigura un produs standardizat.
(b) Se va asigura un control al gramajului pentru fiecare preparat pentru a pastra un nivel
constant al costurilor si pentru a facilita munca bucatarilor.
(e) Controlul furnizorilor din punet de vedere al calitatii, cantitatii, timpului de livrare.

4.3 Personalul
Pentru inceput vor lucra full-time in restaurant doar Florin ~i Alexandra si cate 0
persoana la bucatarie si la servirea meselor, urmand ca numarul lor sa creasca pe masura ce
afacerea se va extinde.

4.4 Nivelul salariilor

Angajatii vor fi platiti cu 4 lei/ora pentru schimbul de patru ore corespunzator mesei de
pranz si eel de 5 ore necesar servirii cinei. Angajatii vor putea castiga si din bacsisurile oferite
de clienti.

7
 5. Date financiare
5.1 Fluxul de capital pentru primul an (estimari)

Fl uxu ld e numerar Iunar, oentru prtmu l an d e activi ·ta te

Luna Total
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
Venituri 4830 2968 4088 5096 5628 6160 6902 7378 7854 8064 8120 8498 75586

Cheltuieli
TVA 930 1321 1732 1933 5916
Ch.Contabilitate 500 500
Reparatii 200 200
Ch. Benzina 100 100 100 100 100 100 100 100 100 100 100 100 1200
Materiale
/ prornotionale 400 400 400 400 400 400 400 400 400 400 400 4400
I Achizitii materie 1932 1187 1635 2038 2251 2464 2760 2951 3141 3225 3248 3399 30231
\ prima 350 350 350 350 1400
Ch. energie 1250 1250 1250 1250 1250 1250 1250 1250 1250 1250 1250 1250 15000
Chirie 250 250 250 250 250 250 250 250 250 250 250 250 3000,
Taxe 100 100 100 100 400
Ch. Telefon 200 200 200 200 200 200 200 200 200 200 200 200 2400
Ch.Reclama 152 152 152 152 152 152 224 224 224 224 224 224 2256
Ch. Salarii 100 100 100 100 100 100 100 100 100 100 100 100 1200
Ch. Diverse 200 200
Ch. Capital 233 233 233 233 233 233 233 233 233 233 233 233 2796
Ch. Dobanzi 247 203 450
Descoperire cont

Cheltuieli totale 4617 3872 5700 4723 4936 7567 5517 5708 8283 5982 6005 9039
Deschiderea 1293 1506 602 (1010) (637) 55 (l352) 33 1703 1274 3356 5471
balantei ban care
Surplus/deficit 213 (904) (1612) 373 692 (1407) 1385 1670 (429) 2082 2115 (541)
Balanta 1506 602 (1010) (637) 55 (1352) 33 1703 1274 3356 5471 4930

Contul de profit $i pierderi pentru primul an

Venituri (netefiirii TVA) 65727

CII. cu viinziirile
- stoeuri initiale 500
- eheltuieli ell materiile prime 26288
- stoeuri finale (500)

Costul vdnziirilor 26288

Profit brut 39349

Alte cheltuieli 43401

Pierdere tnainte de impozitare (3962)

8
 Deschiderea balantei

Active fixe 13060

Stocuri 500
Numerar 1293
1793
14853
Imprumut (20000)
5147

Balanta la sfiirsitul primului an

Active fixe 13262

Depreciere (2652)
10608

Stocuri 500
Numerar 4930
5430
Imprumut (20000)
(14570)
Pierdere In primul an 3962

FI uxu Id e numerar trimes

. tria
. 1, pen tru a 1d 01·1ea an d e ac IVI ae
Tl T2 T3 T4 TOTAL AN3
Venituri 14501 19079 23905 25670 83155 91471

Cheltuieli
TVA 1135 1493 1871 2009 6508 7159
Ch. Contabilitate 515 515 530
Reparatii 206 206 212
Ch. Benzina 309 309 309 309 1236 1273
Materiale prornotionale 1440 1440 1440 1440 5760 6720
Achizitii materie prima 5800 7632 9562 10268 33262 36588
Ch. energie 360 360 360 360 1440 1485
Chirie 3862 3862 3862 3862 15448 15913
Taxe 772 772 772 772 3088 3183
Ch. Telefon 103 103 103 103 412 424
Ch. Reclama 618 618 618 618 2472 2546
Ch. Salarii 581 581 581 581 2324 2440
Ch. Diverse 309 309 309 309 1236 1273
Ch. Capital 400 400 800
Ch. Dobanzi 1248 1248 1248 1256 5000 5000
Descoperire cont 656 613 569 525 2362 1663

Cheltuieli totale 17193 19946 21604 22927 81670 87209

Deschiderea balantei bancare 4930 2238 1371 3672 6415
Surplus/deficit 2692 (867) 2301 2743 4262
Balanta 2238 1371 3672 6451

9
 ell
a cu U l~pragu l Ul. d.e renta bT
l itate pentru tmmu l an

Numar total de meniuri vandute ill primul an = 10660

Ia un pret mediu de 6,65 = 70889

Costul unui meniu =2,9

Costul tuturor meniurilor =2,9* 10660=30914

Profit brut =70889-30914=39975

Rata profitului brut = (39975/70889)* 100=56,4%

Costuri fixe = 23600

I Pragul de rentabilitate = (23600/56,4)* 100=41845

(
\ = (23600/70889)*100=16,7%
Rata pragului de rentabilitate

5.2 Imprumuturi ~i descoperiri de conturi

Pentru a putea incepe afacerea, cei doi antreprenori au nevoie de urmatoarele
imprumuturi:
1. Imprumut pe term en lung (5 ani) = 20.000, care va fi folosit pentru curnpararea
restaurantului si echiparea lui, reclama initiala, achizitia materiilor prime.
2. Descoperire de cont (termen scurt) = 1.500, acest imprumut este necesar pentru
primele luni de activitate pentru a finanta nevoile de capital preliminare

Intrebari
1. Cum apreciati planul de afaceri in ansamblu?
2. Care credeti ca sunt punctele slabe si punctele tari ale planului de afaceri?
3. Care credeti ca sunt informatiile care lipsesc din planul de afaceri?
4. Fiind in iposataza unui investitor ati fi imprumutat banii celor doi antreprenori?
Argumentati.
5. Catii informatie ar trebui sa contina un plan de afaceri
destinat uzului intern?
destinat obtinerii finantarii?
6. Care considerati ca sunt factorii cheie at succesului pentru activitatea celor doi
antreprenori?

10
 Cerinte pentru rezolvarea Studiului de caz

Rezolvarea studiului de caz

Pentru rezolvarea studiului de caz studentii se vor impart] pe echipe, cate patru In
fiecare echipa, Studentii vor trebui sa analizeze situatia prezentata In studiul de caz si sa ofere
cele mai bune solutii la problema identificata. Aceste activitati trebuie sa reflecte inforrnatiile
cuprinse In studiul de caz, precum si rnediul in care actioneaza firma.
Pentru 0 rezolvare corecta a studiului de caz se vor avea In vedere parcurgerea
urrnatorilor pasi:
1. Prezentarea situatiilor descrise In studiul de caz;
2. Identificarea principalelor probleme;
3. Prezentarea variantelor ce urmeaza sa fie analizate;
4. Evaluarea variantelor;
5. Recornandari pentru asigurarea succesului afacerii;
Studentii vor pregati doua documete: a) un document Word, care va contine
asa-nurnitul Executive Summy al studiului de caz, adica prezentarea pe scurt a pasilor descrisi
mai sus, referindu-se strict la Studiul de caz pe care I-au primit pentru a fie evaluat. Executive
Sumary nu va depasi 5 pagini.
b) 0 prezentare in Power Point, care va
contine raspunsul la intrebarile de la sfarsitul studiului de caz; prezentarea nu va depasi 10
slide-uri, dar In acelasi timp pot fi folosite si alte metode de prezentare a rezolvarii ( planse,
imagini, etc)
Se doreste ca studentii sa fie cat mai creativi, originali si inventivi. Nu se va accepta
citirea rezolvarii studiului de caz de pe documentul scris.

Notarea studiului de caz

Intrucat toti studentii dintr-o echipa vor primi aceeasi nota se recornanda ca fiecare
dintre ei sa I~i aduca un aport egalla rezolvarea studiului de caz. Studentii vor fi notati pentru
modul In care au identificat problema (problemele) prezentate In studiul de caz, pentru
solutiile pe care Ie-au propus si modul In care si-au argumentat alegerea unei variante In
defavoare alteia. De asemenea, studentii vor trebui sa puna un accent deosebit ~ipe modul
realizare si sustinere a prezentarii. Prezentarile caraterizate printr-un grad mare de
originalitate si printr-o argumentatie logica, clara ~i corecta vor primi punctaj maxim.
N. B. Nota pe care studeruii 0 vor obtine pentru studiul de caz are 0 pondere de 10%
in nota finalii la aceastd discipline. inca 10% din nota este data de activitatea din cadrul
seminarului, iar restul (80%) reprezinta nota pe care studentul 0 obtine la examenul final.