Expertiza copilului abuzat utilizând TSCC

Expertiza clinică a copilului abuzat utilizând TSCC – Trauma Symptom Checklist for Children

Armand Veleanovici, PhD

Articol publicat în Revista de Psihoterapie Experiențială, vol. 15, 2012

Rezumat

Introducere: Abuzul asupra copilului este asociat cu o varietate de efecte negative asupra sănătăţii sale
mintale. Acestea includ anxietate, depresie, stres posttraumatic, disociere, suicid, auto-agresiune, furie
şi agresivitate, comportament sexual nepotrivit vârstei sau simptome sexuale.

Obiectiv: Studiul analizează modul de evaluare a simptomelor specifice ale copiilor abuzaţi fizic,
emoţional sau sexual utilizând TSCC. .

Metoda: 30 de copii cu vârste cuprinse între 8 şi 12 ani, beneficiari ai Centrului de Consiliere pentru
Copilul Abuzat sau Neglijat din cadrul Direcţiei de Protecţie a Copilului, Sector 2, Bucureşti, au fost
evaluaţi psihologic în urma expunerii la o formă de abuz, folosind TSCC. TSCC este un instrument de
auto-raportare a stresului posttraumatic şi a simptomatologiei psihologice asociate. TSCC se compune
din 54 itemi, dispune de două scale de validitate – Underresponse şi Hyperresponse şi şase scale clinice:
Anxietate, Depresie, Furie, Stres posttraumatic, Disociere şi Preocupări sexuale. Scalele de validitate,
Underresponse şi Hyperresponse, identifică tendinţa copilului de a nega sau de a exagera
simptomatologia. Scalele clinice ale TSCC măsoară intensitatea celor şase tipuri diferite de simptome,
consecinţe posibile ale abuzului.

Rezultate: Cele mai frecvente simptome ce apar în cazul copiilor abuzaţi sunt tulburările emoţionale –
depresie şi anxietate – urmate de furie, simptome de stres posttraumatic şi disociere. În cazurile de abuz
sexual apar simptome sexuale: preocupări sexuale exagerate şi distres sexual.

Concluzie: TSCC este un instrument foarte util pentru evaluarea psihometrică a simptomelor apărute în
urma abuzului. Testul permite evaluarea simultană a stresului posttraumatic, stării emoţionale şi
tulburărilor sexuale în cazul copiilor abuzaţi.

Cuvinte-cheie: copii abuzaţi, evaluare clinică, TSCC, tulburări emoţionale, stres posttraumatic.

Studiul îşi propune să identifice modul în care TSCC – Trauma Symptom Checklist for Children identifică
simptomele posttraumatice relevante în cazul copiilor abuzaţi. 30 de copii, 15 fete şi 15 băieţi, cu vârste
cuprinse între 8 şi 12 ani, au fost implicaţi în acest studiu. Toţi aceşti copii au fost beneficiari ai Centrului
de Consiliere pentru Copilul Abuzat sau Neglijat din cadrul Direcţiei de Protecţie a Copilului, Sector 2,
Bucureşti

TSCC este un instrument de auto-raportare a stresului posttraumatice şi a simptomatologiei asociate,

utilizat în evaluarea psihologică a copiilor care au suferit o formă de abuz fizic, emoţional sau sexual sau
alte tipuri de traume.

TSCC se compune din 54 itemi, dispune de două scale de validitate – Underresponse şi Hyperresponse şi
şase scale clinice: Anxietate, Depresie, Furie, Stres posttraumatic, Disociere şi Preocupări sexuale şi opt
itemi critici. Itemii TSCC sunt prezentaţi copiilor ca o listă de gânduri, sentimente şi comportamente şi li
se cere să noteze cât de des fiecare din aceste lucruri li s-a întâmplat.

Pentru interpreta nivelul simptomatologiei copilului sunt utilizate scorurile T. Acestea sunt obţinute prin
transformarea scorurilor brute, astfel încât să aibă o medie de 50 şi o abatere standard de 10. Acestea
furnizează informaţii despre scorurile copilului, raportat la scorurile obţinute de subiecţi în cadrul
standardizării. Un scor T de 65 indică faptul că scorul respondentului este cu 1,5 abateri standard peste
nivelul mediu. Pentru toate scalele clinice, cu excepţia Preocupărilor Sexuale, scorurile T de 65 sau peste
sunt considerate semnificative clinic. Scorurile T în intervalul 60 şi 65 pot reprezenta un nivel
simptomatologic subclinic, dar semnificativ. Pentru scala Preocupări Sexuale sunt considerate
semnificative clinic scorurile T peste 70.

Scalele de validitate, Underresponse şi Hyperresponse, identifică tendinţa copilului de a nega sau de a

exagera simptomatologia. Scorurile la scala Underresponse reflectă faptul că cel evaluat neagă
comportamente, gânduri sau sentimente care au fost cotate de majoritatea copiilor cu un scor peste
zero. Copiii cu scoruri foarte mari la această scala sunt susceptibili de a fi deosebit de defensivi, evitanţi
sau manifestă opoziţie în ceea ce priveşte testarea. Copiii cu scoruri mari la scala Hyperresponse sunt cei
care dau într-un mod relativ nediscriminatoriu răspunsuri la itemi puţin obişnuiţi, ceea ce reflectă de
obicei un stil de supraevaluare a simptomelor şi dorinţa de a apărea deosebit de stresat sau
disfuncţional.

Scalele clinice ale TSCC măsoară intensitatea celor şase tipuri diferite de simptome, consecinţe posibile
ale abuzului.
Scorurile obţinute la scala Anxiety (Anxietate) reflectă nivelul la care copilul trăieşte anxietate
generalizată, hiperexcitabilitate, frici, teamă specifică specifice de bărbaţi sau de femei, teamă de
întuneric sau de a fi ucis. Scala Depression (Depresie) relevă sentimentele de tristeţe, nefericire şi
singurătate, episoade de plâns şi gândurile depresive, sentimentul de vinovăţie sau auto-denigrare.
Scorurile pe scara Anger (Furie) indică nivelul de gânduri, sentimente si comportamente cu conţinut
agresiv, sentimentele de ură, dificultăţile de a-şi potoli furia, tendinţa de a ţipa la alţii sau de a-i răni,
dorinţa continuă de a se certa sau bate. Scala Posttraumatic stress (Stres posttraumatic) include itemi
care reflectă simptomele clasice ale stresului posttraumatice: gânduri intruzive, senzaţii şi amintiri ale
evenimentelor dureroase din trecut, coşmaruri, teama de bărbaţi sau de femei, evitarea gândurilor
negative sau a unor amintiri. Scala Dissociation (Disociere) măsoară nivelul la care copilul trăieşte
simptomatologia de tip disociativ: derealizare, întunecarea minţii, amorţirea emoţională, a pretinde că
este altcineva sau altundeva, visul cu ochii deschişi, tulburări de memorie şi de evitare disociativă. Scala
Sexual Concerns (Preocupări sexuale) se referă la distresul sexual şi preocupările sexuale
necorespunzătoare vârstei. Itemii critici, care examinează tendinţa la auto-agresiune, suicid, dorinţa de
a face rău altora, frica de a fi abuzat sexual, implicarea în bătăi, teama de bărbaţi sau de femei sau
teama de a fi ucis sugerează probleme sau aspecte care ar putea necesita atenţie clinică imediată.

Rezultate

Cel mai frecvent apar tulburările emoţionale – depresie şi anxietate, urmate de furie, simptome de stres
posttraumatic şi disociere. Copiii abuzaţi prezintă episoade depresive, tristeţe sau reacţii depresive sau
tulburări distimice. Unii dintre ei evită interacţiunile sociale cu alţi copii. Ei se consideră răi, nevrednici şi
prezintă sentimentele de ură de sine. Este posibil să apară tendinţe de suicid, comportamente de auto-
agresiune sau auto-mutilare. Aceşti copii au tulburări de anxietate sau hiperexcitabilitate, temeri
asociate cu traumele trăite sau cu episoadele de violenţă asupra altor persoane la care au asistat.

Copiii abuzaţi sunt adesea preocupaţi de evenimentele traumatice trăite. Aceştia descriu amintiri
intruzive şi retrăirea la nivel senzorial a acelor evenimente. Aceste simptome le pot perturba
funcţionarea normală de zi cu zi, astfel rezultând distractibilitate, anxietate sau iritabilitate. Copiii
abuzaţi pot avea gânduri repetate legate de evenimentele traumatice, se auto-învinovăţesc sau îşi pot
imagina cum ar fi putut fi evitat sau modificat evenimentul trăit.

Unii dintre aceşti copii sunt văzuţi de ceilalţi ca fiind iritabili, ostili sau agresivi. Ei pot avea dificultăţi la
şcoală sau la acasă datorită implicării în acte de agresiune, pot avea probleme în diverse contexte sociale
datorită izbucnirilor de furie sau agresivitate faţă de semeni. Alţii pot simţi furie sau resentimente cu
privire la episoadele anterioare de maltratare, de abandon sau comportamente percepute ca incorecte.
În puţine cazuri, copiii prezintă reacţii reduse la mediul extern, detaşare emoţională şi o tendinţă de a
evita sentimentele negative. Alţii se pot refugia în fantezie, ignorând lumea exterioară şi solicitările
acesteia, pentru a reduce durerea interioară.

În cazurile de abuz sexual apar probleme sexuale: preocupările sexuale exagerate şi distresul sexual. Unii
copii pot fi sexualizaţi prematur sau traumatizaţi din punct de vedere sexual, urmare a unor abuzuri
sexuale din copilărie, a expunerii la pornografie, asistării la acte sexuale sau la acte de agresiune sexuală.
Aceşti copii pot avea preocupări sexuale exagerate sau un comportament sexual neobişnuit pentru copii
de aceeaşi vârstă. Ei pot prezenta comportament sexual precoce sau compulsiv, uneori într-un context
social nepotrivit.

În alte cazuri, copiii abuzaţi pot prezenta distres sau conflicte asociate cu problematica sau experienţele
sexuale, temerile legate de sex sau senzaţii şi comportamente sexuale nedorite sau ego-distonice.

Profile

A.R. este un băiat de 9 ani care a fost abuzat fizic şi emoţional de tatăl său. Profilul TSCC este valid,
scorurile Underresponse and Hyperresponse fiind sub nivelul mediu. Apar scoruri ridicate la scalele
Anxietate (T=58), Depresie (T=65), Furie (T=74) şi Stres posttraumatic (T=64). Sunt evidenţiaţi doi itemi
critici: Simt nevoia să fac rău altora şi Se întâmplă să mă bat sau cert. Profilul TSCC sugerează că A.R.
suferă de stres postraumatic cronic şi că utilizează agresivitatea ca mod de a externaliza acest distres.

C.T. este o fată de 12 ani, care a fost abuzată sexual în ultimii doi ani de concubinul mamei sale.
Expertiza medico-legală confirmă abuzul sexual vaginal şi anal. Profilul TSCC este valid, scorurile
Underresponse and Hyperresponse fiind sub nivelul mediu. Apar scoruri ridicate la scalele Probleme
Sexuale (T=98) şi subscala Distres Sexual (T=111). De asemenea, scorurile la scalele Anxietate, Depresie
şi Stres Posttraumatic sunt peste nivelul mediu. Sunt evidenţiaţi următorii itemi critici: Nu am încredere
în oameni pentru că s-ar putea ca aceştia să dorească relaţii sexuale, Simt nevoia să mă rănesc, să îmi fac
rău, Vreau să mă sinucid. Este un profil TSCC întâlnit frecvent în cazul copiilor supuşi unui abuz sexual
cronic.

T.S. este o fetiţă de 8 ani, care a fost trimisă pentru a fi evaluată psihologic datorită unei suspiciuni de
abuz emoţional şi sexual. Profilul TSCC este valid, cu scoruri înalte la scalele Anxietate şi Depresie.
Scalele Probleme Sexuale şi subscalele Preocupări Sexuale şi Distres Sexual sunt în limite normale. Nu
apar itemi critici. Acest profil sugerează faptul că T.S. prezintă o tulburare de tip disforic datorată
situaţiei sale familiale, fără simptome de stres posttraumatic sau simptome sexuale.

Concluzii

TSCC este un instrument foarte util pentru evaluarea psihometrică a simptomelor apărute în urma
abuzului. Testul permite evaluarea simultană a stresului posttraumatic, stării emoţionale şi tulburărilor
sexuale în cazul copiilor abuzaţi.

Bibliografie

American Academy of Child & Adolescent Psychiatry, Practice Parameters for forensic evaluation of
children and adolescents who may have been physically or sexually abused, Journal of the American
Academy of Child & Adolescent Psychiatry, 1997, www.aacap.org, visited 12.10.2007

Briere, J., Trauma Symptom Checklist for Children, Professional Manual, Psychological Assessment
Resources, Inc., Lutz, U.S.A., 2000

Friedrich, W., Children with Sexual Behavior Problems: Family-Based, Attachment-Focused Therapy,
W.W. Norton & Company, New York, U.S.A., 2007

Giardino, A., Harris, B. T., Giardino, E., Child Abuse and Neglect, Posttraumatic Stress Disorder,
Medscape’s Continually Updated Clinical Reference, Iulie 2009, Omaha, USA,
www.emedicine.medscape.com, 20 11 2009

Giardino, A., Giardino, E., Child Abuse and Neglect, Sexual Abuse, Medscape’s Continually Updated
Clinical Reference, December 2008, Omaha, USA, www.emedicine.medscape.com, 10 02 2009

Ionescu, Ş., coord., Copilul maltratat, Fundaţia Internaţională pentru Copil şi Familie, Bucureşti, 2001

Killen, K., Copilul maltratat, Editura Eurobit, Bucureşti, 1998

Tzeng, O. C. S., Jacobsen, J.Jasper., Sourcebook for child abuse and neglect, Publisher Charles C. Thomas,
Springfield, Illinois, USA, 1988

Lanktreea, C., Gilbert, A., Briere, J., Taylor, N, Chena, K., Maidad, C., Multi-informant assessment of
maltreated children: Convergent and discriminant validity of the TSCC and TSCYC, Child Abuse & Neglect
32 (2008), www.johnbriere.com, visited 27.03.2010