Mariana Bejan

PENTRU REUSITA ACTIVITATILOR INTEGRATE

 CUVȂNT ȊNAINTE

Tipurile fundamentale de ȋnvăţare au evoluat de la simplul ”a ȋnvăţa să stii

pentru tine” la „a ȋnvaţa să trăieşti ȋmpreună cu ceilalţi” ȋn acest sens, activitatea de
ȋnvăţare se referă la sprijinirea copiilor să se cunoască pe sine, să ia decizii, să
relaţioneze cu ceilalţi, să-şi dezvolte creativitatea pentru a putea face faţă unor
situaţii de viaţă diverse. Iniţiativa, creativitatea, participarea, implicarea,
ȋncurajarea sunt cȃteva caracteristici care trebuie sǎ contureze personalitatea
preşcolarului.
Prin abordarea activitǎţilor ȋn forma integrată, educatoarele de la grupǎ
organizeazǎ ȋnvăţarea ca şi un regizor, un moderator, ajutȃndu-i pe copii sǎ
ȋnţeleagǎ, sǎ accepte şi să ȋncurajeze opinii personale, emoţii, sentimente, sǎ fie
parteneri la ȋnvaţare.Participȃnd la activitǎţi integrate, preşcolarul are posibilitatea
de a-şi exprima opinii, de a coopera cu ceilalţi ȋn elaborarea unei idei, ȋn
argumentare, ȋn rezolvarea unor sarcini, devenind mai activ şi cȃştigȃnd mai multǎ
ȋncredere ȋn sine.
Abordarea integratǎ este, aşadar, o ȋmpletire a conţinuturilor ȋntr-o formă
atractivǎ, flexibilă, mobilizatoare, care conduce activitatea copilului spre
investigare, cercetare, documentare şi aplicare ȋn practică a celor ȋnvǎţate.
Ȋntregul program se realizează prin joc, dar nu un joc ȋntȃmplător, ci unul
organizat ȋn care preşcolarul are ocazia să exploreze medii diferite, sǎ primească
sarcini fie individual, fie ȋn grupuri mici.
Derularea activităţilor ȋntr-o manieră integrată conduce cu siguranţă la:
- personalitatea copilului se dezvoltă ȋntr-un mediu democratic;
- copilul ȋnvaţa lucrȃnd;
- creativitatea copilului este lăsată să se manifeste ȋn toate domeniile;
- orice lucrare care se finalizează, duce la dezvoltarea personalităţii copilului;
- implicarea altor factori ȋn actul educaţional contribuie la reuşita;
- motivaţia fiecărei activităţi va fi deviza zilei de lucru;
Educatoarele de la grupǎ trebuie sǎ aleagǎ proiecte tematice simple care sǎ
trezească interesul copiilor şi prin care sa poată realiza obiectivele propuse.
 Este bine să creăm o legătură logică între diferitele momente ale zilei,
astfel încât să decurgă unul din celălalt.
 Putem schiţa un proiect al activităţii integrate pe domenii experientiale;
 Putem integra ALA cu un domeniu experiential
 Putem integra o temă pe parcursul intregii zile; în felul acesta ne clarificăm
multe aspecte care privesc transcenderea dintre graniţele disciplinare, atât în
planul obiectivelor, al sarcinilor de lucru, dar şi al conţinuturilor.
 Metodele şi mijloacele didactice alese trebuie să ajute demersul didactic,
să-l eficientizeze şi nu să-l complice inutil, îngreunându-l (metodele
moderne imbinate cu cele traditionale).

2
  În conceperea proiectului de activitate integrată, stabilim un domeniu
principal, în jurul căruia sau pe lângă care să abordam alte domenii, într-un
tot unitar.
 În activităţile integrate accentul va cădea pe acţiunile de grup şi nu pe cele
frontale, în care o idee transcede graniţele diferitelor discipline şi
organizează cunoaşterea în funcţie de noua perspectivă, respectând tema de
interes.
 Încurajăm copiii să se manifeste, să observe, să gândească, să-şi exprime
ideile, să interpreteze date, să facă predicţii, să-şi asume roluri şi
responsabilităţi.
Important este să depăşim graniţele, să ieşiţm din tipare, să avem curaj, dar mai
ales să ne iubim profesia.
Peste toate acestea, o condiţie primordială, să iubim copiii!

Pentru ca activităţile să fie plăcute pentru preşcolari, am compus un set de

jocuri, poezii ( create ȋmpreunǎ cu preşcolarii de la grupă), ghicitori care pot fi cu
uşurinţa utilizate ȋn diferite momente ale activităţilor integrate.
„Copilul este constructorul spiritual al omenirii, iar obstacolele în calea
dezvoltării sale libere sunt pietrele din zidul în care a fost închis sufletul omului”,
spunea Maria Montessori. Trebuie să acordăm o deosebită atenţie copilăriei, nu
numai ca „vârstă de aur”, ci şi ca început, ca alfa al existenţei umane. Un rol
deosebit în această dezvoltare îl joacă educatorul, care se apleacă cu răbdare asupra
fiecăruia, încercând sa vadă individualitatea , dar şi întregul, valorile comune, dar şi
ceea ce este unic în fiecare din noi. Putem spune, pentru cei mai fericiţi dintre noi,
că acest copil lăuntric ne va însoţi de-a lungul drumului vieţii. De aceea, pentru a
sărbători copilul din noi, trebuie să îl respectăm pe cel din ceilalţi.
Lumea jocurilor, a ghicitorilor şi rimelor de orice fel are o atracţie deosebită
pentru preşcolari. Prin intermediul acesteia, ei învaţă şi se exprimă. Am strâns un
material bogat şi deosebit de util, atât muncii în grădiniţă, prin structurarea
apropiată de a programei, cât şi relaţiei dintre părinte şi copil, care se poate
îmbogăţi cu aceste materiale atât de dragi preşcolarilor.
Mariana Bejan
Prof.inv.prescolar
Gradinita nr.22”Sf.Ana”
Craiova

3
4
 MICUL GREIERAŞ

Colo-n vale, pe imaş

Tremura un greieraş.
-Toată vara am cântat.
Vine iarna, ce mă fac?

Întâlneşte-o furnicuţă:
- Unde te grăbeşti, drăguţă?
- Mă grăbesc că-i... vai de noi,
De nu intru-n muşuroi!

-Ce mă fac? Vai de mine!

Iarna cea geroasa vine.
Vreau să-mi găsesc un culcuş
Colea, lângă derdeluş.
Voi dormi... cât iarna ţine!

5
 TOAMNA

Cade frunza de alun,

Pasările plec-acum!
Cerul s-a întunecat,
Ramuri goale-n geamuri bat!

Plouă. Pic! Pic! Pic!

Las’ că nu-i nimic.
Umbreluţă mi-am luat,
Spre grădiniţă am plecat!

GHIOCELUL

Floare albă de april

Gingaşă ca un copil,
Cel ce pe loc te zăreşte,
Inima-i înveseleşte.

Sub zăpadă te-ai născut,

Repede tu ai crescut.
Ca un clopoţel tu eşti
Lumea o întinereşti!

De când lumea, tu vesteşti.

Trimis de zâna din poveşti,
Că pe la noi vine iară,
Mult dorita primăvară!

6
 ÎN ZIUA DE PAŞTE

Au dispărut nămeţii,
Zglobii, ies băieţii.
Mieii zburdă în vâlcele,
Câmpu-i plin de floricele!

În zori, noi ne-am trezit

Şi spre biserică am pornit
Cu un coş cu ouă plin,
Săracilor să-mpărţim.

Când păsările cântă lin,

Ouă roşii, noi ciocnim!
Şi cu sufletul curat,
Rostim: "Hristos a înviat!"

7
 LA SĂNIUŞ

Vine zâna din poveste

Şi aruncă pe pământ,
Când nimeni nu se gândeşte
Fulgi ce se leagana-n vânt.

Ea apare şi-n oraş

Totu-i curat ...parcă!
Se face iute lunecuş.
Hai copii, copii ...la joacă!

Săniuţa parcă zboară

Fără frâie, fără cal
Chiuind de bucurie,
Hai la vale! Haide, hai !

8
9
 COLORATE ARIPIOARE
“Colorate Aripioare”
Tot zburând din floare-n floare,
Pe-o petală se opri.
Balansându-se într-una
În parfumul d-imprejuru-i,
El îndată adormi.
Pe câmpia înflorită,
Iepuraşul Ţup sărea…
Şi când floarea o atinse…
Fluturaşul se trezi,
Şi în zbor… din nou porni.

(Mâna stânga îndoită este tulpina plantei. Cu palma dreaptă se imită

zborul fluturaşilor. Oprire pe mâna dreaptă. Ambele braţe se balansează;
Închidem ochii. Deschidem ochii.
Cu două degete de la stânga imităm săritura iepurelui.
Iepurele loveşte floarea. Tot cu degetele de la mâna stângă imităm
zborul fluturelui.)

MAINI JUCAUSE
Mâna lebǎda o fac
Care dă mereu din cap
Lebedele -n jur privesc
Mâinile eu le rotesc
Mâinile nu stau deloc
Şi se pregătesc de joc
Degetele-mi sunt petale
Le deschid ca la o floare
Ploaia cade neîncetat
Vârful degetelor bat
Şi apoi le răsfirăm
Şi la un pian cântăm.”
Le urez “Spor la lucru!”

GĂRDUŢUL
Avem un gărduţ.
Pe el urcă pisica.
Vine şi căţelul.
Vine şi o păsărică.
Vine şi un uriaş!
El dărâmă gardul:
Bum! Bum! Bum!
10
 Şi mai vine şi-un pitic.
Cu ciocan şi cuie,
El repară gardul:
Cioc! Cioc! Cioc!

(cele cinci degetele de la mâna stângă reprezintă gardul. Cu degetele de

la dreapta imităm personajele care vin şi se aşează pe gard. Uriaşul
îndoaie degetele drepte pe rând, piticul le ridică la loc.)

PITICII
Sus pe munte,
Când e noapte,
Ies pitici, licuricii.
Încing hora împreună,
C-a sosit şi mândra lună.
Iar când soarele rasare,
Fug piticii la culcare!

(Muntele e reprezentat de palma stângă îndoită.

Cu degetele de la dreapta, imităm urcatul piticilor pe vârful muntelui. Se
prind şi se trag degetele în exterior două câte două.
Se imită luna cu degetele de la mâna dreaptă, care formează un cerc.
Soarele se ridică pe lângă munte din degetele răsfirate de la dreapta. Cu
degetele de la dreapta imităm coborârea piticilor pe cealalta pantă a
muntelui.)

DEGETE PRIETENE
Două fete la fântână
Merg ţinându-se de mână.
Doi băieţi ca să le-ncurce,
Vorbe cată să le-ndruge.
Dar bunica îi zăreşte
Şi acum îi dojeneşte.

(Se prind degetele două câte două de la ambele mâini, pe rând.

11
 Ne uităm printr-un cerc făcut din degetele de la dreapta.
Dojenim cu arătătorul.)

SUIE MUNTELE UN PITIC

Suie muntele un pitic
Care-i doar atât de mic.
Suie, suie pe cărare,
Vrea s-ajungă pân-la soare!
(Cu arătătorul şi mijlociul de la dreapta imităm urcatul piticilor pe braţul
stâng.
Cu degetele stângi arătăm micimea piticului.
Cu degetele de la stânga, imităm urcatul pe braţul drept.
La sfârşit imităm soarele rotund din braţe.

Fiecare educatoare poate să execute mişcările de degete sugerate de

text, în funcţie de imaginaţia ei

12
13
 CALUL MEU

Calul meu mănâncă foc

Hopa, hopa, trop, trop, trop!
Nu stă nici o clipă-n loc.
Hopa, hopa, trop, trop, trop!
Calul meu e cal isteţ.
Hopa, hopa, trop, trop, trop!
Eu sunt mândru călăreţ.
Hopa, hopa, trop, trop, trop!

SOARE ŞI VÂNT

Bate vântul,
Bate într-una,
Adună norii,
Cheamă furtuna:
Tunete, fulgere,
Picuri de ploaie,
Curg şiroaie.
Zâmbeşte-mi, soare,
Să mă fac… mare!

FURTUNA

Bine că avem căsuţa.

C-a venit din cer furtuna!
Pic, picătură,
În bătătură.
Bate vântul uite-aşa
Răpăie şi grindina.
Tună, tună, fulgeră.
Norul negru a trecut
Şi lumină s-a făcut!
Ura! Soarele-a ieşit!

14
 MOARA DE VÂNT

Când vântul adie,

Porneşte moara mea.
Când vântul bate tare,
Se-nvârte moara mea.
Priviţi! Ce bine-mi pare!
Cum se învârte ea!
Se-nvârte moara,
Se-nvârte moara,
Că vântul s-a-nteţit.
Se-opreşte moara,
Se-opreşte moara,
Căci… vântul s-a liniştit!

BRUTARII

Astăzi, noi suntem brutari

Facem pâini rotunde, mari.
Făină, drojdie, apă şi sare,
Punem în covata mare.
Mânecile suflecăm,
Aluatu-l frământăm.
Pâinea-ncet o să dospească,
Mare, mare o să crească.
Coacem pâinea în cuptor,
Pentru hrana tuturor.
Pâinea pe lopată scoasă,
Rumenă e şi gustoasă!

ROATA

Roata se rostogoleşte,
Repede se tot roteşte,
Într-un râu se poticneşte
Mii de stropi ea risipeşte!

15
 VÂNTUL

Vântu-a suflat
Şi –a adunat
Pe cer nori grămadă.
I-a scuturat şi picurat.
I-a răsucit şi învârtit.
I-a învârtit şi răsucit.
I-a picurat şi scuturat:
Pic picătură,
În bătătură.
Pic, încă una.
Acum sunt două,
Sau este una,
Cât amândouă?

DORMI,COPILE!

Soarele coboară.
În pădure dorm
Păsări şi arici,
Gâze şi broscoi,
Iepuri şi pitici.
În pătucul lui,
Doarme Martinel.
Tremură pădurea
Când sforăie el.
Dormi şi tu, copile mic,
Să creşti mare şi voinic!

Fiecare educatoare îşi alege conform textului gesturile care consideră că se potrivesc
cel mai bine. Aceleaşi gesturi (mişcări) se repetă cu copiii până când aceştia le învaţă.

16
17
 COŞUL RUPT

Copiii stau pe scăunelele aranjate în cerc. Conducătorul jocului stă în mijloc.

Fiecare copil îşi alege numele unui fruct pe care îl anunţă grupului. Conducătorul,
mişcându-se în cerc, trece prin faţa scaunelor şi spune, de exemplu: „Mă duc la piaţă
să cumpăr şi să pun în coşuleţ un măr.” Copilul care a ales să fie măr se ridică şi
porneşte după conducător, care-şi urmează permanent mersul în cerc. Conducătorul
spune iar: „Mă duc la piaţă să cumpăr şi să pun în coşuleţ o pară”. Copilul care este
„pară” se ridică şi se aşează în spatele copilului care este „măr”.
Jocul continuă astfel, până când conducătorul exclamă brusc: „S-a rupt
coşuleţul!” La aceste cuvinte, fiecare copil, inclusiv conducătorul jocului, se repede să
ocupe un scaun. Dar pentru că în cerc există un scaun mai puţin şi iniţial toate
scaunele erau ocupate de „fructe”, nefiind nici un loc liber pentru copilul din mijloc,
desigur că un copil va rămâne în picioare. El va deveni noul conducător al jocului.
Se pot înlocui, în funcţie de obiectivele urmărite, numele de fructe cu nume de
legume, jucării, plante, animale etc.

FLORĂREASA

Un copil îndeplineşte rolul de „florăreasă”, iar „cumpărătorii” sunt doi copii aleşi
prin tragere la sorţi cu bileţele. Copii (florile) stau pe scăunele în semicerc sau
turceşte pe covor. Florăreasa împreună cu conducătorul jocului dau nume de flori
copiilor, fără să auda cumpărătorii, de exemplu trandafir, lalea, ghiocel, crizantemă,
garoafă, etc.
La semnalul de începere a jocului (o jucărie muzicală, sonerie) cumparătorii vin
pe rând, sărind într-un picior în faţa copiilor, îl salută pe vânzător, şi îl roagă să le
vândă o floare căreia îi spun numele. La auzul numelui floarea trece în spatele
cumpărătorului. Al doilea cumpărător procedează la fel şi jocul continuă până când
sunt cumpărate toate florile.
La sfârşitul jocului, cei doi cumpărători se aşează faţă în faţă, având între ei
trasă o linie. În spatele lor se prind de mijloc copiii „flori”.
Câştigă echipa care reuşeşte să o tragă pe cealaltă peste linie.

CASĂ, CĂSUŢĂ, CINE LOCUIEŞTE AICI ?

Acest joc se poate desfăşura în sala de grupă sau în curte. Fiecare jucător (nu mai
mulţi de 6) îşi aşează scăunelul unde doreşte în spaţiul destinat jocului.

18
 Conducătorul jocului bate la uşa unei „căsuţe” şi întreabă: „Casă, căsuţă, cine
locuieşte aici?”. Copilul răspunde: „Eu, Gabriel!” Întrebările continuă despre:
familie, preocupări, prieteni, vecini, jocuri preferate etc.
În final, copilul este întrebat dacă nu cunoaşte o fetiţă pe nume de ex.: Maria.
Răspunsul este afirmativ şi pornesc împreună la altă casă. Jocul se continuă până
sunt vizitate toate căsuţele. Conducătorul jocului îi avertizează că „Vine ploaia!”.
Toţi copiii aleargă la căsuţele lor. Câştigă copiii care au răspuns repede şi corect la
toate întrebările.
VARIANTĂ: jucătorii legaţi la ochi şi aşezaţi într-un colţ al grupei trebuie să
ajungă la căsuţa lor. Conducătorul jocului îi dirijează prin comenzi ferme: bătăi din
palme, numărători, sau „la dreapta”, „la stânga”, „tot înainte” etc. Câştigă copilul
care a ajuns primul la căsuţa lui.

UNDE ESTI, CHIMIŢĂ ?

Copiii sunt aşezaţi în formaţie de cerc, cu faţa spre centru, ţinându-se de mâini.
În mijlocul cercului se află doi copii, legaţi la ochi. Unul este Chimiţă şi are în mână
un clopoţel, celălalt este „copilul curios”. La semnalul de începere a jocului, „copilul
curios” întreabă: „unde esti, Chimiţă?” Acesta răspunde: „aici!”, sunând din
clopoţel. „Copilul curios” se îndreaptă spre locul de unde a auzit clopoţelul,
încercând să-l prindă pe „Chimiţă”, care trebuie să se deplaseze în cerc. Dacă
Chimiţă este prins într-un minut, ei trec în cerc şi se aleg alţi doi copii care continuă
jocul; dacă nu este prins, jocul continuă în aceeaşi formaţie, până când Chimiţă este
prins.

VREI SĂ FII SOARE SAU LUNĂ ?

Copiii, aranjaţi unul după altul, se ţin de mâini, formând un lanţ. Doi copii,
Soarele şi Luna, se ţin de mână făcând un pod. Fiecare copil care vrea să treacă pe
sub pod este oprit şi întrebat la ureche: „ce vrei să fii: Soarele sau Luna?” Astfel,
copiii se grupează după preferinţă, fără să ştie opţiunea celorlalţi, în spatele Soarelui
sau Lunii.
La finalul jocului, cei doi copii îşi aşează medalioanele în piept ca semne
distincte- Soarele şi Luna. Se formează două cercuri. Se numără partenerii de joc
pentru a se stabili astrul cel mai iubit, apoi aleargă în cerc până la comanda „Stop!”
Jocul se repetă la solicitarea copiilor, putându-se schimba numele personajelor
principale: Greiere-Furnică, Ziua-Noaptea, Cer- Pământ etc.

19
 CINE MUNCEŞTE ?

Potrivit cunoştinţelor lor şi posibilităţilor de mimare, fiecare copil îşi va alege o

meserie pe care vrea s-o reprezinte (şofer, violonist, pianist, croitor, pictor, bucătar)
La semnalul conducătorului jocului: „începem lucrul!”, fiecare copil va mima
meseria aleasă. La un moment dat, conducătorul întrerupe activitatea prin diferite
indicaţii. De exemplu: „pictorii dorm!”. Atunci, toţi pictorii întrerup activitatea şi se
prefac că dorm. Alte comenzi care pot fi date: „croitorii fac gimnastică!”, „bucătarii
vin la mine!” etc. Jucătorii care se încurcă sunt scoşi din joc.

20
(CULEGERE)

21
ANIMALE SĂLBATICE

Coada ei este stufoasă

Şi de găini nu se lasă.
(vulpea)

Are-o coadă înfoiată,

Hoaţă este şi şireată;
Dar e vai de coada ei,
Când va da peste Grivei.
(vulpea)

Cumetriţa cea şireată

Vine-adesea prin vecini
Şi-amatoare se arată
De a “cumpara” găini.
(vulpea)

Vine moşul pe cărare,

Cu cojocul în spinare.
(ursul)

Iarna-şi vâră nasu-n blană

Şi din unghii îşi sug hrană
Iar vara, sus pe munţi,
Zmeură culeg desculţi.
(urşii)

În cojoc întors pe dos

Mormăind morocănos,
Umblă pustnic prin pădure
După miere, după mure.
(ursul)

Vara umblu după miere,

Iarna dorm să prind putere.
(ursul)
22
Din grădina lui Mihai,
De sub tufe de urzici
A ieşit un ghem de scai
Ca să caute furnici.
Ce să fie oare, ghici?
(ariciul)

Are zeci de ace groase

Dar nu ţese, nici nu coase.
(ariciul)

Uriaş cu nasul mare

Poartă oameni pe spinare!
(elefantul)

Ronţăie nuci şi alune

Sare graţioasă
Coada-i e stufoasă –
De-o ghiceşti, îndată spune!
(veveriţa)

O sportivă cu renume
Umblă-n pomi după alune.
(veveriţa)

Tuş ghiduş, coadă roşcată

Peste cetini aruncată.
(veveriţa)

Corabie plutitoare
Pe nisipuri, călătoare!
(cămila)

Nu-i pisică, nici motan

E vărgat şi roşcovan!
(tigrul)

Nu e cal, dar are coamă

Şi-i puternic fără seamă,
Îl ghiceşti uşor, când vrei,
Că e scris pe banii mei!
23
(leul)

Voinicel cu cornişoare
Umblă cu casa-n spinare.
(melcul)

La deal repede şi fără ocol,

Iar la vale rostogol.
(iepurele)

Urecheat cu haine sure

Stă pe câmp şi în pădure.
(iepurele)

ANIMALE DOMESTICE

E lânos şi stă la stână

Şi pe oi el le adună.
(câinele)

Roade oase,
Stă în cuşcă,
Pe duşmanii săi îi muşcă.
(câinele)

Cocoloş pe sub măsuţă

Îşi ia coada în lăbuţă
Şi isteţ precum e el
Îl prinde pe şoricel.
(pisoiul)

Animalele din casă

Umblă pe sub masă
Când se întâlnesc
Rău se ciondănesc
(câinele şi pisica)

24
Are blana mătăsoasă,
La căldură toarce-n casă;
La lăbuţe-are gheruţe –
Stau ascunse în pernuţe.
(pisica)

Am aici în bătătură
O uzină cu untură,
Care umblă prin ogradă
C-un şurub în loc de coadă.
(porcul)

Mândru, înalt şi frumos,

La ochi este luminos;
Urechi are, coarne n-are
Şi te poartă în spinare.
(calul)

Este un prieten bun,

El mă duce unde-i spun
Cu căpăstru şi cu şa
Iarna-mi plimbă sania.
(calul)

Ea este bună la toate,

Ne da carne, ne dă lapte,
Iar viţei mititei
Se numesc copiii ei.
(vaca)

INSECTE

Din flori plicuri de dulceaţă

Strânge de cu dimineaţă.
(albina)

Colorat e ca o floare,
Trupul fin şi mic el are,
Zboară vara pe câmpie,

25
Spuneţi ce-ar putea să fie.
(fluturele)

Mică, dar voinică,

În spate ridică
Sacul cu povară,
Să-l ducă la moară.
(furnica)

Are dânsul şi picioare

Dar e-obişnuit să zboare;
Ţin, ţin, ţin şi pişcătura...
Cine-i obrăznicătura?
(ţânţarul)

Pare fi un şoricel
Însă are aripioare
Zboară noaptea-n chip şi fel
Purtând numele de floare.
(liliacul)

Cine cântă toată vara

Prin fâneţe cu chitara?
(greierele)

Are-un ac micuţ şi fin,

Zboară lin din floare-n floare,
Acul este cu venin
Iar polenu-i pe picioare.
(albina)

Am un frate
Ţese-o pânză minunată
Fără iţe, fără spata.
(păianjenul)

Şoricel cu aripioare
Poartă numele de floare.
(liliacul)

26
FLORI

Primăvara când s-arată,

Prin grădini apar deodată
Ciorchini albi şi albăstrii
Din steluţe, mii şi mii!
(liliacul)

Are ţepi, dar este floare

Si parfumul cel mai tare!
Cine-i oare?
(trandafirul)

Mă găseşti în poieniţă,
Pe câmp şi în grădiniţă;
Şi să ştiţi sunt bun la toate.
Dau la oameni sănătate!
(muşeţelul)

Cupe albe sângerii,

Stau pe lujere înfipte,
Parc-ar fi nişte făclii!
Hai, ghiceşte-le, de ştii!
(lalelele)

Care floare
Parcă-i soare?
(floarea soarelui)
O mie de frăţiori,
O mie de dinţişori
27
Stau înfipţi câte şi-o mie
Într-un fund de farfurie.
(floarea soarelui)

Clopoţel mititel
Cine sună lin din el?
Nimeni! Nimeni!
Numai vântul,
Clătinându-l, legănându-l,
Dă de veste-n toată ţara
Că soseşte primăvara.
(ghiocelul)

Voinicul cu haină albă

Iese primul din zăpadă.
(ghiocelul)

Zeci de umbreluţe mici,

S-au unit să fac-o floare,
Dar trecu vântul pe-aici
Şi le risipi în zare.
(păpădia)

FRUCTE
Cum le spune,
Cum le spune,
La pere, mere,
Nuci şi prune ?
(fructe)

În grădina lui Pandele

E un pom plin cu mărgele,
La culoare-s roşii toate
Cu codite-mperecheate.
(cireşele)

Bilişoare roşioare
Strălucesc frumos la soare
Cu codiţele perechi,
Să le pui după urechi.

28
(cireşele)

Ascuns în cămaşa verde,

Miezul de foc nu se vede.
Când mănânci o feliuţă,
Parca sufli-n muzicuţă.
(pepenele)

Patru fraţi îngemanaţi

Într-un cojoc îmbrăcaţi.
(miezul de nucă)

Eu am patru fraţi
Într-un cojoc băgaţi.
(nuca)

Miezul doar e de mâncat

Coaja e de aruncat
Şi în sac se pot păstra,
Sparte doar se pot mânca.
(nucile)

Pepenaşul cu gurgui
E-mbrăcat cu puf de pui!
(gutuia)

Mingişoare aurii,
Galbene sau sângerii,
Hai, să le ghiciţi, copii!
(merele)

Rotunjoare, colorate,
În cămară sunt păstrate
Şi cu ele curăţate,
Faci plăcinte minunate.
(merele)

Tărtăcuţa aromată
Ca un morcov colorată,
Din ţări calde cumpărată!
(portocala)

Mere mari cu biberon

Au crescut la noi în pom!
(perele)
29
Suntem foarte parfumate
Suntem cam zemoase,
Dar suntem foarte gustoase
Una-i acră, alta-i dulce
Din ţări calde ni le-aduce?
(lămâia şi portocala)

Ciucur verde sau roşcat

Pe arac sta agăţat,
Cine este? l-aţi aflat?
(strugurele)

LEGUME
După ploaie la plimbare
Cu umbrele mici... de soare!
(ciupercile)

Ce să fie, ce să fie ?
În pădure, pe câmpie,
Un pitic cu-o pălărie,
Nu-i pitic, nici umbreluţă,
Nici şopron şi nici căsuţă.
După ploaie, de-obicei,
Prinde viaţă dumneaei.
(ciuperca)

Într-o cuşcă mulţi căţei,

Toţi sunt albi şi rotofei —
Mama-i pune la mujdei
(usturoiul)

Am mai mulţi fraţi,

Într-o cămaşă îmbrăcaţi.
(usturoiul)

Am cămăşi nenumărate
Le port pe toate îmbrăcate.
(varza)

30
Şade mândră-ntr-un picior,
Lăudându-se oricui —
Că ea poartă-n al ei spate
Cămăşi albe şi verzui!
(varza)

Trupul, capul, mi-e totuna,

Pe-un picior stau totdeauna
Am cămăşi nenumărate,
Si le port tot îmbrăcate.
(varza)

Ciuturaş, buturaş,
Cine stă într-un picioruş,
Îndesată şi îmbrăcată
Cu nouă cămăşi deodată.
(varza)

Ţăruş galben ascuţit

În pământ şade înfipt,
Cine este?
L-aţi ghicit?
(morcovul)

Şade moşul în cămară

Cu mustăţile afară.
(morcovul)

Din cămăşi făcută-i toată,

De-i scoţi una, plângi pe dată.
(ceapa)

PLANTE

Iarna-n frig, vara la soare,

Neschimbat e la culoare!
(bradul)

Înalt cât casa,

Verde ca mătasa,
Dulce ca mierea
Amar ca fierea.
(nucul)

31
ANOTIMPURILE
Am un pom. Deşi e mare,
Numai patru ramuri are:
Una florile-nfloreşte,
Alta fructele rodeşte,
Alta frunza-ngălbeneşte,
Iar a patra friguroasă
Prinde strai de-argint pe casă.
(anul cu anotimpurile)

Vremea s-a încălzit,

Păsările au venit,
Cine a sosit ?
(primăvara)

Zăpada s-a topit,

Cine a venit ?
(primăvara)

Ziua se măreşte,
Zăpada se topeşte,
Grădina a înverzit,
Cine a venit ?
(primăvara)

Soarele dogoreşte,
Teiul înfloreşte,
Grâul e aurit,
Cine a sosit ?
(vara)

Au plecat spre ţări cu soare

Păsările călătoare,
Căci la noi e frig şi plouă,
Vântul bate cu putere,
Frunzele-au căzut şi ele ;
In cămară adunate
Stau la sfat fructele toate
Nu este greu de ghicit :
Ce anotimp a venit ?
(toamna)

Ştiţi voi oare copilaşi,

32
Cine lasă pomi golaşi,
Cine-aduce ploi mărunte
Si nespus de multe fructe ?
(toamna)

Frunzele pe ramuri
Au îngălbenit,
Plouă, plouă-ntruna’
Cine a sosit ?
(toamna)

De zăpadă câmpul
E acoperit,
Nu mai stă ninsoarea,
Cine a sosit ?
(iarna)

Unii care aveau patine

Cereau gheaţă de la mine,
Alţii pentru derdeluş,
Mi-au cerut alunecuş.
(iarna)

Stă în curte lângă pom,

Ii spui om, dar nu e om ;
Iar când soarele-ncălzeşte,
Nu-l mai vezi, că se topeşte.
(omul de zăpadă)

MIJLOACE DE LOCOMOŢIE

Merge încet pe ogor,

Duduind de mare zor.
(tractorul)

Nu e puşcă, dar pocneşte,

Nu e porc, dar scormoneşte
Trece mândru pe câmpii
33
Si în urmă curg felii.
(tractorul)

Sus fir, jos şine,

De eşti grăbit, te iau cu mine.
(tramvaiul)

Nu e tren, nu e maşină,
Dar aleargă tot pe şine
Sit e duce când îl iei,
Tot oraşul dacă vrei.
(tramvaiul)

Înghit foc, alerg pe drum,

Las în urmă numai fum.
(trenul)

Floricică, floricea,
Asta-i ghicitoarea mea
Haide, haide spune cine
Peste câmp ca vântul vine ?
Peste munte, peste punte
Pe ninsoare şi zăduf,
Face-ntr-una : puf,puf,puf.
(trenul)

Plec şi eu şi am vagoane,
In vagoane duc bomboane,
Maşinistu-i cu chipiu
Si maşina face : u,u,u,u !
Cu doi ochi de foc în frunte,
Trece-un şarpe peste munte.
(trenul)

Plec şi eu şi am motor,
Sus pe cer pornesc în zbor,
Am şi aripi şi elice
Si pilotul e aice.
(avionul)

Suflet ţine, suflet n-are,

Umblă fără de picioare.
Nici pe drum, nici pe cărare,
Nici pe apă curgătoare.
(avionul)

34
Nici pe ape, nici peşine,
Il ghiceşte orişicine,
Că te-nalţă sus spre soare
Si te duce-n depărtare,
Ca gândul, ca vântul,
Măturând pământul.
(avionul)

Nu e pasăre în zbor
Si nu e nici avion
El te urcă uşurel,
Înălţându-te spre cer
Si e mândru tare, tare,
Că are elice pe spinare.
(elicopterul)

Seamănă cu un vapor
Si merge tot cu motor,
Dar când plecă-n depărtare,
El se lasă-ncet în mare
Si străbate calea toată,
Făcând drumul pe sub apă.
(submarinul)

Mergi cu ea, dar roate n-are,

Nu e tren, dar şine are,
Iarna bucurii aduce,
Sus o duci, şi-n jos te duce.
(sania)

Toată tremură de frig,

Numai tălpile se-ncing.
(sania)

Umblu eu pe patru roate,

Fără roate nu se poate
Si mă trage un căluţ,
Di, căluţule drăguţ.
(căruţa)

OBIECTE DE UZ PERSONAL ŞI CASNIC

35
Mititel, mititeluţ,
Nu e cal şi nici căluţ,
Insă ori pe unde paşte,
Se cunoaşte.
(acul)

O unealtă de croitori
Strânsă tare în subsuori.
Cum se chemă, ia ghiceşte,
Si la ce ea foloseşte ?
(foarfeca)

De metal e şi lucioasă,
O găseşti în orice casă
Toată este numai gură,
Părul de pe frunte-ţi fură.
(foarfeca)

Talpa cu un spin în ea,

Calcă des pe drum de nea ;
Lasă urme, paşii mici,
Parcă-ar fi şir de furnici.
(maşina de cusut)

Fără cărbuni mă-ncălzesc,

Pânză albă netezesc.
(fierul de călcat electric)

De picioare-l strâng cu mâna

Si e încleştează gura.
(cleştele)

Hoţul intră în casă

Si capul afară-şi lasă.
(cuiul)

Găleata cu găurele
A cuprins-o-n mâini Petruş
Si plimbând-o peste straturi,
Florilor le face duş.
(stropitoarea)

Eu, cu apa fac clăbuc,

Lunec ca un tăvăluc,
In lighean mă învârtesc,
36
Să te curăţ mă grăbesc.
(săpunul)

Fâr, fâr, fâr,

Peste tot mă vâr
Si te şterg de apă,
Nici un strop nu-mi scapă.
(prosopul)

Eu sunt subţirică
Dar tare voinică,
Frec dinţii cu putere,
Nu simţi nici o durere.
Ca să fie sănătoşi,
Albi şi luminoşi.
(periuţa de dinţi)

CULORILE

Am un măr rotund şi mare

Copt e rumenit la soare
Să-mi răspundeţi la-ntrebare :
Mărul ce culoare are ?
Aţi ghicit, bătut de soare,
Măru-i roşu la culoare.

Iată altă întrebare :

Iarba ce culoare are ?
Iarba-i verde, dar uscată,
E în galben colorată.

Să vă-ntreb si altceva :
Primăvara, de sub nea,
Ies la soare violete,
Dar să-mi spuneţi ce culoare
Au aceste mici buchete ?
Violeta cum să fie ?
Violet ! Cine nu ştie ?

37
GHICITORI PENTRU NUMĂRAT
Intr-o curte-s cinci căţei,
Pe portiţă pleacă trei.
Câţi au mai rămas din ei ?

La Ciric, în lac
Cinci răţuşte baie fac ;
Două pleacă. Mac ! Mac ! Mac !
Câte-au mai rămas pe lac ?
Cloşca mea cea gălbioară
Si-a scos puii-n ulicioară
Cinci sunt mici şi unul mare,
Socotiţi câţi pui ea are ?

Doi pisici beau lăptişor

Si mai vine-un mâţişor.
Câţi sunt, hai să-mi spui tu vrei ?

Trei răţuşte sunt pe lac

Si-un răţoi e sub copac
Poţi să-mi spui câte sunt toate ?
De se poate, da, se poate ?

Dacă am patru tilinci

Si cu una cât fac ?

Iepurilă-i supărat
S-apucat de numărat :
Cu cinci morcovi în hambar,
Si cu altu-n buzunar,
A-nceput mintea să-l lase
Va şti cât fac toţi?

Socotiţi binişor :
Dacă Miţu-Miţişor,
Ar bea şase ceşti cu lapte,
Si încă una, ar bea…
38
Am pus pentru Nicuşor,
Şapte mere la cuptor,
Si mai pun unul la copt,
Sunt acum cu toate….

Am cules azi în secret

Opt flori, să fac un buchet,
Şi-am mai pus una, cu rouă,
In buchet acum sunt….

Nouă pepeni mari cât roata,

Si-ncă unul mi-a dat tata,
Eu i-am pus bine la rece,
Sunt acum cu toţii….

Am în mână două mere

Unul ţi-l dau ţie, vere
Cine ar putea să-mi spună
Cu ce-am mai rămas în mână ?

Am un miel în deal la stână

Si pe altu-l ţin în mână,
Spuneţi-mi acuma voi
Câţi mieluţi am oare ?...

Trei copii joacă şotron

Afară sub un şopron
Si mai vin să joace doi,
Câţi s-au adunat, ştiţi voi ?

Am o ciocolată mare
Si vă pun o întrebare :
De-o mănânc tăcând chitic,
Voi rămâne cu….(nimic)

Trei căţei se bat pe-un os,

Unul pleacă mofturos,
Cine-mi spune cu frumosul,
Câţi împart acuma osul ?

Patru curci parcă-s plouate

Stau în curte supărate
Una pleacă la plimbare,
Câte sunt acuma oare ?
39
 BIBLIOGRAFIE

 Culea, Laurenţia; Sesovici, Angela; Filofteia Grama,ş.a.-Activitatea

integratǎ din gradinitǎ, Editura Didactica Publishing House, 2008
 Preda, Gilda;Stǎnescu, E.;Toma, M.;Bejan,M -Jocuri, ghicitori şi poezii
pentru cei mai mici copii, Craiova, Editura Didactica Nova, 2008
 Grama, Filofteia;Pletea, Mioara; Ciobotaru, Angela;sş.a.-Aplicatii ale
noului curriculum pentru ȋnvǎţǎmȃntul preşcolar, Bucureşti, Editura
Didactica Publishing House,2009

40
 CUPRINS

CUVÂNT ÎNAINTE......................................................................... 3

I. POEZII ŞI JOCURI
Poezii pentru copii…………………………………………………...4
Jocuri ritmice………………………………………………………...9
Jocuri de degete………………………………………………….....13
Jocuri…………………………………………………………….....17

II. GHICITORI
Animale sălbatice……….........................................................……... 21
Animale domestice…………..... ........................................................24
Insecte………………………... ..........................................................25
Flori………..…………………. .........................................................27
Fructe…………………………. ........................................................28
Legume……………………….. ........................................................30
Plante…………………………. ........................................................31
Anotimpuri…………………… ........................................................31
Mijloace de locomoţie………... ........................................................32
Obiecte de uz personal şi casnic .......................................................35
Culorile……………………….. .......................................................37
Ghicitori pentru numărat……... ........................................................38

41