Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
“CAMERA PRELIMINARĂ”
București,
28 aprilie 2019
1
Cuprins
1. Camera preliminară.............................................................................................................3
1.1 Noțiune și reglementare....................................................................................................3
1.2 Judecătorul de cameră preminară......................................................................................3
2. Obiectul camerei preliminare..............................................................................................4
2.1 Plângerea împotriva soluțiilor de neurmărire sau netrimitere în judecată........................4
2.2 Confirmarea soluțiilor de renunțare la urmărirea penală..................................................5
2.3 Verificarea legalității după trimiterea în judecată..............................................................5
2.3.1. Verificarea competenței instanței..............................................................................6
2.3.2. Verificarea competenței organelor de urmărire penală............................................6
2.3.3. Verificarea legalității sesizării instanței....................................................................6
2.3.4. Verificarea legalității administrării probelor.............................................................7
3. Măsurile premergătoare și durata procedurii de cameră preliminară..................................8
3.1 Măsurile premergătoare.....................................................................................................8
3.2 Durata procedurii de cameră preliminară..........................................................................8
4. Soluțiile judecătorului de cameră preliminară.....................................................................9
4.1 Începerea judecății.............................................................................................................9
4.2 Restituirea cauzei pentru refacerea actului de sesizare.....................................................9
5. Concluzii..............................................................................................................................9
2
1. Camera preliminară
Camera preliminară, este reglementată prin art. 342 – 348 C.p.p., aceasta constituind o
etapă procesuală premergătoare judecății, iar obiectul ei este reglementat, în mod expres, în
art. 342 C.p.p. În camera preliminară, sunt judecate și cauzele având ca obiect confirmarea
soluțiilor de renunțare la urmărirea penală, prevăzute de art. 318 ind. 12 C.p.p., precum și
plângerile împotriva soluțiilor de clasare sau netrimitere în judecată, prevăzute de art. 340
C.p.p.
În Codul de procedură penală a fost prevăzută procedura camerei preliminare, pentru
aplicarea principiului separării funcțiilor judiciare, prevăzut de art. 3 C.p.p., potrivit căruia,
instanței de judecată nu îi mai este permis să se pronunțe asupra competenței și legitimității
sesizării sale, sau asupra legalității administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire
penală. Astfel, potrivit art. 3 alin. 6) C.p.p.,”asupra legalității actului de trimitere în judecată și
probelor pe care se bazează acesta, precum și asupra soluțiilor de netrimitere în judecată, se
pronunță judecătorul de cameră preliminară, în condițiile legii.” 1
Prin conținutul dispozițiilor care reglementează ”camera preliminară”, și prin soluțiile
care pot fi dispuse, s-a creeat un filtru de specialitate al sesizării instanței. Totodată, procedura
camerei preliminare nu este publică, are un caracter scris și contradictoriu, și prezintă un
acces limitat al celorlalți subiecți procesuali principali (cu excepția instanței și a inculpatului),
de a-și exercita drepturile în cadrul acestei proceduri.
Prin definiție, instituția camerei preliminare este ”o etapă procesuală preliminară fazei
de judecată, în cadrul căreia, judecătorul desemnat exercită această funcție judiciară, potrivit
competenței conferite de legiuitor, verifică legalitatea sesizării instanței, a administrării
probelor, și a efectuării actelor procesuale și procedurale, de către organele de urmărire
penală.”2
3
care a participat la soluționarea plângerii împotriva soluțiilor de neurmărire sau de netrimitere
în judecată nu poate participa, în aceeași cauză, la judecată în fond sau în căile de atac.”
Instituția judecătorului de cameră preliminară, a fost concepută pentru a putea face
posibilă aplicarea principiului separării funcțiilor judiciare, în forma prevăzută de art. 3 C.p.p.
În acest mod au fost create noi garanții, cu privire la legalitatea, rigoarea și calitatea probelor
și actelor efectuate în cursul urmăririi penale, ca faza nepublică a procesului penal. Ca efect al
aplicării art. 3 C.p.p., prin procedura camerei preliminare, au fost consolidate garanțiile de
imparțialitate și obiectivitate în activitatea de judecată, în sensul că, judecătorul va fi investit
cu un act de sesizare care îndeplinește condițiile de legalitate, atât în ceea ce privește limitele
judecății, cât și administrarea probelor.
Capitolul VII din Titlul I al Părtii Speciale a C.p.p., intitulat ”plângere împotriva
măsurilor și actelor de urmărire penală”, reglementează procedura de soluționare a plângerilor
formulate de persoanele care justifică un interes legitim împotriva măsurilor și actelor de
urmărire penală.
Potrivit art. 340 alin. 1 C.p.p. ”persoana a cărei plângere împotriva soluției de clasare,
dispusă prin ordonanță sau rechizitoriu, a fost respinsă conform art. 339 poate face plângere,
în termen de 20 de zile de la comunicare, la judecătorul de cameră preliminară de la instanța
căreia i-ar reveni, potrivit legii, competența să judece cauza în primă instanță.”4
Soluționarea plângerii, se realizează în concordanță cu dispozițiile art. 341 C.p.p,
respectiv: după înregistrarea plângerii, la instanța competentă, aceasta se transmite în aceeași
zi judecătorului de camera preliminară. Judecătorul de cameră preliminară stabilește termenul
de soluționare și dispune citarea petentului și a intimaților și încunoștiințarea procurorului, cu
mențiunea că pot depune note scrise cu privire la admisibilitatea ori temeinicia plângerii.
Procurorul, în termen de 3 zile de la primirea comunicării prevăzute la art. 341 alin. 2 C.p.p.,
transmite judecătorului de cameră preliminară dosarul cauzei. Plângerea se soluționează în
camera de consiliu, cu participarea procurorului, prin încheiere motivată, pronunțată în
cameră de consiliu. Judecătorul de cameră preliminară, soluționând plângerea, verifică soluția
atacată pe baza lucrărilor și a materialului din dosarul de urmărire penală, precum și a oricăror
înscrisuri noi prezentate.
Soluțiile pe care le poate pronunța judecătorul de cameră preliminară, sunt prevăzute
de art. 341 alin. 6 și 7 C.p.p., iar acestea sunt condiționate de punerea în mișcare a acțiunii
penale. Încheierea prin care s-a pronunțat una din soluțiile prevăzute la art. 341 alin. 6 și alin.
7 pct. 1, pct. 2 lit. a), b) și d) și alin. 7 1 este definitivă, iar încheierea pronunțată în temeiul art.
341 alin. 7 pct. 2 lit c), poate fi atacată cu contestație, în termen de 3 zile de la comunicare.
Contestația se depune la judecătorul care a soluționat plângerea, și se înaintează spre
soluționare judecătorului de cameră preliminară de la instanța ierarhic superioară.
_________________________
4
Ibidem
4
2.2 Confirmarea soluțiilor de renunțare la urmărirea penală
5
Procedura camerei preliminare este reglementată prin Tilul II al Părții Speciale în
cuprinsul art. 342 – art. 348 C.p.p.
În esență, obiectul camerei preliminare îl constituie verificarea, după trimiterea în
judecată, ”a competenței și a legalității sesizării instanței, a legalității administrării probelor, și
a legalității efectuării actelor de către organele de urmărire penală”6, așa cum este prevăzut în
art. 342 C.p.p.
6
acuzării, în raport cu fiecare persoană trimisă în judecată, în scopul stabilirii limitelor și
întidenrii judecății.
Verificarea legalității actului de sesizare se realizează pentru ca judecătorul de cameră
preliminară, să stabilească dacă acesta (rechizitoriul) este apt să învestească, în mod corect,
instanța de judecată, precum și pentru a asigura respectarea dreptului la apărare, prin dreptul
recunoscut inculpaților de a beneficia de o apărare concretă și efectivă, prin raportare la
faptele de care sunt acuzați.
Se poate reține imposibilitatea stabilirii obiectului și întinderii judecății atunci când:
”situația de fapt descrisă în rechizitoriu este echivocă, neputându-se stabili fapta concretă
imputată inculpatului, sau faptele imputabile fiecărui participant la comiterea infracțiunii, ori,
atunci când există o încongruență între faptele pentru care s-a început urmărirea penală ”in
rem”, cele pentru care s-a dispus continuarea urmăririi penale față de suspect, sau punerea în
mișcare a acțiunii penale și pentru care s-a dispus trimiterea în judecată. În cazul concursului
de infracțiuni sau al infracțiunii continuate, actul de sesizare este nelegal întocmit dacă nu se
poate stabili, numărul infracțiunilor comise, respectiv a actelor materiale ce intră în conținutul
unității legale.”8
7
3. Măsurile premergătoare și durata procedurii de cameră preliminară.
8
4. Soluțiile judecătorului de cameră preliminară.
In temeiul art 346 C.p.p. judecatorul de camera preliminara dispune fie inceperea
judecatii, fie restituirea cauzei la parchet in vederea refacerii actului de sesizare.
5. Concluzii.
În concluzie, camera preliminară este o etapă a procesului penal, situată între faza de
urmărire penală și faza de judecată în fond. Aceasta are rolul de a verifica, dupî trimiterea în
judecată, legalitatea sesizării instanței, a administrării probelor și a efectuării actelor de
urmărire penală, în scopul stabilirii obiectului și a limitelor judecății (a persoanelor trimise în
judecată și a acuzațiilor puse în sarcina lor).
9
Abrevieri:
Alin. – alineat;
Art. – articol;
C.p.p. – Cod Procedură penală
Ibidem – in același loc;
M. Of. – Monitorul Oficial
Bibliografie:
1.
Cristinel Ghigheci, Cereri si Exceptii de Camera Preliminara, Editura C.H. Beck,
București, 2015.
2.
Internet: http://www.inm-lex.ro
3.
Magdalena Iordache, Camera preliminară în Noul Cod de Procedură Penală, Editura
Universul Juridic, București, 2014.
4.
Mihail Udroiu, Procedura penală partea specială – Sinteze și grille, Ed. C.H. Beck,
București, 2015.
10