Tema I: Insemnatatea sociala a traducerii calculatorului.

Rolul traducatorilor in societatea moderna este in continua crestere, daca in trecut se ocupau cu
precadere de traduceri literare si de documente legale in domeniul de fata ei sunt confruntati cu
sarcini mult mai complexe. In procesul globalizarii la care asistam in prezent, transferurile
internationala atit ce priveste importurile cit si exporturile genereaza pe linga schimbul de
produse, procese tehnologii si altele si schimb de documentatie. Din ce in ce mai mult produsele
vindute intr-o alta tara decit cea de origine sunt localizate , adica adaptate la specificul tarii
importatoare, aceasta nu se rezuma numai la traducerea si adaptarea documentatiei in limba tarii
primitoare, ci implica si aspecte culturale si de continut, adica adaptarea aspectelor nontextuale
ale produsului(culori,simboluri, unitati de masura, etc).

LISA(The Localization Industries Standard Asociation) defineste localizarea ca fiind procesul de

modificarea a produselor sau serviciilor cu scopul de a raspunde diferentelor existente in diferite
piete.

Un exemplu edificator este localizarea aplicatiilor informatice, adica sisteme program, pagini
web,si altele. Localizarea lor inseamna pe linga traducereadocumentatiei, manuale, ghiduri de
utilizare, traducerea interfetei cu utilizatorul in limba tarii importatoare, meniuri, casete de
dialog, de ajutor, adaptarea setului de caractere, a unitatilor de masura si altele.

Dinamica schimburilor care au loc in prezent a generat o adevarata industrie a localizarii,

aceasta cuprinde 3 aspecte principale:

 vinzarea produselor;

 oferta de sevicii de localizare;

 dezvoltarea instrumentelor care serveste localizarii.

Industria localizarii este o parte a ceea ce constituiein momntul de fata industria limbilor.

Industria limbilor cuprinde:

1. Scriereaaa documentelor tehnice(in opozitie cu scrierea literara);

2. Managementul documentelor care includ utilizarea procesoarelor de texte, indexarea
automata, regasirea automata a informatiei si altele;
3. Managementul terminologiei;
4. Localizarea care include traducerea;
5. Publicarea care include pe linga publicarea traditionala pe suport de hirtie si publicarea
pe suport electronic(digital) si pe internet.

Cele 5 aspecte ale industriei limbilor nu sunt independente ci se intrepatrund, de exemplu

managementul terminologiei multiple joaca un rol foarte important in domeniul de specialitate.
Daca intr-o traducere literara varietatea de stil este de dorit atunci cind e vorba de un termen
dintr-un limbaj scpecializat acesta trebuie tradus consecvent cu termenul echivalent
corespunzator.

~1~
Publicarea documentelor implica existenta unui sistem de management al documentelor care la
rindul lui sa fie aplicat in procesul de localizare, astfel incit aceesi terminologie sa fie utilizata de
la producerea initiala a documentului in limba sursa in toate traducerile documentelor, mai mult
decit atit pentru produsele si tehnologiile scoase pe piata apar imbunatatiri si modificari, de
exmplu in cazul sistemelor informatice, versiuni noi, iar documentatia aferenta trebuie sa reflecte
aceasta dinamica. Rezulta ca apar documente cu continut inrudit care trebuie traduse intr-un timp
cit mai scurt. In aceasta situatie este de dorit ca tot ceea ce a fost tradus pt o versiune anterioara
a unui document sa poata fi folosita la traducerea versiunii actualizate. Acest lucru se impune nu
numai din ratiuni de crestere a eficientei muncii traducatorului, ci si pt a asigura consecventa
terminologiei din documentele respective. Fiind vorba deci despre o adevarata industrie a
limbilor se impune ca ea sa fie insotita si de tehnologii corespunzatoare, au aparut instrumente
informatice, sisteme program complexe care asista traducatorul pe tot procesul traducerii, astfel
se vorbeste de insasi traducerea asistata de calculator.

CAT(Computer Aided Translation)

11.09.09

Tema II: Noţiunea de traducere .Categorii de instrumente pentru asistarea traducătorilor.

Introducere.

Traducerea asistata de calculator este procesul în care traducătorul uman traduce textele
folosind instrumentele informatice concepute să-l ajute şi să faciliteze activitatea.

În momentul de faţă traducătorii profesionişti sunt puşi în faţa unei exingenţe din ce în ce mai
mari. Pentru a răspunde cerinţelor de profesionalism în procesul de traducere ei sunt puşi în
situaţia de a utiliza toate mijloacele informatice care le pot veni în ajutor.

Traducătorii trebuie să cunoască în primul rînd gama de instrumente ,de asistare a traducătorilor
care este în continuă creştere şi diversitate apoi pentru fiecare dintre acestea care sunt situaţiile în
care utilizarea lor conduce la maximum eficientă şi în consecinţă să recurgă la acelea instrumente
care sunt cele mai adecvate proiectului concret de traducere.

1.Teoria traducerii computerizate.

1.1 Rolul comunicaţiilor intermediare.

Necătînd la răspîndirea limbilor străine a cunoştinţelor etc;Studierea lor nu poate asigura

complet legăturile internaţionale care la momentul dat sunt multilaterale şi în permanenţă
extindere,aceasta poate fi explicată prin nişte cauze de caracter,atît calitativ cît şi cantitativ
cu un număr enorm de limbi implicate în contactele internaţionale. Asigurarea nivelului înalt
de cunoştinţe a limbilor străine şi la studierea lor în mesaje.

Experienţa istoriei,ne vorbeşte despre faptul că comunicarea directă prin intermediul

limbajelor naturale,artificiale,latine(esperando),la fel nu este o ieşire din situaţiile create,în
aşa fel creşterea rolului comunicaţiei intermediale reprezintă o legislaţie istorică,iar în
legătură cu aceasta capătă dezvoltarea traducerii scrisă a mesajelor în transmisiunea cu

~2~
utilizarea mijloacelor de comunicare computerizate şi în special a traducerii care este o
calitate distinctă a procesului de comunicaţie întemeiată are pe lîngă două faze tradiâionale
caracteristice oricărui proces de comunicaţie,generarea mesajelor de către persoana A şi
percepţia lui B,care între ei există o fază intermediară(recodificarea mesajelor dintr-un
limbaj natural în altul).

1.2 Clasificarea intermediaere lingvistice.

Deosebim 2 tipuri de intermediere:

1.Echivalente;

2.Heteroechivalenţa.

Criteriul de bază pentru deosebirea lor este aşa numită valoare comunicativă a textului care
se subînţelege posibilitatea lor de a provoca un anumit efect comuncativ la realizarea
funcţiilor respectiv comunicative.

În cazul cînd 2 persoane A şi B comunică şi au nevoie de un intermediator lingvistic este

necesar de a obţine o închipuire despre toată valoarea comunicativă a textului şi apare
necesitatea de o intermediere lingvistică comunicativă echivalentă,adică în traducere. Esenţa
traducerii,adică în asta şi constă teoria de a menţine comunicaţia dintre partenerii de limbaje
diferite în plină măsură,adică păstrînd la recodificare valoarea comunicativă a textului sursă
şi în aşa fel de a asigura echivalenţa comunicaţională a textului sursă şi textului ţintă.

Noţiunea de traducere poate fi definită astfel:

1.Este un proces unidirecţional şi bifazic a comunicaţiei interlingvistice şi interculturală pe

parcursul căruia în baza analizei textului sursă se creează textul ţintă,care înlocuieşte textul
sursă în alt mediu lingvistic şi cultural.

2.Un proces caracterizat prin transmiterea efectului comunicativ a textului sursă parţial
modificat şi adaptat la diferenţa dintre 2 limbi,2 culturi şi 2 situaţii comunicaţionale.

La studierea lor relaţiile dintre fenomene,adică traducerea comunicaţională,naturală şi

computerizată. Un şir de cercetători definsc traducerea şi un proces determinat doar de nişte
corespunderi lingvistice,adică ca pe un proces ce poate fi complet formalizat şi automatizat.
În corespundere cu acest model traducerea se împarte în 3 ramuri:

1.Comunicarea dintre expeditor şi translator care are rolul receptorului de text iniţial sau
primar.

2.Schimbarea codului realizat de translatări.

3.Comunicarea dintre translator care are funcţia de expediator a textului final sau ţintă şi
receptorii acestui text.

Traducerea reprezintă un tip de activităţi complexe şi constă dintr-un şir de operaţii dintre
care o parte sunt de bază,iar cealaltă parte auxiliare.

~3~
 Traducerea scrisă.Operaţiile de bază.

1.Citirea şi înţelegerea textului original;

2.Traducerea cuvintelor separate;

3.Traducerea mot-a-mot;

4.Traducerea echivalentă a textului legat;

5.O formare lingvistică a textului dat corespunzător situaţiei comunicativă.

Operaţiile auxiliare:

1.Fixarea scrisă a textului original şi de tradus;

2.Căutarea cuvinteor necesare în dicţionare;

3.Verificarea ortografiei şi gramatica de tradus;

4.O formare finală a textului tradus.

5.Selectarea statisticii despre textul tradus cu numărul simbolurilor,rîndurilor şi etc.

O parte dintre operaţiile numite atît din cele de bază cît şi auxiliare pot fi clasificate ca operatori
de rutină. Totodată anume aceste operaţii şi executarea lor utilizează cea mai mare parte din tip şi
efort al translatorului. Practic toate operaţiile la etapa modernă,de dezvoltare a tehnologiilor
informaţionale destul de uşor pot fi automatizate şi anume:

*Toate operaţiile auxiliare;

*Traducerea cuvintelor separate sau mot-a-mot.

Celelalte operaţii se supun automatizării într-o măsură mică însă încercarea mai mult sau mai
puţin reuşită a fost interprinsă.

18.09.09

Termenul de “traducere asistată de calculator”este destul de larg,deoarece instrumentele

informatice de asistare a traducătorilor pe care le implică sunt cele mai variate astfel ele cuprind
verificatoare ortografice şi gramaticale,sisteme de management al terminologiei,dicţionare uni
sau multe limbe în format electronic,pe CD sau consultabile online.

e-learning(email,a învăţa). Baze de date terminologice uni sau multe limbe,pe CD sau
consultabile pe internet,instrumente de indexare automată a documentelor şi de regăsire a
informaţiei,concordanţă care permit găsirea tuturor ocurenţilor unui cuvînt dat într-un text sau în
corpus de texte împreună cu contextele lor de utilizare,memorii de traducere care memorează
textile,segmente de texte dintr-un text scris într-o limbă sursă împreună cu traducerea
segmentelor respective într-o limbă ţintă şi reutilizarea acestor traduceri,şi sisteme de traducere
automată.

~4~
Aceste instrumente pot fi grupate in trei categorii mari:

1.Aplicaţii de traducere automată(Machine Translation(MT));

2.Sisteme de management al terminologiei(Systems Terminology Management(TMS));

3.Aplicaţia de asistare a traducătorului uman(Machine Aided Human Translation(MAHT)).

Concluzia:

Cînd sa pus problema utilizării calculatoarelor în procesul de traducere primele încercări care s-
au făcut(1960)au fost acelea de a creea programe care să realizeze traducerea automată a unui
text de limba sursă în limba ţintă,la vremea anilor 1960 nici echipamentele de calculi ,nici
sistemele de operare şi limbajele de programare ,nici teoriile lingvistice nu erau sufficient de
dezvoltate pentru a realize o aplicaţie deasemenea complexitatea astfel încît aceste tentative au
eşuat. Sa dovedit că sarcina realizării unor sisteme de traducere automată este mult prea complex
pentru a traduce aplicaţie eficiente. Din păcate nici astăzi cînd există astfel de sisteme nu se
poate spune că ele răspund pe deplin cerinţelor utilizatorilor sau a traducătorilor,deaceea sa
căutat să se implementeze aplicaţii de complexiate mai redusă ,dar care să ajute ,efectiv
traducătorul să realizeze o traducere de înaltă calitate şi cu eficienţa maximă. Astfel sa ajuns la
crearea aplicaţiilor de asistare a traducătorului uman care sunt folosite din ce în ce mai mult de
traducători.Acesta este motivul pentru care în prezentare ne referim pe larg la sistemele din
această categorie.

Tema III. Introducerea şi redactarea textului.

1.Aplicaţii de management termenologic.

În cazul unui proiect este absolute necesară gestiunea terminologiei,se ştie că un termen
desemnează într-o limbă dată un concept dintr-un domeniu de cunoştinţă. Termenii fac parte
dintr-un limbaj specializat,de aceea indiferent de natura textului pe care îl traducede cite ori
întîlnelşte un termen,traducătorul trebuie să-l trateze ca atare mai mult decît atît atunci cînd se
traduc documente cu conţinut irudit termenii trebuie utilizaţi cu consecveşă. Managementul
terminologic în procesul de traducere implică faptul că traducătorul trebuie să consulte dicţionare
de specializare,baze de date terminologice şi chiar să-şi creeze propriile dosare şi baze de date.În
sprijinul acestor cerinţe din dicţionarele şi dosarele în format electronic,pe CD sau consultabile
pe internet şi diferite instrumente informatice pe care traducătorul le are la dispoziţie integrate de
procesoarele de texte sau apelabile ca aplicaţii separate.Trebuie de ştiut că aplicaţiile dintr-o bază
de date terminologică diferită de cele din dicţionar generat sau specializate.O intrare dintr-o bază
terminologică conţine informaţii referitoare la un singur concept unde pentru fiecare termen se
specific pe lîngă informaţiile gramaticale (clasa lexico gramaticală,genul pentru substantive),şi
informaţii de natură terminologică.Definiţia cu sursa şi eventual notă,adică context de utilizare.

Registrul termenului ,statutul termenului,relaţiile lui cu termenul relaţiilor pe care desemnează

concept super sau subordinate şi informaţii administrative. Un traducător individual îşi poate
crea propriile dosare şi termenologii fie folosind un system general de bază de date (access au
~5~
foxpro) fie un system dedicate bazelor de date terminologice de exemplu: MultiTerm. În acest
caz el îşi poate define propria structură a bazei terminologice într-un proiect de traducere la care
participă mai mulţi traducători şi în cadrul căruia se traduce mai multe documente este de dorit
ca managementul terminologic să se facă în mod unitary,iar informaţiile terminologice să poată fi
îmbogăţite şi consultată toată echipa.

În acest scop trebuie utilizate mijloacele informatice de traducere a bazei de date terminologice
fie elaborate de specialişti informaticieni ,fie pachet de programe dediacte în acest scop.
MultiTerm,LogiTerm,Termex.

Trebuie să menţionăm că în unele sisteme integrate de asistare a traducătorului există component

de extragere într-un termen dintr-un corpus numit term extraction. Acestea sunt foarte utile celor
care se ocupă cu gestiunea terminologiei instrumentelor din această categorie identifică şi propun
ca termini candidaţi sintagme oculente într-un corpus şi oferă mijloace uşor de utilizate pentru ca
informaţiile terminologice să fie introduce într-o bază de date specificată.Utilizatorul decide care
dintre candidaţi constituie termini şi îi poate introduce în baza de date împreună cu informaţiile
utile(definiţiile ,context de utilizare,sinonime,forme prescurtate, etc.) instrumentele din această
categorie cresc foarte mult eficienţa termenologică mai des în cazul corpusurilor mari,deoarece
prin extragerea asistată de calculator a termenilor informaticeni terminologice pot fi obţinute
rapid şi pot fi puse la dispoziţia echipei de traducător.

25.09.09 Continuare la Tema III.

2.Aplicaţii de asistare a traducătorului uman.

Aşa cum am arătat la traducerea cu ajutorul terminologiei traducerea automată nu a reuşit să

răspundă exigent traducătorilor,sau creat aplicaţii mai puţin satisfăcute care să-i asiste pe
traducători pe tot parcursul procesului de traducere.

Aplicaţiile cele mai importante din această categorie sunt cele care se bazează pe principiul
memoriei de traducere.În esenţă o memorie de traducere este o bază de date format din perechi
de segmente de text,iar o astfel de pereche este formată dintr-o unitate de text în limba ţintă.
Memoria de traducere este creată fie de un traducător uman fie prin aplicaţii informatice de
aliniere a textelor.Ulterior dacă se foloseşte memoria de traducere conţinut înrudit pentru toate
segmentele identice (exact matching) sau care sunt foarte apropiate(fuzzy matching) cu cele
găsite în memorie se furnizează traducere existent în memorie pe care utilizatorul o poate accepta
,modifica după dorinţă. Un segment poate fi constituit dintr-o propoziţie sau frază ,dintr-un
pargraf sau poate fi stability de utilizator.

EAGLES (Expert Advisory Group on Language Engineering Standards).

Defineşte memoria de traducere ca fiid o arhivă de texte multilingve care conţine texte anume
(segmente,aliniate) analizate şi clasificate şi care permite memorarea şi regăsirea secvenţelor
multilingve aliniate conform unor criteria de căutare variate.

Două texte aliniate se obţin luînd segmentele corespunzătoare dintr-un text scris într-o limbă
sursă şi traducerea acelui text într-o limbă ţintă.Adesea se face confuzia între memorii de

~6~
traducere şi traducerea automată.În general memoria de traducere se poate obţine înregistrînd
purşi simplu perechi de segmente din textul sursă şi traducerea corespunzătoare în limba ţintă
,fără a fi necesară analiza morfologică sau sintactică a nici unui text.O memorie de traducere
poate fi schiţată astfel:

Sursă Ţintă Sursă Memoria de traducere Ţintă

Pe lîngă perechile de segmente de texte într-o memorie de traducere se memorează şi aşa

anumitele attribute interne,cum sunt:

1.Data creării; 2. Numele utilizatorului sau al creatorului; 3.Clientul; 4.Identificatorul

proiectului; 5.Domeniul cărui îi aparţine.

Aceste atribute pot fi folosite ulterior la filtrarea segmentelor traduse sau a grupelor de
documente.De multe ori estimarea efortului depus pentru realizarea unei traduceri nu este o
sarcină uşoară.Un system bun de memorie de traducere oferă şi posibilitatea de a analiza un text
nou pentru a vedea măsura în care se conţine segmentele repetabile sau pentru a compara cu
documentele déjà traduse şi a lua decizia dacă să folosească o memorie de traducere sau nu.

Tema IV. Dicţionarele Electronice.

 ECTACO;

 LingvoSoft;

 DE DT-NTL-19EE;

 DE DT-Itravel-nt;

 DE DT-ML12;

 PROMPT.

2.10.09 Continuare

Dupa natura textelor pe care le proceseaza astfel de aplicatii se pot clasifica in 2 tipuri:

1.Aplicatii orientate pe texte sau paragrafe, care prelucreaza documente create cu editoare de
texte(Word, Perfect, s.a )in format document sau format text imbogatit(Rich Text Format);

2.Aplicatii de localizare care prelucreaza texte scrise intr-un limbaj cu marcaje XML si HTML.

~7~
In general un sistem de memorii de traducere consta dintr-un procesor de texte, o fereastra de
afisare a continutului memoriei de traducere si optional dintr-o aplicatie de gestiune
terminologica. Memoria de traducere este un instrument util oricarui traducator chiar daca
efectueaza o traducere individuala un astfel de sistem ii permite sa gestioneze terminologia, sa
gaseasca traducerile fragmentelor de text din textul sursa si sa reutilizeze memoria de traducere
si baza terminologica pentru lucrari ulterioare. Sunt insa 3 situatii cind utilizarea memoriilor de
traducere creste substantial eficienta activitatii.

1.Modificari ale textului de tradus facute de client chiar in timpul procesului de traducere;

2.Revizii ale textului sursa facute de client care constituie obiectul unui nou proiect de traducere;

3.Reciclarea unei munci deja efectuate in cazul in care translatorul primeste spre traducere un
text foarte asemanator cu un text deja tradus.

Categoriile de documente care se presteaza la utilizarea memoriilor de traducere sunt cele care au
un continut repetitiv.

Majoritatea textelor de tradus apartin urmatoarelor domenii:

 Corespondenta;

 Jurnalism si comunicare;

 Marketing;

 Publicitate;

 Administratie;

 Cultura;

 Literatura.

S-au marcat domeniile care se presteaza cel mai bine la utilizarea memoriilor de traducere:

 Afaceri si comert;

 Juridic si legal;

 Stiintific;

 Tehnic.

Tipurile de texte pentru care memoriile de traducere cresc spectaculos eficienta activitatii:

 Brevete(juridic si legal);

 Contracte(juridic si legal, afaceri si comert);

 Manuale(tehnic, cultura,literatura);

~8~
  Rapoarte(afaceri si comert).

Deasemenea utilizarea memoriei de traducere este mai eficienta cind se lucreaza in echipa.

Dintre cele maicunoscute memorii sau sisteme de traduceri sunt:

1. Deja vu(Atril);

2. Meta Texis(Atril);

3. Multi Trans Corpora(Multi Corpora);

4. Pro Memoria(Sakhr);

5. Computer Aided Translation System (CATS);

6. SDLX(SDL International);

7. TransIt(Star);

8. Translator’s work Bench(Trados);

9. Translation Manager(IBM);

10. TransSearch(University MontReal);

11. Trans Suite 2000 (Word Fast).

La momentul de fata traducatorii profesionisti sunt pusi in fata unor exigentedin ce in ce mai
mari pentru a raspunde cerintelor de profesionalism in procesul de traducere, ei sunt pusi in
situatia de a utiliza toate mijloacele informatice care pot veni in ajutor.

Traducatorii trebuie sa cunoasca in primul rind gama de instrumente de asistare a traducatorilor

care e in continua cresteresi diversificare apoi pentru fiecare dintre acestea suntsituatii in care
utilizarea lor duce la maxima eficienta. In consecinta se recurge la acesteinstrumente care sunt
cele mai adecvate proiectuluio concret de traducere.

09.10.09

Tema V:Sisteme de traducere automata a textelor

Sistemele de traducere automata sunt aplicatii complexe in care rolul central in procesul de
traducere revine sistemului de calcul. Textul sursa este tradus automat in limba tinta de catre
sistem.

Procesul detraducere poate fi schitat in felul urmator:

1. Se face o analiza morfolexicala, sintactica si semantica a textului sursa obtinundu-se o

reprezentare interna a fiecarei propozitii sau fraze, de obicei sub forma de
arboresemantic cu noduri care contin informatii de natura lexicala, sintactica si
semantica, iar acest proces se numeste analiza.

~9~
 2. Se face apoi un trnsfer de la forma de reprezentare interna a textului sursa in forma de
reprezentare interna corespunzatoare limbii tinta.

3. Ultima etapa este realizarea substitutiei lexicale in care se face inlocuirea cuvintelor
sau expresiilor in noua reprezentare interna obtinuta cu cele corespunzatoare limbii
tinta si generarea textului in limba tinta , acest proces este numit generare sau sinteza.

Procesul de traducere descris astfel pare simplu, dar in realitate necesita teorii lungi care sa
permita descrierea gramaticii, sistem de calcul cu resurse, suficient de puternice, si elaborarea
aplicatiilor care sa implementeze algoritmii de analiza, transfer si generae. Pentru realizarea
aplicatiilor de traducere automata trebuie sa conlucreze lingvistii, informaticienii si
matematicienii.

Masura in care este necesara interventia umana in timpul procesului de traducere , zisa
automata , variaza de la un sistem la altul. Astfel exista sisteme mai putine dar care contin multe
restrictii care realizeaza traducerea automata completa, in engleza( Fully Automatic Machine
Translation) fara nici o interventie a traducatorului uman.Aceste aplicatii sint dedicate de obicei
traducerii unor texte dintr-un domeniu specializat in care lexicul este mai mult sau mai putin
restrins dar fara ambiguitati, iar constructiile sintacticesint relativ simple, un exemplu de aplicatii
din aceasta categorie sunt sistemele de traducere automata a buletinelor meteorologice Meteo,
utilizat de Canadian Meteorological Office 2 pentru traducerea buletinelro meteorologice intre
cele 2 limbi oficiale , adica engleza si franceza.

Majoritatea sistemelor de traducereautomata necesita insa interventia utilizatoruluifie numai

inainte si dupa traducerea automata, fie si in timpul acesteia.

Aplicatiie de acest gen care sunt cele mai raspindite se numesc aplicatii de traducere automata
asiatata de utilizator- Human aided Machine Translation.

De obicei asupra textului in limba sursa trebuie efectuata o prelucrare prealabila a traducerii, o
preeditare pentru a se asigura consistenta lexicala si terminologica in scopul de a se evita
ambiguitatile si pentru a se utiliza acele constructii sintactice care se pastreaza mai bine la
prelucrarea automata.

Dupa obtinerea textului tradus este necesara revizuirea traducerii si posteditarea textului pentru a
se obtine textul tradus in limba tinta. Unele sisteme din aceasta categorie necesita interventia
interactiva a traducatorului uman, acestuia ceriindui-se in in timpul procesului de traducere sa
selecteze un anumit termen sau cuvint in caz de polisemie sa rezolve problemele stilistice sau sa
selecteze di n mai multe traduceri posibile a unei sintagme sau fraze pe cea corecta.

Exista in momentul de fata sisteme de traducere automate si trducerea asistata de utilizator, unele
dintre ele sunt destul de performante.

Meteo Systran PROject MT MuST PeTra

Din pacate asa cum am mentionat mai sus ele nu sunt folosite pe o scara larga.

~ 10 ~
Tema VI: Modalităţi de tratare a naţiunii de traducere automatizată.

Corespunzător diferitor nivele de automaziare a traducerii putem evidenţia 3 modalităţi de tratare

a naţiunii de traducere automată:

I.Modalitatea Îngustă(traducere automată sau traducere computerizată) – este un process

de traducere automată a textului dintr-un limbaj natural în altul utilizînd programe speciale.Într-
un astfel de process nivelul de echivalenţă al traducerii poate fi absolut diferit.De la traducerea
scomputerizată a unui cuvînt sau frază pînă la practica la corespunderea sintactică,adică textul
sursă şi textul ţintă.
Aceasta depinde de următorii factori:

1.Programe utilizate –majoritatea programelor translatoare existente la momentul dat nu pretind

la translarea textului legat,dar operează doar cu cuvinte,de obicei,în forma lor iniţială fără luarea
în consideraţie a paradigmei de modificare a cuvîntului.

2.Textul- depinde de structura lexical şi gramaticală şi textile.Cele mai bune rezultate pot fi
obişnuite la traducerea textelor cu o structură lixico gramaticală necomplicată în care cuvintele
sunt utilizate cu sensul lor direct fără utilizarea metaforelor,comparaţiilor şi altor procedee
literare.De obicei,acestea sunt texte specializate,de aceea deosebim diferite niveluri de traducere.

Există 4 nivele de traducere:

1.Traducerea morfilor de bază.

2.Traducerea cuvintelor din frază adică traducere cuvînt cu cuvînt de nivelul întîi;

3.Traducerea frazelor combinate din text;

4.Traducerea semantic a textului legat de obicei de o anumită tematică fixată şi scrisă într-un
anumit stil.

Traducerea îngustă este puţin productivă deoarece,din process sunt exluse operaţiile auxiliare
care cel mai bine se supun automatizării.

II.Modalitatea Lărgită (traducerea tehnologiilor) - se are în vedere utilizarea tehnologiilor

computerizate pentru traducerea cuvintelor şi textelor dintr-un limbaj în altul.Lărgirea tratării
precedente se realizează în baza următoarelor puncte:

A.Traducerea se realizează nu doar pe cuvinte separate ,dar şi pentru texte ,în cazul acesta se
utilizează nu numai programe translatoare de text,dar şi dicţionare electronice.

B.Procesul de traducere constă şi dintr-un şir de operaţii auxiliare automatizarea cărora este
mult mai simplă deît traducerea propriuzisă(culegerea textului,verificarea ortografiei şi
gramaticii,formatarea textului).

Această tratare într-adevăr corespunde noţiunei de tehnologie deoarece,la o astfel de abordare

pun gramatică traducerea computerizată se trasnformă într-o tehnologie informaţională şi anume
într-o totalitate de metode şi procedee,modalităţi şi mijloace de procesare de informaţie.

~ 11 ~
III.Modalitatea Largă – se are în vedere utilizarea tehnologiilor computerizate pentru
traducerea cuvintelor şi textelor dintr-un limbaj în altul. Traducerea largă constă în:

Obiectele de traducere sunt nu doar texte scrise în limbaje natural,dar şi în limbaje artificial,adică
limbajul de programe la astfel de tratare prin traducere se subînţelege printer altele şi translarea
textelor,programelor scrise în limbaje de programare de nivel înalt în alt limbaj de nivel mai
inferior.

~ 12 ~