Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Lucrarea nr. 5
Extractia si analiza prin cromatografie pe strat subtire a pigmentilor din plante verzi
Moleculele celor doi compusi, 1 si 2 care se gasesc în momentul initial ametecate, într-un volum restrâns, vor
avea tendinta de a se transfera continuu din faza mobila în faza stationara si invers, din cauza agitatiei termice.
Deoarece moleculele compusului 2 au o afinitate mai mare fata de faza stationara, ele vor fi mai puternic retinute în
aceasta faza. Drept urmare, dupa un anumit interval de timp se va înregistra o ramânere în urma a acestei
componente, comparativ cu componenta mai slab retinuta 1. Trebuie remarcat faptul ca aceasta separare are loc în
timpul deplasarii în coloana, deci este in proces dinamic.
In cromatografia in strat subtire si cromatografia cu hartie, coloana este inlocuita cu un strat adsorbant
(silicagel, alumina, celuloza) aplicat pe un suport de sticla/plastic/folie de aluminiu. Solutul este aplicat cu un tub
capilar, iar solventul este lasat sa se evapore. Apoi componentele sunt eluate cu un solvent care este lasat sa urce pe
placuta prin actiune capilara, antrenand componentele amestecului in grade diferite.
clorofilei a fost cunoscută, Robert Burns Woodward a publicat o sinteză totală a moleculei. În 1967, ultima elucidare
rămasă privind stereochimia a fost completată de Ian Fleming, şi în 1990 Woodward a publicat o sinteza actualizată.
Clorofila a Clorofila b
In frunzele plantelor pe langa pigmentii clorofilieni totodeauna se intalnesc si alti pigmenti naturali cum ar fi
carotenii si diverse xantofile toti acesti compusi avand un rol activ in procesul de fotosinteza.
β-caroten
Biochimie-Facultatea de Inginerie medicală 2016-2017
Xantofile (criptoxantina)
Mod de lucru
Eluentul este o solutie de eter de petrol, isooctan, acetat de etil, acetona si metanol in raport 6:1.6:1:1:0.4 (volum)
gata preparat pe care il gasiti in balonul cotat de pe masa-Eluent I.
a. Intr-un pahar Berzelius curat si uscat se adauga o cantitate de eluent care sa acopere fundul paharului (un
strat de 2-3mm) si se acopera cu o sticla de ceas sau o placuta Petri.
b. Se ia o placuta de cromatografie si cu ajutorul unui creion se trage o linie subtire la circa 1 cm de baza
placutei.
c. Cu ajutorul unei capilare se aplica in centrul placutei pe linia desenata anterior un spot cu diametrul de circa
5mm. Se lasa solventul sa se evapore, dupa care se repeta operatia de 3- 4 ori pentru a obtine o proba mai
concentrata, avand grija sa se mentina aceasi marime a spotului si lasand sa se usuce dupa fiecare aplicare.
d. Placuta se introduce in paharul cu eluent si se acopera cu o sticla de ceas sau o placuta Petri.
e. Se elueaza proba pana la aproximativ 1 cm fata de capatul superior al placutei, cand aceasta se scoate din
pahar.
f. Cu ajutorul creionului se macheaza rapid linia finala a frontului de eluent, precum si spoturile ce se pot
identifica pe placuta.
g. Determinati valorile Rf (factor de retenţie) pentru toate spoturile. Masurati distanta de la linia de start pana la
linia frontului de eluent. Apoi masurati distanta de la linia de start pana la linia fiecarui spot.
Rf=
Valorile Rf mai mari corespund compusilor mai putin polari. In literatura, valorile Rf pentru fiecare component sunt:
Rf = 0.16 pentru xantofile, Rf = 0.32 pentru clorofila b, Rf = 0.44 pentru clorofila a, si Rf = 0.95 pentru caroten.
Intrebari
1. Explicati principiul pe care se bazeaza separarea compusilor organici prin cromatografie pe strat subtire.
2. Care compus din cei separati in lucrarea de laborator este mai polar? Dar care mai putin polar? De unde va puteti
da seama?
3. De ce nu se poate utiliza un stilou cu cerneala sau un pix in locul creionului?
4. Placuta A de mai jos reprezintă cromatograma in strat subtire a unui compus X realizată pe silicagel, utilizând ca
eluent n-hexan. Acelaşi compus a fost cromatografiat utilizând o plăcuţă mai mare, folosind acelaşi eluent. Care din
plăcuţele B, C şi D reprezintă cromatograma corectă a compusului X? Explicaţi răspunsul dat.
5. Cromatografia in strat subtire se utilizeaza cu succes si pentru identificarea amestecurilor de aminoacizi. In acest
caz se utilizeaza placute de silicagel, iar ca eluent alcool izoamilic:apa:acid acetic = 6 : 5 : 3 v/v.
a. Pentru un amestec ce contine fenilalanina, tirozina, glicina si acid glutamic indicati ordinea crescatoare de separare
in functie de valorile Rf. (indicatie: scrieti structurile compusilor!).
b. Avand in vedere ca solutiile aminoacizilor sunt incolore propuneti, pe baza cunostintelor din lucrarile de laborator
anterioare o metoda de vizualizare a spoturilor acestora pe placuţa cromatografică.