Fenotiazina a fost utilizata in terapeutica ca antihelmitic si antiseptic in afectiuni inflamatorii ale cailor urinare.

Actualmente se mai utilizeaza in medicina veterinara ca antihelmitic sau pentru distrugerea larvelor de tintari. In 1945 cercetatori ai laboratoarelor firmei de medicamente Rhone Poulenc din Paris au stabilit ca prin substituirea hidrogenului de la atomul de azot din structura fenotiazinei cu radicali alchilaminoalchilici se obtin compusi ce manifesta importante insusiri antihistaminice colinolitice si alte proprietati farmacologice. Primul dintre derivatii alchilaminoalchilici ai fenotiazinei utilizat ca medicament antihistaminic a fost 1!"#$"dimetilaminopropil%"fenotiazina &'l introdus in terapeutica sub numele de etizin. (ietil"analogul etizinei denumit dimezin cu proprietati )"colinolitice a fost utilizat in tratarea par*insonului. 'ercetari ulterioare au aratat ca insusiri antihistaminice mult mai puternice manifesta 1!"#$" dimetilaminopropil%"fenotiazina &'l denumita prometazin. +"a stabilit curind ca pe linga activitatea antihistaminica prometazina manifesta activitate sedativa intensifica actiunea narcoticelor analgezicelor anestezicelor locale manifesta efecte antiemetice si insusiri adrenolitice. In dorinta gasirii unor derivati cu o selectivitate mai mare de actiune asupra +)' au fost sintetizati compusi ai fenotiazinei substituiti si la atomul de carbon din pozitia $ cu clor sau diversi radicali organici. ,nul dintre cei mai activi derivati din aceasta serie a fost $"cloro"1!"#-"dimetilaminopropil%"fenotiazina introdus in terapeutica sub numele de cloropromazina fiind si primul neuroleptic utilizat pe scara larga incepind cu anul 1954. +tructura chimica a fenotiazinei a permis obtinerea a numerosi derivati multi dintre ei devenind medicamente. .ste interesant de remarcat ca pe linga proprietatile neuroleptice au fost obtinuti derivati cu insusiri antidepresante antiemetice antiaritmice coronarodilatatoare. Fenotiazina este o substanta cristalina colorata in galben verzui pana la verde cenusiu cu miros slab caracteristic fara gust. +e topeste la 1/!"1/5 grade. .ste practice insolubila in apa solubila in alcool eter cloroform acetona.

(erivatii fenotiazinici #neurolepticele% )eurolepticele constituie o clasa farmacoterapeutica a carei caracteristica ma0ora consta in geneza efectelor antipsihotice. ,tilizarea lor clinica a permis obtinerea unor succese remarcabile in terapia afectiunilor psihice. )eurolepticele au utilizari si in alte domenii ale terapiei respective in medicina interna neurologie anesteziologie. (in punct de vedere structural neurolepticele se pot clasa in 1 2 Fenotiazine 2 3io4anteni 2 +utirofenone 2 Indoli 2 (ibenio4azepine Prima fenotiazina neuroleptica a fost clorpromazina sintetizata in Franta in 195! si folosita in terapia psihiatrica din 195$. 'u acest medicament a inceput era terapiei moderne antipsihotice. In functie de natura catenei atasate nucleului fenotiazinic ele se pot clasifica in1 1. compusi cu catena aminoalchilica1 "promazina #Romtiazin% "clorpromazina #Clordelazin 5argactil Plegomazin% "triflupromazina #6esprim% "levomepromazina #)ozinan% $. compusi cu catena laterala piperidinica1 "tioridazina #7elleril% "periciazina #)euleptil% " mesoridazina #+erentil% "piperacetazina #8uide% -. compusi cu catena laterala piperazinica " trifluoperazina #+telazine% " tioproperazina #70eptil% " acetofenazina #3indal%

" perfenazina #3rilafon% " proclorperazina #.metiral% " flufenazina #Proli4in% " carfenazina #Pro*etazine% 4. compusi cu catena laterala homopiperazinica. +e stie ca fenotiazinele neuroleptice blocheaza o serie de receptori farmacologici si in primul rand pe cei dopaminergici # dar si adrenergici serotoninergici colinergici etc.% (erivaii de fenotiazin9 au fost folosii intens :n industria coloranilor :n farmacologie iar studiile recente se a4eaz9 :n principal pe aplicaiile lor :n tiina materialelor. Aceasta se datoreaz9 activit9ii lor redo4 i predispoziiei de a forma radicali cationici stabili. ;ncep<nd de la 1!H"fenotiazina 1 o gam9 larg9 de N-amino"fenotiazine poate fi produs9 :n doar c<iva pai direci #Schema 1%. Pentru a :mbun9t9ii solubilitatea se introduc prin substituie nucleofil9 substitueni n"he4il la atomul de azot al fenotiazinei deprotonate. (up9 bromurare 2 este convertit direct :n - ="dibromo derivativul 3 prin substituie electrofil9 aromatic9.

Schema 1: Sinteza general a derivailor de amino-fenotiazin

Schema 2: Sinteza di-amino fenotiazinelor 5 a l

- ="dibromo"1!"he4il"1!H"fenotiazina 3 este o materie prim9 deosebit de interesant9 ce poate fi cuplat9 cu o serie larg9 de amine printr"o metod9 de aminare BuchwaldHartwig #Schema 1 i Schema 2%. 'ompuii 5 a l absorb :n ,6>6is :n zona cuprins9 :ntre -1? nm i -4/ nm i emit :ntre 444 nm i 49? nm cu deplas9ri +to*es de =!!! p<n9 la 11!!! cm"1 #Figura 1%. Randamentele cuantice variaz9 :ntre !.1 i 19 @.

Rezultatele cele mai interesante provin din voltametria ciclic9 unde potenialul de o4idare al primei st9ri variaz9 :ntre ! m6 #pentru compuii 5f i 5l% i ==! m6 iar potenialul de o4idare al celei de"a doua st9ri variaz9 :ntre -?! m6 i 1!?! m6 #Figura 1%. 'ompuii 5e i 5h prezint9 i o a treia stare de o4idare cvasi"reversibil9 la 1$5! m6 respectiv 1$1! m6.

Figura 1: A !or ia" emi!ia i ciclo-voltamograma compu!ului 5d

'ompusul 5l prezint9 cea mai mare valoare a constantei de formare a semichinonei i anume 14.$A1!/ ceea ce reprezint9 o m9sur9 a cantit9ii de semichinon9 format9 #radicalul cation intermediar% :nainte de apariia st9rii complet o4idate. 'alculele (F3 realizate au ar9tat o bun9 corelare :ntre energia &B7B i potenialele de o4idare ale primei st9ri la fel i :ntre diferena &B7B"5,7B i energia de absorbie din ,6>6is.

Schema 3: Sinteza fenotiazinelor mono- romurate-mono-aminate # a"

Pornind tot de la fenotiazina dibromurat9 3 i utiliz<nd o metod9 modificat9 pentru cuplarea Buchwald-Hartwig se pot obine fenotiazinele mono"bromurate"mono" aminate # #Schema 3%. Aceti compui reprezint9 intermediari deosebit de valoroi :n sinteza de compui nesimetrici. 'u a0utorul compuilor mono"bromurai # o nou9 procedur9 de tip BuchwaldHartwig a fost realizat9 pentru cuplarea acestora cu eterul diaza"1/"coroan9"? $ . Astfel s"a obinut o nou9 clas9 de compui cea a fenotiazinelor bogate in electroni cuplate cu diaza"eteri coroan9 % #Schema $%.

Figura 2: C&clo-voltamograma compu!ului %

Schema $: Sinteza fenotiazinelor cuplate cu diaza-eteri coroan % a c

'ompuii %a i % prezint9 dou9 o4id9ri reversibile la --! m6 i 915 m6 respectiv 1$! m6 i ?1! m6 #Figura 2%. 7a4ima de absorbie :n ,6>6is este situat9 la -$1 nm pentru ambii produi iar emisiile la 4?4 nm i 4?1 nm cu randamente cuantice de !.9 i !.? @.

'uplarea metalelor #triflai de 'a Cn 7g D i )a% a fost de asemenea realizat9 i determinat9 cu a0utorul m9sur9torilor de absorbie i emisie din ,6>6is #Figura 3%. 'omplecii metalici ai compusului %a prezint9 o uoar9 deplasare hEpsochromic9 de p<n9 la / nm pentru absorbie i de p<n9 la $1 nm pentru emisie cu o cretere a randamentelor cuantice de p<n9 la $.- @. Aceiai compleci metalici ai % prezint9 tot o deplasare hEpsochromic9 de p<n9 la 9 nm :n spectrul de absorbie i o deplasare bathochromic9 de p<n9 la / nm la emisie cu randamente cuantice m9rite p<n9 la 1 @.

Figura 3: Spectrele de a !or ie i emi!ie ale compu!ului % cu diver!e !ruri metalice

;n cazul complecilor cu triflat de cupru au ap9rut bande largi de absorbie :n regiunea 4!! " 55! nm i o dispariie a fluorescenei datorate reducerii 'uII. Concluzii B metod9 pentru di-cuplarea de tip Buchwald-Hartwig a dibromo"fenotiazinei cu diverse amine primare secundare aromatice ciclo"alifatice sau mi4te a fost creat9 i

1$ compui noi sintetizai cu randamente :ntre 15 @ i 91 @F structurile acestor compui au fost stabilite prin m9suratori de mas9 R7) analiz9 elemental9 i IR. 'aracterizarea spectroscopic9 a fost efectuat9 duc<nd la deplas9ri +to*es :ntre =!!! i 11!!! cm"1 i randamente cuantice de p<n9 la 19 @. 79sur9torile electrochimice au fost de asemenea satisf9c9toare cu potenialele de o4idare ale primei #de la ! m6 la -9! m6% i celei de a doua st9ri de o4idare #de la 5$4 m6 la /1- m6% 0oase pentru 11 din 1$ compui. 7odelarea molecular9 la nivel (F3 a fost realizat9 i toate m9sur9torile practice au fost corelate la i susinute de aceste modele. ;n concluzie compuii nou sintetizai reprezint9 foarte buni candidai pentru aplicaii :n tiina materialelor. B nou9 metod9 pentru mono-cuplarea Buchwald-Hartwig a dibromo"fenotiazinei cu diverse amine a fost creat9 i $ produi noi sintetizai cu randamente :ntre -= @ i 4@. Aceste fenotiazine mono"bromurate"mono"aminate au fost mai departe cuplate cu succes la diaza eteri coroan9 obin<ndu"se $ noi compui cu randamente de $$ @ respectiv 45 @. 3oate structurile compuilor au fost stabilite prin analize de mas9 R7) i IR. 'aracterizarea spectroscopic9 a condus la deplas9ri +to*es de la 94!! p:n9 la 9?!! cm"1 i randamente cuantice de !.9 i !.? @. 79sur9torile electrochimice au ar9tat potenialele ale primei #--! m6 i 1$! m6% respectiv celei de a doua st9ri de o4idare #915 m6 i ?1! m6%. 'omplecii metalici ai acestor compui cu ? metale au fost investigai prin m9sur9tori de absorbie i emisie :n ,6>6is. 7a4ima de absorbie a acestor compleci a prezentat o deplasare spre rou de p<n9 la 9 nm pentru ambii compui :n timp ce ma4ima de emisie a suferit o deplasare spre rou de p<n9 la $! nm pentru unul din compui i o deplasare spre albastru pentru cela9lalt de p<n9 la /. Randamentele cuantice s"au ma0orat de la !.9 p<n9 la $.- i de la !.? p<n9 la 1. Astfel nou sintetizaii eteri coroan9 prezint9 capacitatea de a complecsa metale i de a fi investigai in continuare ca i chemosenzori pentru metale.