MINISTERUL INSTRUCTIUNII PUBLICE

COL
DE

AtE, NOGRAY SI 011AR1I

PRIVITOARE

LA INViMMANTUL PRIMAR

AFLATE IN VIGOARE LA 15 OCTOMVRIE 1908

PUBLICATÄ SUB INGRIJIREA

b-LUI GRIG. TEODOSSITJ

§EF DE BIUROU

BUGURET1
IMPRIMERIA STATULUI
1.908

www.digibuc.ro
LEG-I

www.digibuc.ro
 AUTOR
VOL 14-14-elPfrie .

flaÚc.

LEGE
ASUPRA. ÎNVXTAMÂNTULUI PRIMAR g NORMAL PRIMAR

SancOonatti prin inaltul decret regal No. 2.199 din 29 Aprilie 1898 si publicatä in Monitoral Oflcial
No. 24 din 30 Aprilie 1896. Cu modifIcarile ce i s'au adus prin legile sanctionate cu
decretele No. 2.727 din 12 Iulie 1901, 1.591 din 25 Aprille 1903, 861 din 10 Martie 1904, 3.819 din 7 Iulie
1905 si 891 din 28 Martie 1908 ei publicate In Monitorul Oficial No. 81 din 12 Iulie 1901,
24 din 1 Main 1903, 282 din 13 Martie 1904, 85 din 16 Iulie 1905 si 2 din 2 Aprilie 1908.

CA.P1TOLUL I alte conditiuni decât cele preväzute la articole'e

Frecuentarea obligatorie.
Art. 4. Invätämäntul primar este obligatoriu
gratuit pentru Romani.
Toate actele relative la invätámântul primer
sunt scutite de timbru.
Pärintii i tutorii copiilor de cetäteni români
sunt datori a-i trimite la acoala publicä primarä
dela 7-14 ani
Sunt dispensati de aceasta obligatiune aceia
cari vor dovedi cä dau copiilor lor invätämäntul
primar, astfel cum se hotäräste in aceastä lege,
in familie sau in institute private recunoscute
de Stat.
Sträinii. afarä de acei cari locuesc in Dobro-
gea, vor plätj, o tax6 ce se va fixa prin regula-
mentul de aplicatiune al legii de fatä.
Ministrul, in cazuri exceptionale, va putea
acorda dispense.
In caz de insuficientä de locuri, se vor pre-
feri copiii de Romani.
Art. 2. Pentru copiii bolnìívicioi. slabi sau
nedesvoltati la minte, intrarea in acoalä se poate
ingadui ai la o varsta mai inaintatä.
Vor fi exclu0 din acoalele publice copiii lip-
cu desäväraire de inteligentä i cei atinai
de boale sau de infirmiläti cai i ar puteà influ-
entà in mod vätämätor asupra celorlalti.
Art. 3. Copiii cari, in cei aapte ani obligato-
rii, nu vor ajunge a poseda materiile acoalei
primare ce frecuenteazä, vor putea fi indatorati
a mai frecuenta acoala Ina un an.
Elevii cari vor absolvi invätämântul primar
al acoalei la care urmeazä ai cari vor trece exa-
menul final inainte de 7 ani de frecuentare, vor
fi scutiti de ceilalti ani obligatorii, exceptându-
se cazurile rivitoare la clasele de repetire.
Art. 4. Orice scutire sau excladere. fficutá in
precedente, este nulá ai atrage dupà sine pedep-
sirea celui ce a dat-o.
Art. 5. Listele copiilor de ambele sexe lii
etate de acoalä se vor forma in fiecare an prin
recensämdnt, pe cätune si pe circumscriptii
acolare.
Acest recensämänt se va face in comunele
rurale intre 1 ai 15 August, iar in ceIe urbane
intre 1-0 ai 20 August.
in comunele rurale ele se fac, pentru fiecare
acoalä, de catre invätätorii bärbati ai ei, cari isi
vor împäri lucrarea pentru intreaga circum-
scriptie a acolii. fiecare invätätor va fi insotit
in aceastä lucrare de primar, de un membru
al consiliului comunal, sau de un membru al
sfatului satesc, delegat de primar.
In comunele rurale, unde nu se allä nici un
invätiitor bärbat, revizorul acolar va delega pe
unul din invätätorii barbati din o comunä limi-
trofä.
Cheltuelile de trancport ai de hraná pentru
invätätorii delegati in comune mai depârtate
sunt in sarcina acelor comune ai se ráspund de
primarii respectivi.
In colt unele urbane, listele se fac de câtre
primar, sau de un delegat al sgll, trnpreuna cu
un num5r Indestulátor de institutori bärbati,
delegati de revizorul scolar pentru fiecare cir-
cumscriptie scolarit
Deodatä cu inscrierea in listele de recensä-
mant a copiilor cari se inscriu pentru prima
oarà se vor läsa pärintilor ai aviie scrise de
chemare la acoalä.
Listele vor fi inaintate d'rigintilor ai direclo-
rilor de acoli pang la 20 August a fiecárui an
in comunele rurale i Oat la 25 August in cele
urbane.
InvAtät(rul, instilutorul si primarul, cari nu

www.digibuc.ro
6 LiCul
vor fi fäcut sau nu vor fi inaintat listele la tim-
pul hotärit, cari vor fi falsificat sau vor fi läsat
srt se falsifice listele in orice sens ar fi, se vor
pedepsi cu o amendg dela 25 pang la 100 lei In
comunele rurale si dela 100 pang la 500 lei in
cele urbane.
Aceste amenzi se vor vär.4 la Casa Scoalelor.
Art. 6. In ziu de 25 August, in comunele
rurale, si dela 28 August, in cele urbane, se va
afisi la scoalg si la primirie lista copiilor încrii
in scoalg.
Tot atunci dirigintele sau directorul scoalei
va inainti primäriei avizele de inscriere la
scoalä si de amendare pe viitor.
Prin aceste avize se va pune in acelas timp in
vederea parintilor ziva deschiderii cursurilor
pedepsele la cari vor fi supusi, in caz de a nu-si
trimite copiii la scoalg.
Aceste avize vor trebui distribuite parintilor
dovezile de distribuire inapoiate scoalei pang
in ziva de 4 Septemvrie.
Primarii cari nu vor inainti ping in aceastà
zi dovezile de Inmanarea avizelor vor fi amen-
dati cu o sumg de 10 pang la 50 lei.
Reprezentantii legali ai copiilor sunt datori
sa inscrie pe copii la scoald pang in ziva de 3
Septemvrie cel mult.
In caz de neinscriere a copiilor de catre pg-
rinti sau tutori i de naleclaratie din partea lor
el voese a le da instructia in familie sau in
institute private recunoscute de Stat, copiii vor
fi inscrisi din oficiu.
La 6 Septemvrie, dirigintele, sau directorul
scolei inainteazg perceptorului lista copiilor
cari au lipsit dea scoalä in zilele dela 1 pang la
5 Septemvrie inclusiv, considerandu-se fiecare
absentä pe ziva intreagg, i aplicandu-se pentru
fiecare absenti o amendg de eke 30 bani pe zi
in conounele rurale si de eke 50 bani pe zi in
cele urbane.
O copie depe aceastä listà va fi inaintatä
revizorului scolar, care de urgentä va comunicá
administratiei financiare suma totalg a amenzi-
lor dictate pe circum;criptii scolare.
Lista triinisi perceptorului este executorie
de drept, fárá altg autorizare sau ordin din par-
tea administratiei financiare.
Perceptorul va fi dator a incasá aceste amenzi
cel mai tarziu in termen de 20 zile.
Art. 7. Institutorii i invgtgtorii scoalelor
publice vor tine registre de chemare, prin cari
sg se constate pentru fiecare clasg absentee
elevilor.
Pärintii sunt datori sg motiveze dinaintea in-
vä Otorilor abentele copiilor lor.
Absentele stint socotite pe 1/2 zi.
Singurele motive valabile pentru scuzarea
absentelor vor fi: boala copilului, boall grea in
familie, Impiedicare rezultand din dificultgli
accidentale ale comunicatiilor.
www.digibuc.ro
In caz de alte motive, exceptional invocate de
cgtre pgrinti, ele vor fi apreciate de invätätorul
diriginte al scoalei, care nu va puteá admite ca
valabile astfel de motive decal maximum pen-
tru 10 ab3ente in acelas an.
Art. 8. Institutorul sau Invitätorul avizeazi
prin scHs, si in coinunele rurale si prin graiu,
pe pirintii copiilor cu absente nejustificate cg,
in caz de recidivg, vor fi pedepsiti.
Autoritgtile comunale, urbane si rurale sunt
obligate sä distribue toate avizurile privitoare
la ainenzi, precum i cele preväzute la art. 6,
prin agentii br, parintilor sau reprezentantilor
legali ai copiilor in varstä de scoalg.
In caz de recidivg, reprezentantul legal al
copilului va fi pedepsit de ministrul instructiei,
prin delegatul sgu, cu o amendg de 10 bani de
absentg.
Daci absentee nemotivate se repetg, totut, in
cursul aceluias an scolar, amenda se poate ri-
dicà treptat pang la maximum de 50 bani de
absentg.
Amenda se poate apnea in toate gradele sale
in cursul unui an; ea poate fl repetatä in anul
urmätor, dar incepand din nou dela gradul intaiu.
Amenzile aplicate unui parinte sau tutore in
cursul unui an scolar intreg nu vor puted trece,
In nici un caz, peste 15 lei in total in comunele
rurale si peste 30 lei in total in comunele ur-
bane.
Art. 9. Executarea amenzilor prevazute la
art. 6 si 8 se face de perceptor in termen de
20 zile dela primirea comunicgrii. Sumele in-
casate se varsg la Casa Scoalelor.
Pentru amenzile p3 cari perceptorul le va
incasá in primele 10 zile dela comunicare, per-
ceptorul va beneficia de o remizg de 500/o ; iar
pentru cele incasate intre a 11-a si a 20-a zi, de
o remizä de 250/0.
Amenzile neincasate pang in 20 zile dela co-
municare nu se vor mai urmäri ; iar perceptorul
culpabil de neglijentä va fi amendat de ministerul
linantelor cu o suing egalil cu aceea a amenzilor
neineasate dela reprezentantii solvabili ai co-
piilor.
Perceptorii cari se vor dovedi cg au fäcut
värsäri de bani dela dansii, färg a fi incasat in
realitate amenzile in termenul de 10 sau 20 de
zile, ce gandul de a le incasa mai tarziu, in sco-
pul de a beneficiá de remiza de 50 sau 250/2, vor
pierde remiza cuveniti la sumele varsate ; iar
aceste sume värsate nu li se vor mai restitui.
Art. 10. Reprezentantii legali ai cgror copii
nu se prezintá la examenul de finele anului sco-
lar vor fi condamnati la o amendi de doi lei.
Dacg copiii nu se prezinta la examenul ul-
timului an scolar, reprezentantii lor legali vor fi
condamnati la o amendil de cinci lei.
Amenzile se executg de perceptor si se varsg
in Casa Scollelor.
 LEGI
Art. 11. Reprezentantii legali ai copiilor cari,
conform art. 1, au declarat cA le dau instruc-
itiunea primarA In familie sau In institute pri-
vate recunoscute de Slat, vor fi datori, sub ace-
leasi penalitäti, sä aclucA pe copii la scoalele
publice pentru trecerea tuturor examenelor de
fine de an. Pentru examenele anului intku, al
doilea si al treilea, ministerul va putea trimite
un delegat al säu In scoalele private recunoscute
de Stat, dinaintea cgruia sA se tread examenul;
aihnsul va controla j viza matriculele scoalei.
Copiii cari nu vor reusi la examen, dui:4' douà
incerdri, vor fi Inscrisi din oficiu In scoalele
publice.
Copiii cari, din deosebite imprejuräri de fortä
majorA, recunoscute de minister, nu au putut
trece exam nele anuale, vor putea fi admisi sA
tread sau un examen de nisi multe clase de
cdata, sau un examen general al invätämhntului
primar.
Un regulament special va determina modul
4n care se tree examenele preväzute In acest ar-
ticol Ij va fixa taxele ce reprezentantii legali ai
copiilor sunt datori sii pläteascA pentru trecerea
lor.
0 parte din produsul taxelor va servi la plata
examinatorilor, iar regal se va Ard in Casa
-Scoalelor.
Art. 12. Patronii si stAphnii sunt supusi la
aceleasi indatoriri ca Ij pärintii i tutorii copii-
lor. In caz de a contraveni la obligatiunile legii
41e fatä, li se vor aplica amenzi intreite deck
cele aplicate pärintilor In cazuri analoage.
Art. 13. PArintii sunt datori sA curnpere cAr-
tile si materialul polar necesar copiilor.
In comünele rurale, aceste cärti se vor vinde
cätre Invätkori, conform instructiunilor date
de minister.
Un regulament special va determina modul
-de alcAtuire si de distribuire a cArtilor didac-
tice de curs primal%
Art. 14. Revizorii scolari aunt datori ca in
inspectiunile lor sä cerceteze, In -primal loc,
41aca prescrierile asupra obligativitkii se aplid.
Dacä vor constata cà aceste prescrieri nu se
aplicä din pricina InvätAtorilor sau a directori-
lor de scoale, Ii vor condamna la o amendA
egalä ca aceea la care ar fi trebuit sA fie supusi
reprezentantii legali ai copiilor.
Art. 15. Obligativitatea, astfel cum este stator-
nicitä In acest capitol, se va aplici treptat In
&care comunA. pe inAsurA ce se va constati de
eAtre ministerul instructiunii publice, cl loca-
lurile de scoale sunt suficiente pentru populatia
In vArstA de scoalA a comunei
PanA atunci obligativitatea se va aplich in or-.
dinea urmAtoare :
1. Copiilor de pArinti romhni cari au fost
dnscrisi de bunlvoie In registrele scoalei la in-
ceputul anului scolar ;
www.digibuc.ro
7
2. Copiilor mai mici ai pArintilor cari au mai
multi copii in-varstA de scoalA;
3. Copiilor cari au domiciliul lor mai aproape
de scosIA.
In fiecare din aceste categorii, obligativitatea
se va aplici de preferintä bAietilor.
Copiii odatA inscrisi, rAman supusi obligati-
v itätii.
CAPITOLÚL I]
InvätämAntul primar.
SECTIUNEA I
Dispozitiuni generale.
Art. 16. Invätknântul primar se dA in scoalele
primare si in cursurile primare complimentare
si de repetire.
Art. 17. Materiile de InviltAmhot in scoalele
primare sunt:
Instructiunea moral& si religioad, catechis-
mul si rugAciunile, notiuni de drept civic, ceti,
red, scrierea, limba romanA, aritmetica practid
notiuni elementare de geometrie, no tiuni de
istoria Ronahnilor si de geografie, de stiinte na-
turale si fizice, de igiená ; desemnul, muzica vo-
calä, jocuri gimnastice, exercitii militare i, pe
cht posibil, lucrul manual si lucrari practice
agricole.
Aceste materii se vor divide prin programa
analiticA in trei cursuri progresive, si anume:
cursul inferior, media si superior.
Art. 18. Elevii vor fi Impàrtiti in clase dupA
gradul instructiunii bor.
Promovarea dintr'o clad intr'alta se va face
In urma unui examen de finele anului.
Art. 19. Ministerul poate introduce sistemul
rotatiei la scoalele cu doi sau mai multi invatä-
tori sau invAtAtoare, institutori sau institutoare.
SECTIUNEA II
Scoalele rurale.
Art. 20. In orice cltun, unde se OA un nu-
mb, de 40 copii In varstA de scoalA, se va in-
fiinta o scoalA primad ruralA.
In caz child cAtunele nu sunt mai depArtate
unele de altele deck de trei kilometri I co-
municatiunea Intre dhnsele e usoara, ele vor
forma o circumscriptiune scolad si o aceeas
scoalA le va deservi pe toate, chiar dad ar face
parte din comune deosebite.
Art. 21. In toate cAtunele mai depArtate de
cht de trei kilometri de o scoalA si unde nu se
gäsesc un numär de 40 copii in vfirstA de scoalä
se va infiinta o scoal de cAtun.
In aceste scoale, cur iurile se vor pre& de
cAtre un ajutor, numit de ministrul instruc-
tiunii si plkit cu o leafA de 65 lei pe lunä. Un
invälkor titular va putea fi insärcinat sfi con-
8 LEGI
troleze progresele %cute In scoala de catun de
catre ajutor i sà beg lectiuni in unele epoce
ale anului.
Dacg ajutorul-invatator al unei scoale de
catun poseda certificatul de absolvire a cel putin
patru clase secundare, sau al unei scoli normale
primare, el va putea fi numit cu titlul provizo-
riu de catre minister dupg trei ani de suplinire
si In urma unui examen special. El va putea fi
numit cu titlul definitiv, dupg ce va trece exa-
menul prevgzut la art. 55 si 56 din aceastg
lege.
Ajutorul-invgtator de scoala de egtun, care
va fi obtinut numirea eu titlul provizoriu sau
definitiv, va fi plait cu salariu de 65 lei pe lung,
care va fi supus gradatiei si va conti pentru
dreptul la pensie.
Art. 22. Durata studiilor in scoalele primare
rurale este de cinci ani.
Art. 23. Lectiile In scolile rurale vor incepe
la 1 Septemvrie si se vor incheià la 34 Maiu.
La 1 lunie va incepe examenul de absolvire
pentru cursul primar, care va tine atfitea zile
ate va fi nevoie.
Numgrul total al zilelor de vacantä, impreung
co Duminici i sgrbätori bisericesti si nationale
nu va trece peste 150 pe an.
Art. 24. §coalele primare rurale de regulg
sunt mixte.
Dacg numgrul scolarilor nu trece peste 80,
scoala va aveh un singur invätator.
Dad numgrul scolarilor regulati este cu-
prins intre 80 si 140, scoala va avea doi invg-
tatori.
Dela 140 la 200, trei invalgtori.
Dela 200 la 260, patru
In catunele cu o populatiune scolarg de peste
260 copii se va infiintà o a doua scoalg, care va
fi de fete.
In scoalele rurale cu patru invä tätori, durata
cursului complet va fi de patru ani.
§coalele urbane situate in comunele rurale
vor fi transformate in scoale rurale.
Art. 25. In scoalele rurale mixte. unde nu
functioneazg decal invälgtori bärbati, predarea
lucrului de mama la fete poate fi incredintata
unor maestre speciale, plätite de comung si nu-
mite de revizor.
Gaud mijloacele comunei vor fi suficiente,
leafa maestrei de lucru de mina se va inscrie
In mod obligatoriu in bugetul ei.
Art. 26. Invätitorii din scoalele mixte cu un
singur invätätor vor fi bärbati. In scoalele cu
mai multi invatgtori se vor putea numi i invg-
tgtoare, irisA directiunea scoalei va fi incredin-
tata In totdeauna unui invatitor. In scoalele de
fete vor fi numai invatatoare.
Art. 27. Dumineca i sgrbgtorile, elevii vor fi
condusi la bisericg de cgtre Diva tatorii lor, pen-
www.digibuc.ro
tru a asisth la serviciul divin si a formh coru
bisericesc.
Art. 28. Lfinga fiecare scoalg ruralg, sau cat
se poate mai in apropiere, va fi o grading a
scoalei de cel putin o jumgtate de hectar, tri
care invglatorul va face cu scolarii practice lu-
crgrilor agricoie.
Cultura se va face astfel ea sd serveascg de-
model sätenilor. Produsul va apartine
Terenul pentru gradina scoalei se va da pe
proprietätile Statului de catre Stat ; iar pe pro-
prietgtile private de cgtre comung, putându-/
luh aceasta din pgmanturile riimase ei dupg le-
gea rurald.
Art. 29. Acolo unde scoala posedg pamanturi
In taring, acestea se vor arendh prin licitatiune
venitul se va varsi in Casa coalelor.
Orice alte bunuri ar fi donate scoalelor de ca.-
tra comune sau particulari vor fi supuse tot
acestui regim, afarg numai dacg actul de dona-
tiune nu hotäräste altfel.
Art. 30. Pe langä scoalele rurale se vor in-
fiintà, pe cat posibil, ateliere pentru invgtarea
lucrului manual.
Lectii'e se vor pre& de invatgtori, i pentru.
aceasta li se va da un spor de 10 la surd asu-
pra onorariului lor.
Elevii dispensati de a mai urmi la scoalg,
conform art. 3, vor fi totus obligati a luert
atelier cel putin odatä pe sgptgmang.
SECTIUNEA HI
$coalete urbane.
Art. 31. In fiecare comung urbang se va in-
fiinà unnumgr de scoale primare suficient pen-
tru a da instructiune tuturor copiilor in varstg,
de scoalg din aced comung.
Fiecare scoala va aveà o circumscriptiune de-
terminatd a orasului. Impgrtirea comunei In
circumscriptiuni scolare se va face de cAtre pri-
mar, in intelegere cu un delegat al ministeru-
lui de instructiune; ea poate diferi de circum-
scrip tiunile administrative.
§coalele primare urbane stint scoale de bgieti<
sau de fete, sau scoale mixte.
Gursurile vor dura patru ani si vor fi impgr-
tite in patru clase.
coalele mixte nu vor aveh deck primele-
doug. clase.
Anul scoter incepe la 25 August si se ter-
ming la 25 Iunie.
In scoalele de bgieti vor fi de regulg institu-
tori barbati. Pentru cele dintaiu doug clase,
precum si in scoalele mixte, vor putea fi numite-
si instituloare. Directiunea scoalei o va ava utt
institutor.
 LEGI
In scoalele de fete vor fi numai institutoare.
Numärul elevilor unei clase nu va trece
peste 80.
SECTIUNEA IV
Znva(eintrintut complementar.
Art. 32. In scoalele primare rurale, invatilto-
rul va fi dator a face, Fad adaus de salariu, pe
fiecare sAptämänä, eke cel putin douà ore de
conferinte clursuri complementare pentru ab-
solventii cursuui primar, cari nu au inaplinit
incä etatea de 14 ani.
Frecuentarea acestor conferinte i cursuri
complementare este obligatoare pentru acei ab-
solventi Ora la implinirea etkii de 14 ani ; ea
se va mentionA in certificatul de absolvirea
cursului Primar.
Art. 33. CAnd s'ar simti trebuintä, Statul, co-
mune'e, judetele sau particularii vor puteh crea
scoale primare superioare, cu o programä mai
desvoltatä decât aceea a scoalelor primare r
dinare. In acest caz par tea de cheltueli, care va
trece peste cheltueala regulatä a unei scoale pri-
mare ordinare, va privi exclusiv pe antoritatea
sau persoana care face creatiunea.
Administratiunea acestor scoale se va face in-
tocmai dupä normele stabilite prin aceastä lege
pentru scoale'e primare erdinare.
Pentru infiintarea lor e de nevoie o autori-
zare specialä a ministerului, care fixeazä in ace-
las timp organizarea i programele lor.
Art. 34. Comunele urbane si rurale vor puteh
institui cu cheltueala lor cursuri pentru adulti
asupra materiilor eursului primar.
Aceste cursuri vor fi de douä ori pe säptii-
mänä cel pu tin si nu se vor putea deschide deck
cu cel pntin cinci auditori in comunele rurale
si cu cel pu tin nee auditori in cele urbane, avand
pentru cele dintaiu autorizarea inspectorului de
circumscriptiune, iar pentru cele din urmä au-
torizarea ministerului.
Ele nu se vor putea face deck de &ire invii-
tàtonii sau institutorii in exercitiu, sau de ea-
tre persoane cari vor posedh nel putin titlurile
necesare pentru a fi MO' tkori sau institutori.
Persoana care va conduce un curs de adulti
intr'o comunä ruralä va aveh dreptul la o platii
de cel pu tin 10 lei pe lung ; iar in cele urbane
de rel putin 30 lei pe lunä.
Art. 35. Cei cari vor fi absolvit materiile
cursului primar, urmand la cursurile de adulti,
vor obtine un certificat constatând aceasta.
Acest certificat va da dreptul de a se prezenta
inaintea unei comisii instituite la epoce deter-
minate, pentru a trece un examen general de
materiile cursului primar si a obtine certifica-
tul de absolvent al cursului primar.
Art. 36. In comunele rurale mai populate se
pot infiinta grädini de copii.
www.digibuc.ro
9
CAPITOLUL III
$coalele normale.
SECTIUNEA
th,pozitii generale.
Art. 37. §coalele normale sunt w,zezAminte de
Stat, a cäror menire este de a forma corpul di-
dactic al scoalelor primare urbane si rurale.
Românii singuri sunt admisibili in aceste
scoale.
Art. 38. coalele normale sunt internate.
Elevii vor fi bursieri sau solventi.
Atát bursierii cAt i solventii se primesc prin
concurs. Bursele se vor da concurentilor cari
vor obtine notele cele mai mari i vor dovedi cá
sunt lipsiti de mijloace.
Celelalte conditiuni ale concursului se vor
determinh prin un regulament special.
In caz când elevii primiti ca solventi se vor
distinge prin sarguinta i bura Mr purtare
vor indeplini i conditiunea de paupertate, ei
vor putea fi primiti intre bursieri.
Art. 39. Pe lângi fiecare scoalii normalä se
va anexa o F;coard primarä de apnea tiune.
SECTIUNEA II
coalele normale de inva(iitori.
Art. 40. Pentru prepararea corpului didactic
al scoalelor primare vor servi scoalele normale
primare de baieti si de fete.
Art. 41. Durata cursurilor este de sase ani
in toate scoalele normale primare.
Anul al VI-lea va fi consacrat mai ales prac-
ticei pedagogice.
Art. 42. Programs studiilor obligatorii va
cuprinde : religia i morala, limba românä, is-
toria, geografia, matematica, stiintele fizico-na-
turale cu notiuni de agriculturä, horticulturi
forestierie, igiena si medicina popularä, psicho-
logia si pedagogia, desemnul caligrafia, notiuni
de drept constitutional, a iministrativ ti econo-
mid politicä, lucrut manual, muzica vocal& si
instrumentalä, gimnastica, jocurHe gimnastice ;
iar pentru fete economia casnic5.
Art. 43. Pentru a fi prima in scoalele nor-
male de invkätori se cere diploma de absolvire
a unei scoale primare, precum si un certificat
de bung put tare.
Art. 44. Azilul nElena Doamna va cuprinde-
trei sectiuni :1) sectiunea primark care va pu-
teá servi ca scoalä de aplicatiune pentru scoala
normalä ; 2) s, ctiunea profesionalä, cu diferite
meserii, si in care se vor inväth si lucrârile de
menaj ; 3) scoala normalä de invätätoare, care
va fi separall de cetelalte doul sectiunt i va
aveh o directiune deosebitä.
In cele donä. dintâiu sectiuni ale azilului nu
se primesc deck : orfane provenind din asis-
10
tenta public& ; orfane de tatA si de mamA, sau
de tatA cel putin, sau cap& de ale militarilor
invalizi din räsboiu. In caz de a fi mai multe
-cereri decht vacante, se vor primi fArd concurs:
intAiu orfanele provenind din asistenta ;
In rAndul al doilea orfanele de tatii si de maink
absolut lipsite de mijloace. Pentru locurile ce
toed ar mai rAmAneh vacante dupl aceasta, pri-
mirea se va face prin concurs.
In sectiunea normalk elevele se vor primi
prin concurs. La concurs vor fi admise 1) Ele-
vele absolvente ale sectiunii primare a azilului ;
-2) nice ale invAtAtorilor si institutorilor cari
-au servit cu distinctie 10 ani in invAtA-
rnAnt ; 3) Fiice de sAteni. Concurenteie vor tre-
hui sà posedeze certificatul de absolvirea InvI-
ámântului primar si sA probeze cd au avut o
conduit& exemplark
Concursul de admitere In sectlunea normalA
a azilului »Elena Doamnaa se va tine in I3ucu-
restiriasi i Craiova.
Absolv-entele a trei clase din sectiunea nor-
malA au dreptul a 6 primite la concurs pentru
scoala normal& de institutoaro. -
In azil nu se va puteh primi deck numárul
.de eteve prevalzut prin buget ; prinairea de eleve
supranumerare este interzisk
Art. 45. In scoalele normale primare de b5-
ieti vor putea fi admisi deadreptul in clasa III
serninaristii cari au absolvit trei clase de se-
minar, in urma unui examen care va purtà asu-
pra materiilor predate in clasa III de seminar,
cu conditie ca vArsta lor sA nu treadi de 19
Tot asemenea vor puted fi adinisi deadreptul
in clasa IV a scoalelor normale absolventii unui
gimnaziu, ai primelor patru clase de liceu san
.de coalà secundarl de fete de gradul I, in urma
unui examen asupra materiilor predate in clasa
IV a acestor scoale, i cu condi tie ca vArsta lor
sä nu treacA de 19 ani.
SECTILINEA IV
Examene.
Art. 46. Promovarea elevilor dintr'o clas.1 in
alta se face in urma urmi examen de fine de an,
limit in prezenta-unui deleget al mkiistrului.
Dupà terminarea cursului intreg al scoalei,
elevii se supun la un exam-n general asupra ma-
teriilor propuse in scoalA.
Acest examen constA din probe in scr s, cari
stint eliminatoare, probe orale si probe de prac-
tica pedagogica.
Art. 47. Examenul general se va trece, in He-,
care scoalil, dinaintea unei coinisiuni numit& de
ministru din persoane stráine scoalei si din pro-
fesorii materiilor asupra cárora se face exa-
menu!.
www.digibuc.ro
Lad
Art. 48. Candidatii cari nu reusese la acest
examen se pot prezenth Intzoo nouA sesiune.
Candidatii cari nu reusese la trei examene
nu se mai pat prezenth la nici un alt examen.
SEGTEUNEA V
Carpal didactic al jscoalelor normale.
Art. 49. Modul §i conditi .nile numirii, drep-
turile i datoriile corpului didactic al scoalelor
normale se vor regula prin legea InvAtAinAntu-
lui secundar.
Retributiunea profesorilor din aceste scoale
va fi aceeas ca si a profesorilor dela gimnaziile
clasice.
Art. 50. Directorii i directoareie scoalelor
normale pot fi luati i dintre alte persoane de
cat profesorii scoalei.
Directoriisunt insárcina cu conducerea mo-
ralA i administrativA a internatelor, ea supra-
veghere t i stricta Indeplinire a indatoririlor
impuse prin legi si regulamente corpului didac-
tic al seoalelor normale.
CAnd directorul unei scoale normale nu este
profesor al scoalei, el primeste o retributiune
egalä cu leafa de profesor.
Art. 51. Directiunea scoalei pimare de apli-
catie, anexatä pe langA fiecare scoalA norrnalk
este Incredintat& profesorului de pedagogie dela
aceh swath', care, pe langa cursul ski, mai este
InsArcinat sà asiste la cursurile scoalei primare,
FA fad* lectiuni model si sA tina couferinte cu
elevii ultimei clase a scoalei in care predA.
Pentru aceastA InsArcinare, el va fi retribuit
CLI o diurnA de 100 lei pe lung.
CAPITOLUL IV
Numirea corpului didactic primer.
Art. 52. DupA terminarea examenelor gene-
rale, prevázute la art. 46 si 47, comisiunile
ex uninatoare inainteazA ministerului listele ce-
lor reusiti, intocmite In ordinea clas ficArii
cu notele obtinute de fiecare absolvent.
La minister se va tine o tabell de capacitate
pentru invätAtori i invAtAtoare, in care vor fi
inscrisi, in ordinea clasificatiei, absolventlii si
absolventele din tinter' scoalele normale prmare
Dupl fiecare examen general se inscriu in.
tabeli, tot in ordinea clasificatiei si in urma
celor inscrisi In anul precedent. noii candidati
reusiti.
Inscrierea in tabelá nu e valabilä deck pentru
trei ani. leg cari nu au fost numiti in acest
interval, pot trece din nou examenul general,
in caz de reusitá, vor fi inscrisi pe tabelA la
locul ce-I avusese mai Inainte.
Art. 53. La orice vacantA de invätitor sau
 Lam
inv.t.toare numirea e va face dupà tabela de
capacitate, in ordinea iuscrierii.
Abiolventii fostelor scoale normale de insti-
tutori i institutoare, cari figureazA in tabela de
capacitate pentru institutori i institutoare, for-
matà in virtutea art. 58 al legii din 19 Maiu
1893, art. 56 al legii din 29 Aprilie 1896 si
art. 56 al legii din 5 Iulie 1900, pot, dupà trei
ani dela inscrierea pe tabela de capacitate si
dacä au lost invät.tori titulari, sä lie inaintati
pe loc ca institutori, dad 1i iau obligatiunea
de a functiona si de aci inainte efectiv in inv.-
-timantul rural, find p1àtii cu 130 lei lunar si
pistrAndu-si toti rândul clasificarii pentru tre-
cerea in invAtamântul urban.
Cei cari nu vor cere sä fie numiti in aceste
conditiuni institutori sau institutoare la sate,
vor rAmâne. supusi conditiunilor speciale ale
legii, adicà vor fi supusi, dupä trecerea de trei
ani, la un nou examen de capacitate.
Art. 54. Persoanele cari au obtinut numirea
provizorie vor fi supuse, In timpul provizoratu-
lui, la o inspectiune special..
InvalAtorii i institutorii provizorii, incapa-
bili salt irnorali, pot fi destituiti de minister,
4n urma hotilririi motivate a consiliului inspec-
torilor invAtArnântului primar si a avizului con-
form al consiliului permanent, dup. ce vor fi
fost ascultati in apärarea lor.
Art. 55. Dup. trei ani de provizorat, rnem-
-hrii corpului didactic primar sunt datori a se
prezenta dinaintea unei comisiuni. numità de
minister, pentru a trece un nou examen.
Acest examen constä din clod probe : una
extemporalä, asupra principalelor materii ale
invät.mântului scoalei ce au ab3olvit; a doua de
practid pedagogic.. Acei cari vor obtine
nota 7 la fiecare prob. vor fi numiti cu titlul
-definitiv.
Acest examen se trece odatà pe an.
Pentru inv.tätori i institutori, având titlul
provizoriu inainte de 1 Septemvrie 1893, nu-
mirea definitiv. se va da in urma numai a unui
examen de practic. pedagogic..
Inv.t.torii i Pnstitutorii cari vor avek in
-corpul didactic o vechime mai mare de 13 ani,
incepAnd dela numirea lor cc titlul provizoriu
p.n. in momentul punerii in aplicare a acestei
legi, sunt scutiti de examenul de definitivat.
Art. 56. Nimeni nu se poate prezenta mil m sit
kle trei ori la acest examen, dupà care, dad nuL
obtine media cerutä la articolul precedent, in-
ceteazä de a facS parte din corpul didactic.
Art. 57. La fiecare doi ani se vor tine exa-
mene pentru inaintarea pe loc a invitAtorilor
invätätoarelor. Ele se vor Lc; dup. o pro-
..gramà idupà un regulam-nt special.
La examenul pentru inaintarea pe loc vor
putea fi admisi invitätorii cari vor avea un
,serviciu de trei ani cu titlul definitiv, dad vor
www.digibuc.ro
11
fi recomandati de inspectorul de circunnscriptie,
in unire cu inspectorul general. Ilecomandarea
nu se va putea face dedt pe ban unor inspec-
tii speciale, avându-se in vedere sta'ele perso-
pale si intreaga activitate a invàtätorilor in
scoal. si afar. din Foal..
Inv.t5torii doritori de a se prezenta la nest
examen, vor fi datori a comunica hotarirea lor
prin revizorat, atat inspectorului e circum-
scriMie, eft si inspectorului general, inainte de
1 Septemvrie al artulut scolar curgitor.
Invitatorii cari vor reusi la examen vor c.-
pita titlul de institutori si vor fi pbätii cu sa-
lariu de 130 lei pe lunä, la care se va socoti
gradatia, conform art. 78 din aceast. lege ; ei
vor continua ins. a servi tot in inv.t.mântul
rural.
Numarul de locuri pentru cari se vor tinea
asemenea examene se va fixa prin buget ; el
ins. nu va fi mai mic de 20, nici mai mare
cleat 6°/0 din numirul total al institutorilor
institutoarelor din tari la fiecare examen. Exa-
rn-mul depus, oricari ar fi notele obtinute, nu
dA nici un drept acelora cari n'au reusit a fi
clasificati in primate locuri, dup. numärul lo-
curilor fixate prin buget.
In lipsà de absolventi ai scoalelor normale de
institutori sau instituto ire, invätätorii cari vor
fi cApitat titlul de institutori. in felul adtat in
acest artic )1, vor putea fi transferati la o scoalä
prim irä urbani de- ores, dupa ce vor fi servit
ca institutori la o scoalä rural. timp de 6 ani,
si dad vor fi recomandati pentru aceasta de
catre inspectoral de circurnscriptie in unire cu
inspect. rul general.
Art. 58. Seminaristii cu certificatul de exa-
men general al unui seminar superior vor fi
admisi la examenul general al scoalelor nor-
male de invitAtori. prevAzut la art. 46 §i 47, §i,
reusind, vor fi inscrisi pe tabelä ca si nor-
malistii.
Flind numiti invAptori, ei nu vor palcA func-
Vona dup. hirotonire cleat la coalele cu mai
multi invititori si nu vor putea fi numiti di-
riginti.
PAO la hirotonire, ei vor avea leafa intreagä
de inv.Vitor ; iar dup. hirotonire jum.tate, pe
lângA leafa intreagA de paroh.
Art. 59. InaMte de a ti numiti in invitämânt,
institutorii i invititorii vor fi sumisi unui exa-
men medical, excluzându-se aceia a dror stare
it pune in neputintä de a urma aceast. cari-
e rä.
InvAtritorii si institutorii atinsi de vreo infir-
mitate. vitiu sau boal. cronicA, care le face im-
posibili irnplinirea functiei lor, sau periculosi
pentru sinitatea copiilor, vor putea fi scosi de
ministru la pensie, au avizul conform al consi-
1 ului permment, in urma cercetärii unei co-
inisii constituit. din inspectorul general al in-
 12
vitämintului primar, medicul judetului i un
medic specialist, delegat de minister.
Dupi 80 ani de serviciu, ministerul poate pune
din oficiu la pensie pe un membru al corpului
didactic primer, avind pentru aceasta avizul con-
form al consiliului permanent. Acesta se va pro-
nun ta, luind in considerare ho irirea motivati
a consiliului inspectorilor primari, precum si
statul personal cu notele de inspectie ale invii-
litorului sau institutorului ; la nevoie, consiliul
permanent poate hotiri o noul inspectie, fta-
cutä sau de un insp ctor, sau chiar de unul din
membrii säi.
Dupi virsta de 65 de ani impliniti, punerea
la pensie din oficiu a membrilor corpnlui di-
dactic primar este obligatorie.
CAPITOLUL V
Drepturile i datoriile corpului didactic
primar.
Art. 60. Membrii corpului didactic primer
depun, la intrarea Mr in functiune, jurämint
jie credintä si respect Ft. gelui, Constitutiei
legilor ttirii.
Art. 61. Membrii corpului didactic primar
aunt datori sä frecuenteze senate regulat, sii
aplice legile i regulamentele. programele
instructiunile scolare, precum i principiile di-
dactico-pedagogice i sä aibl o purta, e exem-
plea in secietate.
Art. 62. Fiecare membru al corpului didac-
tic primar poate fi obligat prin regulamente a
Inca, atit in scoala primari, cht si in cea com-
plementari, ping la maximum 32 ore pe sip-
timâni.
Art. 63. Absentele nernotivate, fie dela lec-
tiuni, fie dela alte indatcriri impuse prin lege
sau regulamente, trag d ,pi dinsele retinerea
corespunzitoare din leafl.
Absentarea nemotivati dela clasä, timp de 20
zile in cursul unlit an, se va considea ca de-
misiune.
Art. 64. Afari de cazurile preväzute prin le-
gea de administratiune a ministerului, concedii
nu se pot acordh cleat pentru cauze de boalä
de forti majori bine dovedite. In orice caz, su-
plinitorii vor fi numiti din oficiu i numai din-
tre persoane cart sii poseadä capacitatea de a fi
invitätori i institutori.
Art. 65. Institutorii i invittitorit sunt da -
tori a locui in comuna in care este situati
scoala unde funcVoneazä.
Art. 66. Este interzis institutorilor
exercitiul oricirui comert si al ori-
-cirei profesiunt incompatibile cu demnitatea ca-
racterului lor sau cu indatoririle functiunii.
Este de asemenea interzis direct si indirect a
vinde elevilor car ti sau furniluri scolare, In
www.digibuc.ro
LEW
afari de ceea ce va ordonh ministerul instruc-
iunii publice.
Este interzis institutorilor i invititorilor
de a fi arendasi, de a fi ingrijitori sau adminis-
tratori de mosii, fie pe numele lor, fie pe nu-
mele altora, nici prin persoane interpuse, sau de
a servi cu sau firä leafä, sub orice nume ar
fi, la proprietari sau a endasi, in scopul Exploa-
tiHi
Ei nu pot face specula de p mânturi tiri-
nesti in nici un fel, nici a aved arciumi. nici
pe numele lor, nici pe al altcuiva. Abaterile dela
aceste prescrieri se vor pedepsi ea excluderea
pe cel putin un an din corpul didactic, si in caz
de recidivä cu excluderea pentru tutdeauna. Cu
toate acestea, invätitorii cari nu au cel putin
5 hectare de pilmant al Mr propriu, pot cultiva-
pämäntul luat in arendi pinä la o intindere de
maximum 10 hectare.
Ei pot incil face parte din consiliul de admi-
nistratie al bancilor populare si ale societätilor
cooperative sätesti de orice fel, afarä de acelea,
pentru comertul de biuturi spirtoase.
Ei nu pot descnicle, nici dirige scoli de invi-
Want pr.vat, de nici un fel si de nici un grad,
färi autorizarea nainisterului.
Art. 67. Membrii corpului didactic, cari vor-
cilch indatoririle ce rezulti pentru dinsii din
prescrierile articolelor precedente, vor fi su-
dupä gravitatea culpei, la una din urmä-
toarele pedepse :
1. Avertisrnentul ;
2. Amenda, cu o sumä care nu va intrece re-
tribt. tiunea pe 10 zil ;
3. Cenzura, cu pierderea lefei pe titnp de 10
pini la 30 zile ;
4. Intärzierea termenului de gradatie
un an ;
5. Suspendarea pe timp de 2 ping la 6 luni
6. Transferarea la o scoalä de acelas grad in
o alti localitate ;
7. Exclu lerea pima la maximum de 2 ani ;.
8. Excluderea pentru totdeauna din corpul
didactic.
Sumele provenind din pedepsele bänesti apli-
cate corputui didact c prin acest articol si prin
art. 63 se vor virsa in Casa Scoalelor.
Art. 68. Avertismentul se pronuno de atre-
inspeetorul de c rcumscriptiune.
Amenda si cenzura de atre ministru, inurma
unui raport motivat al inspectorului.
Intarzierea termenului de gradatie de cätre
ministru, in urma unei cercetiri ficute de un
inspector si Mind i avizul cons;liului perma-
nent.
Suspendarea i transferarea in alti localitate
de ministi u, cu avizul conform al consiliului
permanent.
A doua transferare in alti locdlitate ficutti ìi
termen mai mic de doi ani, excluderea tempo-
 LEO
raril sau pentru totdeauna din corpul didactic
se vor pronunth de ministru, in urma jude-
ckii unei comisiuni.
Fiecare autoritate In drept a da o p2deapsà,
asi cum se specifie6 in acest articol, va puted
aplid si pedepsele inferioare.
Art. 69, Se instituesc doud comisii discipli-
nare una in Bucuresti si alta in Iasi, compusA
-fiecare din eke cinci membri, dintre cari doi
supleanti, tuti numii prin decret regal. Doi din-
tre membrii comisiei se vor hid dintre profe-
sorii Universitkii, jar trei dintre membrii Curii
de apel din localitate.
Unul dintre profesorii universitari si unul
dintre cei trei membri ai Curiii de apel vor fi
up1eani.
ln fiecare an, la 1 Septemvrie, ministrul are
4Ireptul a schimbd pe unul din membrii comisiei,
inlocuindu-1 cu tin altul, care sá fad parte din
beelaq corp universitar sau juridic, ca si cel in-
locu it.
Judecata se va face dupä ce acuzatul va fi fost
citat sd se prezinte inaintea comisiei. El are
dreptul a lud cunostintA de acuzare, de actele si
probele invocate contra sa. Acuzarea va fi sus-
tinutA de un delegat al ministerului, iar acuzatul
isi va face apárat ea In persoanii, In scris sau ver-
bal, ori prin.apArAtor ales de acuzat dintre mem-
brii corpului didactic in functiune sau pen-
sionari.
Comisia lucreazd cu trei membri. A tAt dele-
gatul ministerului, cât si acuzatul, au dreptul de
a recuzd eke unul din membri, care atunci se
inlocueste prin cite unul din cei doi sup'eanti,
tras la soli de cAtre presedintele colnisiei.
comisiei nu sunt publice.
DacA gAs ?ste de cuviintd, comisia poate dis-
pune facerea unui supliment de anchetá.
Comisia poate pronunta oricari din pedepsele
-enumerate la art. 67.
Excluderea pronunt ail in virtutea art. 67,
aliu. VIII, se va face prin decret regal.
HotAririle comisiei vor fi executorii si fad
recurs §i se vor inaind indatA ministerului, Im-
preung cu dosarul afacerii.
Art. 70. Suspendarea, transferarea In and' lo-
calitate i excluderea nu se pot pronuntd deck
dupl ce invAtkorul sau institutorul va fi fost
chemat inaintea consiliului permanent sau a co-
misiunii asà cum s'a specificat la
art. 68, spre a-si face apärarea sa in persoand,
in scris sau verbal, ori printeun singur apArA-
tor ales de acuzat dintre membrii corpului di-
dactic.
§edinta nu va fi publicA.
and pedeapsa pronuntat5 va fi excluderea
pentru totdeauna din corpul didactic, invAtAtorul
sau institutorul exclus are drept de a cere mi-
nisterului instructiunii revizuirea procesului.
Ministrul, luând avizul conform al consiliului
www.digibuc.ro
13
permanent, hotArriste supra cererii de revi-
zuire.
Dad cererea de revizuire este admisA, jude-
carea revizuirii se va face de dare comiia de
judecatA din Iasi, dad primi judecare a proce-
sului se Meuse de comisia din Bucuresti, si
v iceversa.
Contra invdtkorilor i institutorilor cari func-
tioneaza c t titlul provizoriu, inspectorul general
poate pronuntd pedeapsa dela lit. a din art. 67 ;
ministrul pe cele. dela lit. a, b, c,d i e ; mi-
nistrul, dupA ce va led avizul consiliului per-
manent, pe cea dela lit. f i g.
Art. 70 bis. Dad o pedeap ;A se pronuntA
contra unui invätätor sau institutor care in ul-
timii cinci ani nu a mai sufent nici o altd pe-
deapsA decât un singur avertisment, ministrul,
apreciind, poate sA suipende aplicarea pedepsei
timp de un an pentru cele dela lit. a si b dela
art. 67 ; de trei ani pentru cele dela lit. c §i d;
si de cinci ani pentru cele dela lit. e, f, g i h ;
dacA InsA pedeapsa a fost pronuntatA de comisia
de judecatA, mmnistrul nu poate uzd de dreptul
definit In acest articol deck dad comisia de
judecatA, in sentinta sa, dA avizul cA ministrul
poate, dacA crede, sA uzeze de acest drept.
Dad, pfinA la expirarea termenului de sus-
pendare a pedepsei, invkátorul sau institutorul
condamnat nu s'a mai fAcut vinovat de nici o
altA vinà, ministrul va pronunta ridicarea pe-
depsei, i atunci situatia invkAtorului sau a in-
stitutorului condamnat va redeveni aceea§ ca si
când pedeapsa nu s'ar fi pronuntat.
Daca Ind, in urma ridicArii pedepsei,
sau institutorul condamnat se va face vi-
novat de o nouA culp5, care sA-1 facA pasibil de
o pedeapsA mai mare deck avertismentul, pe-
deapsa care i se va aplicd va fi cel putin egalA cu
pedeapsa radiatA, oricare i-ar fi culpa lui cea
noud.
DacA una din pedepsele dela lit, a, b, c, d, e,
f sau g, dela art. 67, a fost pronuntatA contra
unui Inv:AO-tor sau institutor, care in ultitnii
cinci ani, inainte de pronuntarea pedepsei, nu
mai suferise nici o altii pedeapsti deck un sin-
gur avertisment, dacA pedeapsa a si fost apli-
catA celui vinovat, dar dad el nu se mai face
vinovat de nici o vinA noud, care sA fie pasibild
de o pedeapd mai mare deck avertismontul
pAnd intern' termen respectiv egal cu acele pre-
vAzute la alin I din acest articol, socotit din
ziva chid s'a terminat aplicarea pedepsei, mi-
nistrul va puted pronuntd radiarea pedepsei;
dad insd pedeapsa va fi fost amenda, cenzura,
suspendarea sau excluderea timporard, nu se va
restitui celui condamnat suma retinutA din
leafa lui.
Dispozitiile alin. III din acest articol se aplici
radierii de pedeaps6 fleutA conform aliniatu-
Dili de fatA.
 I4
Art. 7L Inceteazá de a face parte din corpul
didactic Invätiltorii i irotitutorii condamnati
pentru crime sau delictele urmätoare : fals, furt,
inse acitine, abuz de lucre 'ere, marturie minci-
noasá, atentat la hunele moravuri, in cazurile
predzute de art. 262, 263, 264, 267, 271 din
codul penal, delapidare de bani publici, mituire,
percepere de taste ilegale, spargere de sigiliuri,
sustragere de acte, in cazul art. 204 din codul
penal.
In timpul instructiunii si al judecAtii, invà-
instiutorii sunt suspendati de drept.
Art. 72. Membrii corpului didactic primar,
cari s'au retras din invätámánt, pot reintd in
vreme de doi ani cu titlul i drepturile lop.
Pentru aceasta se cere avizul fa vorabil al con-
siliului inqpectorilor primari, dat In urma cer-
cetdrii statului personal si aprobarea minis-
trului.
Art. 73. AEA acele pentru perfectionarea in-
vätätorilor i institutorilor stint :
Cursurile de repetitiune, ce se vor putea in-
fiinà la scoalele normale ; con feri n tele scolare
in cari, sub presedintia revizorului sau inspec-
torului scolar, mernbrii corpului didactic se vor
ocupà cu che tiunile ameliodrii metoadelor de
Ind tämânt.
Toate conferintele scolare, convocate din or-
dinul inspectorilor, sunt obligatorii; absentareit
nemotivatä dela conferinte larage dupä sine re-
tinerea corespunzAtoare a 'efii.
Art. 74. 'Mernbrii corpului didactic, cari vor
pierde cu timpul cunostintele necesare exerci-
tärii profesiunii, vor puted fi intruniti, dupä
avizul inspectorului, la secs la normalä cea mi
apropiatá spre improspäta cunostintele.
Acei cari vor refuza de a vent, sau cari nu
vor reusi a se pune in curent cu cunostintele
necesare, vor putea fi exclusi din corpul di-
dactic de ministru, dupa propunerea cornisiunii
profesorilor scoalei norMale, insárcinati cu cur-
surile de repetitiune.
Art. 75. Apuntamentele rnernbrilor corpului
didactic primar se compun din o parte fixa, nu-
mitä leafä, si din o parte variabilä, nurnita gra-
da tie.
Leafa va fi de 85 de lei pe lunä pentru invä-
tätori ;
de 430 lei pe lung pentru invätätorii inaintati
pe loc la gradul de institutori ;
de 160 lei pe lunä pentru institutorii din ora-
sele eu mai putin de 30.000 locuitori ;
de 200 lei pe lung pentru institutorii din ora-
sele cu mai mult de 30.000 locuitori.
Gradatia e3te cresterea lefii invätätorilor
institutorilor. provizorii sau definitivi, care li
se clà, potrivit cu timpul lor de serviciu in cor-
pul d dactic, in modul urmAtor : 10 la suth
dupa 5 ani de functionare cu titlul provizoriu
sau definitiv ; 20 la sutà dupä 10 ani de func-
www.digibuc.ro
LEGI
tionare ; 30 la sutä. dupä 15 ani de functionare
si 40 la sutä dupa 20 ani de functionare.
Nu se tine in seaml pentru gradatie timpul
petrecut in excludere tirnporarà din corpul di-
dactic, ori In concediu mai mare de trei turd..
Se excepteazil dela accastä dispozitie conerdiile
pentru caz de boal.
Gradatia se &A dela inceputul anului bugetar
care urmead pe acela in care a implinit ter-
menul pentru care ea se acordä. Ea face
parte din apuntainente. Asupra ei se fac reti-
neri pentru pensie si ea conteazA la regula-
rea drcpturilor la pensie.
Ind latorii i institutorii eari vor aveà titlul
provizoriu sau definitiv la punerea in aplicare a
acestei legi, vor continuà a se bucurà de leafa
pe care o vor avea in acel moment. Gradatine
lor rilmän regulate prin le4ea din 6 Martin
1883.
CAPITOLCIL VI
Intretinerea scoalelor primare
Art. 76. Instructiunea este in sarcina Statu-
lui in tot ce priveste
1. Apuntamentele personalului indpItor ;
2. Cheltuelde pentru rnaterialul d;dactic, re-.
gistre, imprimate, etc., necesare scoalei.
In sarcina cornunelor vor ti :
1. Constructiunea sau chiria si intretinerea
localului de scoalä si a locuintei directorilor
scoalelor urbane si a dirigintilor scoalelor ru-
rale ;
2. Cheltuelile pentru facerea, intretinerea §i
reinoirea mobilierului scolar ;
3. Cheltuelile pentru iluminatul scoalei si in-
cälzit ;
4. Chelluelile miírunte pentru sancelaria
scoalei ;
5. Remunerarea oamenilor de serviciu nece-
sari scoaki ;
6. Ajutarea copiilor siraci.
Minimul sumelor necesare pent ru a face fa tä
la aceste cheltueli se va fixa de ministerul in-
structiunii pentru fiecare comunä si se va inscrie
din oficiu in bugetele comunelor.
Comunele cari nu vor Intrebuinta regulat la
destinatiunea lor sumele astfel 1n.3crise in bu-
.gete vor pierde dreptul de a face singure aceste
pläti ; iar sumele necesare se vor incasa direct
de Stat din veniturile lor si se vor värs4 tezau-
rului In contul ministerului instructiunii.
In caz dud catune, cari fac parte din dife-
rite comune, se reunesc pentru a formi o cir-
cumscriptiune scolad, atunci fiecare comunä
va lui parte la cheltuelile scolare, proportional
cu numärul locuitorilor din dtunele deservite
de scoalil, conform dispossitiunilor cuprinse in
art. 20, alin. II.
Art. 77. Dad comuna dispune de oarecari le-
 LEGI '15

gate san dunaOuni, Monte de particulari in fa-
voarea invItämhntului primar din comung, c -
muna sau Statul va aveh a cheltui numai restul
phnä la completarea sumei necesare pentru in-
tretinerea scoalelor primare din comunA.
Dispozitiuni tranzitorii.
Art. 78. ModificArile aduse la legea inA1A-
mäntului primar si normal primar se vor pune
in aplicare odatä cu promulgarea prezentei h gi,
afarA de sporul lefilor prevAzut la art. 21 si 49
si de modificärile aduse la intretwerea invA1A-
mantului (art. 76), cari nu se vor aplich docht
dela 1 Aprilie 1897.
Art. 79. Regulamentul de-punere in aplicare
a acestei legi va determina intru cht t cu ce
modificäri aceastä lege se va aplich i invä-
tämAntului primar din Dobrogea. In specied,
regulamentul va avizh la urmátoarele puncte
1. Scutirea de obligativitate a fetelor musul-
mane ;
2 Regulamentarea scoalelor confesionale ;
3. Simplificarea programei, spre a o pune de
acord cu introducerea limbilor moderne locale
in InvätAmantul primar.
Art. 80. Fostele scoale normale de institu-
toare din Bucuresti i Craiova se vor transformà .
treptat in scoli secundare de fete cu internat ;
cea din Iasi ya ramâne a furctioni ca scoall
normalA de fete. §:oala normalA de institutori
din Bucuresti rAmAne desfiintatä.
Art. 81. Toate legile, regulamentele
anterioare legii de talk privitoare la in-
vAlAmAntul primar i normal primar si contra-
rii dispozitiunilor ei, sunt si rämän abrogate
din momentul promulgärii acestei legi.

IND10E ALFABETIC
A Comisii disciplinare art 69
Coruri bisericesti art 27
Absentele elevilor . art. 7 al. IIV Cursuri de adulti . art 34, 35-
Absentele instit. i Invát art 63 Cursuri de repetitie . . . . . art. 73, 74 al. I.
Actele scutite de -Umbra . . . . art. 1 al. H
Aranarea primirii in scoall . . art. 2 al. I
Amenzi scolare
Pentru absentare dela 1-5 Septem- Datoriile pärintilor fatä de scoall . art. 1 al. III,
vrie inclusiv ..... art. 6 al. VIIIXI 13 al. L
Pentru absentare in clirsul anului. art. 8 al. Datoriile corpului didactic primar. art. 60, 61,
62, 66
Pentru absentare dela examene . . art. 10 Delegatii cu listele de recensAmAnt. . art. 5
Pentru patroni i stApActi art. 12 al. I1IVI
Executarea amenzilor scolare . . art. 9 Dispensä de scoalä art 2 alin. II
Anii obligatorii de scoall art. 1 al. III, art. 3 Dispensä de taxe scolare . . . art. 1 al. V
Anul scolar la scoalele urbane si rurale.art. 23 Directorii sc. normale si de aplic . art. 50, 51
al. I, 31 al. VI Dispozitiuni tranzitorii art 78-81
Apuntamentele corp. didactic primar . art. 75 Distribuirea aviz. de inset.. si amen-
Ateliere pentru lucrul manual . . . . art. 30 dare art 8 al II
Avize de chemare la scoalA . . . art. 5 al. VII Domiciliul instit. i invAt. art 65
Avize de inscriere i amendare pe vii- Ducerea la bisericA (scolari, institutori,
tor art 6 al IIV, 8 al. I invätätori) art 27
Azilul Elena Doamna (sectiile lui) . . art. 44 Durata cursurilor in scoalele rurale,
art. 23 al. I
o Durata studiilor in sc. rurale . art. 22,
24 al. VII
Cataloage de clasA art 7 al I Durata cursurilor i studiilor in sc. ur-
Cári didactice (alcAt. distrib.). . art. 13 al. III bane . art 31 al. IV.
Cheltuelile p. intretinerea scoalelor. . . art. 76 Durata curs, in scoalele normale . . art. 41
Circumscriptii scolare, . art. 20 al. II, 31 al. II.
Concediile corpului didactic primar. . art. 64
Conditii p. adm. bursierelor In Azilul
sc. normalA Elena Doamna. art. 41 al. II--III. Eliminarea membrilor corpului didac-
Conferinte scolare . . . ..... art. 73 tic . . art 71, 74.

www.digibuc.ro
 LEGI

Examenele de absolvire in sc. rurale, Obligatille comunelor faVi de scoala art. 76,
art. 23 al. I al. II i urm.
Examenele elevilor preg. in particular . art. 11
Examenul de definitivat art 55, 56
Examenul de inaintare pe loc a invat. . art. 57 Pedepse p. fals, liste de recens. . . art. 5 al. IX
Examenele in fe, normale . . art. 46, 47, 48 Pedepse p. neinapoierea dovez. aviz. de
Excluderea din §c. primare. . . . art. 2 al. II amend. art 6 al V
Pedepse contra percept. neglij. i ran-
voitori art 9 al IIIIV
-Gradina seolara art 28 Pedepse invat. pentru neindepl. prescr.
Gradini de copii . art 36 oblig. art. 14 al. II
Gradatia instit. i invatatorilor . . . . art. 75 Pedepsele invät. i instit, prov. rai. art. 54 al. Il
Pedepsele corp. did. si pronuntarea lor, art. 67,
68, 69, 70, 71
Infiin(are de scoale catun. i rurale, art. 20, 21 Practica lucrarilor agricole art 28
Infiintare de scoale urbane art 31 Promovarea elevilor art 18
Infiintare de sc. primare superioare. art. 33 .

Impär tirea elevilor pe clase . . . art. 18 al. I IR

Inscrierea copiilor la scoalä, -art. 6 al. VI si VII
Inscrierea din oficiu Ja coala . . art. 6 al. VII, Remize la perceptori art 9 al. Il
art. 11 al. II Rotatia institut. si invät. . . . . art. 19
Inscrierea la conc, de adm. In sc. nor-
male. ..... art. 43, 44 al. 45
Inscrierea din oficiu a chelt. de intret. Salariul ajut. invat. . . . . art. 21 al, II si IV
scoalelor. . art 76 al. III Scutire de scoala contra legii . . . . art. 4
Instit. .s.c. urbane (baieti, mixte, fete). . art. 31 Scoaterea la pensie din oficiu, art. 59 al. IIIV
al. VII Feminaristii cu diploma de capacitate
Invat. in Dobrogea . .....
Invatamantul complementar art 32
. . art. 79
Invätämäntul iiractic agricol. . . . . art. 28
pentru invatatori art 58
Sporul lefurilor invatatorilor, art. 28 al. II, 30
al. Il, 34 al. IV
Invatamantul primar (in ce scoale se da). art. 16 Suspendare i ridicare de pedepse, art. 70 bis
Invälatorii scoalelor rurale (mixte fete). art. 26 Suspendarea instit. . . . . art. 71

_Legatele Ilsate comunelor pentruscoale. art. 77 art. 34

Liste de inscrierea la scoala . . . art. 6
coale de adulti (urbane, rurale)
Liste de parintii copiilor amendati . . art. 6
coale primare superioare art 33
al. VIIIX §coalele rurale art. 20-30
Licitarea plmfinturilor din ¡ulna . . . art. 29 §coalele urbane art 31
-Listele de recensämant ...... . art. 5
Scoalele normale i elevii lor art. 37, 38, 40,
44, 45
Scoala de aplical.ie art 39
Materiile de invätämänt In sc. primara. art.-17
Materiile de invatämant in sc. normale. art. 42
1/lijloace p. pert inviität. i institut.. . art. 73 Tabele de capacitate pentru învä. . . . art. 52
Motivarea absentelor scolarilor . art. 7 al. II-- V Taxe scolare pentru straini . . . . . art. 1
Taxe scolare de examen . . . . art. 11 al. V
Terenul grädinei scolare art 28
Numarul invatatorilor fata de al scola- Termenul de executare a amenzilor
rilor art 24 scolare art. 6 al. X si XI
Numärul scolarilor pe clase. art. 31 al. ultim. Totalul amenzilor scolare anuale . art. 8 al. VI
-Numirea corp. did. al. sc. normale . . art. 49, Transf. i desf. sc. normale de insti-
50, 51 tutori art 80
Numirea invät. ajutori art. 21 al. II
Numirea invatatorilor, art. 52, 53, 58, 59 al. I
V
Numirea institutorilor . . . art. 53, 57 al. VI Vacante scolare i sarbatori. . art. 23 al. II.
Vanzarea cartilor sc. rurale, art. 13 al. II si III
o Veniturile Cassel coalelor . . . , art. 6 al. X,
Obligativitatea turM. primar . art. 1 al. IIII art. 9 al. I, 10 al. III, 11 al. V, 29 al. I si II,
art. 3, 7, 14, 15. 30 al. III, 32 67 al. ultim

www.digibuc.ro
E F]GULAMENT 1-4,

www.digibuc.ro
 REGULAMENT
PENTRU APLICAREA LEGII ASUPRA INVXTIMANTULUI PRIMAR SI NORMAL PRIMA R

P.omulgat cu decrelul No. 1.073 din 23 Mantle 1904 I pubilcat in Monitorul Oficial
No. 2 din 2 Apr life 1901. Cu teats modificanile ce I Watt adus p4n1
la 15 Septemvnie 1903.

CAP1TOLUL I tate, eliberat de primarie vizat de casieria

Yrecuentarea obligatoare.
Art. 1. Invatimântul primar este obligator
gratuit pentru Romani.
Porintii i tutorii copiilor de ceta teni romani
sunt datori a-i trimite la scoala publica primara
dela 7-14 ani impliniti.
Art. 2. Toate actele relative la Invatamantul
primar sunt scutite de timbru.
Nu se vor mai prevedea cu timbru cererile
adresate directiunilor scoalelor primare urbane
celor rurald, cu privire la In-
scrierea copiilor ea scolari regulati, la motive-
rea absentelor i la liberarea de certificate de
desk de absolvire sau de permutare.
Certificatele de clasa, de absolvire si de per-
mutare se vor liberà fárá timbru.
Raman supuse legii timbrului : reclamatiu-
nile de tot felul adresate fie directiunilor scoa-
lelor publice, fie autoritatilor scolare superioare.
precum i toate actele privitoare la copiii straini
cari urmeaza In co1ile publice si nu au fost dis-
pensati de taxe i la cei preparati in familie sau
in institute private.
Art. 3. Strainii, afara de aceia cari loeuesc
in Dobrogea, vor plati o taxa de 15 lei de copil
in comunele rurale si de 30 lei in comunele
urbane, pe fiecare an scolar.
Acosta taxa se va consemna In trei rate egale:
la 15 Septemvrie, la 15 Ianuarie i la 45 Apri-
lie ale fieeärui an. pe seama Casei Scoalelor, si
recepisele se vor inainti directorilor scoalleor
respective, cari le vor inainta ministerului.
La fiecare scoala se va tine un registru spe-
cial, in care se va Insemni numarul si data
recepisei, numhrul si data expedierii la mi-
nister.
Art. 4. Ministerul va dispensi de plata taxei
pe striinii cari, printr'un certificat de pauper-
judetului, vor dovedi ca nu au mijloace.
In cazuri exceptionale, ministerul poate
acordà dispensa de taxl i psrsonelor earl nu
produc asemenea certificat. In aceastá categorie
vor intrA copiii de lueratori sträini dela fa-
bricele instalate In comunele rurale.
In caz de insuficientä de locuri, se vor pre-
feri copii de Romani.
Art. 5. Primirea in scoala a copiilor bola-
slabi sau nedesvoltati la rninte poate fi
amanata dela 1 la 3 ani ; In nici un caz lug co-
pilul nu poate fi tinut In coala, dada a ajuns
varsta de 15 ani, indiferent easa in care s'ar
afla.
AmAnarea pana la un an se acorda de diri-
gintele sau directorul scoalei; dela un an in
sus de revizor
Copiii 1ipsii ea desavarsire de inteligenta
cei atinsi de boale ori infirmitati, cari ar putea
influenta in mod vitamator asupra
vor fi exclusi din scolile publice de care invi-
tatorul sau institutorul dirigent.
Pentru cazurile de boale, institutorul sau In-
vatatorul dirigent va cere avizul medicului de
placA sau de oras.
In contra hotaririi dirigintelui sau directo-
rului scoalei se poate apelA la revizor.
Art. 6. Copiii, eari In cei 7 ani obligatorii nu
vor ajunge a posedA bine materiile scoalei pri-
mare ce frecuenteaza, vor putei fi indatorati
a frecuentA scoala inch un an. -
In qcoalele mixte, aceasta dispozitiune nu se
va aplica fetelor.
Scolarii earl vor absolvi Invatamantul primer
al scoalei la care urineaza si vor trece exa-
menul final lnainte de cei 7 ani de frecuentare,
sunt ap',1rati de restul anilor obligatorii, afari
de cazurile privitoare la clasele de repetiro
(art. 88, alin. I).

www.digibuc.ro
20
Pentru primirea la exarnenul final s cere
neapdrat etatea minimä de 10 ani impliniti.
Art. 7. Scutirile i excluderile fácute in alte
conditiuni deck cele prevAzute Lt articolele
precedente sunt nule i atrag dupil dansele pe-
depsirea celor ce le-au pronuntat.
Art. 8. Atdt comunele rurale, cdt i cele ur-
bane, vor fi ImpArtite in circurnscriptiuni sco-
lave.
O circum3criptinae scolarA va avea inteinsa
cel puin o §Coalà mixth cu tin invAtAtor i cel
mull o scoaki de blieti urbanA sau rurald con-
plea si o scoald de fete urband sau rurald com-
Copiii dintr'o circumscriptiune scolard aunt
ob igati sd frecuenteze scoala din circumscrip-
liunea lor, afard de aceia cari se preparA In fa-
miiie sau in scoale private, sau vor urmá la
altd
Art. 9. Dad nurnartal cererilor de taszrierc
intr o clasA oarecare din scoalele unei comune
este mai mare decdt numärul locurilor dispo -
nibile pentru aced clasd, in toate scoalele din
comund, se vor Mascrie mai intdiu copiii ro
mAni, ai cdror pArinti sau tutori au locuintd
comund, cari vor aveà dreptul de a fi inscrisi
in clasa aceea; iar dupii satisfacerei cererdor
de acest fel se vor puted inscrie i copiii români
din alte comune.
Dupd acestia, died vor mai fi locuri, se vor
lascrie i copiii stràini, cu sau fArà dispensA de
taxd.
Art. 10.. In comunele rurale, formarea cir-
cumscriptiunilor scolare va fi propusd ministe-
rului spre aprobare de cAtre reviz ,r, avAnd in
vedere normele urmäto ire :
Cind numärul copiilor in vdrstii de s coalà din
aceeas cAtund nu este mai mare de 600, dituna
va forma o circumscriptiune scolara.
Cdnd numärul copillor in vdrstA de scoala
din aceea; Munk' e4te mai mare de 600, ciitune
va putea fi impArtitä in mai multe circurnscrip-
tiuni.
Chad intr'o cAtund numärul copiilor e mai
mic de 80, ea va putea fi unitA cu altA cd.tun'i
mai apropiatd, cu conditiune ca cAtunele, astfel
unite, sA nu fie la o depintare mai mare de
3 kilornetri i comunicatia intre ele A. fie
usoara.
Art. 1.1. In comunele urbane, circumscrip-
tivaile scolare se vor fixa de primar i revizor
vor fi supuse de acesta din 'Irma' la aprobarea
miaisterului.
Normele d ipA cari se va face aceasta lucrare
sunt urmAtoarele
O circumicriptie seolarA nu va cuprinde mai
mult de 840 si mai putin de 540 de copii in
vtirstA de scoald;
Ciroumscriptiunea va avei, pe cdt se poate,
in central ei, o scoald de blieti si una de fete.
www.digibuc.ro
Dupd nurnirul copiilor, fiecare scoald va fi au
4, 5 sau 6 sale de clasd.
In fixarea circumscriNunii se vor ardtd nu-
mete stradelor cari fac parte din circumscrip-
tiune.
Art. 12. In caz and intr'o comunA ruralti
sau urband vor fl mai matte circurnscriptiuni
scolare, denumirea lor se va face punandu-se
numele comunei, numlrul de ordine al cir -
cumscriptiunii si numele suburb'ei sau al cd-
tunei in care se aflA.
8coal-le din circumscr;ptiune vor fi numite
ia acelas mod, putdndu-se addugi in urmil
numele special al scoalei. dacA il are.
Art. 13. In fiecare an se vor forma prin re
censAmint, atdt in comunele rurale, cat
cele urbane, listele copiilor de ambele sexe, in
vdrstil de scoali, pe comune, pe eiltune sl pu
circa mscriptii scolare.
Art. 14. In comunele rurale, listele se fac
Intre 1 si 15 August, pentru fiecare scoalä, de
dare javàätorii bfirbati ai ei, cart ii vor at-
pirLi lucrarea peritru Intreaga L.ircumscriptie
Cu prilejul impArtirii lucrArii, lava-
tAtorii delegati vor incheid un prozes-verba1,
in dublu exemplar, arAtänd eitunele sau
tile din comund unde fiecare diatre ei va face
recensämfintul. Un exemplar din procesul-ver-
bib va rAmAne la scoald, iar al doilea se va tri-
mite li revizoratul scolar, odatii co foile de re-
cen,dmint.
Fiecare invAtAtor va fl insolic la facerea lis-
te'or fie de primal., fie de un membru al con-
siliului comunal, fie de un membru al sfatului
sAtesc delegati dr primar.
DacA intr'o comund rurald nu se allA nici un
invdtAtor bdrbat, sau dacA lava tAtorul, in caz de
Auld majorA bin doveditil, nu poate face lucra-
rea in comuna sa, revizorul scolar va delega
pentru facerea listei pe unul dintre invAtAtorii
birbati ai unei comune limitrofe.
In cizul acesta, invätAtorul d legat va primi
dela comuna in care a facial recen;Amântul o
desdaunare pentru transport si hrand.
Art. 15. In comunele urbane, listele se fac
intro 10 si 20 August de cAtre primar sau de
catre un delegat al sAl, irnpreunä cu un numdr
indestulAtor de institutori barbati, delegati de
revizorul Acolar,pentru Secure circumscriptie
Revizorul va delega, pe cat posibil, alti in-
stitutori In fiecare an, astfel ca munca sA fie
distribuitA egal ¡titre toti institutorii unei cir-
cumscriptii scolare.
Art. 15 bis. Institutorii i invdtätorii dele-
gati cu facerea listelor.vor avea grijä ca, odatl
cu inscrierea copiilor in listele de recensätant
sl lase si pdrintilor avize scrise de chemare la
*curd a copiilor cari se inscriu pentru prima
oard,
 ri LTLAMEM E
Ei vor instiinta si verbal pe reprezentantii
legali ai copiilor despre epoca incep rii an.,lui
scolar despre nevoia trimiterii copiilor la
cursuri chiar dela deschiderea scoalei.
Le vor vorbi despre foloasele inAtaturii
le vor araià totdeodata penalitatile la cari vor
fi supusi, daca nu vor da ascultare legii inví
mántului.
Art. 16. Listele vor fi alcatuite pe formula-
rele imprimate trimise de minister.
Aceste hate vor fl in nurnIr de doua si a-
nuire
Foaia No. 1, care serveste si ca lista nomi-
nala, va cuprinde t ei rubrict generale, titulate:
notari privitoare pe reprezentantul legal (pa-
rinte. tutor), notilri privitoare pe copil, notari
statistice
Foaia No. 2, care va 11 un lablou rezuma-
tiv din foaia No. 1. pe strade sau pe catune
dupa etatea copiilor.
Foaia No. 1 va fi inmánati de catre institu-
torn sail invatatorii delegati dirigintelui sau di-
rectorului scoalei reepective, linpre na cu re-
gistrul avizelor de chemare, sub luare de do
yea pana la 20 August in comunele rurale si
Nina la 25 August in cele urbane.
Foaia No. 2, completata cu datele necesare
de catre institutorii sau invìiàtorii delegati pen-
tru aceeas circumsrriptie scofará, va fi facutd in
doua exemplare. cari vor fi trimise revizora-
tului scolar, in terrnenele previlzute la aliniatul
precedent.
Bevizorul va control& datele din foile pri-
mite si va inainta ministerului in termen de o
tuna un tablou rezumativ de pe foaia No. 2,
insotit de cáte un exemplar din aceasta foaie,
pastrAnd in arhiva al doilea exemplar.
Art. 17. Invatatorul, ingitutorul primarul
cari nu vor fi fácut sau nu vor fi inaintat lis-
tele la timp hotarit, cari vor fi lAsat sa se falsi-
fice listele, in orice sens ar ft. se vor pedepsi cu
o amendd (Ida 25 pina la 100 de lei in com.i-
nele rurale si dela 100-500 de lei in cele ur-
bane.
Aceste amenzi se vor pronuntà de ministerul
instructiunii; ele se implinesc, conform legii
de urmárire, de catre ministerul de finante,
dupa notificarea ministerului de instructiune,
si se consemneaza pe seama Casei Scoalelor.
Art. 18. Directoarele scoalelor de fete din
circurnscriptiunea scolara respectivii vor Jul o
copie de pe foaia No. 1, numai intru cat pri-
veste fetele inscrise pe lista de recensamAnt.
Art. 19. In ziva de 25 August in comunele
rurale si la 28 August in cele urbane, dirigintii
directorii scoalelor vor ails& la sward lista
copiilor inscrisi. 0 lista identica o vor inaintit
din tirnp la primiirie, ca sa poata 1i afisata acolo
la termenele mai sus aratate.
www.digibuc.ro
21
Tot atunci dirigintele sau directorul scoalei
va Inaint& primariei numarul necesar deexern-
plare avizul de inscriere la scoala si de a-
mendare pc viitor (care va fi unul singur). Priu
aceste avbe li se va pune in vedere reprezen-
tantilor legali ai copiilor in vársta e scoala
ziva deschiderii cursurilor i pedepsele lu cari
vor fi supusi, in caz de a nu-si trimite copiii la
scoalä.
Aceste avize vor cuprinde i principalele dis-
pozitiuni din legea invatiimántului si din regii-
lamentul de fata, cu privire la obligativitate,
cerise pe intelesul tuturor.
Art. 20. Avizele prevazute la art. precedent
se vor da lintr'un registru cu maid& I rimis de
rninisterul instructiunii, Ilia 1 inlocmit dupa
un anuMit formular. Fiecare aviz va purtá nu-
mar de ordine, datA trirniterii, stmnatura din--
gintslui sill a direclorului i tampila coalei.
Art. 21. Primaria va trebui sa distribue avi-
zele prin agentii sai dovezile de inmfinare sa
le inapoieze scoa'ei Ora in ziva de 4 Septem-
vri
Primarul, care nu va trimite pina in aceasta
zi dovezile de inunanarea avizelor, va fi amendat
cu o surnA de 10-30 lei.
Dovezile de distribuirea avizelor se vor lipi la
matcele acestora.
Invatilorii surd datori sI avizeze si verbal ti
prin orice alt tnijloc vor crede mat nemerit pe
reprezentanti, ca trimita coptii la scoala.
Art. 22. Reprezentantii legali ai copiilor sunt
datorit a Inscrie pe copii la scoala cel mull Oita
in ziva de 3 Septemvrie exclusiv.
Reprezentant.i legali, cari voec sI dea co-
piilor instructinnea in familie sau Intr'o insti-
tutiune privata recunwcuta de Stat, sau cari
voese sa-si inscrie copiii in scoala din alta cir-
cum Icriptiune deck aceea la care stint trecuti,
sunt daori sa declare aceasta Irs scris, la direc-
tiunea scoalel din circumscriptiunea lor.
Aceste declaratiuni vor foi rn't un dosar se-
parat.
Art. 23. Duel terminarea in ;co ierilor, di-
rectiunile scolare or trimite revizorului o
IistA de toti copiii ai &iron reprezentanti legali
au fácut declaratiile prevazute la art. prece-
dent.
Aceasta listd va cuprinde toate indicaliunile
din foaia de recensamant No. 1 a copiilor in
vársta de scoala.
Revizorul va control& la limp, dacl copiii cu-
pringi in aceas à lista s'au inscris pentru tre-
cerea examenelor prevazute la art. 41 al legii
sau dada eau inscris in altá tcollà publ cl.
In caz când revizorul va gási fn lista decla-
re tiunilor copii trecuti in o scoa à publica sau
privata din circumscriptiunea altui revizor, el ii
va comunicit acestuia lista.
22 REGULAMENTE
Art. 24. Pinil la 4 Septernvrie inclusiv, direc-
tiunile scoalelor vor formit catalogul definitiv
al scoalei, inscriind pe clase :
1. Numele copiilor inscrisi de reprezentantii
lor legali;
2. Numele copiilor pentru cari s'a fäcut de-
claratie in anut preccdent cá vor fi pregätiti in
familie sau in institute private recunoscute de
Stat, i n'au fost prezentati la exarnenul anual si
nici nu s'a motivat neprezentarea lor, precum
numele acelor copii cari au fost pregátiti in
familie sau institute private si n'au reusit la
examen dupä douá incercári fácute ;
3. Numele copii.or earl nu au fost inscrisi
pentru otri nu s'au Mcut declaratiunile previl-
zute la art. 23.
Copiii prevkuti la alin. si III vor fi inscrisi
din ofic u in catalogul scoa:ei, fárá altii forma-
litate. de oarece reprezentantilor legali li s'a
fácut cunoscut Inscrierea (art, 15, 15 bis si 19
din regulament).
Art. 25. In caz cand numärut copiilor in-
scrisi intr'o scoalá de reprezentantii lor legali
este mai mare deck acel al locurilor din scoalä,
directorul sau dirigintele va raportá cazul de
urgentá revizorului scolar, arkand exact nu-
märul scolarilor rämasi fárá loeuri. Revizorul
Ii va diwribui la o scoall vecinä, raportând ca-
zul minhterului, spre a se aveh in vcdere la in-
fiintärile de scoale noui,
Art. 26. La fiecare scoalä ruralil si urbanä va
fi un registru de chemare pe clase in parte, in
care se vor trece absentele scolarilor de cátre
invätkorit sau institutoriii respectivi.
Acest registru va servi anul intreg si absen-
tele vor fi datate si se vor insemni zilnic.
Justificarea absentelor se va mention4 in a-
celas registru.
Apelul nominal se face atat dinaineata cdt
4lup5 amiazi, indatá dupä terminarea rugáciunii.
Absentele se socotese pe jumdtate de zi, afaril de
cele alcule in zilele dela 1-5 Septemvrie in-
clusiv, in care timp se va consideri orice
sentä pe ziva intreagä, chiar dad elevut a lipsit
numai o jumkate de zi.
Absentele copiilor trebue justificate de repre-
zentantit lor legali Inaintea inviitkorilor si in-
stitutorilor dirigenti
Justifickile trimisa in scris sunt vizate de
inviatitorul sau institutorul clasei si se piistre.aa
In arhiva scoalei timp de un an.
Singurele motive valabile pentru justificarea
absentelor sunt :
a) Boala copilului ; boalá grea ori contagioasä
lu familie ;
b) Impiedicarea rezultand din dificultäti acci-
dentate de comunicatie.
Motivele invocate de parinti vor fi apreciate
de invätkorul sau institutorul dirigent.
In caz de alte motive, exceptional invocate de
www.digibuc.ro
parinti, ele vor fi apreciate de dirigintele eau
directorul scoalei, care nu va puteh admite ea
valabile astfel de motive deck maximum pen-
tru 10 absente in consul unni an.
Lipsirea dela scoalA pentru motive valabile se
poate ingklui scolarilor i dinainte de dire in-
%ätätorii i institutorii dirigenti.
Art. 27. Pentru copiii de alte rituri se vor
considera ea motivate absentele fäcute din cauza
särbätorilor marl ale religiunii lor.
Aceste särbatori se vor fixhi de minister, in
intelegere cu sefii diferitelor confesiuni.
Art. 28. La 6 Septemvrie, dirigintele sau di-
rectorul scoalei inainteazá perceptorului lista
copiilor cari au lipsit dela scoalá nemotivat in
zilele dela 1-5 Septemvrie inclusiv i aplicand
reprezentantilor legali o amendá exceptionald de
eke 30 bani pe zi in comunele rurale si de
de eke 50 bani pe zi in cele urbaue.
Elevii cari n'au absentat Intreg_ intervalul
dela 1-5 Septemvrie nu vor fi supusi la nici o
amendl
O copie depe lista prevázuld la alin. I va fi
haaintatá revizorului scolar, care in termen de
trei zile dela prirnirea ei va comunich adminis-
tratiei financiare suma totald a amenzilor dic-
tate pe circurnscriptii scolare, arätând in mod
precis in sarcina citrui perceptor cade Inca-
sarea
Art. 29. Pentru absentele nemotivate, facute
de copii ca incepere dela 6 Seplemvrie, diri-
gintele sau directorul va supune la amendi pe
reprezentantal tor legali, dupti normele urmá-
l care :
al Pentru absentele Mcute dela 6 Septemvrie
panil la pronuntarea amendei, cite 10 baui
de absentia, ceeace constitue grhdul I de amend5;
b) Pentru absentele fácute &ma aplicarea gra-
.1ului I de am ndil [Anil la a doua pronuntare a
ainendei, cdte 20 bani de absentii, ceeace 1con-
stitue gradul 11 de amen& ;
e) Pentru absentele Mcute upá aplicarea
gradului al II-lea de amendá si Oita la a treia
pronuntare a amenzii, eke 30 bani de absentä,
ceeace constitue gradul al III-lea de amendä ;
d) Pen tru absen tele Meute dupii apticarea gra-
dului al III-lea de amendà si panii la a patra p. o-
nuntare a amendei ate 40 bani de absenta,
ceeace eonstitue gradul al IV-lea de arnencid ;
e) Pentr t absentele Mcute dupä aplicarea
gradului al IV-lea de amendii i 'Anil la a cincea
pronuntare a amendei sfdridtul prelegerilar
anului scolar), cdte 50 bani de absentä, ceea e
constitue gradut al V-lea de amendä.
Toate surnele cu cari au fost amendati pii-
scolarilor se vor noth In registrele de
chernare, in dreptul fiecárui scolar.
Art. 30. Peonuntarea amenzilor scalare,'pre-
vázute la articolul precedent, se face dupä te-
gula urmatoare :
 REGULAMENTE
Dirigintele sau directorul va inainti percep-
rtorului, la sfArsitul fiedrei WM, lista de absen-
¡tale nemotivate ale copiilor, cu mentiunea nu-
melui reprezentantilor legali si a sumelor cu
cari acestia au fost amendati.
o copie de pe aceastA listä se va trimite revi-
zorului scolar, care va procedi potrivit art. 28.
alin. III.
In acelas timp revizorul scolar va controli
dacä amenzile scolare dictate pentru pirintii
lipsli de mijloace i nevoiasi nu sunt prea mari
fat/ de puterile bor. El va cere ministerului sA
ia misuri In potriva dirigintelui eau a direc-
torului care n'a tinut seam& de situatia mate-
rialA a reprezentantilor legali.
Revizorul scalar va propune ministerului sä
pedepseasci aspru i pe directorii sau diriginii
afiati Inteuna din urmitoarele
a) Cari au aplicat o nouA amendA scolarA
unui pArinte inainte de a fi avut informatiuni
precise ci cea precedentli a Lost incasatä de
perceptor ;
b) Geri au amendat din rea vointi i rAdm-
nare pe reprezentantii legali ;
c) Cari au amendat pe pArintii copiilor morti
Inainte de a atinge etatea de scoalä;
cl) Cari au dat amenzi pentru mai multi copii
deck vor fi fost locuri in scoalA ;
Cari au dat amenzi pentru copiii din lei-
tunele depArtate de scoalA mai mull ea 3 km.;
f) Cari vor fi amendat pe pArintii copiilor ale
eiror absente trebuiau motivate, potrivit dis-
pozitiunilor art. 26, alin. VII, punctele a si b.
Art. 31. In acelas timp cu dictarea ultimului
grad de amendA, dirigintele va inainta prima-
riei, spre a se afisa pe usa ei, Ihta acelor pi-
rinti san tutori cArora li s'a aplicat amendarea
cu 50 de bani de absenlA. Asemenea Usti se va
afisi si la scoalA.
Art. 32. Listele-de amenzi scolare, trimise de
diriginte sau de director perceptorului, stint
executorii de drept, fArà alti autorizare sau
ordin din partea adrninistratiei financiare.
Executarea a rnenzilor se face de perceptor cel
mai tfirziu in termen de 2 ) zile &la primirea
comunicArii.
Acest termen maximum se socoteste din mo-
mentul ce perceptorul a primit lista de amenzi
pini and InvälAtorul sau institutorul di riginte
a fost Incunostiintat eh amenzile s'au incasat.
Pentru amenzile pe cari perceptorul le va in-
casa in primele 10 zile dela comunicarea diri-
gintelui sau a directorului perceptorul va be-
nefica de o remizi de 500/0, iar pentru cele in-
casate Intre a 11-a si a 20-a zi de o remizi
de 25 070.
Amenzile neincasate pia in 20 zile dela co,
municare nu se vor mai urmAri, iar perceptorul
culpabil de neglijentA va fi amendat de minis-
terul finantelor cu o sumA egali cu aceea a
www.digibuc.ro
23
amenzilor neincasate in termenul de 20 zile dela
reprezentantii legali i solvabili ai copiilor.
Perceptorii cari se vor dovedi a au ficut
virsAri cu bani dela dinsii, fill si fi incasat In
realitate amenzile In termenul de 10 sau de 20
zile, cu gindul de a le incasi mai tArziu, in sco-
pul de a beneficii de remiza de 50% sau de
250/e, vor pierde remiza cuvenità la sumele vAr-
sate, far aceste sume virsate nu li se vor mai
restitui.
Art. 33. Reprezentantii legali ai cAror copii
nu se prezintä la examenul de absolvire, fArli a
motivi lipsa lor la directiunea scoalei respec-
tive, vor fi condamnati la o amendA de 5 lei de
copil.
AceastA amend/ se pronunti potrivit dispozi-
tiunilor art. 30 si se executä dupA cele preg-
zute la art. 32.
Art. 34. Copiii cari au lipsit motivat in ulti-
mul trimestru scoter sau dela examenul de ab-
solvire, vor fi datori sA se prezinte la examen in
primele 5 zile ale anului scolar urmätor sau si
justifice din nou lipsa lor. In caz contrariu, eel
dintAiu vor fi amendati cu suma de 2 lei, iar cei
din tiring en suma de 5 lei.
Art. 35. Patronii i stipinii stint supusi la
aceleasi indatoriri ca si pärintii i tutorii co-
piilor.
In caz de contravenire, li se vor aplica amenzi
intreite deck cele aplicate pirintilor in cazuri
analoage.
Art. 36. Revizorii scolari sunt datori ca in
inspectiunile lor si cerceteze, in primul loc,
dacA prescrierile asupra obligativitkii se aplici.
DacA vor constati cA aceste preserieri nu se
aplicA din pricina invAtkorilor, institutorilor,
diriginilor sau direetorilor, vor face raport la
minister, care va trebui si condamne pe cei vi-
novati la o amendä egalA cu aceea la care ar fi
trebuit si fie supusi reprezentantil legali ai
copiilor.
Art. 37. Obligativitatea, astfel cum este sta-
tornicitä in acest capitol, se va aplica treptat In
fiecare comuni, pe misurä ce se va constati de
cAtre ministerul instructiunii publice ci loca-
lurile de scoalä sunt suficiente pentru populatia
in virstä de scoalA a comunei.
NIA atunci obligativitatea se va apnea In
ordinea urmätoare :
1. Copiilor de pArinti romini cari au fost In-
seriti de bung voie In registrele scoalei la ince-
putul anului scolar ;
2. Copiilor mai mici ai parintilor cari au mai
multi copii In vArsti de scoali ;
3. Copiilor cari hi au domiciliul mai aproape
de scoalä.
In fiecare din aceste eategorii, obligativitatea
se va aplici de preferintA bdietiler.
Copiii, odatä inscriti, rAmAn su putt oblige-
24 REGULAMENTE
CAPITOLUL II
InvA/11mAntul primar.
Dispozijiuni generale.
Art. 38. Inviitamantul primar se dä in scoa-
lele primare si complimentare.
Art. 39. Mdteriile de invätAmant in scoalele
primare sunt :
Instructiunea moralä i religioasA, catechis-
mul i rugAciunile, notiuni de drept civic, ce-
tirea, scrierea, limba romani, aritmctica prac-
ticA i notiuni elementare de geometrie, notiuni
de istoria Romanilor si de geografie, de stiin
naturale i fizice, de igienA, desemnul, muzica
vocalä, jocuri gimnastice, exercitii militare si,
pe cat posibil, lucrul manual si lucrAri practice
agricole.
Art. 40. Elevii vor fi impArliti in clase, dui)/
gradul instructiunii bor.
In scolile urbane si In cele rurale cu program
urban, promovarea se face dintr'o clas6 in alta
pe temeiul notelor trimestriale. In scoalele ru-
rate cu unul, doi sau trei invätätori, .examenul
de fine de an se tine cu fiecare clasä, promo-
varea elevilor Insi se face dintr'o divizie in cea-
laltA ; elevii claselor II si IV tree In clasele ime-
diat urmAtoare, indiferent daca au obtinut sau
nu note de promovare.
Elevii ultimei clase a scoalelor urbane si ru-
rale tree la sfarsitul anului examenul de absol-
vire dupä dispoziiunile regulamentelor pentru
administrarea interioarä a scoalelor primare.
. Art. 41. Ministerul va alcAtui un orar tip pen-
tru scoalele cu unul, doi sau trei invätAtori
pentru cele cu patru invätatori sau institutori.
In acest orar se vor distribui obiectele de In-
vAtämant pe zile si ore, pentru fiecare clasA.
Art. 42. Ministerul poate introduce sistemul
rotatiei la scoalele cu doi sau mai multi
sau InvätAtoare, institutori sau institu-
toare.
Art. 43. Rotatia completA Intre toti membrii
corpului didactic ai aceleeas scoale se va apnea
treptat numai la scoalele ce vor fi destinate de
inspectorii de circumscriptiune i Intro cat va
permite art. 31, alin. VI din lege.
Rotatia partialA Mire institutorii sau institu-
toarele claselor I si II i intre aceia ai cla-
selor III si IV este obligatoare, afarà de cazurile
and inspectorii vor propune motivat neaplica-
rea ei. Tot astfel se va urmi si la roalele ru-
rale ca patru invAtAtori.
La scoalele rurale cu mai putini invAtAtori,
rotatiunea se va aplici dupä propunerile in-
spectorului.
coalele rurale.
Art. 44. In orice atoll unde se afla un nu-
mAr de 40 de copii In varstä de scoalä se va in-
.fiintá o scoalA primarä rurali.
www.digibuc.ro
In caz cand douä sau mai multe catun na
sunt mai departe unele de altele deck 3 kilo-
metri si comunicatiunea Intre dansele e wad,.
ele vor forma o circumscriptiune scolarä
aceeas scoalA le va deservi pe toate, chiar daeA
ar face parte din comune deosebite. In cazul din
urmä, cu observarea dispozitiunilor ultimului
alineat al art. 76 din lege.
Art. 45. Paul ce se va ajunge ca In fiecare
cAtun ea 40 de copii In varstA de scoalA 0, se
Infiinteze o scoalA primari ruralA, infiintarile
de scoale din fiecare an se vor face procedand
treptat dela cAtunele cari au mai multi copii
sunt eu o populatie aglomeratA, i numai dupa
aceea la acele cu mai putini copii.
InfiintArile din nou se vor hoar! in fiecare
an, Inainte de data convocArii absolventilor
scoalelor normale spre a fi nunuti in invi-
timant.
Revizorii vor inaintà ministerului propune-
rile lor de Infiintiri lnainte de 1 Iunie.
Art. 46. In toate cAtunele mai depärtate de
cat 3 kilometri de o scoalä si unde nu se ga-
seste un numAr de 40 copii in varstà de scoal&
se va Infiinti o Foal& de catun.
Art. 47. Ajutorii, cari vor predà cursurile Im
aceste scoale, vor fi recomandati de revizor.
Ei vor fi luati de preferintA :
1. Dintre absolventii normalisti cari n'au
reusit la examenul de diplomä ;
2. Dintre preotii din cAtun cari vor avea
cursul seininarului de gradul II ;
3. Dintre absolventii seminarului de gradul
cari nu s'au hirotonit Ind ;
4. Dintre absolventii a 4 clase gimnazia'e ;
3. Dintre absolventele a cel putin 5 ease se-
cundare.
InvAtätorii suplinitori ai scoalelor de cätun
vor aveá o leafA de 65 lei pe lunii, din care nu
se face retinere pentru Casa §coalelor.
Un invätätor titular va puteá fi insArcinat s4
controleze progresele facute in scoala de cabin
de cätre ajutor i sA facä lectiuni la uneIe epo-
ce ale anului, in urma delegatiei speciale date de
revizorul scolar.
Art. 48. DacA ajutorul invätsätor al unei
scoale de cätun posedA certificatul de absolvire
a cel putin 4 clase secundare sau al unei roll
normale, el va puteá fi numit cu titlul provizo-
rill de cAtre ministru, dupä 3 ani de suplinire
si in urma unui examen special.
El va putei fi numit au titlul definitiv, dupä
ce va trece examenul prevAzut de art. 55 si 56,
din lege.
Ajutorul invAtAtor de scoalA de cAtun, care va
fi obtinut numirea cu titlul provizoriu sau de-
finitiv, va fi plAtit cu salariul de 65 lei pe lunk.
care va fi supus gradatiei si ya conti pentra
drepturile la pensie.
 liguULAMENTE
Art. 49. Durata studiilor In scoalele primare
rurale este de 5 ani.
In fiecare scoalà ruralii cu until, doi sau trei
invätätori vor functiona toate cele 5 clase, grupate
in trei divizil divizia I cuprinde clasa I, diviea
Il e formatä din clasele II si III, divizia III din
clasele IV si V.
In scoalele cu 4 inv5t5tori se aplicä progra-
ma urbani cu 4 clase. Cursul va fi de 4 ani.
In scoalele de cätun, unde sunt inkrttori su-
plinitori, se va preda materiile diviziilor I si II.
Ministerul poite aproba Infiintarea diviziei III
si la scoalele aflate tri aceastä s tu4e. in urma
propunerii motivate a revizorului scolar.
Art. 50. Numärul total al zilelor de vacantä,
impreunä cu Duininecile i särbItorile biseri-
cesti i nationale, nu va trece peste .150 pe an.
Art. 5L In scoalele primare rurale vor fi ur-
mkoarele vacante fixe :
Vac into, de var5 dela 25 lunie pang la 24 Au-
gust inclu,iv ;
Vacanta Cräciunului dela 24 Decemvrie pinI
la 7 lanuarie inclusiv ;
Vacanta Pastelui dela Duminica Floriilor
pänä la Duminica Tornei inclusiv.
Art. 52. Se suprimä.
Art. 53. Se supriml.
Art. 54. Afar.1 de vaeantele prevAzute la
art. 51, scoalele primare rurale nu vor tine
zilele de Duminici si in urmátoarele zile
de särbätori
a) Sárbátori religioase : Nasterea Maicii Dom-
nului, la 8 Septen2vrie ; Inältarea Sf. Cruel, la
14 Septemvrie ; Sf. Dumitru, 26 Octomvrie
Sfintii Arhangheli Mihail si Gavril, 8 Noemvrle;
Intrarea in biseric5, 21 Noemvrie ; Sf. Nicolae,
6 Decemvrie; Intampinarea Domnului, 2 Fe-
vruarie ; Buna-Vestire, 25 Martie ; Sf. Gheor-
ghe, 23 Aprilie ; Inältarea Domnului, Joi, la 40
zile duph Paste; Pogorirea Sf. Spirit, Luni, la
51 de sile dupä Paste ; S-tii Constantin si Elena,
la 21 Maiu ;
b) Särbkorile nationale : aniversarea unirii
Ariior române, la 24 Ianuarie ; aniversarea nas-
terii M. S. Regelui, la 7 Aprilie ; ziva numeltd
M. S. Reginei, la 24 Aprilie ; aniversarea inde-
pendentei §i intemeierea regatului, la 10 Maiu.
Art. 55. In afarä de zilele prevázute la art.
51 si 54, nici o suspendare de cursuri nu este
permisä decât in urma avizului medicului res-
pectiv. In caz de boale epidemice sau infecti-
oase ivite printre scolari. Suspendarea de
cursuri mai e permisl si in cazul men tionat la
art. 69 din regulamentul de NO.
Art. 56. Inscrierile copiilor in scoalele ru-
rate se fac intre 25-31-August inclusiv. Totus
reprezentantilor legali ai copiilor li se ingädue
sä-si inscrie copiii la scoalgi panii in ziva de 3
Septemvrie exclusiv.
www.digibuc.ro
25-
Lectiunile vor incepe in ziva de 1 Septem-
vrie si se vor inclie'à la 31 Maiu. La 1 Iunie va
incepe examenul de absolvire, care va tine ata-
tea zile ate va fi nevoie. Acest examen se vaz
face in conformitate cu dispozitiunile din regu-
lamentul pentru administrarea interioará a scoa-
lelor primare rurale.
Solemnitatea impartirii premiilor este si rl-
mane desfiintatl. Ea se inlocueste cu o serbare
scolarà, care va avel loc in ziva de 24 lunie. La
aceastä serbare vor lui parte cel mull scoalele
din aceeaç circurnscriptie soulará. Sumele pre-
vázute pentru premii se vor intrebuinta la cum-
párarea de carp elevilor skaci, la inceputul
a nului scolar.
Art. 57. Scoalele primare rurale de regulá
sunt mixte.
Daca numftrul scolarilor nu trece de 80,
scoala va avel un singur invátátor.
Dacä numärul scolarilor regulati este cuprins
intre 80 si 140, scoala va aveä doi invátátori.
Dela 140-200, trei invätkori.
Dela 200-260, patru invätatori.
In ckunul cu o populatie scolará de peste 260-
de copii se va Intl/nth o a doua scoaI5, care va fi
de fete.
Art. 58. Medicul plásii este dalor in inspec
tiunile ce face in comunä sä viziteze sit sä cer
ceteze starea igienica atat a localului cat si a
copiilor.
El va nota intr'un registru special rezultatul
cercetkii sale. Observatiunile medicului, in pri-
vinta elevilor, voc fi aduse oral la eunostinta
pärintilor de cAtre invátätori, observatiunile In
privinta localului vor fi luate in considerare de
revizorul scolar la vizitarea kcoalei.
Art. 59. In scoalele rurale mixte, unde nu
functioneazà deck invatkori bärbati, predarea
lucrului de manä la fete poate fi incredintatá
unei maestre speciale, plätità de comunä si nu-
mill de revfzor.
Diurna maestrei nu este supusá la nici o re-
tinere
Ea trebue plkitá lunar. In caz contrar, se va
proceda dupä cum s'a prev5zut la art. 76 din
lege.
Cand mijloacele cornunei vor fi suficiente,
leafa rnaestrei de lucru de maná se va lnscrie In
mod obligator in bugetul ei.
Art. 60. In scoalele unde functioneaza una
sau mai multe invkatoare, acestea vor fi obli-
gate O. predea lucrul de mardi, atat la clasele
conduse de ele, cat si la cele conduse de invIta-
tori barbat..
Art, 61. InvAtätorii din scoalele mixte cu un
singur invätätor vor fi barbati. In scoalele cu
mai multi InvátAtori se vur putea nuini i invii-
tatoare,insI directiunea scoalei va fi incredintata
in totdeauna unui invatátor. In scoalele de fete
vor fi numai invätätoare. Repartizarea posturi
lor pe invatAtorii barbati i femei e va face po
trivit dispozitionilor art. 147.
Art 62. Duminica i sarbatorile tinute de
acoala, elevii vor lì condusi la biserica de catre
invAtatorii lor, spre a asistá la serviciul divin ei
a forma corul bkericesc.
Elevii se vor intruni, inainte de data fixata
pentru serviciul divin, la ecoala, de unde, dupa
ce vor face exercitiile pregatitoare, vor fi con-
.du.si la biserici de catre invätatorii lor.
Lipsirea elevilor sau invalatorilor dela aceastä
indatorire se va socoti ca o absentä de o junill-
tate de zi dela acoala i va atrage dupa sine pe-
deapsa cuvenita.
Elevii de alte confestuni nu sunt obligati A,
meargä cu ceilalti scolari la biserica ortodoxä.
Art. 63. Scopul acoalei rurale find. intre al-
tele, pregatirea de cultivatori care sa. atie a se
folosi in lucrarea pämântului de procedeurile
bune de cultura, Invätätorii vor face co scolarii
.practica lucrárilor agricole pe terenul ecoalei.
Piecare acoalA primarä rurala va trebui sa dis-
punii de cAte o intindere de 2 jurnatate ha. Oa
la 3 jurnatate ha. de pärnânt de cultura.
Potrivit legii pentru dotarea ecoalelor pri-
mare rurale en pamánt de cultura pentru invä-
ramântul praetic agricol, promulgatä la 19 Mar-
tie 1908, ea panaanturi scolare vor servi:
a) Actuate le pamanturi acolare;
b) Proprietätile Statului si ale institutiunilor
publice dependinte de dânsul;
c) Proprietatile institutiuoilor de binefacere;
d) Proprietä tile judetelor i comunelor ;
eJ PArtile de plimAnt ale foetilor cläcasi im-
proprietariti, ramase proprietati ale comunelor
in virtutea art. 8 din legea pentru regularea
proprietatii rurale din 15 August 1864 si a al-
tor legi ormátoare;
f) In caz cAnd prin niei until din mijloacele
dela aliniatele precedente nu se va puteA pro-
curA pilmAntul ecolar, el se va procurh prin
cumparatoare de bunii voie dela proprietar.
Pretul cumpararii va fi in sarcina Statului.
In localitatile nude nu s'ar puteá procurà pA-
mànturile ecolare in modul arätat la alin. II,
ele se vor procurA prin luare cu arendä.
In cazul acesta, pretul arendärii va fi in sar-
cina Statului si soma necesarä se va inscrie in
fiecare an in bugetul ministerului. Alegerea pa-
mânturilor cari vor fi a se cumpará sau a se
arendá pentru scoale se va face In intelegere
cu proprietarii respectivi, de o comisiune com-
pusä din primarul comunei i dintr'un delegat
al ministerului instructiunii publice ei al cut-
telor.
Dreptul de hotärire apartine ministerului.
PAmAntul ecolar va fi situat cAt se poate mai
in.apropiere de ecoala ruralà respectivA.
Art. 64. Cel putin o jurnatate de hectar din
plimântul scoalei va servì pentru gradina co-
www.digibuc.ro
lara. Terenul pentru grading va fi IA ngl scoala
salt cat se va puteh mai in apropierea ei.
Lucrarile practice din gradina ecoalei vor
constA mai cu searra din culture legutnelor,din
sädirea i altoirea pomilor roditori. Pe cat va
va fi posibil, in grädina ecolara se va face ei o
mica pepiniera de porni.
Acolo unde,intinderea locului permite, se va
face ei chic o mica scoalä de copaci, din cari la
serbarea sat:1Ni pomilor, ori toamna, elevii vor
boa i planth de alungul aoselelor ai drumurilor
si pe coastele improprii pentru o altA cultura.
Elevii vor aveA in grija lor copacii plantati de
dànìì Cultura florilor nu este exclusä. Invàìí-
toril acoalelor din apropierea oraselor vor cul-
tivh, pe cat va fi posibil, i plante folositoare
prin mijlocul culturii foliate.
Gradina va fi bine intretinuta i impärtitä in
parcele mici, cari se vor distribui elevilor din-
ultimele doua clase, ca sA le ingrijeasca.
In gradina ecoalei, invätatorul va puteh pune
câtiva stupi si se va servi de elevii mai in vAratti
pentru culture albinelor. Pentru cresterea gân-
dacibor de mätase se va servi de eleve.
Art. 65. ParnAntul din tarinä al scoalei va fi
destinat cAmpului de culturä, unde se vor pune
in practicä toate cunostintete utile, privitoare
la invätamantul agricol.
Pentru inlocuirea pierderilor pricinuite pa-
mântului de plante, pentru createrea puterii lui
de rodire, ca ei pentru succesul culturilor, in-
viltatorii vor folosi : araturi adânci ai dese, In-
gräeämintele, seininte de cele mai bane, rota-
Vunea plantelor si orice mijloc potrivit din cele
recomandate de etiinta agricola. Pe Mug plan-
tele de hrana ce se vor cultivá, cel putin
hectar imprejmuit se va folosi pentru culture
plantelor de nutret ar tificial, potrivit localitatii.
Totdeodata invätätorii sunt obligati sil creaseä
ji efiteva vite, precum ji pasäri domestice. Cul-
ture, atAt in gradina ecoalei, cAt ei in campul
de experienta, precool si createrea vitelor si a
pasärilor se va face astfel, ea sä serveasca de
model sätenilor.
Art. 66. Cu ocazia locrarilor in gradini si in
cAmpul de cultura, invatätorul va vorbi elevilor
despre legume, pomi, cereale, fan*, unelte de
muncä, etc., ai va starui necontenit asupra gre-
sent ce fac sätenii comunei ca nu parasese ru-
tine si prejudecatile, cari aunt pricina ca pa-
mAntul nu le produce atAt cAt ar trebui sä le
produca, dacii ar adoptá imbunatätirile de cari
el, invatatorul, tine seamä In cultivarea pa-
mAntului.
Art. 66 bis. Din venitul net al grádinii sco-
lare 25% vor mA scolarii ultimelor doua clase,
iar 75°/0 vor fi ale invAtatorului.
Venitul net al campului de cultura va It al in-
vatatorflor insarcinati cu conducerea lucrarilor
 REG ULABIENTE
practice si cu predarea notiunilor de invata-
mfint agricol.
Dad la o scoalá rurala sunt doi sau mai multi
Invatatori sau invätätoare, vor contribui cu totii
la cheltuelile necesitate de cultivare; iar veni-
tul se va imparti proportional cu cheltuelile i
cu munca depusa de tiecare.
Elevii ultimelgr dota clase, cari vor lucre pe
parnantul scolar, vor avee dreptul la seminte de
legume si de flori, la rasaduri si la puieti de
pomi si de arbusti, ca rasplata pentru munca
staruinta lor.
Art. 67. Elevii intrebuintati de invatator
in cultitarea grddinii vor fi indatorati
plante, dupa modelul dela small, o mica por-
tiune din grildina parinteasea.
Invatatorul este tinut a controli modul cum
fiecare elev cautä de acea portiune din gradina
parinteasca.
Art. 68. In darea notei la tiine, Mat la fi-
oele trimestrelor cat si la examenul de absol-
vire, invatatorul va tine socoteala de munca
-clepusa de elev in gradina scoalei, in gradina
parinteasca i, dada scoala are camp de cultura,
de munca de care a dat dove& in tarina.
Art. 69. Invatatorii, cari au gradina scolara
-eau camp de experienta, au facultatea de a sus-
pendá lectiile WA la maximum trei zile in de-
oursul unei luni. Aceste suspendäri se vor putee
face, pe timp de o jumatate de zi, de o zi, de o
zi si jumatate, de doua sau trei zile consecutive,
-atunci cand va fi timpul priincios pentru anu-
mite lucrari agricole, cari nu sufer amanare.
De fiecare suspendare se va instiinte atat au-
toritatea comunala cat i revizoratul scolar.
Vor fi sever pedepsiti invätatorii cari se va
fi dovedit ea au suspendat lectiunile pentru in-
teresele lor personale, fare' a face practice agri-
oolä.
Inviitatorul va cautâ eá completeze, in orele
de practica agricola preväzute in program, lec-
tiile ce urmau sa se -tinit in zilele in cari au fost
suspendate cursurile ; de va fi nevoie, va luà i
ore suptimen tare Role dupa amiaza.
Art. 70. Pe MO scoalele rurale se vor in-
pe cat posibil, ateliere pentru invatarea
lucrului manual.
Lucrul manual se va face cu elevii diviziilor
si III.
Lectiunile se vor precla de invätatori.
In scoalele cu mai multi invatAtori, unul din
ei va fi insärcinat a prede lucrul manual am-
belor divizii.
Elevii dispense ti de a mai urine la scoalä,
oonform art. 6, vor fi totus obligati a hmrá in
.ateliere cel putin odatä pe saptamana.
Art. 71. Specialitätile de lucru manual ce se
vor predá vor fi de preferinta acelea cari aduc
tin folos imediat vietii uzuale, precum impleti-
www.digibuc.ro
27
turi de paie, de mlaja sau de papura, fringhierie;
lemnarie, etc.
Exercitille vor trebui sit fie insotite de expli-
catiuni asupra uneltelor intrebuinate, asupra
materiei prime si asupra executarii rationale a
lucrului de !lieut.
invatätorul se va ocupe eu arnbele divizii in
aceleasi ore.
Art. 72. Dirigintii vor locui in localul scoalei
si von beneficie de combustibilul necesar lo-
eu intei lor.
Ei sunt datori sa intretina in bunä stare si
curet atat localul scoalei, cat i loeuinta lor
proprie. Pe langa alte pedepse disciplioare, ei
vor fi raspunzatori bäneste de orice deteriorare
a localului, provenitä din cauza bor.
Deed dirigintele unei scoale cu mai multe
posturi are casa sa proprie, in care locueste,
nu pate sá stea in localul scoalei, i daca fune-
tionarea sa ca diriginte este indispensabila pen-
tra bunul mers al invättimantului, se va mute
In acest lop! unul dintre ceilalti invakitori,
fiind obligati sa ingrijeascii de dansul.
Invatatorut diriginte trebue sa tina in bura
stere mobilierul i materialul didactic al scoalei,
precum i biblioteca scoalei i uneltele pentru
lucrul manual, find räspunzator de orice pier-
dere sau deteriorare.
El va forme un inventar, in care va trece, in
capitole deosebite : 1) mobilierul, 2) materialul
didactic, 3) biblioteca, 4) unelte!e de lucru ma-
nual, trimitand un duplicat ministerului.
Va tine in perfecta regula matricola scoalei.
registrul de prezenta, registrele de inspectiuni
si toga arhiva.
Inteun cuvant, va execute toate indatoririle
cate ii sunt prescrise prin regulamentul de
administratie interioara a scoalelor primare
rurale.
coale1e urbane.
Art. 73. In fiecare comunä urbane' se va in-
fiinta un numar de scoale suficient, pentru a da
instructiune tuturor copiilor in versti de scoali
din acee comuna.
Art. 74. 'coalele primare urbane sun', scoale
de blieti sau de fete, sau scoale mixte.
Cursurile vor dura patru an i vor fi impar-
tite in patru clase.
$coalele mixte nu vor avee decal primele
doild clase.
Numárul elevilor unei clase nu va trece
peste 80.
Art. 75. In scoalele de baieti vor fi de regula
institutori barbati.
Pentru cele dintdiu doua clase, preeum si in
scoalele mixte, vor puted fi numite si institu-
toare. Directiunea scoalei o va avee un insti-
tutor.
In scoalele de fete vor fi numai institutoare.
 28 Rai ULAMENTE
Art. 76. Vacantele in scoalele primare ur-
bane sunt :
Vacanta de vad dela 25 Iunie pand la 23 Au-
gust inclusiv ;
Vacanta CrAciunului dela 24 Decemvrie pawl
la 7 Ianuarie inclusiv ;
Vacano Pastelui dela Durninica
pdnA la Duminica Tomei.
Nu se vor face lectiuni nici in zilele de Du-
minici, nici in zilele de sArbkori bisericesti
nationale predzute la art. 54.
Art. 77. Inscrierile se fac intre 25 si 31 Au-
gust. Lectiunile incep in ziva de I Septernvrie
inceteaza la 10 lunie seara. Anul scolar se va
incheid cu o serbare scolara, care se va tine in
ziva de 24 Iunie, potrivit dispozitiunilor din
art. 56, alin. III si IV.
Art. 78. Elevii scoalelor rurale ou 5 clase pot
trece in tcoalele co program urban, dupa re-
gula urmAtoare : absolventii de cloud clase ru-
rate sunt admisi in clasa II, absolven tii de trei
clase rurale sunt admisi in clasa iII i cei cu
patru clase in clasa IV. Certificatele a 5 clase
rurale au intocrnai valoarea certificatelor a 4
clase de scoald cu program urban.
Art. 79. Dumineca i sàrbàtorile, elevii i ele-
vele scoalelor urbane vor fi condusi de dire in-
stitutorii i institutoarele lor la bisericA spre a
ascultà serviciul divin.
Lipsirea institutorilor sau elevilor se va con-
sided ca o absent.A de o jumillate de zi i va
atrage dupa sine pedeapsa cuvenitä. Elevii de
alte rituri nu sunt indatorati a insoti pe ceilalti
elevi la biserica ortodoxa.
Art. 80. Directorii i directoarele scoalelor
urbane, acolo-unde dispun de gradini, fie ele
mai mici, sunt datori BA infiinteze gradini sec-
lare, pe cari le vor cultivá cu elevii.
Art. 8L Pe langl scoalele urbane de brtieti
se vor infiinta, pe cat va fi cu putinta, atebere
de lucru manual.
Lectiunile de lucru manual se vor face cu
clasele Ill si IV de unul dintre institutorii scoa-
lei, indrcinat ca predarea lor.
Specialiatile ce se vor predá sunt : impleti-
turi, cartonaj i lucdri usoare de tdmplaria.
Art. 82. Dispozitiunile att. 72, privitoare la
dirigintii scoalelor rurale, se apnea si la direc-
torii scoalelor urbane.
Art. 83. Nirneni nu poate fi numit director
al unei scoale urbane, dad nu va implini urml-
toarele conditiuni:
a) SA fie institutor definitiv, sau, in lipsä, in-
stitutor provizoriu al scoalei re,pective ;'
b) SA nu fi avut nici o pedeapd mai mare
deck intdrzierea termenului de gradatie cu
un an ;
c) SA fie prescrid in momentul numirii orice
pedeapd va fi suferit.
Art. 84. Postul de director se pierde :
www.digibuc.ro
a) In urma aplicArii unei pedepse mai mare_
deck cenzura ;
b) Prin acordarea unui concedin mai mare de
6 (sase) luni in cursul unui an.
Art 84 bis. Cind directorii sau dirigioii
tcoalelor primare primesc o indemnizare de lo-
cuintA dela comund, din cauza lipsei de local
propriu, si sunt detasati intr'o functiune admi-
nistrativA tcolarâ, suplinitorii lor vor primi
500/0 din aced indemnizare si din combustibilul
prevazut in bugetul comunei respective.
Cand ind titularul are locuinta la scoald, va
plâti suplinitorului sAu 300/0 din combustibil si
din indemnizarea de locuintl, pe care comuna
ar fi trebuit s'o plAteasca tItularului, dad n'ar
aved locuin IA la scoalä.
Art. 85. Cand un director s'ar face vinovat
de greseli de acelea cari n'ar atrage dupd ddn-
sele numai deck aplicarea unei pedepse mai
mari deck cenzura, sau chiar nici a unei pe-
depse, dar cari ar cauzá vreun prejudiciu woe-
lei ce conduce, ministrul il va puteá desärcind
de directie, in urma avizului motivat al consi-
liului de inspectori, dat pe baza unei anchele
facute de inspectorul circumscriptiei ti con-
semnate intr'un raport scris.
Art. 86. Un institutor destituit din directie
nu poate fi numit din nou ca director inainte
de 5 ani.
complimentar
Art. 87. In scoalele primare rurale, indtd-
torul e dator srt fad fad adaus de salariu, pe-
fiecare sAptámând, cdte cel putin cloud ore de
conferinte si cursuri cornplimentare pentru
absolventii cursului primar cari n'au Irnplinit
etatea de 14 ani.
Cursurile complimentare vor durd cel putin
sapte luni.
Art. 88. Frecuentarea acestor conferinte si
cursuri complimentare este obligatoare pentru
acei absolventi pad la implinirea etatii de 14,
ani ; ea se va mentioná in certificatul de absol-
vire a cursului primar.
Aceste cursuri se vor tind lu dad de orele
ordinare de clad.
InvAtAtorul diriginte va forma, cel mai tar-
ziu la 15 Octomvrie a fiedrui an, lista tuturor
absolventilor scoalei sale cari nu au implinit
etatea de 14 ani si nu s'au inscris la alte scoale-
pentru continuarea studiilor.
Acestor elevi Ii se vor aplich dispozitiunile
relative la obligativitate.
Art. 89. In cursurile complimentare, copiii
vor fi exercitati eke cel putin cloud ore pe sdp-
tdmAnd asupra cunostintelor dobAndite in ulti-
ma divizie a scoalei primare ; pe langa aceasta,
ei vor hid parte impreund cu ceilalti elevi la
 11EqUI.AMEN1E
luerärile practice, fie de agriculturi, tie de lu-
cru manual, ce se fac In scoala.
Regularitatea frecuentarii i progresele fa--
cute de un elev in cursul complimentar se vor
rnentionk atat in matricola, cat si in certifica-
tul sail de absolvire.
Art. 90. Ia scoalele mixte, fetele vor fi dis-
pensate de a urn-1h cursurile complimentare.
In scoalele de fete, lucrarile agricole si lucrul
manual vor fi inlocuite prin lucrul de maul.
Art. 91. In scoalele cu mai multi invatatori
.exercitiile asupra cunostintelor generale se vor
face pe rand in fiecare an, de cite un invä-
titor.
Invitatoarele scoalelor mixte n'au nici o ocu-
yatie in cursurile complimentare.
Art. 92. Revizorii scolari nu vor uitá sa no-
teze replat in procesele-verbale de inspectie,
-dacll diRpozitide privitoare la cursurile compli-
inentare se aplica intocmai.
Art. 93. Cind s'ar sirnti trebuinta, Statul,
comunele. judetele sau particularii vor puled
-crei scoale primare superioare CU o programa
desvoltata deck aceea a scoalelor primare
ordinare.
In acest caz, partea de cheltueli, care va trece
,peste cheltueala regulata a unei scoli primare
-ordinare, va privi exclusiv pe autoritatea sau
persoana care face creatiunea.
Administratia acestor scoale se va face intoc-
mai dupa normele stabilite prin acest regula-
dnent pentru scoalele primare ordinare.
Pentru infiintarea lor e de nevoie o autorizare
-speciali a ministrului, care fixeaza in acelas
limp organizarea i prograrnele bor.
Art. 94. Aceste scoli nu vor puteà avei alta
menire deck aceea de a da cunostinte uzuale
potrivite nevoilor regionale, precum cunostinte
-de agricultura, de diferite meserii, de contabili-
tate i altele.
Art. 95. Comunele urbane si rurale vor pu-
tea institui cursuri de adul(i asuprd materiilor
.cursului primar.
Comunele rurale cari vor infiintà cursuri de
adulti vor prevedeà in buget cel putin 10 lei
pe luna pentru persoana care le va conduce,
-cele urbane cel putin 30 lei.
Cursurile de adulti vor fi separate de cursu-
ri,e complimentare.
Cursurile de adulti vor fi de dotra ori pe sip-
timâni cel putin, si nu se vor puteä deschide
-deck cu cel putin 5 auditori in comunele ru-
rale cu eel ptrtin 10 auditori in cele urbane,
avand pentru cele dintaiu autorizarea inspecto-
sului de circumscriptiune, iar pentru cele din
urmi autorizarea ministerului.
Ele nu se vor putei face deck de invitätorii
sau institutorii in exercitiu sau de cltre per-
-soane cari vor posedà cel putin titlurile nece-
asare pentru a fi invatkor sau institutor.
www.digibuc.ro
29
Art. 96. Invititorul care primete o subven-
sie, sub orice titlu din pirtea comunei este
obligat si institue cursuri de adulti.
Art. 97. Cei cari, urmand la cursurile de
adulti, vor fi absolvit materille cursului pri-
mar, vor dobandi un certificat constatánd
aceasta.
Acest certificat va da dreptul de a se preLenti
inaintea unei comisiuni, instituite la epoca de-
terminata, pentru a trece un examen general
asupra materiilor cursului primar si a obtineá
certificatul de absolvent al cursului primar.
Art. 98. Aceste examene se vor tined in Du-
minecile i sirbätorile din,cursul lunei Aprilie.
In -cazul cand cursurile se prelungesc dupi
1 Aprilie, examenul se va sine in Dulninecile
sarbatorile din intervalul unei luni. Inceplitoare
la o saptännfinä dupa terminarea cursurilor.
In comunele urbane. cornisiunea va fi corn-
pusa din trei institutori numiti de inspector ;
in cele rurale din doi invätkori i parohul co-
munei, numiti de revizor.
Aceste examene se vor face dupi normele
stabilite in regulamentul pentru examenele de
invatämant primar ale copiilor pregatiti In fa-
milie sau in institute private, insa fall plat& de
taxa ; examinatorii nu vor primi nici o retri-
batiune.
Art. 99. Invatatoarele vor puteá infiinti se-
zatori, in vederea raspandirii cunostintelor utile
pentru sitence.
Infiintarea de sezátori este obligatoare pen-
tru invatatoarele cari primesc o subventie dela
comuni sau functioneaza la roll mixte cu mai
multe posturi.
Art. 100. In comunele rurale mai populate
se pot infiintà gradini de copii.
Grldinile de copii vor avei urmatoarele va-
can te :
a) Vacanta cea mare dela 15 Decemvrie-
15 Fevruarie, pentru gridinile de copii din
comunele rurale si pentru cele din cartierele
marginase de lucratori industriali sau agricoli
din comunele urbane;
b) Vacanta cea mare dela 1 Iulie 1 Sep-
temvrie, pentru grädinile de copii din cartie-
rele celorlalte categorii de orasentdin cornu-
nele urbane ;
c) Vacanta PaOelui din Joia patirnilor
pia Joi dupa Patti, la toate gradinile de copii.
d) Vacanta Craciunului, ca la scoalele pri-
mare, pentru grädinile de copii dela lit. b.
Art. 101. Autoritälile comunale s,i judetene,
asociatiunile de binefacere i persoanele parti-
culare, cari vor si infiinteze gradini de copii
publice, vor trebui si ceari autorizarea ministe-
rului, care nu va da-o deck &And vor justifici
ci au mijloace suficiente pentru a asigurá exis-
tenta j buna lor functionare.
 30 REGULAMENTE
Aceste institutiuni vor fi supuse regulelor re-
lative la gradinile de copii stabilite prin regu-
lamentul .scoale/or private. Vacantele lor sunt
regulate prin dispozitiile dela articolul pre-
cr!dent.
CAPITOLUL Ill
§eoalele normale.
Art. 102. Pentru formarea corpului didactic
al scoalelor primare vor servi scoalele nor-
male de Invatatori si scoalele normale de inva-
tatoare.
RomAnii singuri sunt admisibili In aceste
Art. 103. Scoalele normale sunt internate.
Elevii vor fi bursieri sau solventi.
Numirul locurilor vacante atát de bursieri
cat si de solventi, pentru fiecare scoala normala
in parte, se va fixA de minister si se va publica
prin Monitorul Oficial.
At At bursierii cat i solventii se prime3c prin
concurs, care nu se tine decAt pentru clasa 1,
cu singurele exceptii fácute la art. 116.
Bursele se vor da concurentilor cari vor do-
bAndi notele cele mai mari si vor dovedi ca sunt
lipsiti de mijloace.
In caz când elevii primiti ea solventi se vor
distinge prin sArguinta i buna lor purtare
vor indeptini i conditiunea de paupertate, ei
vor putea fi primiti Intre bursieri.
Art. 104. Pe lângA fiecare scoala, normalA se
va anexi o scoalA primará de aplicatie.
La bcoalele de aplicatie se va alcatui, de cAte
ori va fi necesai, o singura clasa de ocazie, coin-
pusA din elevii recrutati din toate clasele scoa-
lei de aplicatie.
Art. 105. Corpul Tlidactic al fiecarei scoale de
aplicatie se compune din mu director, invatatori
normalistii clasei a VI-a.
Directorul scoalei de aplicatie e de drept pro-
fesorul de pedagogie dela scoala normala res-
pectivA.
lnvatatorii dela s:oalele de aplicatie se nu-
mesc dintre cei mai buui absolventi ai scoalei
normale respective, in urma recomandatiei M-
elia de directorul scoalei de aplicatie. Ei vor
avea retributiunea de 150 lei lunar si vor be-
neficii de locuintl i intretinere In internat, In
cazul cAnd sunt neclsatoriti. DupA un stagiu de
trei ani li se va puted conferi titlul i leafa de
institutor, in 'Irma recomandatiei motivate a
directorului scoalei normale, dupA luarea avi-
zului dir ectorului scoalei de aplicatie si al unui
raport spec:al al inspectorului general. Cei
cari vor dobAndi titlul de institutor, vor putei
continua functionarea lor In bcoala de aplicatie
unde si-au fAcut stagiul, sau vor fi trecuti In
invAtAmântul rural, cu gradul i retributia lor,
de minister, dupa avizul inspectorului general.
www.digibuc.ro
Cei cari au dobAndit deja titlul de institutor vor-
trecuti pe tabloul absolventilor fostelor scoale
normale de institutori i institutoare, nenumiti
Inca, in urma absolventilor anului scolar in
care au dobAndit titlul. Cei cari il vor dobAndi
In viitor vor fi trecuti in urma ultimd serii de
normalisti institutori cari vor termina scoala
In 1904.
Norma listii clasei VI, impartiti de directorul
scoalei de apnea tie dupa, un ciclu anumit iu .
grupuri, vor fi deprinsi In tinerea de fapt a cla-
selor.
Art, 106. Scoalele primare de aplicatie nu
sunt supuse controlului revizorilor scolari.
Directoral scoalei de aplicatie asista la cur-
surile scoalei primare, face lectiuni model si
tine conferinte cu elevii ultimei clase a scoalei
normale si cu invatátorii titulari.
El va fi ocupat in scoala de aplicatie dela 6.
panA la 8 ore pe saparnána, independent de
lectiunile ce dA in scoala normala. Pentru a-
ceastä insarcin'are, el va fi retribuit cu o diurna
de 400 lei.
Art. 107. Ordinea internä a scoalelor de a-
plicatie se precizeaza printr'un regulament spe-
cial, compus de director si aprobat de minister
in urma raportului itrvectorului general.
Directbrii scoalelor de aplicatie sunt datori,
sA alcAtueasca acest regulannent In termen de-
cel mult trei luni dela promulgarea regulamen-
tului de fata.
Art. 108. Durata cursurilor este de 6 auk
in toate scoalele normale de bilieti si fete.
Artul al VI-lea va fi consacrat mai ales prac-
ticei pedagogice.
Art. 109. Programa studiilor obligatoare va
cuprinde religia si morala, limba româna, isto-
ria, geografia, matematicile, stiintele fizico-na-
turale cu notiuni de agriculturA, horticulturk
forestier;e, igiena si medicina populara, psi-
hologia si pedagogia, desemnul i caligrafia, no-
tiuni de drept constitutional, administrativ sj
economia politica, lucrul manual, unizica vo-
calA si instrumentalk gimnaslica, jocurile gim-
nastice, iar pentru fete si economia casnicA.
Practica agricolit se va face dupa normele ce-
se vor stabili in regulamentul de administrare-
interioara a scoalelor normale. In acel regula-
ment se va slabili : soiul culturilor ce se vor
introduce in scoala normala respectiva ; ordi-
nee in care elevii vor fi repartizati la lucrari,.
astfel ca sA nu riming straini de nici unul din,
felurile de culturi introduse ; ce lucrari vor
yea de executat elevii ultimei clase ; contabili-
talea ce trebue sA se tinA; destina tia produse-
lor b intrebuintarea venitului rezultat din ex.-
ploatarea terenului ; indatoririle agronomului
practic.
Art. HO. Pentru triscrierea la concursul de
admitere In scoalele normale de baieti se cere
 EGULAMEN1 E
eertificatul de absolvirea unei scoale primare
urbane sau rurale precum i un certificat de
bung pur tare.
Concurerrtii vor trebui s& aibä varsta intre
14 ai 17 ani, putandu-se acordà dispensa de ma-
ximum 6 luni in plus.
Inscrierile se fac la directiunile acoalei res -
pective.
Concursul se va tine pentru fiecare acoala
normala de baieti in localul acoalei, Inaintea
unei comisiuni numita de minister ai compusa
din : directorul acoalei, ea preaedinte, i doi
membri, numiti de minister.
Membrii comisiunii vor primi o diurn& de
10 lei pe zi.
Art. 111. Pentru inscrierile la concursul de
admitere in scoala normal& de fete din Iasi se
cere certificatul de abiolvirea unei acoale pri-
mare urbane sau rurale i un certificat de liana
purtare. Varsta concurentelor va trebui sa fie
intre 13 ai 17 ani impliniti, putandu-se acorda
dispensa in plus de cel mult 6 luni.
Art.112. Sectiunea normala a acilului "Elena
Doamna., numitä i coala normala de fete
"Elena Doamna., va lì separata de celelalte doua
sectiuni ale Azitului va aveà o directiune deo-
sebita.
Art. 113, In §coala normalá de fete "Elena
Doamna. elevele se vor primi prin concurs.
La concurs vor fl admise :
4. Elevele absolvente ale sectiunii primare a
Azilului ; acestea vor fi primite cu orice varsta
vor avei la terminarea scoalei primare ;
2. Orfanele ramase pe urma institutorilor sau
Invatatorilor ;
3. Fiice ale invatatorilor i institutorilor cari
servesc de cel putin 10 ani in Invatámfint ;
4. Fiice de sateni.
Concurentele dela punctele 2, 3 ai 4 vor tre-
bui sA aiba varsta intre 13 ai 17 ani
Nu se vor da dispense decg pentru cel mult 6
luni In plus.
Concurentele vor trebui sa posedeze certifi-
catul de absolvirea invatamintului primar i sà
probeze ca au avut o conduitä exemplara.
Art. 114. Inscrierile la concursul de admi-
tere In acoala normala de Invatritoare din Iasi
ai in ;icoala normal& de fete "Elena Doamna. se
fac la minister, unde se depun toate actele.
Concursul atat pentru bursiere cat i pentru
solvente se va tine la Bucuresti, lasi. Galati ai
Craiova, inaintea unor comisiuni numite de mi-
nister pentru fiecare din aceste patru localitati,
compuse din directorul acoalei de aplicatie a
scoalei normale din localitate, ca preaedinte, un
profesor e scoala normala i un profesor de
liceu.
Membrii comisiunii vor primi o diurna de
10 lei pe zi, dud vor fi din localitate, ai de 20
lei pe zi, and vor fi din alta localitate.
www.digibuc.ro
Acestora din ur ma li se va acordá i transpor-
tul gratuit pe chile ferate.
Art. 115. Se abroga.
Art. 116. In acoalele normale de WO vor-
puteà fi admiai deadreptul In clasa Ill semi-
naristii cari au absolvit 3 clase de seminar, in,
urrna unui examen care se va tine asupra ma-
teriilor predate in clasa III de seminar, si ea
conditie ea vársta lor sa nu treaca de 19 ani.
Tot asemenea vor puteà fi admiai deadrep-
tul tri clasa IV a scoalelor normale de baieti
elevii promovati din clasa IV de gimnaziu sau
de liceu, cari au dobAndit i certificatul de
absolvirea cursului inferior, ai in clasa IV a
scoalelor normale de Tete, sbsolvente a pa-
tru clase de scoal& secundara de fete de gr. I,
in urma unui.examen asupra materiilor pre-
date in clasa IV a acestor acoale eu conditie
ca vdrsta lor sii nu tread de 19 ani.
Numarul locurilor vacante in clasele III
IV se vor fix& dinainte.
Examenul concurentilor pentru aceste clase-
se va treee dinaintea acelorati comisiuni preva-
cute la art. 110 ai 114.
Art. 117. Promovarea elevilor dinteo clasa
intr'alta se face in baza mediilor anuale dela
fiecare obiect In parte si a mediei dela purlare.
Art. 118. Cursurile inceteaza in seara zilei
de 45 Ernie, afará de acelea ale clasei VI, cari
inceteaza in seara zilei de 15 Maiu.
Art. 119. In zilele de 20-25 Iunie inelusiv,
acolarii promovati din fiecare clasa, afará de-
cei din clasa IV, v or fi supusi unui examen.
Acest examen se va face asupra a doul dirt
materiile clasei, earl de dexteritati, alese de
minister pentru fieeare scoala i pentru fiecare-
clasi In parte, dupä avizul inspectorului gene-
ral al invätamfintului primer ai normal si co-
municate directiunii acoalei intre 1 ai 10 Iunie.
Art. 120. Examenul general de absolvire
consist& din probe in scris, cari sunt eliminato-
rii, o diserta tie vorbita, o lectiune practici liv
scola de aplicatie i o proba de desemn.
Art. 121. Pentru privegherea probelor scrise,
ministerul va numi numarul necesar de dele-
gati, persoane straine acoalelor normale, avind
atributiunile ce se specifica mai jos.
Art. 122. Probele In scris pentru toate scoa-
lele normale sunt In numar de dodo i anume
1. 0 proba de matematici, consistând dirt
dot& probleme, una de aritmetie& i alta de geo-
metrie ;
2. 0 proba de limba romana; o compozitie-
libera asupra unei-chestiuni de pedagogie, de
istorie sau de literatura, dupa alegerea eandida-
-WM, din 5 subiecte date de minister. Din aceste
5 subiecte. doua vor fi din pedagogie, unul din
istorie si dolt& din literatura.
Subiectele probelor scrise vor fi aceleaai pen-
tru toate acoalele normale de invatatori ai in-
.12 REOUI AMENTE
VillAtoare. Ele vor fi date de minister 0 trimise
sub plic sigilat delegatilor Insárcinati cu supra-
veg erea.
Art. 123. Probele in scris se vor face la toate
scoalele normale In zilele de 1 0 2 lunie
anume : In ziva de 1 runie, 8-10 a.m., proba
de limba româná ; In ziva de 2 Iunie, proba de
matematici dela 8-10 a. m.
In regulamentul de administrare interioara
scoalelor normale se va stabili In detaliu mo-
dul de procedare la facerea probelor in scris.
Imediat dupa terminarea ultimei probe, de-
leiaii vor inaintà toate luerarile ministerului.
Art. 124. Pentru cercetarea probelor In scris
ale absolventilor scoalelor normale de baieti si
de fete se institue o comisiune, ai carei membri
se numese de minister. Prezidentul comisiunit
va fi desemnat de minister.
Probele se vor cerceta de comisiune in Bu-
euresti.
Pe fiecare lucrare se va trece cu cernealä
cifre 0 in litere, nota hotärita de comi-
siune 0 se va semi:a de toti membrii.
Numai dupl cetirea tuturor tezelor i notarea
lor se va proceda la desigilarea numelui candi-
datului si a scoalei 0 la intocmirea listelor no-
minate ale candidatilor In ordine alfabetica pen-
tru fiecare scoalä, trecandu-li-se pe rubrici co-
respunzatoare notele dobandite la fiecare teza
in deosebi. Vor fi deci eta-tea liste nominate sau
eataloage ate scoale normale sunt. Fiecare
istà va fi intocmità in dublu exemplar.
Procedarea urmata la cercetarea tezelor, pre-
cum 0 rezultatul definitiv, se vor consemna in-
tr'un anume proces-verbal, caruia se vor anexi
eataloagele sus indicate, precum i dosarul te-
zelor tratate, asezate p3 scoale si in ordinea
eandidatilor din eataloage.
Prezidentul va inaintà ministerului cu raport
toate aceste lucrAri, iar ministerul va trimite
directiunii fiecärei scoli normate un exemplar
din catalogul cu notele obtinute de absolventii
Celálalt catalog va fi incredintat comisiunii
inaintea cAreea se vor tinea celetalte probe.
Vor fi admisi sa depuna probe oralä candida-
tii Geri vor fi obtinut nota minima 7 la fiecare
probä.
Art. 125. Probele orate, dizertatia, proba de
9ractid pedagogica i cea de desemn se tin la
resedinta fieciirei scoale, inaintea unei comi-
nuni compusa din 3 delegati ai ministerului, din
profesorul de limba romanä, cel de pedagogie,
directorul scoalei i maestrul de desemn.
Aceiasi delegati pot fi insarcina0 sa participe
la aceste trei probe la mai multe scoale nor-
male.
Zilele de examen pentru fiecare sward se vor
.fixi de minister.
Art. 126. Normele dupä cari se va tine aceste
www.digibuc.ro
probe se vor stabili amanuntit prin regulamen-
tul de administrare interioara a scoalelor nor-
male.
Art. 127. Sunt admisi la proba de practica
pedagogica acei candida ti cari la dizertatia vor-
bitä vor fi dobandit cel putin note 7 0 la proba
de desemn cel putin nota 6.
Aceastä ultima probi se va tine in scoala de
apnea tie depe tango scoala normala respec-
tiva.
Subiectele lectiunilor de practica pedagogica
luate din cadrul invatamantului primar, vor fi
hotarite de comisiune in numar egal cu acel al
candidatilor 0 se vor inchide In plicuri de ace-
eas forma 0 maritne, sigilate i semnate de de-
legati.
Comisiunea pentru aceasta proba se compune
din delegatii ministerului i profesorul de _pe-
dagogie.
Art. 128. Modalitatea tinerii probei de prac-
tica pedagogica se va stabili in mod amanuntit
prin regulamentul de administratie interioarä a
scoalelor normal e.
Art. 129. Pentru a fi admis In lista de clasi-
ficare, candidatul va trebui obtina aceastá
proba, in care intra atat planul leciunii, cat 0
desvoltarea lui In clasá, o nota egala sau supe-
rioara lui 7.
Art. 130. La rubrica de observatii a catalo-
gului detinitiv de examinare se va nota fetid obi-
ectelor lucrate de absolventi in ateliere. Adeve-
rirea obiectului prezentat se va face de diree-
tiunea scoalei respective.
Se va noti de asemenea i fetal lucrarilor
agricole i horticole executate de absolventi
dupä propria observatie a delegatitor.
Art. 131. Dupa terminarea tuturor probelor
se vor trece In lista de clasificare candidatii, In
ordinea de merit, notfindu-se pentru fiecare
toate datele cuprinse in formularul dat de mi-
nister.
Prezidentul va. proclami reusiti pe eandidatii
cari vor fi Intrunit nota 7 ca medie generala a
tu turo r probelor.
Aceastä medie se calculeazä eu doul zecimale
adunandu-se media examenului in scris, note
dela disertatie, dela desemn i cea dela practieä
p3dagogici i impartindu-se suma lor cu patru.
Lista de clasificare a celor reusiti se inain-
teaza ministerului odata cu toate lucrarile,
prin directia scoalei respective, cu raport ami-
nuntit al delegatilor, prin cari acestia vor co-
munich toate observatiunile lor asupra rezulta-
telor constatate.
In acelas raport, delegatii vor comunici ob-
servatiunile lor i asupra starii scoalei in ge-
nere, atát In privintamateriala (local, mobilier,
material didactic, curatenie, hrani imbaiatui
elevilor, etc.), cat i cea morala (ordinea i dis-
cipline, modul de a se infatisi'elevii, etc.).
 REGULAMENTE
Art. 132. Seminaristii cu certificatul de ex -
men general al unui seminar superior vor fi
adtnisi, conform art. 58 din lege, la examenul
general al scoalelor normale.
Art. 133. Candidatii cari nu reusesc la exa-
menul general de absolvire, se pot prezenti in-
tr'o nouä sesiune.
PAnA atunci ei pot fi numiti invatalori cu
suplinitor.
Candidatii cari nu reusese la trei examene
nu se mai pot prezenta la nici un alt examen ;
ei pot fi numiti suplinitori la scoalele de catun
se pot bucura de dispozitiunile art. 21 din
lege.
Art. 134. Candidatilor cari se vor declari
reusiti la examenul de capacitate li se va eli-
bera de minister. prin directia scoalei, cate o
diploma de capacitate pentru invatator au in-
watätoare.
Diplomele vor fi semnate de ministru, de di-
rectorul invatämäntului primar si normal pri-
-mar, de directorul coalei normale respective si
de candidat.
Pentru liberarea diplomei de capacitate nu se
sva percepe nici o taxä.
Art. 135. Absolventii i absolventele cu di-
ploma de capacitate cari nu vor intra in
Invatamant, vor fi obligati a restitui Statului
facute ea dansii In decursul celor 6
ani de studii, dacä au fost bursieri. Aceste chel-
tueli se fixeaza la 400 lei anual.
Pentru raspunderea acestor sume vor fi
pe caile legale, atat absolventii cat
parintii sau tutorii bor.
Art. 136. In scopul de a se face eficace acea-
-et& masura, fiecare elev la intrarea sa in scoall
va prezenti directiunii scoalei un aligajament,
prin care (Mitsui se ()bag ca, la terminarea
-zursurilor, sa serveasci Statului in Invatäman-
tul public primar cel putin 10 ani, i prin care
sA declare cA la caz de neurmare va despigubi
Statul de toate cheltuelile facute cu dansul in
cursul studiului, conform regulamentului de
fatä.
Acest angajament va purti i seinnatura pa-
rintelui sau tutorelui i va fi legalizat de pri-
m:aria comunei respective.
Directiunile scoalelor normale vor inainta
-aceste angajamente ministerului spre acceptare.
Ministerul, dupa ce le accepta, le Inapoiaza
directiunilor respective, spre a le pästra in ar-
hiva scoalei.
Absolventilor din scoalele normale de invatä-
tori li se vor elibera, la cerere, copii dere an-.
gajamente, spre a le servi inaintea consiliilor
de revizie, la recrutare, pentru facerea serviciu-
lui militar cu termenul redus, conform legilor
militare in vigoare. Originalele lash' nu se eli-
lereaza nici intr'un caz.
Art.137. Modul i conditiile numirii, drep-
www.digibuc.ro
33
turile i datoriile, disciplina i remunerarea
corpului didactic al scoalelor normale stint re-
gulate prin legea asupra invattmantului secun-
dar si superior din 23 Mantle 1898, cu modifi-
carile introduse in ea prin legea din 9 Iulie
1901.
Art. 138. Directorii i directoarele scoalelor
normale pot fi luati sau dintre profesorii scoa-
lelor, sau din alte persoane straine scoalei.
Cand directorul unei scoale normale nu este
profesor al scoalei, el primeste o retributie
egala nu leafa de profesor.
Directorul are locuinta i Intretinerea in in-
ternat.
Art. 139. Directorii sunt insarcinati cu con-
ducerea morala i administrativa a internatelor,
cu supravegherea i stricta Indeplinire a Inda-
toririlor impuse prin legi i regulamente cor-
pului didactic al scoalelor normale.
Cu privire la conducerea moralä, ei sunt rig-
punzatori de perfecta mentinere a ordinei
disciplinei In coala.
Cu privire la conducerea administrativi, ei
sunt datori sä tina in bunä stare localul scoalei,
mobilierul, materialul didactic, biblioteca,unel-
tele de lucru manual, toate obiectele de re-
monta i gospodarie, din dormitoare, sufragerie,
bucatarie, spalatorie, baie, grädina, etc., fiind
raspunzatori de mice pierdere sau deterioare.
Prin regulamentul de administrare interi-
oara a scoalelor normale se vor specifici cari
sunt ajutoarele directorilor intru pastrarea in
buna stare a zestrei intregei scoale si In admi-
nistrarea scoalei.
Directorul va tineá in perfecti regula matri-
cula scoalei, cataloagele, registrul de prezenti
al pro fesorilor i arhiva.
Va forma un inventar, Impär tit In capitole
deosebite dupa felul obiectelor, trimitand un
duplicat ministerului.
ingriji in deosebi de hrana i imbliatul
elevilor, avind raspunderea bunei stAn sanitare
In internat.
Cand scoala poseda cai, boi, vaci, etc., toate
acestea facand parte din averea scoalei se tree
in inventar.
CAPITOLUL IV
Numirea corpului didactic primar.
Art. 140. Dupa terminarea examenelor de
capacitate, comisiunile examinatoare inainteazi
ministerului listele celor reusiti, intocmite in
ordinea clasificarii si cu no tele obtinute de fie-
care absolvent.
La minister se va tine o tabela de capacitate
pentru invatiltori i invätitoare, in care vor fl
inscrisi pe doug rubrici deosebite si In ordinea
clasificärii absolventii si absolventele tuturor
scoalelor normale.
3
 34 R EGL LA MI:INTL
Dupa liecare examea generel se inscriu in ta-
belii, tot in ordinea clasiíìcàrii i in urma celor
inscrisi in anul precedent, nouii candidati reu-
§i
Când mai multi candidati reusiti in aceeas
sesiune au note egale, ei se inscriu in tabelá In
ordine alfabetica.
Art.141.1nainte inceperea fiecärui an sco-
lar, ministerul va publica prin Monitorut
o incunostiintare, prin care se vor invitá
toate persoanele dorit( are de a avea o suplinire
eventuala urbana in cursul anului, fle a unei
catedre vacant , fie a unor titulari in concediu,
sa adreseze ministerului cererile lor, anexand
certificatele de stu iii, cu pecificarea localita-
tilor unde doresc sà aibä suplinirea.
La directiunea invAtamantului primar si nor-
mal primar se va tined un registru, in care se
vor in-crie, pe judete si comune urbane, toate
persoanele cari vor fi inaintat cereri, cu titiu-
rile lor respective, când ace3te titluri vor fl
gäsite suficiente. Imediat dupii notarea acestor
acte in registru, ele vor fi inapoiate celor in
drept.
La orice suplinire, provenitA prin vacantá
sau conceliu, se vor preferi absolventii fos-
telor scoale de institutori i institutoare, in-
scrisi in tabela de capacitate i cari nu au cApä-
tat incii numirea ca titulari, dacd vor fi Meta ce-
reri.
Art.142. Catedrele nu se vor ocupa cu titulari
deck la inceputul anului scolar; de asemenea
nu se vor face permutäri deck pentru aceeas
data.
Exceptiune fac nutnirile de invätkori de cari
se vorbe,te la art. 146, alin. I, cari vor pu-
tea fi fäcute i pe 1 Ianuarie a anului scolar.
Intre 2-) Main si 1 Iunie se va publica in Mo-
nitor lista tuturor catedrelor vacante.
Doritorii de a ocupa aceste catedre prin per-
mutare vor adresa cererile lor ministerului, cel
mai tArziu pana la 10 lunie, arlitand in ordinea
de preferinta, la cari din catedrele vacante do-
resc sil fie transferati.
Titalarii doritori de a 11 transferati vor pu-
tea de asemenea adresa ministerului cereri, arri-
tând, tot in ordinea de preferintä, localitätile
cale la cari ar dori sii Be permutati la caz de
vacanth eventuala, provenitä din permutarea al-
tor titulari, conform alineatufui precedent.
Membrii corpului didactic cari vor fi fost pe-
depsiti cu traniferarea nu vor putea obtine o
transferare ceruta de ei, nici a fi transferati din
oficiu de minister, Mainte de prescrierea acelei
pedepse, conform art. 193 din acest regula-
ment.
Nici o transferare in invatdmantul urban nu
se va acorda deck potrivit pt evedèrilor art. 75;
iar in invkämântul rural, potrivit prevederilor
art. 61 din regulamentul de fatä.
www.digibuc.ro
Dintre cererile de transferare vor fi preferite
acelea oari au Ca motiv aducerea In aceeas lo-
calitate a sotilor.
Art. 143. Intre 10 si 20 Iunie se vor face
permulärile si pana la 5 lulie se va publica lista
catedrelor ramase vacante in urma permutiiri-
for, repartizandu le pentru invatatori i institu-
tori deosebit de celè pentru institutoare i in-
vatatoare, potrivit a. t. 147.
La aceste catedre se vor numi :
I. Acei inscrisi in tabela de capacitate in or-
dinea Inscnierji, inand insa seamä de dispozi-
tine art. 146.
2. Acei retrasi din invätämant, fiira sil fi tre-
cut doi ani dela data retragerii lor.
Pentru acestia se cere avizul lavorabil al con-
siliului inspectorilor primari, dat in urrña cer-
cetarii statului personal si aprobarea ministru,
lui. In caz favorabil, cei retrasi vor intra in in-
vätamânt cu titlul i cu drepturile lor.
Art. 144. Absolventele scoalelor normale,
cari vor eyed dreptul de a fi numite, Precum
cele dela al t. precedent, p. 2, vor fi convocate
in Bucuresti, pentru ziva de 20 Iulie, cu arata-
rea locului si a o ei de intrunire. De asemenea
ab:olventii scoalelor normale i acei retrasi din
invatimänt, specificati la art. 143, p. 2, vor fi
convocati in acelas oras, in ziva de I. Decem-
vrie.
Cei cari vor fi inapiedicati de a veni, vor pu-
tea trimile o declaratie scrisä, ce semnätura le-
galizatà, arätând care este ordinea lor de pre-
ferintil pentru toate locurile vacante.
Declaratia candidatului nu va fi luata in
seamä, daca ea nu va fi insotitä si de un certi-
ficat eliberat de medical primar aliudetului salt
al orasului, din care sa se cons.ate cli candida-
tul este in putintä de a urma cariera didacticA.
Candidatii cari cor fi prezenti in ziva convo-
aril vor fi supusi examenului medical.
In urmii, directorul invkamantului primar
va chema pe candidati in ordinea din tablou.
Fiecare candidat ii va alege din lista locurilor
vdcante pe acela la care doreste sa fie numit.
Pentru ce. absenti se va tine socotealä de de-
claratia lor scri la, atunci cand le va veni ram-
dul la apel.
Art. 145. Numirile abiolventilor normalisti
la locurile ce si-au ales se va face prin deci-
ziune ministerialä.
Art. 146. Abdolventii scoalelor normale ik
vor putea alege locuri in invätämant i vor pu-
tea fi nut-Jai ti numai dupà ce vor dovedi a au fa-
cut stagiul militar sau ce au fost dispensati.
Ab.solventele normaliste ii vor alege locuri
vor fi numite numai dupà ce vor fi implinit
varsta de 20 ani.
Art. 147. Absolventii scoalelor normale vor
fi numiti la scoalele de baieti sau mixte ea up
post, la postul I la cele ea douä posturi
 P En UL .0110.1E
la postur ile I si II la cele cu trei i patru Pos-
turi.
Absolventele scoalelor normale vor fi nutnite
la po9tu1 II la scosiele mixte cu douAlosturi, la
postul II sau Ill la cele cu trei posturi. la pos-
turile 1I, III sau IV la scoalele cu patru posturi
pretutindeni la scoalele de fete.
In cazul cAnd absolventele scoalelor normale
nu vor fi indestulAtoare pentru posturile la cari
au dreptul se vor puteh numi i bArbati.
Art. 148. Seminaristii inscrisi in tabela do
capacitate find numiti invAtAtori.vor aveh kinA
la hirotonire leafa intreaga de invAtAtori. Dupa
hirotonire vor primi jurnAta.e din leafa de in-
vAtAtor pe längsh leafa intreagA de paroh ; nu
vor puteh functioná decat la scoale cu mai multi
invAtAtori si nu vor puteh fi
Art. 149. In9crierea in tabela de capacitate
nu e valabilA decAt pentru trei ani. Acei cari In
acest interval nu au fost numiti pot trice din
nou examenul general, 9i in caz de reir:itä vor
fi inscrisi in tabelh la locul ce-1 avu rese mai
inainte.
Art 150. Absolventii fo9telor coale normale
de institutori i institutoare, cari ligureazA in
tabela de capacitate pentru institutori i insti-
tutoare, formatA in virtutea art. 58 l legii din
29 Maiu 1893, art. 56 al legii din 29 Aprilie
1896 si art. 56 al legii din 5 Iunie 1900, pot,
dupil trei ani dela ins rierea pe tabela de capa-
citate si dach au functionat in tot atAt timp ca
inväVitori titulari, sä fie inaintati pe loc ca in-
stitutori, dad ìi iau obligatiunea de a rune-
de act inainte efecttv in invdtArnAntul
rural, find ptLìi cu 130 lei lunar si ph-trhn-
du-si toti randul la clanificare pentru trecerea
in invilt:imantul urban.
Cei cari nu vor cere 95 fie numiti in aceste
conditiuni institutori sau institutoare la sa1e,
vor rhmtlneà supu:i conditiunilor speciale ale
legii, adicA vor lì supu9i dupA trecerea de trei
ani la un nou examen de capacitate, spre a-si
pästrh locul pe tabela. Cei cari nu s'au prezen-
tat la examenul de reinscriere in tablou. vor
pierde dreptul de a reintrà in invätAmAnt i vor
fi urmiriti pentru despAgubirea previlzulA la
art. 135.
Cei inaintati pe loc vor servi la sat, frtrA a
mai cere detasarea la o scoalä din oras. A cei cari
vor fi fost totus detasa VI la oras, vor pierde pe tot
timpul detasArii dreptul la leaf,' de 130 lei ee o
aveau la sat, find plAtiti dela catedra lor cu
partea cuvenitä, socotitä la salariul de 90 lei lu-
nar, pe längA partea cuvenitä dela catedra la
care au fost detasa ti. Tot at salariul de 90 lei
lunar vor fi plAtiti i aceia cari vor fi obtinut
concedm pentru studiu sau concediu pe timp
lung pentru intere-e.
Detastirile acordate de minister prin numirea
intr'o functiune administrativA scolari se soca-
www.digibuc.ro
35
tesc ca functionare efectivA si fan exceptie dela
aliniatul precedent.
Art. 151. Persoartele cari au obtinut numirea
provizorie vor fi supuse in timpul provizoratu-
lui la o inspectiune specialA.
Art. 152. Dupii trei ani de provizorat, mem-
brii corpului didactic primar sunt datori a se
prezenth inaintea unei cornisiuni numitA de mi-
nister, pentru a trece un uou examen.
Acest examen consti din cloud probe: lino,
extemporali asupra principalelor ma terii pre-
vitzute in programa scoalelor normale ; a doua
de practicil pedagogica.
Acei cari vor obtine nota 7 la fiecare proba,
vor fi numiti cu titlul definitiv.
Numirea definitivil li se va da prin decret
regal.
Acest examen se trece odati pe an.
Inväptorilor i institutorilor cari au titlul
provizoriu inairde de 1 Septemvr;e 1893, nu-
mirea definitivA li se va da in urma unui exa-
men numai de practicA pedagogich.
Art. 153. InvätAtorii i institutorii cari vor
aveh in corpul didactic u vechime mai mare de
13 ani, incepAnd dela numirea lor cu titlul pro-
vizoriu. Oita la 12 lulie 1901, data promulgA-
rir legii asupra invätAmAntului primar si nor-
mal primar, sunt scutiti de examenul pentru
numirea cu titlul definitiv.
Acestor invätatori i institutori se aplicA toate
celelalte dispozitiuni privitoare la invit:rtori
institutori cu titlul provi/oriu.
Art. 154. Proba extemporalä de care 9e vor-
beste la art. 152 cuprinde
'Pedagogia. Didactica gene( alA si metodica ;
Isteria. IntrebAri asupra principalelor eve-
nimente din istoria Rominilor ;
Geografia. Continentele, in special Europa,
si geografia fizicii si economici a Rominiei ;
e. Intrebäri asupra agricultr rii, horti-
culturil i forestieriei.
Aceste materii se vor cere atilt invAtatorilor
cAt ti institutorilor chemati la examenul pentru
titlul definitiv, cu aced deosebire cA pentru in-
stitutori materia de stiin-te fi Prrncipa-
lele legi ale fenomehelor fizice, i b) Notiuni de
stiin tele naturale.
Art. 155. Candidatii cari vor ft dobandit nota
medie cel putin 7, la proba extemi orali, vor fi
admisi la proba de practicA pedagogica.
Aceastä probA se va face dug:A regulele stabi-
lite de art. 127 si 128.
Ea va consisth dintr'o lectiune model cu
clasa III sau IV, asupra unui subject din limba
rominii sau aritmetia°
Nu se va permite candidatilor sii ail-A note
sau
Probele de practicA pedagogich se vor tinea
in scoalele primare publice determinate de pre-
zidentul comisiunii.
36 REGULAMKNTE
Acesta va avizá pe directorii scoalelor res-
pective, cel putin cu o zi inainte, pentru luarea
cuvenitelor masuri.
Art. 156. Ministerul va fixa in fiecare an
epoca tinerii examenului de definitivat.
Publicatia se va face prin Monitorul Oficial
gi Buletinul ministerului, cu cel putin trei
luni inainte.
Art.157. Directiunea invatamantului primar
va intocmi pe circumscriptiuni lista Invatatori-
lor i institutorilor datori, conform art. 152, a
se prezenta la examenul pentru titlul definitiv.
In dreptul fiedrui nume se va arata localita-
tea si scoala untie functionead institutorul sau
invatätorul, data si locul nasterii, starea civilä,
numärul si data certificatului de studiile fAcute,
cu scoala dela care emanä, numarul si data or-
dinului de numire cu titlul provizoriu, penali-
tatile suferite.
Directiunea invatamantului va avid pe fle-
care din cei inscrisi in liste, ca este obligat a
depune examenul si a prezenti comisiunii exa-
minatoare, in ziva depunerii examenului, còpii
pe hartie simplA, vizate de revizor dad este in-
stitutor, de primarie dad este invittator, depe
procesele-verbale de inspectii dela scoala sau
scoalele unde a functionat.
Listele, intocmite dupa prescrierile de mai
sus, se vor inaintà prezidentului comisiunii dupa
circumscriptii.
Prezidentul va incunostiinta, prin revizorate,
pe fiecare candidat in parte, dud are a se pre-
zenta pentru a fi supus examenului.
Art. 158. Comisiunile prevAzute la art. 152,
pentru examinarea institutorilor i invätatori-
lor provizorii, cari au a depune examenul de
definitivat, vor fi numite pe circumscriptiuni
scolare.
Ele se vor compune din cate doi profesori de
scoale normale i vor fi prezidate de inspecto-
rul de circumscriptie, i in lipsa acestuia de un
delegat al ministerului.
Membrii comisiunii vor primi o diurna de
20 lei pe zi.
Art. 159. Nimeni nu se poate prezenta mai
malt de trei ori la acest examen, dupa care,
daca nu obtine nota de admitere, incetead de a
face parte din corpul didactic.
Art. 160_ La fiecare doi ani se vor tind exa-
mene pentru inaintarea pe loc a invatatorilor
si invAtatoarelor.
Art. 161. Pentru a fi admisi la acest examen,
candidatii trebue sä intruneasca urmatoarele
conditiuni
1. SA fi functionat frei ani cel putin cu titlul
definitiv.
'2. SA nu fl suferit nici o pedeapsä mai mare
decal transferarea.
3. Orice pedeapsa vor fi suferit, ea si fie pre-
scrid pad la data inscrierii.
www.digibuc.ro
4. Sa fie recomandati de inspectorul de cir-
cumscriptiune in unire cu inspectorul general.
Recomandarea nu se va face decat pe baza
unor inspectiuni speciale, avandu-se in vedere
statele personale i intr,aga activitale a inviltä-
torului in scoall si in afar/ de scoala.
InvaTátorii doritori de a se prezenta la acest
examen, vor fi datori a comunica, prin revizo-
rat, h därirea lor atat inspectorului de circum-
scriptie, cat i celui general
Absolventii fostelor scoale normale de insti-
tutori i institutoare, cari au fost numiti in in-
vätamântul primar rural, sunt de drept admisi
la examenul de inaintare pe loc.
Art. 162. Examenul se va tine in Iasi pentru
jumAtate din nurnárul locurilor prevAzute in
buget si in Bucuresti pentru cealalta jumAtate.
La examenul din Bucuresti vor participa in-
vAtatorii din judetele: Mehedinti, Gorj, Dolj,
Valcea, Romanai, Olt, Teleorinan, Arges, Mus-
cel, Dambovita. Ilfov, Vlasca, Prahova,
Buzau i Coastan ta. La eiamenul din Iasi vor
participh invatatorii din celelalte judete ale
tarii.
Art. (63. Comisiunile inaintea carora se va
tine examenul se compun din cate doi profesori
secundan i vor fi prezidate fiecare de un ins-
pector al invätainantului primar, sau in lipsa
acestuia de un delegat al ministerului. Dad nu-
miirul candidatilor trece de 46u, ministerul va
putea inmulti numirul comisiunilor de exami-
nare din orasele indicate, dupä cum va crede de
cuviinta.
Art. (64. Examenul va consta din urmätoa-
rele probe :
a) 0 conferintä, care nu va dura mai mult
de 20 minute, tinutl in graiul popular, asupra
tinui subiect din cele ce se tratead la cercurile
culturale in sedintele publice ;
b) 0 convorbire de cel mult 20 de minute cu
fiecare candidat asupra unor anumite opere di-
dactice, istorice sau literare, cari se vor anunti
odata cu publicarea examenului ;
e) 0 proba de practica pedagogica, consistand
din o lectiune de o jumatate de orä cu clasele
III i IV unite, din limba românä sau aritme-
lid ;
ci) 0 compunere scrisa in limba literad asu-
pra unei chestiuni didactice sau de organizare
scolad, prezentand interes de actualitate.
Subiectul va fi dat de minister si va fi acelas
pentru toti candidatii.
Lucrarea se va face in aceeas zi i la aceleasi
ore de toti candidatii prezenti inaintea celor
doua comisiuni pentru examenul de inaintare
pe loc.
Timpul acordat pentru aceasta prof:4 este de
trei ore.
Toate probele sunt eliminatorii.
 I1E;VLAMLM1
Pentru probele de sub lit. a, b i c se cere
media '7, iar pentru dea de sub lit. d media 6,33.
Art. 165. Dupä terminarea examenului, se
inainteazä ministerului, cu raport, lista de cla-
sificare, In ordine de merit, a candid4ilor cari
au intrunit la toate probele nota de adrnitere.
Art. 166. Inv516torii cari vor reuli la exa-
menul de inaintare pe loc vor cäpäta titlul de
institutor i vor fi plätiti cu leaal de 130 lei
pe lung, la care se va socoti gradatia, conform
art. '75 din legea asupra invätärnantului primal%
Ei vor continua ingli a servi tot in inviilämân-
tul rural.
Art. 167. Numirul de locuri pentru cari se
va tine examen de inaintare pe loc se va fixa
prin buget; el insa nu va fi mai mic decdt 0,nici
mai mare deck 6% din numärul total al inst'-
tutorilor si institutoarelor din tarä, la fiecare
examen.
Examenul depus, oricari ar fi notele obtinute,
nu (la nici un drept acelora cari nu au reusit a
fi clasificati in primele locuri, dupä ntmärul lo-
curilor fixate prin buget.
Art. 168. In lipsä de absolventi ai scoalelor
normale de institutori si de institutoare, invrt-
Otorii cari vor fi eäpätat titlul de institutori
de institutoare, in urma examenului de Main-
tare pe loc, vor putea fi transferati la o scoalä
primará urbanii, dupal ce vor fi servit ea Msti-
tutori la o scoalä rurall timp de 6 ani i dacä
vor fi recomandati pentru aceasta de atre ins-
. pectoral de circumscriptie, in unire cu inspec-
torul general.
Art. 169. Data, modul de procedare si orice
altä chestiune referitoare la tinerea examenului
pentru inaintare pe loc se cuprind in regula-
mental anume intocmit.
Art. 170. Institutorii si invätätorii deveniti
impropriipentru inv5 tämânt, din cauza vreunei
infirmitäti de care ar fi atini, sau a slàbirii fa-
cultätilor fizice ori morale, vor putea fi pusi din
oficiu in concediu limitat sau ilimitat, sau vor
putea fi scosi la pensie. In cazul intaiu, suplini-
torul numit de minister va primi 60 la sutä din
leafa titularului.
Pentru scoaterea la pensie din oficiu trebue
avizul conform al consiliului permanent, in
arma cercetärii unei comisiuni, constituità din
inspectorul general al invätämäntului
medical judetului si un medic specialist delegat
de minister. Institutorii i invätätorii a diror
scoatere Ia pensie s'a decis de minister, vor fi
invitati din timp facä formalitiltile nece-
sare, indicându-li-se dispozitiunile din legea ge-
neralà a pensiilor pe baza cärora sal poatá do-
bandi asezarea lor la pensie. Ministerul de in-
structie va intervent si el in favoarea lor la cel
de finante.
In fiecare an, in luna Octomyrie, revizorul
scolar va forma un tablou de toti institutorii
www.digibuc.ro
Invátátonji cari au obtinut concedii mai mari
de 6 luni consecutive, pentru caz de boalá. in
cursul ultimilor trei ani, si cari la sfarsitut
anului scolar precedent vor fi avut un concediu
mai mare de trei luni. Acest tablou va fi inain-
tat ministerului Oa la 15 Octomvrie, insotit
de toate informatiile pe cari revizorul le crede
necesare, ca motivele pentru cari s'au cerut
concediile, starea actualä a sänätätir instituto-
rului sau a invätätorului, etc., pentru a lämuri
situatiunea acestora.
In acelas tablou, reviLorul va trece si pe invä-
tätorii pusi in concediu din oficiu pentru boalä.
Cu privire la acestia, va aráta amainuntit moti-
vele cari au determinat punerea in concediu,
precum si de ate ori au mai fost chemati la
comisia medicalä.
Directia invätämantului primar va forma un
tablou general al membrilor corpului didac-
tic cari urmeazil a fi trimisi inaintea comisiunii
medicale, completând actele primite dela revi-
zori ca cele dilate in arhivá, adilugAnd i pe cei
cari vor fi pusi in concediu din oficiu dupä 15
Octomvrie piing la comisia medicalä i notând
la fiecare de cite ori a mai fost chemat la o ase-
menea comisie, precum i ce concedii au avut
dela intrarea lor in invätämânt.
CA:PITOI:UL V
Drepturile i datoriile corpului didactic
- primar.
Daloride corpului didactic pr, mar.
Art. 171. Membrii corpului didactic depun,
la intrarea lor in functiune, jurtImântul de cre-
din tä si respect Regelui, Constitutiei i legilor
tärii.
Art. 172. Membrii corpului didactic primar
sunt datori sä frecuenteze scoata regulat, sà
aplice legile i regulamentele, programele si in-
structiunile scolare, precum i principiile didac-
tico-pedagogice i sä aibä o partare exemplarl
in societate.
Art. 173. Fiecare membru al corpului didac-
tic primar poate fi obligat, prin regulamente, a
lucra atit in scoala primará cât i in cea corn-
plimentarä pânä la maximum 32 de ore pe
säptiimánä.
Art. 174. Absentele nenaotivate, fie dela lec-
tiuni, fie dela alte indatoriri impuse prin lege
sau regulamente, atrag dupA dânsele retinerea
corespunzátoare din salaria.
Absentarea nemotivati dela clasi timp de 30
de zile in cursul unui an se va considera ca de-
misiune.
Art. 175. Frecuentarea regulatä a scoalei de
cAtre Invä [Mori i institutori se constatA prin-
tr'un registru de prezentä, in care dânsii vor
semna in momentul de a intra In scoalä, arA-
38 -WLAMI:1\11:
tind in acelas limp materia de studii ce va
preda in cursul lectiunilor.
Fiecare invatätor i institutor este dator a
intrà i iesi exact din clasil la orele stabilite
prin orar.
Art. 176. Afarä de cazurile de fortä majorit
boalä gravA, moarte in familie i chemare la
exercitarea drepturilor cetAtenesti. nici un in-
stitutor sau invatAtor nu va puteá päräsi postul
Inainte de a fi obtinut concediu in regulä.
In toate acesle cazuri, institutorul sau invd-
tittorul, hind nevoit sä. absenteze, este dator sä
avizeze pe revizor prin director sau diriginte
O. lase suplinitor in locul sAu. Suplinirea mo-
mentanA se va puteá face la scoalele urbane si
la cele ru rate cu mai multi invätätori de cätre
unul din colegi.
DacA revizorul se va incredintà ca motivele
invocate nu erau valabile, absentele se vor so-
coti ca nemotivate si vor atrage dupä dânsele
penalitatea cuvenitA, dupA gravitatea culpei.
Art. 177. Revizorul are dreptul de a acordà
unui institutor sau invätAtor cel mutt 7 zile de
concediu In cursul unui an. In cursul lunilor
Ianuarie i lunie, el va inaintd ministerului un
tablou de toate concediile ce a acordat, cu arä-
tarea motivelor, precum si a suplinitorilor
aprobati si a studiilor acestora.
Cererile de concedii mai mari de 7 zile se
adreseaLit ministerului prin revizorat. Revizorul
este dator sA-si dea pärerea asupra temeiniciei
motivelor invocate.
Orice certificat medical, pe temeiul cäruia se
cere concediul pentru hoatA, pe un limp care
trece de cinci zile, trebue fie liberat sau cel
putin confirmat de medicul primar al judetului
sau de medicul orasului respectiv.
Pentru invätätori se va tinea in seamä certi-
ficatele eliberate de medicii de plasà.
Certificatele cari nu vor indeplini conditiile
mai sus arätate nu vor fi luate in seamä.
Revizorul care se va dovedi cà a acordat sau
a cerut ministerului sä aprobe concedii pentru
motive neserioase va fi Pasibil de miisuri disci-
plinare.
Art. 178. Concedii se acordii
a) Pentru cazuri de boalA bine dovedite ;
b) Pentru numirea intr'o functiune adminis-
trativl scolarä ;
e) Pentru o insArcinare temporarA didacticä;
d) Pentru completarea studiilor, fie pentru a
se perfectiona ca institutor sau invätätor, fie
pentru trecerea in alt grad de invätämânt. In
nici un chip nu se vor acordá concedii pen-
tru studii de altA naturA.
Suplinitorii titularilor in concediu se numesc
din oficiu. Pentru suplinirea institutorilor in
concediu se va proceda dupä normele stabilite
la art. 141 din regulamentul de fatä. Pentru
invatltori, revizorul, inaintfind cererea de con-
www.digibuc.ro
cediu, va recomanda pe suplinitor, arätând stu-
diile ce are.
Plata suplinitorilor, institutorilor i invAIA-
torilor aflati in concediu se va face in chipul
urmätor :
a) CAnd concediul e pentru caz de boalä, su-
plinitorul, chiar dacA ar fi un invätätor sau un
institutor detasat, va primi 60 0/0 din salariu ;
restul i gradatia intreagä rAmânând titularului
catedrei suplinite ;
b) Gaud un invkkor titular este detisat la
ora3 in locul unui institutor aflat in concediu
sau este numit intr'o functiune administrativd
1;colarA, suplinitorul va.primi 70% dela catedra
rurald suplinità, iar restul i gradatia vor fi ale
titularului.
In cazul cAnd suplinitorul este un titular de-
tasat, va primi tot 70% dela catedra uncle este
detasat, iar restul si gradatia dela aceea unde
este titular ;
e) Când un institutor dela o scoalà urbanA
sau ruralA este detatat intr'o functie pendinte
de ministerul instructiei, suplinitorul v-t primi
dela catedra postului suplinit 50/0, iar restul si
gradatia vor fi ale titularului. In cazul când su-
plinitorul este limit institutor sau InvAtAtor ti-
ttilar detasat, va primi tot 50 % din salariul ti-
tularului catedrei suplihite, plus 30 0/0 t in-
treaga gradatie dela catedra sa, dacA este invä-
0:tor, si plus 50% intreaga grada tie dad este
institutor ;
dI Când insä invätittorul este detasat intr'o
altA functiune, afarä de cele administrative sco-
lare, suplinitorul säu va primi b0% din salariu.
Restul de 200/0, plus gradatia, sunt ale titula-
;
e) Suplinitorii invkItorilor titulari atlati in-
tr'o insärcinare temporarä didacticit vor fi pIA-
titi tucmai ca pentru cazul dela acest attn. lit, b;
iar suplinitorii institutorilor titulari aflati in
aceeas situatie vor fi plAtii ci pentru cazul dela
lit. e;
f) Suplinitorii institulorilor si ai invAtAtori-
lor titulari in concediu pentr,i studii vor fi pia-
titi cu 80%, restul i gradatia intreag6 rätnA-
nând titularilor.
CAnd concediul acordat pentru cauzil de boalä
sau pentru studii se terminä in Iunie, suplini-
torul are drept la platA pe intreaga vacant:1, in
caz când a suplinit mai mult de sapte luni, i pe
o lunA cAnd a suplinit dela cinei pánA la sapte
CAnd titularul a avut in cursul unui an scolar
doi sau mai multi suplinitori, c iri In total au
suplinit dela dad luni in sus, insg fiecare din-
teinsii nu are dreptul la leafä pe o lunä sau pe
intreaga vacantä, cei 6001o, 700/e, 800/0 din leafa
pe timpul celor douä luni de vacantä se vor
vArsh la Casa Scoalelor.
CAnd concediul unui titulane mai mare deck
 111:141:1,AMEVIE
lunä, suplinitorul lui se va trece deosebit in
state cu suma ce i se cuvine.
Se vor revoca imedit institutarilor sau in-
vätätorilor concediile ce li s'au acordat pentru
.catizA de boa% dacä e va dovedi in urmi di nu
au avut nevoie de ele. De asemenea se va revoca
si concediul dat pentru completarea studiilor
unui institutor sau invälMor, Indatä cum se va
constatà el acesta nu urmeazä cursurile in ve-
.derea cärora a obtinut acel concediu sau le ur-
.meazä fArA rezultate.
Daca se va stabili cä in timpul concediului
.acordat din cauzá de boalä, inväVitorul sau in-
stitutorul exercilä o profesiune sau functiune
.oarecare, odatii cu revocarea concediului va
dat i in jude
Art. 179. lustitutorii sunt datori a domicilia
in comuna in care functioneazá, asemenea si
InvAtAtorii in caluna in care e scoala unde sunt
numiti.
Se poate invoi insä invätiltorului sä locueascä
4n altä cituná, dacd n'are locuintá la scoalà
-dad depiírtarea dela locuinta lui pAnA la scoalä
nu e mai mare decAt 3 km. DacA in urma unei
astfel de invoiri se constatä. intArzieri sau lipsiri
tlela scoalá, se va retrage invätätorului invoirea
-si i se va da ordin sa se mute imediat. In caz de
neconformare va fi dat in judecata consiliului
permanent, spre a fi transferal.
Art. 180. Este interzis invätätorilor i insti-
tutorilor exercitarea oricArui comert si a ori-
eärei profesiuni incompatibile cu denanitatea
.caracterului lor sau cu indatoririle functiunii.
Este interzis institutorilor i invätätorilor
.tle a fi arendasi, de a fi ingrijitori sau adminis-
tratori de mosii, fie pe numele lor, fie pe nu-
mele altora, nici prin persoane interpu;e, sau
.de a servi cu sau färä leafA, sub orice nume ar
fi, la proprietari sau arendasi, In scopul exploa-
tärii mosici.
Ei nu pot face speculii de pimAnturi täränesti
In nici un fel, nici a aveA cArciumä, nici pe na-
mele lor, nici pe al alt cuiva. Abaterile dela a-
ce3te prescrieri se vor pedepsi cu excluderea pe
putin un an din corpul didutic, si in caz de
recidivä eu excluderea pentru totdeauna. Cu
toate acestea, invätätorii cari nu au cel putin
-cinci hectare de pätnant al lor propriu, pot cul-
tivà párnAnt luat in arendi pang la o intiadere
.de maximum 10 hectare.
Invätätorii, ca i institutorii. pot face parte
din consilille de administratie ale Mueller po-
pulare si ale socielätilor cooperative de orice
fel, afará de acelea pentru comertul de bauturi
spir toase.
Ei nu pot deschide, nici dirige scoale de in-
Nätärnfint privat de nici un fel si de nici un
zrad, färä autorizarea ministerului.
Este de asemenea interzis a vinde direct sau
Andirect elevilor cäri sau furnituri scolare, In
www.digibuc.ro
9
earl de aceea ce va ordona ministerul instruc-
tiunh publice.
Se face exceptie numai in cazul cAnd corpul
didactic al unei scoale i elevii acesteia se con-
stituesc in societate cooperativä scolarä, in sco-
pul ca din rabatul rezultat din procurarea clr-
tilor si a rechizitelor scolare in comun sä se
strAngl fonduri pentru scopuri culturale sau
filantropice.
Pedepse.
Art. 181. Mernbrii corpului didactic, cari vor
cälcd indatoririle ce resultA pentru dAnsii din
prescrierile articolelor precedente, vor fi su-
pusi, dupä gravitatea culpei, la una din urml-
toarele pedepse
a) Averti;mentul;
b) Amenda, ca o sumä care nu va intrece
retributiunea pe 10 zile ;
c) Cenzura, cu pierderea lefei pe timp de 10
panä la 30 zile;
Intarzierea termenului de gradatie cu
un an ;
e) Suspendarea pe timp de 2 Ong la 6 luni ;
f) Trausferarea la o scoald de acelas grad in
o altä localitate ;
g) Excluderea pica la maximum 2 ani ;
h) Excluderea pentru totdeauna din corpul
didactic.
Sumele, provenind din pedepsele bänesti apli-
cate corpului didactic prin acest articol prin
art. 174, se vor värsa la Casa Scoalelor.
Art. 182. La minister se vor tine statele per-
sonale ale tuturor membrilor corpului didactic
primar, cuprinzAnd, pe lângá indicatiunile pri-
vitoare la anul si locul nasterii, starea
studiile fäcute, dreptul in baza cn.uia a intrat
in inváämánt, titlul cu care functioneazà, pu-
blicatiunile date la luminä, la recompensele sau
pedepsele primite, etc., si rezultatele rezumate
pe scurt ale diferitelor inspectiuni fAcute la
scoalui, cu caracterizarea moralitAii, aptitudi-
nelor i activitAtii sale didactice, dupA un for-
mular anumit.
Art. 183. Statul personal al invätätorului sau
institutorului inculpat se va aveh in vedere atit
de cAtre ministru, dud hotäräste trimiterea lui
inaintea unei autoritäti judecAtoresti, cat si de
autoritatea care este chernatá -a-I judeca.
Art. 184. Avertismentul se pronuntA de cä-
tre inspectorul de circumscriptiune.
Amenda i cenzura de cAtre ministru, in
urma unui raport motivat al inspectorului.
IntArz'erea termenului de gradatie de cAtre
ministru, in urma unei cercetäri fäcute de
un inspector si luAnd avizul consiliului per-
manent.
Suspendarea i transferarea in altä localitate
de cAtre ministru, cu avizul conform al consi-
 40 REGULAMENTE
liului permanent. In timpul suspendärii, insti-
tutorul sau invdtdtorul va fi suplinit in soco-
teala sa, suplinitorul find numit de minister si
plätit cu 800/ din leafa celui suspendat ; grada-
tia msA va rämâne intreagä acestuia.
Excluderea temporard sau pentru totdeauna
din corpul didactic se va pronuntà de ministru,
in urma judecätii unei cornisiuni. In timpul
excluderii temporare, cel pedepsit pierde i leara
gradaia. Excluderea pentru totdeauna din
corpul didactic se face prin decret regal.
Fiecare autoritate in drept a da o pedeapsd,
ash cum se specified in acest articol, va pitted
pedepsele inferioare.
Suspendarea, transferarea in altä localitate
excluderea nu se pot pronunth cleat dupd ce
institutorul sau invdtätorul va fi fost chemat
tnaintea consiliului permanent sau a comisiei
disciplinare, spre face apdrarea sa In per-
soank in scris sau verbal, ori printr'un singur
apärdtor, ales de acuzat, dintre membrii corpu-
lui didactic in functiune sau pensionari. Acu-
zarea va fi sustinutd de un delegat al ministe-
rului. Sedinta nu va fi publicä. Când pedeapsa
pronuntatA va fi excluderea pentru totdeauna
din corpul didactic, invätätorut sau instituto-
rul exclus are dreptul de a cere ministrului in-
structiunii revizuirea procesului.
Ministrul, ludnd avizul conform al consiliu-
lui permanent, hotdrdste asupra cererii de re-
vizuire.
Dach cererea de revizuire este admiiä, jude-
decarea revizuirii se va face de &Are comisia
de judecatä din Iasi, deed prima judecare a pro-
cesului se Meuse de comisia din Bucure9ti,
viceversa.
Art. 185. Contra invdtillorilor i institutori-
lor cari functioneazd cu titlul provizoriu in-
spectorul general poate pronuntà pedeapsa dela
lit, a din art. 67 din lege; ministrul pe cele dela
lit, a, b, c, d i e ; ministrul, dupd ce va
lui avizul consiliului permanent, pe cele dela
lit. fi g.
Art. 186. Absolventii scoalelor normale, cari
lnainte de a obtine numirea provizorie fd-
cut vinovati de imoralitate, vor puteh fi stersi
depe tablou de cdtre minister, in urma hotäririi
motivate a consiliului inspectorilor inväldmân-
tului primar i avizului conform al consiliului
permanent, dupa ce vor fi fost asc ultati in a-
pärarea lor.
Art. 187. Child ministerul are cunostintä, fie
printr'un raport al revizoru!ui, fie pe orice
altA cale, de vreun fapt pasibil de pedeapsi, co-
mis de un membru al eorpului didactic primar,
el va luà avizul inspectorului i, and va crede
necesar pentru luminarea ),auzei, va ordona o
noud cercetare amanuntitä. Avfind toate ele-
mentele cauzei, ori va aplica avertismentul,
amenda sau cenzura, ori va trimite pe inculF t
www.digibuc.ro
in juaecata consiliului permme:) sau in jude-
cata comisiunii preväzute la articolul urmätor.
Cfind este caz de trimitere inaintea consiliului
permanent sau in judecata comisiunii disci-
plinare, inspectorul scalar va fixà punctele de
acuzare, dupa ce mai intAin se va fi luat incul-
patului declare tia in scris asupra temeiniciei do-
vezilor aduae impotriva sa.
Art. 188. Se instituese cloud comisii discipli-
pare : una in Bucuresti i alta in Ia9i, compusi.
fiecare din eke 5 membri, dintre cari doi su-
plea* toti numiti prin decret regal. Doi dintre
membrii comisiei se vor -lui dintre profesorii.
universitätii, iar trei dintre membrii Curtli de-
apel din localitate.
Unii dintre profesorii universitari i until
dintre cei trei membri ai Curtii de apel vor fi
suplean i.
In fiecare an, la 1 Septemvrie, ministrul are-
dreptul de a schimbh pe unul din membrii co-
misiei inlocuindu-1 cu un altul. care sa fad parte
din acelas corp universitar sau juridic, ea 9i,
cel inlocuit.
Fiecare comisie disciplinarä 19i alege prese-
dintele indatà dupd constituirea ei.
Comisia lucreazd cu trei membri. A.tât dele-
gatul ministerului cdt 9i acuzatul au dreptul de
a recuza eke unul din membri, care atunci se
inlocueste prin cdte unul din cei doi supleanti,
tras la sorti de dare preedintele comisiei.
Cornisia poate pronunth oricare din pedepsele
enumiirate la art. 181.
Hotdririle comisiei vor fi executorii i fArd-
recurs si se vor inainth indatd ministerului imr
preund cu dosarul afacerii.
Art. 189. In cazul trimiterii inaintea consi-
liului permanent sau a comisiunii disciplinare,..
dupd fixarea termenului de atre consiliul per-
manent sau de comisiunea disciplinark minis-
terul expediazd cita iunile prin revizorat, cu cel
putin 20 zile inainte de ziva fixatä pentru jude-
catd. Odatä cu citatia se comunica inculpatului
punctele de acuzare. Cel chemat e dator ca,
imediat ce va primi &tap, sA dea revizorului.
o adeverintd de primire ; aceastii adeverintd re-
vizorul o va inainth ministerului.
Dacd dovezile n'au venit in timp oportun
dad intdrzierea n'a provenit din pricina incul-
patului, ministerul amand termenul de judecati.
Inculpatul se va puteà prezenth in persoand
inaintea autoritälii judeciitoresti, spre a se
apdrh oral sau in scris.
Dud a primit citatia si nu s a prezen tat fArd
motive admise de autoritatea judeedtoreascd ca
valabile, el va fi judecat in absentd.
Inainte de judecarea procesului, inculpatului,
dacd cere, i se va puteh pune in localul minis-
terului la dispozitie intregul dosar al afacerii,
spre au alcdtui apdrarea.
La orice jpdecatd, un inspector va da au-
 JTìEI AMENTE
toritAtii judeatoresti toate informatiile ne-
cesare.
Art. 190. Mat consiliul permanent chi si co-
misiunea luclecätoreascA vor cercetà afacerile
supuse br i vor da hotáririle find prezenti doi
membri. In caz de divergintA, judecata se
amänä pentru alt termen, cAnd vor particii
toti membrii.
Art. 191. Consiliul permanent va cercetà afa-
cerile supuse lui i va da hotiiririle find pre-
zenti cel putin doi membri. In caz de diver-
gent5, judecata se amänä pentru alt termen,
child vor participa toti membrii.
Consiliul permanent poate da oricare din pe-
depsele enumärate la art. 181, dela lit, a, b, c,
d, e i f, precum si a doua transferare in altä
localitate, illeutä in termen mai mare de doi ani.
Art. 192. Dach o pedeapsh se pronunth contra
unui invä Igor sau institutor, care In ultimii
cinci ani nu a mai suferit nici o altä pedeapsh
decal un singur avertisment, ministrul, apre-
ciind, poate sii suspende aplicarea pedepsei pe
timp de un an pentru cele dela lit, a i b dela
art. 181, de trei ani pentru cele dela lit. c d spargere de sigiliuri, mituire, percepere de taxe-
si de cinci ani pentru cele dela lit, e, f, g §i h.
Dach Irish pedeapsa a fost pronuntatä de co-
misiunea disciplinarii, ministrul nu poate uza
de dreptul de suspendare a pedepsei decht
deed comisia disciplinarh, in sentin0a, dii
avizul ch ministrul poate, dach crede, sh uzeze
de acest drept.
Dach pAnä la expirarea termenului de sus-
pendare a pedepsei, inNA tätorul su institutorul
condamnat nu s'a mai fácut vinovat de nici o
altä vind, ministrul va pronunta ridicarea pe-
depsei i atunci situatia învàtoruIui sau insti-
tutorului condamnat va redeveni aceeas, ca si
chnd pedeapsa nu s'ar fi pronuntat.
Dach Irish, In urma ridicärii pedepsei, invätä-
torul sau institutorul condamnat se va face vi-
novat de o nouä cutp5, care sh-1 fad pasibil de
o pedeapsä mai mare decal avertismentul, pe-
deapsa care i se va apnea, conform art. 70 din
lege, .v1 fi cel putin egalä en pedeapsa radiatä,
oricare i-ar fi culpa cea nouh.
Dach una din pedepsele dela lit, a, b, c, d,e
si f sau g dela art. 181, a fost pronuntatä contra
unui inviltätor sau institutor, care in ultimii
cinci ani, inainte de pronuntarea pedepsei, nu
mai suferise nici o alth pedeapsä decat raver-
tismentula, dach pedeapsa a si fast aplicatii celui
yinovat, dar dacil el nu se mai face vinovat de
nici o viiià nouä, rare sh fie pasibila de o pe-
deapsä mai mare decal avertismentul, Ora
Inteun termen respectiv egal cu acele prevä-
ante la alin. I din acest articol, socotit din zina
cAnd s'a terminat aplicarea pedepsei, ministrul
va puteA pronunta ridicarea pedepsei; dach Mgt
pedeapsa va fi fost amenda, cenzura, sus-
pendarea sau excluderea temporarg, nu se va
www.digibuc.ro
4
restitui celui condamnat suma retinuth di
leaffi.
Dispozitiunile alM. III din acest articol se-
aplicA si radierii de pedeapsä, fácutà conform
aliniatului de fath.
Art. 193. Efectele pedepselor de cari se vor-
beste la art. 181 se prescriu de drept dupä tre-
cere de 1 an, pentru avertisment i amendd ; de-
3 ani, pentru cenzurä i Intarzierea termenului
de gradatie, si de 5 ani, pentru suspendare,
trunsferare In altä localitate i excludere tem-
porarä. Pentru aceasta MA se cere ca In aceste
intervale invätätorul sau institutorul pedepsit
sit nu mai fi suferit alte pedepe cleat un sin-
gur avertisment.
Art. 194. Inceteazä de a face parte din cor-
pul didactic invätätorii i institutorii condam-
nap pentru crime sau delictele urmätoare : fals,
furt, inselhciune, abus de incredere, märturie
mincinoash, atontat la bunele moravuri, in ca-
zurile preväzute de art. 262, 263, 264, 267 .; i
271 din codul penal, delapidare de bani pubtici,
ilegale, sustragere de acte in cazul art. 204 din_
codul penal.
In timpul instrucVunii si al judecätii, invAtA-
torii si institutorii sunt suspendati de drept.
In timpul suspendArii, ministerul va numi la
catedrä un suplinitor din oficiu, plätit cu juma-
tate din salariul titularului. Cealaltä jumätate
si gradatiunea o va primi titularul, in caz de
achitare ; In caz de condamnare, ea se va var.*
la Casa Scoalelor.
Mijloacele de perfectionare ale corpului
didactic primar.
Art. 195. Pentru perfecVonarea membrilor
corpului didactic se vor infiinta la scoalele nor-
male cursuri de repetitie : la scoalele normale
de fete cur:mri de repetitie pentru institutoare
Invätätoare si la cele de bäieti pentru institu-
tori ì Invälätori.
Art. 196. Scopul acestor cursuri este impros-
pAtarea cunostintelor i imbunAtiitirea metode-
tor pentru acei membri ai corpului didactic cari
si-au pierdut cunostintele necesare exertitärii-
profesiunii lor, sau nu sunt in curent cu me-
toda de predare.
Acei institutori sau invätätori cari vor sjmj
nevoie, vor putea adresi ministrului cerere cu
eel putin douä luni inainte de inceputul anului
scolar in care doresc sA fie admisi a participà la
cursurile de repetitie.
Art. 197. Afarä de cei cari vor cere singuri,
ministernl va putea dispune din oficiu, In urma
avicului inspectorului, sa fie trimisi la cursurile
de repetiVe si acei membri ai corpului didactic-
cari s'an constatat, la inspectiunile fAcute, ch
42 ItEouLkatEN FE
nuJriai poseda cunostintele necesare, ori sunt
lipsiti de meto
Art. 198. Invätorilor i institutorilor in-
voiti sau trimii sà urmeze cursurile de repeti-
tie li se vor face lectiuni de religie, lirnba ro-
mink aritmeticA i geometrie. istorie, geogra-
fie si stiintele fizico-naturale. dupa programa
.analiticà a scoalelor primare.
Lectiunile se vor face de profesorii respec-
tivi ai scoalei normale la care se vor infiinta
cursurile.
Vor fi cel mult 15 lectiuni de fiecare obiect
si se vor tine in afara de orele de clasa.
Paralel cu aceste lectiuni, invatatorii i insti-
tutorii vor asistá la cursurile scoalei de aplica-
Vune i vor fi pusi sä facA lectiuni sub contro-
lul invAtatorilor scoalei sau directorului e*.
Ordinea in care invatätorii sau institutorii
vor asistà la cursurile scoalei de aplicatiune
vor face lectiuni cu fiecare clasti sau divizie In
parte, ori cu clase sau diviziuni unite, se stabi-
leste de profesorul de pedagogie, care poate Ina
-orice alta dispozitiune. in ce priveste
ca acestea sA tie cat se poate mai profitabile
pentru cei inscrisi la cursuriie de repetitie.
Art. 199. Dupa terminarea cursurilor, insti-
tutorii i invatAtorii vor fi supusi Piaui examen
.-oral din materiile asupra carora li s'au fäcut
lectiuni.
Sunt scutiti de acest examen membrit corpu-
lui didactic cari au cerut singuri sä fie inscrisi
Ja cursurile de repetitie.
Examenul se va tine sub presedintia unui in-
spector al invätámântului primar, delegat de
aninister, Din corni-tiune va face parte si direc-
torul scoalei normale respective. Se vor pro-
-clama reusiti acei cari vor dobAndi nota 6 mini-
mum la practice pedagogicA si media examenu-
lui oral cel putin 6, nici una din notele din cari
rezultä nellind inferioarä lui 5.
Art. 200. In raportul cu care se va inainta
rezultatul cursurilor de repetitie se vor men-
tiona institutorii si invätitorii cari vor fi cAzut
sub prevederile ultimului aliniat al art. 74
Ain lege.
Art. 201. Institutorii i invattitorii inscrisi
la .cursurile de repetitie vor locui in internatul
scoalei normale si vor avea intretinerea. Trans-
portul pe caile ferate il vor aveà in socoteala
ministerului. Suplinirea catedrelor pentru tot
timpul cat vor frecuenta cursurile ii privesc pe
titulari.
Art 202. Profesorii scoalei normale vor fi
plàliti pentru lectiunile ce vor face institutori-
lor j invätätorilor in3crisi la cursurile de re-
petitie. Orele acute se vor plati dupa norma
stabilita pentru orele suplimentare in legea ago-
pra Invatámântului secundar.
Art. 203. Tot in interval perfectionärii
www.digibuc.ro
membrilor corpului d dactic primer sunt confe-
rintele soil are si cercurile culturale.
Participarea la conferintele scolare i cercu-
rile culturale este obligatorie ; absentarea ne-
motivatä atrage dupa. sine retinerea corespun-
zat are a lefei.
Art. 204. Coaferintele sunt de (loud feluli :
generale, pentru institutori i invätätori ; par-
tiale, pentru institutori.
1. Conferintele generate se vor tine in va-
canta Pastelor, in orasele de resedinta ale jude-
telor. Eie vor Incepe in ziva de Joi dupii Paste
vor durd 7-10 zile ; durata lor exacta se va
fixa in fiecare an de minister i rin desiziune
miniaterialä.
Chestiunile cari vor forma obiectul acestor
conferinte se hotarafc in fiecare an de minister
prin inspectoratul scoalelor primare si se aduc
la cunostinta inembrilor corpului didactic cu
cel putin douä luni inainte.
Toti invatatorit institutorii fiecärui judet
vor fi impartiti in sectiuni de cel mult 60 mem-
bri. Una din sectiuni va fi prezidatä de revizor,
celelalte de inItitutori delegati de inspectoratul
inva tämântului primar si normal primar.
Inspectorii scolari sunt detori, fiecare in ch.-
cumscriptiunea lui, sA. viziteze cAteva din loca-
litátile In cari se in conferinte generale.
2. Conferintele partiale sunt lunare.
Toti institutorii unei comune se vor impärti
in sectiuni de cite cel mult 20 membri una.
Fiecare sectiune Iti va avea prezidentul sau,
numit pe un an de reviz irul scolar in unire cu
inspectorul circunalcriptiunii.
Conferintele partiale se vor tine odatä pe fie-
care lunä, afarä de Iulie i Augu it, si la scoala
care va fi mai la indemina membrilor sectiunii.
Chestiunile ce se vor trata in acelte confe-
rinte se fixeaza de inspectorat t se comunicä
din timp presedintilor prin revizoratele sco-
tare.
Cuvântärile si discutiunile urmate se vor
notd in procese-verbale, ce se vor comunica in
copii revizoratului respectiv la sfdrsitul fieearei
Lucearile mai de valoare, aprobate de in-
spectorat, se vor putea publica in Buletinul
rninisterului.
Art. 205. Cercurile culturale sent intruniri
invät.atoresti, fäcute cu indoit scop :
a) Perfectionarea membrior corpului didac-
tic rural, prin lArgirea sferei lor de cunoAinte;
b) Ridicarea starii morale a sâtenilor, prin
cultivarea in ei a sentimentelor frumoase si a
celei mateciale, prM imbogatirea mintii lor cu
cunostinte practice.
Art. 206. Un cerc cultural e alcatuit de In-
v itätorii a cel mutt 9 scoale
In fixarea cercuritor culturale, revizorul va
tine searnä ca fiecare sä cuprinda o scoall in-
 AMEN1 h 43

zestrati cu biblioticä scolarä i ca distanta cea
mai mare dela cea mai depärtatä scoal5 la cea
din centrul cercului sà nu treaca de 10 kilo-
metri.
Fiecara cerc va evea un prezident numit de
revizorul scoter dintre invàtatorii cu titlul de-
finitiv ai cercului.
Art. 207. Membrii unui cerc vor tinea, pe
rând, la fiecare din scoalele pe cari le cuprinde,
in una din Duminicile fiedrei luni, dela Sep-
temvrie Oita la Maiu inclusiv, cate dou5 se-
dinte una intimA si alta publia
Cea public5 se tine cu sätenii in ore'e ante.
meridiane, dupä asistarea la serviciul divin,
cea intim5 in orele postmeridiane.
In sedintele publice se vor tratá chestiuni de
..acelea cari pot contribui la atingerea celui
al doilea scop urnarit de cercurile culturale.
Chestiunile se aleg de membrii cercului, ti-
nindu-se socotealà de nevoile localit5tii unde au
85 fie tratate. Revizorul poate aproba sau mo-
difica alegerea fácutà.
In sedintele intime se vor discuth chestiuni
pur didactice, cari se vor hot5r1 de revizorul
scolar.
De activitatea cercurilor, presedintii vor in-
forma regulat pe revizorii lor scolari.
Revizorul scolar e dator sä viziteze in fiecare
an cercurile culturale din judetul sau ì s5 tin5
in curent ministerul cu tot ce se face in ele.
Art. 208. Toate dispozitiunile contrarii regu-
laméntului de fat5 sunt abrogate d n momentul
promulgärii lui.

IN DICE ALFABETIC.
A Drepturile i datoriile corpului didactic
Actele scutite i cele supuse legit tim- primar . ..... . . art. 171, 176, 180.
brului art 2.
Ducerea Ia bisericA ..... . art. 62, 79.
Admiterea elevilor in scoalele nor- Durata studiilor in scoalele rurale . . art. 49.
male art 416, 119. Durata studiilor in coalele urbane . . art. 74.
Admiterea la examenul de definitivat . art. 161, Durata cursurilor in scoalele de apli-
162.
catie art 103
Amanarea primirii in scoara . . . . art. 5.
Amendarea pentru absente art 28,
29, 30, 31, 32, 33, 34, 35. Examenele art 119,
Atelierele scolare art 70, 71, 81. 120, 121, 122, 123, 124, 125, 126, 127, 128,
Avizele de chemare art 15 bis, 129, 130. 131, 132, 133, 134, 135, 136.
Avize de inscriere la scoal5 si amen- \Examenul de definitivat . . . . . art. 152,
dare pe viitor art 49, 20, 21. 153, 154, 155, 156, 157, 453, 159, 160, 162,
163, 164. 165, 166, 167.

Cataloag el e art. 24, 26.

Cercurile culturale art. 205, 207. Grädina scolard i cämpul de cultur5 . art. 63.
Circumscriptiunile scolare . . art. 8, 10, 11, 64. 65, 66, 66 bis, 67, 80.
12, 44. Griidina de copii art 100, 101,
Coinisiile discip'inare art 188, 194.
Concedille art 177, 178.
Conferintele . . . . . . . . art. 203, 204. Incalzitul locuintei diriginti or si di-
Controlul scoalei de aplicatie . . art. 106, 107. rectorilor art 71, 82.
Corul bisericesc . . . ..... . art. 62.
-Cursurile pentru adulti . . art. 95, 96, 97, 98.
lncetarea cursurilor tu coalele nor-
male . art 118
Cursurile de repetitie art 195, 202. Inflintari de scoale urbane art 73.
Infiintäri de s-oale rurale si de cAtun art. 44,
45, 46.
Datoriile dirigintilor art 72. Infiintarea de scoale primare supe-
Dispense de taxe scolare art 4 Hoare art 93, 94.
Dispensa de scoalä art 5 Inscrierile . . . . . art 9, 22, 23, 25, 56, 77.
_Domiciliul institutorilor inváTáto- Inscrierea la concursul de admitere in
rilor art 179 scoalele normale . . art. 110, 411, 113, 114.

www.digibuc.ro
 44 sain.A.MENTE

Inspectiile sanitare art 58.

InvAtAmfintul practic agricol. . . art. 64, 65, Piimintul de cult. al ac. . . . . . . art. 63..
66, 67, 68, 69. Pedepsele corpului di 'actin. . . art. 181, '183.
InvAt5mintul complimentar . . . . art. 87, 184,185, 486, 187.
88. 89, 90, 91, 92. Pierderea directiei art. 84, 85, 86.
InvAt. primar (unde se cla). art 38. Permutarea invatatorilor la orase.art. 168, 169.
InvAt. ac. mixte ai de fete. art. 26. Prescrierea efect. pedeps.. ..... art. 193..
Procedura la darea in jud. a inst. ai invât.
art. 187, 189.
Listele de recensämânt . . ..... art. 13, Promovarea elevilor art 40, 117.
14. 15, 15 bis, 16, 17, 18.
Locuinta dirigintilor art 72.
Lucrul de manä art 59, 60. Rotatia art 42, 43.
Registre i imprimate art 3.
Remize perceptorilor art 32.
Materiile de invätbnant In acoalele pri-
mare art 39. Scoaterea la pensie din oficiu . . , . art. 170-
Meteriile de invätimfint in Icoalele nor- Scutiri de scoald contra legii art 7.
male . . . . ........ art. 109.
Motivarea absentelor . . . . . art. 26, 27, 34.
Statele personale art 182.
Societati cooperative acolare . . art. 180-
Suspendari de cursuri . art 55, 69-
Susp. de pedepse i ridic. lor . . . art. 492.
Num5rul invätiltorilor art 57, 61.
Numirea ajutori/or la acoalele de cil-
tun art 47, 48. §coalele normale . art 102, 103.
Numirea directorilor c. urb ..... att. 83. §coalele de ap icatie ... ..enarat. 104.115.
Numirea maestrelor de lucru manual . art. 59. §coala normali a azilului
Numirea 1nvà i instit. . . . . . . art. 75, Do+ronau art 112.
140, 141, 142, '143, 144, 145, 146, 147, 148, Seatorile art 99.
149, 150. '151.
Numirea corpului didactic la acoalele
de aplicatie art 105 Taxe acolare art 3, 4.
Idem la Icoalele normale . art. 137, 138, 139. Termenul de execut. a amenz. art. 32.
Trecerea elevilor din acoale rurale in
o cele urbane art 78.
Obligativitatea invätfimantului;art.1, 6, 7,36, 37. V
Orariile tip art 41 Vacante i siirbütori . . . art. 50, 51, 64, 76

REGULAMENT
PERU ADMINISTRATIA INTERI9ARÄ A $COALELOR PRIMARE URBANE, DIN 16 APRILIE 1904,
CU TOATE MODIFICÄRILE ABUSE PANA LA 15 SEPTEMYRIE 4908

CAPITOLUL I Fiecare clasi va aveà de regulá un institutor

Dispozitiuni generale.
Art. I. Scoalele primare urbane sunt acoale
de bâieti sau de fete, sau acoale mixte. Sub niei
tin cuvânt nu se vor inscrie bdieti in acoalele
de fete, nici fete in acoalele de babli.
Fiecare Icoalä primará urbani va avea o cir-
cumscriptiune determinatä a orasului.
Art. 2. Cursurile dureazá 4 ani ai se Impart
In 4 clase : clasa I, Il, III ai IV.
§coalele mixte nu au deck clasele I ai
deosebit; vor putea insi functiona ate douä
clase unite sub un singur institutor, cand nu-
mârul acolarilor din ambele clase unite nu va
trece peste 60.
Art. 3. Ministerul va alcàtuì, prin inspecto-
ratul invritimântului primar, câte un orar tip
pentru Icoalele de baieti, de fete ai mixte, cu-
prinzAnd distribuire) obiectelor de inviitâmânt,
pe zile ai ore, pentru fiecare clash' (art. 41 din
regulamentul legii).
Acest orar se va intocmi pe baza numiirolui

www.digibuc.ro
 REo ULAMEN1E
ore destinat pe saptamAna fiecarui object de
tnvatamant prin programa analitica
Nici o modificare nu se va putel face in orar,
in nici o scoala, decat ea autorizarea speciala a
inspectorului de circumscriptie, data in urma
-aprecierii motivelor invocate.
Orarul tip nu va avei caracter obligatoriu
pentru scoalele de aplica tie depe langi scoa-
lele normale de invatatori i invatatoare.
Directorii acestor scoale de aplicatie vor
putel face modificarile necesare, in vederea
practicei pedagogice a elevilor normalisti.
Art. 4. Sistema de functionare a institutori-
lor si a institutoarelor va 6 rotatia cornpleta
.sau partiala, conform art. 42 si 43 din regula-
anentul legii.
CAPITOLUL II
Inscrierea.
Art. 5. Inscrierea copiilor in scoalele pri-
'snare urbane se face intre 25 si 31 August al
ecarui an, in liste intocmite pe clase, cu
toate notarile cerute de matricola, dupa mode-
lui stabilit de minister (anexa I). Reprezentan-
Ailor legali li se ingadue sa-si inscrie copiii la
scoalA cel mult Oita in ziva de 3 Septernvrie
-exclusiv.
Art. 6. Toi institutorii i toate institutoa-
rele scoalei sunt datori al del ajutor directiei
4a facerea inscrierilor.
Art. 7 . In listele de inscriere se tree, in or-
dinea de mai jos, pana la compleilrea locurilor
d in salele de deg :
a) Ca inscrisi de drept, toti scolarii cari au
frecuentat scoala in anal precedent si. formeazi
-contingentul vechiu al scoalei, afara de absol-
-venti s,4 de aceia cari nu mai sunt supusi obli-
ativitáii; in aceasta categorie intrà i strainii
vari au urmat in tot cursul anului si au fost
prezenti la examen, dacä la 25 August, cel mai
tirziu, vor declara in scris el voese a urml
mai departe ;
b) Copiii rornani, ai cäror pirinti sau tutori
au locuinta in comunl i cari sunt inscrisi de
bunavoie de reprezentantii Mr legali;
e) Copiii romani, ai caror OHO sau tutori
1.0 au locuinta in comuna i carì sunt inscrisi
d e bunavoie de reprezentantii Mr legali;
d) Cei inscrisi din oficiu in vederea :
1. A listelor trirnise de revizor a copiilor pre-
gatiti in familie sau in institute private re-
cunoscute de Stat, cari nu s'au prezentat, sau
nu au reusit, dupa doul incercani facute, la exa-
anenele de fine de att. si
2. A. listei de recensamant.
Art. 8. Scolarii din contingentul vechiu se
trec In capul listei, in ordinea Mr din situatiu-
nile definitive. Incheiate la finele anului scolar
precedent, notandu-se in dreptul fiecarui nume,
www.digibuc.ro
45
in loc de a se completà runricile, matricula in
care e i numarul sub care este inscris.
Art. 9. Inscrierea copiilor de sub lit, b ì o
se face pe baza declaratiunilor verbale ale re-
prezentantilor legali ai copiilor. Bra a li se cere
declaratiuni in scris.
Acesti reprezentanti au a prezenth actele de
nastere, de vaccina si de studiu si a da toate
celelalte indicatiuni cerute de matricull si de
listele inscrierilor.
Directorul sau institutorul trece imediat tn
lista toate datele cerute, vizeaza aetele prezen-
tate, cu notarea :
Bdiatul (fata) s'a
inscris astazi luna
anul clasa
(L. S.) Director,
si inapoiaza actele celor in drept ; iar acestia
r.
semneaza de primirea Mr in chiar lista inscrie-
ilor.
Dada' inscrierea s'a fäcut pe baza unui certi-
ficat de dada, eliberat de o alta tecalI, acel cer-
tificat se va pastrà in arhiva scoalei, in dosarul
relativ la inscriere (dos. 2).
Lipsa actului de nastere si de vaccina nu con-
st tue un motiv de neinscriere ; directorul va
acordl in asemenea cazuri un termen pentru
prezentarea lor.
Copilul lipsit de actul de nastere nu se va
inscrie totus, dada nu pare a aveA varsta legiu-
ita de 7 ani si nici nu pare destul de desvoltat
spre a i se puteA acordi dispensa de varsta.
Ca acte de nastere in regula servese gat ex-
tractele depe registrele starii civile cat si bu-
letinele de nastere.
Pentru copiii lipsiti de actul de vaccina,
fara senm de a fi fost vaccinati, directiunea va
interveni indata dupa terminarea inscrierilor
la primarie, spre a se lua de urgenta cuvenitele
masuri de vaccinare.
Art. 10. Pentru inscriere se cere varsta le-
gala a obligativitatii, adica de 7 pAna la 14 ani.
Pentru inscrierea in tlasa I, directiunea
scoalei poate acordi dispense In minus pana la
6 luni, daca copilul este bine desvoltat.
Dispensele Oita la un an se pot acordá de
catre revizorul scolar.
Copiii pot fi retinuti la scoala pana la vArsta
de 15 ani impliniti, in cazurile prevazute la
art. 5 si 6 din regulamentul legii.
Peste aceastä varsta de 15 ani, nimeni nu
poate fi obligat a urml la scoalli. FiAmane Insi
la aprecierea directiunii inscrierea acelor cari,
trecand cu varsta peste 15 ani, dorese sa con-
tinue cursul invatilmantului primar.
In caz clad directorul scoalei nu admite In-
scrierea, se poate apeli la revizor. Directiunea
mai poate de asemenea inscrie pe cei cu virsta
 46 ThEnULAMItYlE
mai mare de 15 ani, in cazul previzut de art. 15
din reguldmentul de fatä.
Art. 11. Certificate le de studii in baza cirora
se face inscrierea in alte clase deck I sunt :
a) Certificatele de promovare dela oricare
scoalä primaril publici urbana din lark fie ca
copilul a fost scolarul scoalei publice dela care
emani certificatul, fie ca a depus acolo examen
ca pregitit in familie sau in institute particu-
lare, conform art. 9, 13 si 25 din regulamentul
invitamantului privat ;
b) Certificatele de promovare dela scoalele
primare publice rurale, dupri normele de
mai jos :
Certificatele dela scoalele rurale cu 4 inviird-
tori au aceeas valoare ca i certificatele dela
scoalele urbane.
Certificatele dela celelalte scoale rurale se
echivaleaii cu cele urbane, dupa regula urmi-
toare: absolventii a douä clase rurale vor fi ad-
misi in clasa a doua urbani, absolventii a trei
clase rurale vor fi admisi in clasa III i cei cu
4 elac.e rurale in dasa IV urban(' (art. 78 din
regulamentul legii). Elevii cari au terminat
clasa I la o scoalä rurali cu dona i trei postur
vor fi inscrisi in clasa II urbani; iar cei cari au
terminat clasa I la o scoala rurali cu un post vor
putei fi inscrisi in clasa II urband numai in
urma unui examen de inscriere ;
c) Certificatele de promovare dela institute
private, eliberate in conformitate cu art. 20 din
regulamentul invAtimantului privat.
Art. 12. Cand data certificatului prezentat
arati o intrerupere dela studiu mai mare decit
un an seolar, scularul se va supune la un exa-
men de inscriere asupra materidor clasei pen-
tru care po-edi certiticat.
Examinarea se face intre 25 August si 3 Sep-
temvrie exclusiv, in prczenta directorului si a
institutorului care va predd in clasa in care co-
pilul doreste si intre. Cand institutorul acestei
clase este insus direetorul, al doilea examinator
va fi institutorul clasei imediat inferioare.
Examenul se face numai a-upra limbei ro-
mine i aritmeticei, si este orah
Suma notelor date de director si institutor,
prin cloud, di nota obtinutä de elev la
fiecare obiect.
Daci scolarul obtine notele sp-ecifieate la
art. 82 pentru promovarea scolarilor regulati,
el se va inscrie in clasa urmitoare ; iar in caz
contrariu se va inscrie ca repetent in dasa pen-
tru care posedi certificatul.
Cand certificatul emanä dela o scoalii ruralä
cu mai putin de 4 invitatori, iar data sa aratil
o intrerupere dela studiu mai mare deck un an
scolar, atunci examenul se face dupi norma de
.mai sus, asupra limbei romine si aritmeticei,
dupi programa clasei rurale pentru care sec-
larul posedi certificat si, in caz de reusiti, el se
www.digibuc.ro
inscrie. potrivit art. 42, in clasa deja terminatri
la scoala rurali ; lay in caz contrariu, in dasa
imediat inferioarä.
Elevii cari au terminat clasele II, III si IV la
o scoali rurali, firri a fi intrunit media de pro-
rnovare, vor pu lea fi inscrisi in clasele II, HI d
IV urbane, ash cum se prevede la art. 11 din
regulamentul de fata, trecand un examen de co-
rigenti asupra materiilor la cari nu au intrunit
nota de promovare. Acest examen se va tine in
prezenta directorului scoalei si a institutorului
care Ira' predi in clasa in care copilul doreste-
sa intre, dupi norina stabiliti la art. 12.
Rezultatele tuturor acestor -examene se con-
seinnä intr'un proces-verhal, Incheiat pe con-
trapagina petitiunii (netirnbrati), ce s'a adresat
directiunii i in care se specifici notele date de
fiecare examinator la fiecare obiect. Petitia se
pistreazi la acte, iar in matriculh se noteazi ci
inscrierea s'a !lent pe baza examenului de in-
scrisre, adhugandu-se numirul si data de inre-
gistrare a petitiunii.
Pentru acest examen nu se pliteste nici
taxi.
Art.13. Copiii romani cu certificate de studiu
din sträinitate, ai ciror reprezentanti legali cer-
inscrierea lor in scoalele publice primare ur-
bane, sunt supusi. tot in zilele de 25 August
pani la 3 Septemvrie exclusiv, unui examen de
limba romani, aritmetici, istorie i geografie,
pentru clam care precede pe aceea in care se
cere inscrit rea i se inscriu in elm in care aa
dovedit ci meriti.
Examenul se va face in fata tuturor institu-
torilor scoalei, inbtituiti in comisione, dupi-
norniele stabilde prin art. 0-8 din regulamen-
tul pentru exarnenul de invitimant primar al
copiilor pregititi in familie sau in institute pri-
vate recunoscute de Stat.
Rezultatul examinirii se consemni intr'un
proces-verbal, incheiat pe contrapagina petitiei,
asa cum se specifici la art. 12, alin. VI.
Taxa ce se va depune va fi de 20 lei, cand se
cere depunerea examenului numai de o clasi,
de 40 lei pentru doua sau trei clase.
Ministerul poate acordá dispensi de taxi.
Produsul taxelor se imparte conform regu-
lamentului i legilor speciale.
Sträinii cu certificate de studii din striini-
tate pot fi achnisi la examenul de in ;criere, nu-
mai dacil vor mai fi locuri disponibile lii scoalä.
Exarnenul se tine in conditiile de mai sus.
Art. 14. Examenul de inscriere nu se tine
decat pentru cezurile previiute la articolele
precedente si la art. 26.
Trecerea lor nu di dreptul la certificate, ci
numai la matriculare ca scolari regulati.
Art. 15. Pot fi inscrisi printre elevii regu-
lati ai clasei a pa tra primare absolventii invi-
tamantului primar urban si rural, cari nu s'au
 RE LIAMLNTI:
putut Inscrie in clasa tnUiia secundarä, sau cari
au cAzut la concursul de admitere in scoalele
normale i in seminarii j doresc sä repete acea
clasä.
In lista de inscriere i in matricule se va
nota cä sunt Inscrisi pe baza art. 15 din regu-
lamentul scoalelor prirnare urbane, avind cer-
tificatul de absolvire ea No.... dirr
dela scoala
In privinta datoriilor si a penalità tilor, acesti
scolari vor fi considerati ca toti ceilalti scolari
regulati, cu singura exceptinne cä conditiunile
legii eu privire la obligativitate fiind Indeplinite
de ei, nu se vor aplicd reprezentantilor lor le-
gali amenzile prevatute de lege pentru ab,eate;
ei Insä pot fi eliminati de catre consiliul ;eclat',
in caz de neglijentd sau rea purtare.
Dupà examenul de absolvire, directia scoalei
va puted elibera elevului un nou certilicat de
absolvire, dacil reprezentantii lui legali o cer,
cu notele obtinute cu prilejul repetärii acestei
clase ; in acest cat, insii, certificatul cel vechiu
se va anula.
Ace-,ti elevi nu vor puteá fi premiati.
Art. 16. §colari auditori nu se primesc sub
nici un cuvant.
Art. 17. Reprezentantii legali, cari voesc sd
deà copiilor instructiune in familie, sau Inteo
institutiune privatä recunoscutá de Stat, sau
cari voesc sä inscrie copiii lor intr'o scoalà din
altà circumscriptie deck aceea in cari sunt tre-
cup, sunt datori sä declare aceasta in scris la
directiunea scoalei din ciecurnscriptia lor, tot
in intervalul inscrierilor dela 25 August [Anil
la 3 Septemvrie exclusiv.
Aceste declaratiuni vor forma un dosar se-
parat al declaratiunilor cerute prin art. 22
din regulainentul
In cazul retragerii unui copil dela scoala la
care a urmat in trecut, se va liberá la cerere,
de cdtre directiunea acelei scoale, un certificat
de clasä din condica cu matc6, potrivit art. 94.
Totodatä sunt notati ca stersi din lista de in-
scriere acesti copii retrasi din scoalä.
Certificatele de clash' se inainteazA direct de
cAtre directorul scoalei unde a urmat copilul,
directorului sau dirigintelui scoalei unde re-
prezentantul legal a declarat efi-1 permutii fie
in aceeas localitate cu scoala, fie in altS. loca-
litate.
Art.18. Panä la 1 Octonivrie, cel mai tdrziu,
directiurdle Scoalelor vor trirnite revizorului o
listä de toti copiii ai dror reprezentanti legali
au Meat declaraiunile prevdzute la articolul
preceden t.
Aceastä listä va cuprinde toate indicatiunile
din foaia de recensärnánt No. I a copiilor in
vdrstà.de scoalà.
La finele anului scolar, cu ocaziunea exame-
nelor de invätämfint primar _al elevilor pregä-
www.digibuc.ro
47
titi in particular, revizorul va controla daeä
copiii cuprinsi in aceastä listà s'au inscris pen-
tru trecerea examenelor preväzute la art. 11
din lege, sau dacA s'au inscris in altä scoalà
publica.
In cazul când révizoru, va gäsi in lista de-
claratiunilor copii trecuti in o scoala publicd
sau privatä din circumseriptiunea altui revizor,
el li va comunica lista acestuia.
Art. 19. Dacä contingentol vechiu al scoalei,
stabilit definitiv in urma declaratiunilor dela
articolele precedente, impreund cu contingentul
celor inscrisi de bunävoie, di! un numiir astfel
incat sà mai rdmand locuri suficiente In siRile
de clasä pentru toti copiii ce mai urmeatà a fi
inscrii din oficiu, atunci directiunea scoalei va
inscrie pe toti copiii in varsta de scoalä, fàrà
alte excePtii decdt acele prevfitute la art. 5 si 6
din regulamentul legii.
Lipsind insä spatiul trebuitor pentru inscri-
erea tuturora, atunci inscrierea din oficiu se va
face observandu-se urrnatoarele conditiuni de
ordine :
f. In vederea listelor trirnise de revizor :
a) Coptii scutiti in anul scolar precedent de
a urnid la scoala publica din circumscriptiunea
lor. In baza declaratiunii cg vor fi inscrisi in
altà scoalä publicS, si cari nu s au inscris in
urmä in nict o scoari, fie publicä, fie privatä,
nici nu s'au prezentat la examenul anual pu-
blic si nici nu au justificat lipsirea ;
bl Copiii scutiti in anul scolar precedent de a
'Irma la scoala publicä, in baza declaratiunii cà
vor fi pregätiti in famine sau institute pri-
vate recunoscute de Stat, si cari nu s'au pre-
zentat la examenul anual (art. 10 si 21, ann. II
din regulamentul pentru examenele de inv4ft-
mânt primar ale copiilor pregiititi in familie
sau institute private recunoscute de Stat) si nu
au justificat lipsirea ;
c) Copiii pregfititi in famine sau in institute
private recunoscute de Stat, cari n'au reusit la
examen dupä cloud incercári facute fie la woe-
lele Statului, fie in institut, in fata delegatilor
(art 28 din regulamentul pentru examenele de
invä tämânt primar ale copiilor pregititi In fa-
milie, etc.).
Copiii odatä inscriti din oficiu, pentru moti-
vele de sub ltterile a, h, c, nu mai pot fi retrasi
din sc alä in decursul acelui an social', sub cu-
vdnt eh' vor fi pregatiti in familie sau In insti-
tute particulare; iar reprezentantii lor legali
continuä a fi supusi amenzilor scolare conform
legii.
II. In vederea listei de recensämilnt :
a) Copiii mai mici ai pärintilor cari au mai
multi copii in varstä de scoalä ;
b) Copiii cart au dom ciliul mai aproape de
scoalà (art. 15 din lege).
Cdncl scoala este mixtä, .e Inscriu mai intài
 18 RE MLAMENTE
biietii, in ordinea aritati, apoi fetele, dupä
.aceleasi norme.
Inscrierea din oficiu se face in ultima zi con-
sacrati inscrierilor, dupi arniazi.
Art. 20. La 3 Septemvrie directiunea scolei
tramite revizorului lista copiilor cari au 11-
mas neinscrisi din cauza lipsei de locuri, cu in-
dicatia exacta a domiciliului fieciruia i cu
mentiunea &ea este din cei pentru cari s'a ce-
_rut inscrierea de bunivoie, sau din cei cari ur-
mau si fie inscrisi din oficiu.
Revizorul va cerceti cari sunt scoalele in
cari mai sunt locuri disponibile i va impArti
pe copii la scoalele cele mai apropiate de domi-
ciliul lor, avAnd in primul loc in vedere pe
ai ciiror reprezentanti cer inscrierea de
bunivoie.
In caL rand nu se va gisi locuri i vor ri-
mine copii pe din afari, el va raporti minis-
terului, arAtAnd numärul copiilor rämasi ne-
inscrisi, spre a se avei in vedere la infiintarea
de clase, incunOiintind i primäria, pentru a
ingriji de localurile i mobilierul necesar.
Art. 21. Mai rimionAnd locuri disponibiie in
sillile de clasit, in urma inscrierii tuturor copi-
ilor in virsti de scoalä i supusi
se vor inscrie copiii de striini, ai ciror repre-
zentanti legali vor fi obligati ca pini la 15 Sep-
temvrie si prezinte directiunii recepisa de
plata taxei fixate prin art, 3 din regulamen-
tul legii, daci nu vor fi obtinut dispensa mi-
nisterialä.
Aceasti dispensi se obtine dui cererea este
insotitä de un certificat de paupertate, liberat
comuna unde domiciliazi sträinul i vizat
de cassieria judetului respectiv. pentru cei ce
locuesc in orasele capitale de judet ; iar pentru
cei ce locuesc in comune urbane neresedinte de
judet, numai de perceptia locali, aritindu-se
-clar dirile ce plitesc &are Stat, judet sau
nomuni.
Cererea de dispensi se adreseazi ministeru-
lui prin directiunea scoalei unde urmeazi co-
pilul sau unde reprezentantul legal voeste si-1
inscrie. DIrectiunea este obligati' a primi ce-
rerea si a o inainti ministerului. Orice cerere
de dispensi adresati direct ministerului se va
consideri ca neprimiti.
In cazuri exceptionale, mini terul poate a-
cordi dispens& de taxi, conform art. 4 din re-
gulamentul legii, si la persoane cari nu produc
certificate de paupertate ; asemenea cereri se
adreseazi tot prin directiunea scoalei, care ina-
intAndu-le va da explicatiunile ce va gási ca
aunt necesare.
Copiii Rominilor din alte lid nu sunt supusi
la taxe scolare.
Art. 22. Pentru a asiguri regulata plat& a
taxei, in ratele si la epocile fixate prin art. 3
din regulamentul leg ii, lirectiunile scoalelor
www.digibuc.ro
vor avertizi pe pirintii copiilor cari n'au pli-
tit taxa la termenele hotirite.
Dario pAni in 15 zile dup.& avertizi, ei nu
prezenteazi recepisa de consemnare a sumei res-
pective pe seama Casei §coalelor, copiii vor fi
stersi din matricula scoalei.
Art. 23. Intre 25 August-3 Septemvrie ex-
clusiv se vor tinei :
. Examenul previzut la art. 34 din regula-
inentul legii, al copilor din scoalele publice
cari au lipsit motivat in ultimul trimestru
scolar.
Examinarea se va face de citre institutorul
care a predat in clasa pentru care elevul depune
examen si din materble de invitimAnt previ-
zute pentra tntregul an scolar.
Institutorul va fi asistat de directorul scoa-
lei, si in cazul cand insus acesta va fi predat in
clasa pentru care elevul di examen, va fi asistat
de un alt coleg.
Notele obtinute se vor trece in catalogul res-
pectiv in rubrica trim. III i c ele se va cal-
culi media, conform art. 81 din regulamentul
de fati.
2. Examenul de absolvirea cursului primar
al elevilor cari au lipsit motivat la Iunie. Acest
examen se va tine in conformitate cu art. 79
din regulament.
Examenele previzute la punctele 1 si 2 se
tree la scoalele unde au urmat elevii in cursul
anului precedent. Revizorul scolar, in vederea
motivelor invocate, poate aprobi trecerea exa-
menului la altä
3. Examenul elevilor pregititi in farnilie sau
in institute private recunoscute de Stat, cari au
lipsit motivat la examenele de fine de an si au
aCtorizarea ministerialä de a depune examenul
la inceputul anului scolar urmitor.
Acest examen se va tinei conform regulelor
stabilite prin regulamentul pentru examenele
de invitimint primar ale copiilor pregititi in
particular.
Art. 24. Directiunea, in intelegere cu insti-
tutorii scoalei, fixeaza zilele i orele examene-
lor mai sus previzute i anunti prin afipt pro-
grama examenelor astfel stabilitä.
Art. 25. Orice cerere de inscriere ce se pre-
zinti dupä 3 Septemvrie exclusiv nu va fi pri-
miti deck daci va vent cel mult pia la 15
Septemvrie, &el mai sunt locuri disponibile IL
clasa pentru care se cere inscrierea si dad
directiunea giseste valabile motivele intir-
zierii.
In contra hotiririi directiunii se poate face
apel la revizor.
Art. 26. Permutarea scolarilor in cursul a-
nului dela o scoali la alta, in cazul de schim-
barea domiciliului, se admite de citre direc-
tiunea scoalei la care se prezinti cererea, In
baza unei adeverinte a scoalei unde a urmat co-
 BEGUIAMENTE
pilul; aceastA adeverinta se dA pe coalä libed,
e prevAzutA cu No. de ordine din registru i cu
sigiliul scoalei i cuprinde intreaga situatiune
scolarA dobändità, et, ariitarea volumului matri-
culei si a numärului sub care este matriculat
cu toate notärile cerute de matricula.
Direatorul scoalei unde urmead copilul are
dreptul sA refuze liberarea acestei adeverinte,
dacä constatä c strAmutarea de domiciliu a co-
phului nu este realä.
Dad permutarea se face inainte de epoca
därii notelor trimestriale, rubrica trimestrului
matricular, la scoala unde elevul se prezinta,
rAmAne in alb si nu se calculeazä in media a-
nuald; iar dacä permutarea se face dupä epoca
clArii notelor, acele note vor fi trecute in ma-
tricula scoalei unde s'a permutat eleyul i vor
intrA in calcularea mediei lui anuale.
In adeverintä va notà i numarul absentelor
motivate, nemotivate i amenzi fäcuie de elev
'Ana in ziva permutärii sale, spre a se tine
seara de dAnsele la .scoala unde se permutä.
A deverinta de permutare se inainteazä direct
directorului sau dirigintelui scoalei unde re-
prezentantul legal a aratat cA se permutä ele-
vul. TotdeodatA directorul comunicA
scolar declaratia de permutare a c6pilului,
indicand in raportul : numele copilului,
clasa in care a fost, numele, profesia i domi-
cibul exact al reprezentantului legal.
Permutarea scolarilor in cursul anului dela
o scoalA la alta, pentru alte motive decit acelea
a schimbärli domiciliului, se hotäräste, apre-
ciind motivele, de revizor, si in apel de inspec-
torul de circumscriptie.
Permutarea ca pedeapd este reglementag
prin aTt. 67.
Permutarea scolarilor in cursul anului dela
o scoalA ruralä la una urbanä se admite de di-
rectiunea scoalei la care se prezintA cererea,
dupä urmätoarele norme :
a) Un elev din elm I dela orice scoalä ru-
ralä va fi inscris in clasa I urbana ;
b) Un elev din clasa II ruralA se va inscrie
in clasa II urbanA, dacä a frecuentat vreo scoall
cu doi sau mai multi invätätori i dacä stránau-
tarea se face pAd la finele trimestrului I; elevii
din clam II rurali dela scoalele cu un invritä-
tor se vor inscrie in clasa I urbanA ;
0) Elevii din clasa III dela orice scoall ru-
ralA se vor inscrie in clasa II ;
Cei din clasa IV se vor inscrie in clasa III;
el Cei din clasa V se vor inscrie in clasa IV.
Art. 26 bis. Copiii romAni ea certificate de
clasA, eliberate la finele anului scolar precedent
la scoalele publice, i cari dela inceputul anului
scolar curent s'au pregAtit in institute private,
vor putd fi permutati in cursul trimestrelor I
si II la scoalele publice, dad mai sunt locuri
disponibjle.
www.digibuc.ro
49
Primirea elevilor se face in baza certificatu-
lui de absolvirea claqei precedente si a unei ade-
verinte constatatoare de frecuentarea institutu-
lui pang la data permutArii. In cazul dud per-
mutarea se face in cursul trimestrului II, ele-
vul va rämäne fad note pe trimestral I, iar
mediile se vor calculA cu notele obtinute pe tri-
mestrele II si III.
Copiii strAini, aflati in situatia dela alin. I,
nu se vor puteA permuta la scoalele publice de
cAt pAnA la (5 Octomvrie.
CAPIT OLUL 111
Anul scolar.
Art. 27. Anul scolar e de 10 luni dela 25
August pAnä la 25 Mule.
Nu se tin lectiuni in zilele de Duminici si de
sOrbatorile act enumirate
a) Sarbatori bisericqti :
1. Nasterea Maicii Domnului, 8 Septemvrie ;
2. Inilltarea Sfintei Cruel, 14 Septemvrie ;
3. SfAntul marele Martir Dumitru, 26 Oc-
to invrie ;
4. Sfintii Arhangheli Mihail si Gavril, 8 No-
enavrie ;
5. Intrarea in bisericl, 21 Noemvrie ;
6. SfAntul Ierarh Nicolae, 6 Decemvrie ;
7. Intämpinarea Domnului, 2 Fevruarie ;
8. Buna-Vestire, 25 Martie ;
9. Sfantul marele Martir Gheorghe, 23
Aprilie ;
10. Sfintii Impilrati Constantin si Elena, 21
Maiu ;
11. Inältarea Domnului, la 40 zile dupA
Pasti ;
(2. Pogorirea SfAntului Spirit, Luni, la 51
zile dupg Pasti.
b/ Sarbeitoni nationale :
1. Unirea Principatelor, 24 Ianuarie ;
2. Aniversarea nasterii MaiestAtii Sale Rege-
lui, 7 Aprilie ;
3. Ziva numelui Maiestätii Sale Regina Elisa-
beta, la 24 ;
4. Aniversarea intemeierii Regatului RomAn,
10 Maiu.
In aceastii zi, lectiunile vor fi inlocuite prin-
tr'o serbare scolad, care se va tine sau de fie-
care scoall in parte, sau, in urma intelegerii di-
rectorilor de sec& in intre ei, de mai multe sau
de toate scoalele din oras impreung.
Serbarea va consta in cântarea imnului regal
de dtre scolari, cuväntäri tinute de membrii
corpului didactic asupra unor subiecte patrio-
tice, cântece si recitiri patriotice, precum
productiuni gimnastice, executate de copii, si in
escursiuni la locuri istorice cari ar fi la in-
demAng.
Vacantele scolare sunt :
a) Vacanta Craciunului sau a Na;terii
4
50 REIAILAMENTE
Domnultd, dela 24 Decemvrie Oa la 7 lanua-
rie inclusiv ;
Vacantele Pa"telor sau a invierii, sapta-
mane patimilor gi siptamana luminata ;
crVacanta de vara, dela 26 Iunie pani la 24
August inclusiv.
krt. 28. Anul scoter cuprinde trei trimestre:
Trimestrul I : Septemvrie, Octomvrie, Noem-
vrie ; Trimestrul II : Decemvrie, lanuarie, Fe-
vruarie ; Trimestrul III Martie, Aprilie. Maiu.
In fiecare trimestru se precla la fiecare obiect
de studiu partea de materie anume specificata
in programa amanuntitI. Pe trimestre se dau
gi notele obtinute de gcolari.
In tuna Maiu se face repetirea generalii a ma-
teriilor.
In Iunie se termina aceasta repetire gi se tine
examenul de finele anului.
Art. 29. In ziva de 1 Septeinvrie, orele 9 di-
mineata, se inaugureaza inceperea cursurilor,
In prezenta directorului, a institutorilor, a ele-
vilor scoaleigi a parintilor lor, prin sfintirea
apei i printr'o cuvantare tinutä de director.
Din aceasta cuväntare nu vet lipsi explicarea
datoriilor impuse prin lege si regulamente gco-
larilor i reprezentantilor lor legali.
Terminandu-se solemnitatea, institutorii in-
fra in clasele lor respective gi randuesc mai
intilu gcolarii pela locurile ce trebue sii ocupe
provizoriu dupii ; le comunica lista carti-
lor gi a rechiLitelor ee au a gi le procura ; le
dau sfaturi privitoare la disciplina gi la tinerea
curata a corpului gi a irnbracamintei, intovarä-
site, mai cu seama in clasa I, de istorioare mo-
rale ; le anuntil orariul pe a doua zi i apoi ii
concediaza in ordinet
La fixarea mai tarziu a locurilor prin
se va observA ca geolarii eei buni sä ocupe ex-
tremitatile girurilor de band ; iar cei distragi,
sburdalnici, miopi gi mai slabi de pricepere, sa
stea catre fruntea clasei.
In gcoalele mixte se vor agezi separat, pe cat
se poate, baietii de fete.
Art. 30. Lista cartilor gi a rechizitelor pe
cari trebue sa gi le procure gcolarii se stabilegte
de institutorii fiecarei gcoale, intruniti in con-
siliu, inainte de '1 Septemvrie, pe baza comuni-
carii facuta de fiecare cu privire la cele ce
voesc a introduce.
Car tile introduse nu pot fi, sub nici un cuvant,
deck dintre cele aprobate de minister, dupa
normele in vigoare in momentul fixiirii listelor.
Lista stabilita in consilin ran-lane in vigoare
in tot cursul anului goober, gi, prin urmare,
nici un insti tutor nu- i mai este permis a schimbi
cartile introduse. A.ceastä oprire se refera gi la
cazul venirii la o gcoala in cursul anului a unui
nou institutor. Chid insä un copil se permuta
dela o gcoala la alta, el va fi obligat a-0 pro-
www.digibuc.ro
curà cärtile introduse fa gcoala in care el vine
sa invete.
Sub nici un cuvant nu se poate introduce-in-
teo clasi doui arti pentru aceeag materie.
Directorul gcoalei este indatorat a referi. au-
toritatii gcolare orice abatere dela aceasta re-
gula ; iar institutorul va fi obligat de minister a
restitui reprezentan tiler legali ai copiilor cos-
tul cärtilor neregulat introduse.
Cu privire la rechizite, consiliul va area in
vedere ca sa nu se ceara deck procurarea celor
mai strict necesare.
Se va incheia proces-verbal In regulA de In-
treaga lucrare a consiliului privitor la carti
la rechizite.
Lista stabilita se va afige eat in cancelarie
cat gi in sale fiecarei clase gi va sta in tot cur-
sul lunei Septemvrie.
Art. 31. Orariul tip al lectiunilor prevazute
la art. 3 va sta afipt In tot cursul anului in can-
celaria gcoalei gi in fiecare clasa, pentru partea
care o privegte.
Art. 32. Atat dimineata cat i dupa amiaza,
inainte de inceperea lectiunilor gi la linele ore-
lor de clasa, gcolarii zic sau data rugaciunea
cuvenitä, in perfectd si In atitudine
pioasa.
Rugáciunile cari se vor canta sunt urma-
toarele :
Dimineata, la intrare Tat& nostru ; la iegi-
re : Toti cu inima curald ; Dupa mina, la
intrare: Doamne, Doamne, ceresc Tata; iar
la iegire : Plinirea tuturor bunataplor.
Art. 33. %data dupa terminarea orei
institutorul trece in registrul de chemare ca
absenti pe toti gcolarii cari n'au sosit Inca, ne
mai anulandu-le absentele, dad ar veni in
urma.
Controlul absentelor nu se face prin apel no-
minal, ci cu ajutorul gcolarilor celor buni, ocu-
pand extremitatile girurilor de banal
Abséntele se socotesc pe jumlitate de zi, a-
fara de cele %cute in zilele dela 1-5 Septem-
vrie inclusiv, in care timp se va considera orice
absentA pe ziva intreaga, chiar daca elevul a
lipsit o jumatate de zi.
Scolarilor cari sosese dupa inceputul primei
lectiuni, insa, inainte de terminarea orei
li se va putea scadea nota lunara la purtare,
potrivit cu frecuenta intárzierilor.
Art. 34. Dumineca gi sarbatorile tinute de
gcoala, elevii vor fi condugi la biserica de catre
institutorii lor spre a asisti la serviciul divin.
Elevii se vor intruni la gcoala, inainte de ora
fixata pentru serviciul divin gi de acolo vor fi
condugi in ordine la biserica.
Lipsirea elevilor sau institutorilor dela a-
ceastA indatorire se va socoti ca absenta de o
jumätate de zi dela gcoala. (Art. 79 din regu-
lament ul leg i i).
 REGUIAMENTE
Art. 35. lntrarea in sMile de clasa a pärin-
tilor 0 a oricäror persoane sträine inviitäman-
tului in timpul duratai unei lectiuni este ab-
solut interzisá. Persoanele venite la scoala in
acest timp trebue sa astepte in cancelarie. Ele
pot intra in clash' odata cu institutorii, la ince-
putul leciunii urmiitoare, Irma eu permisiunea
directiunii. La toate usile salelor de clasa se va
afige un anunt in acest sens.
Orice reclamatie din partea vizitatorilor se
face numai in cancelarie, discutiuni neputand
avea loc, sub nici un cuvant, In fata copiilor.
In afará de aceste conditiuni, vizitatorii vor fi
primiti de institutori cu cea mai desávarsita.
bunavointä.
Persoanele sträine cari nu se vor conforma
dispozitiunilor de fa(d, au toatl invitatiunea in-
stitutorilor, vor fi somate de director a piräsi
scoala imediat. La caz de ofensi sau insulte a-
dresate membrilor corpului didactic, directo-
rul va incheià proces-verbal In regula 0 se va
adresa autoritatilor In drept.
Art. 36. In ziva de 3 Septemvrie, dupä a-
miazä, fiecare institutor 10 va forma registrul
catalog al clasei sale, alcatuit dupa formularul
dat de minister (anexa B), trecand pe scolari
in ordinea alfabetica.
In ziva urmatoare, 4 Septemvrie, incep
regulat.
Art. 37. Tot in orclinea alfabetica sevor trece
scolarii i in matriculä, incepandu-se cu cei
din clasa IV 0 sfarsindu-se cu cei din clasa I.
Matricula are intocmirea i cuprinsul ce se
arata prin formularul anexat la fine (anexa C).
Din instructiunile publicate in fruntea rna-
triculelor se vede modul cum ele urmeazá sa fie
intrebuintate.
Matricularea trebue sa fie complet incheiatä
in cursul lunei Septemvrie.
CAPITOLUL IV
Directiunile scolare.
Art. 38. Directiunile reprezinta autoritatea
scolara.
Directorii j directoarele se numesc 0 se re-
voacä prin deciziune ministeriala, conform dis-
pozitiunilor si regulamentelor In vigoare.
Art. 39. Nici un institutor nu poate refuzá
directiunea scoalei la care functioneaza, nici
cand i se Incredinteaza girarea provizorie a di-
rectiunii.
La caz de refuz, institutorul va puteá fi dat
in judecata consiliului permanent.
Art. 40. Directorul sau directoarea unei
scoale nu poate deschide sau conduce institute
de instructiune privata, de nici un fel 0 de nici
un grad, nici nu pote profesi in asemenea in-
www.digibuc.ro
51
stitute i nici nu poate prepará elevi in parti-
cular fara autorizarea ministerului.
Art. 4L Indatoririle directiunii sunt
1. Aplicarea exacta a legilor i regulamente-
lor scolare i dispozitiunilor ministeriale sau
ale organelor de control al scoalelor ;
2. Supravegherea i controlul indeplinirii
punctuale a indatoririlor ce privesc pe institu-
tori, precum i mentinerea bunei intelegeri
dintre ei. Directorul e dator si noteze toate ab-
sentele i intarzierile dela clasa ale institutori-
lor, a le comunicd imediat revizorului scolar
spre stiinta si a le trece in raportul lunar de
inaintare a statelor de retributiuni.
Intârzieriie cari tree peste 5 minute se con-
sidera ca lipsiri pentru o orá Intreaga.
Directorul i directoarea inchide registrul de
prezenta pentru fiecare ora si nateaza intar-
zierile ;
3. Pastrarea ordineisi a disciplinei in scoali;
4. Intretinerea in buna stare 0 curet atât a
localului scoalei, cat si a propriei locuinte ; de
asemenea a dependintelor si a curtii, precum
ingrijirea apei de Milt si a ventilatiei salelor de
clasa.
Conservarea mobilierului scoalei, a biblio-
tecH si a zestrei didactice in genere.
Directorul este raspunzator blneste, conform
art. 72 0 82 din regulamentul legii, de orice
deteriorare a localului 0 de orice pierdere sau
deteriorare a obiectelor din scoalä, provenith
din neglijenta lui.
Salele de clase trebue sà fie deschise, curate,
iarna tncalzite cu cel putin o jumatate de ora
inaintea inceperii
Se vor permite scolarilor cari stau cu domi-
ciliul departe de scoalä sa rannand in orele li-
bere dintre lectiunile de dimineata si de dupA
prânz intr'o sala ce li se va destini anume; aci
isi vor putea Ina dejunul, ce-si vor fi adus de
a casä.
Localul de scoalä nu poate fi pus la dispozi-
tiunea nimanui, pentru nici unscop strain scoa-
lei, decal eu invoiree ministerului ;
5. Tinerea corespondentei oficiale; orice ra-
port aciresat autoritätilor scolare va purta pe
margine rezumatul continutului i numärul
anexelor, (Ina sunt ;
G. Ingrijirea cancelariei i arhivei, spre a fi
in perfecta ordine ;
7. Implinirea cu minutioasä exactitate a tu-
turor obligatiunilor impuse directorilor prin
art. 19-37 din regulamentul legii i prin in-
structiuni ministeriale cu privire la aplicarea
obligativitä
Executarea la datele hotärite a obligatiunilor
impuse de regulamentul legii 0 de instructiu-
nile ministeriale, cu privire la afisarea listei
copiilor Inscrisi, la trimiterea avizelor de in-
scriere la scoala si de amendare pe viitor, la
52 R EtT ULAMENT E
inaintarea la perceptor si la revizorul scolar a
listelor copiilor absenti nemotivali i amendati,
etc., adica a tuturor indatoririlor privitoare la
obligativitatea scolarg.
Trimiterea la datele hotärite a avizelor de
chemare, de inscriere din oficiu, de amendare
pe viitor si a notificiírilor de amendä, i propu-
nerea sau pronuntarea amenzilor dupä normele
stabilite prin regulament i instructiunile spe-
ciale ministeriale, va fi una din grijile de cupe-
tenie ale directorilor de scoal5. ;
8. Completarea si trimiterea la limp a foilor
de statisticä, conform instructiunilor autorità-
tilor scolare ;
9. lncheierea statelor limare de retributiuni,
cu notar a absentelor corpului didactic si a fe-
lului lor, i inaintarea la revizorat, la finele fie-
cärei luni, a tabloului de absentele fAcute de
institutori ;
10, Inaintarea chtre primAria orasului, in
cursul lunei Maiu, a raportului relativ la starea
materialà a localului si a mobilierului scolar, cu
arätarea amAnuntitä a reparatiunilor necesare
si a imbunätätirilor de introdus, evaluAnd apro-
ximativ i efectuarea lor; iar cätre revizorat, in
cursul lunei Martie, a raportului relativ la ma-
terialul didactic, la registrele si imprimatele
necesare scoalei;
H. Inaintarea la revizorat, la finele anului
scolar, papa la 5 Iulie cel mai tArziu, a unni ra-
port general, cu urmatorul cuprins :
a) Frecuentarea scolarilor, cu indicarea nu-
mArului elevilor cari au lipstit motivat, nemo-
tivat si a celor amendati, precum si a totalu-
lui surnelor dictate ca amenzi scolare ;
b) Situatiunea scolari pe clase ;
0) Institutori : clasa la care a functionat fie-
care; titlul cu care functioneazä, absentele mo-
tivate si nemotivate ale institutorilor dela lec-
tiuni si dela conferinte ; concediile ce li s'au
acordat s,i de dare cine in cursul anului, pre-
sum si de cine au fost supliniti ; retinerile ce
li s'au filcut asupra salariilor pentru absente ;
penalitätile sau distinctiunile primite de ei in
cursul anului;
cl) Cär tile de studiu de cari s'a servit scoala,
arätate pe clase ;
e) Relatiuni asupra numärului de conferinte
tinute peste an si a chestiunilor ce s/au tratat ;
I) Arätarea zilelor in cari scoala a fost in-
spectatà si de cine ;
g) Relatiuni asupra stärii sanitare a scolari-
lor in cursul anului si a zilelor in cari scoala a
fost inchisä pentru caz de boalä si de care boalà
anume ;
h) Starea localului, a mobilierului i zestrei
didactice in genere ;
i) Darea de seamii asupra eassei de economie,
cum Fe aratd la punctul 15, alin.
www.digibuc.ro
12. lngrijirea de suplinirea momentanA a in-
stitutorilor cari absenteazii.
CAnd un institutor absenteazii in curs de doul
zile consecutive, färä sl comunice directiunii
motivele absentärii, acesta va raportA imediat
cazal revizorului.
13. Convocarea consiliului institutorilor, de
cAte ori chestiuni de naturä disciplinarà sau di-
dacticA reclamd o con atuire.
Absentele dela aceste intruniri ale instituto-
rilor, nominal trecuti in adresa de convocare,
in care se va specifica i obiectul ei, se consi-
derà lipsä dela curs pe dou5. ore si se soco-
tesc in raportul lunar de inaintarea statelor de
retributiune, conform art. 63 din lege. Desba-
terile sedintelor, Impreunà cu hotärlrile luate,
se tree inteun registru anume. Hotiiririle se
iau cu majoritate de voturi ; in caz de pari-
tate, votul directorului este precurnpänitor.
De asemenea se tree in raportul lunar, cu
care se inainteaz4 statele de salarii, conform
art. 73 din lege si 203 din regulamentul legii,
absentele motivate si nemotivate ale institu-
torilor i institutoarelor dela biserid si dela
con ferintele saptämilnale, instituite prin art. 203
din regulamentul legii, considerAndu-se absen-
tele nemotivate ca lipsä dela curs tot pe doul
ore. Dela fiecare sectie a conferintelor se va co-
municA, la inceputul fiecärei luni, directorilor
de scoale lista absentelor motivate si nemoti-
vate, fAcute in cursul lunei precedente de cätre
institutorii de sub directiunea lor.
14. Inaintarea cu raport inaltei Curti de Con-
turi a condicei de primirea salariilor persona-
lului didactic al scoalei pe fiecare exercitiu bu-
getar, indatA dupti primirea lefurilor pe Mar-
tie ; iar ministerului instructiunii osebit ra-
port, cu copie de pe adresa inaintatá acelei
Curti.
15. Activarea depunerilor scolarilor la cam
de economie, conforrnAndu-se legit i regula-
mentului respectiv, intru ceea ce se atinge de
gestiunea banilor.
Comunicarea cAtre revizorul scolar eel mai
tArziu pAnä la a 5-a zi inclusiv a fieciirei luni,
cu incepere dela Octomvrie, cu privire la nu-
tnärul elevilor depunätori, la suma incasatil in
luna precedentä si la No. si data borderoului
and s'a fAcut vársarea.
Inaintarea la minister, la finele anului, a unui
tablou in care sh se cuprindä : numärul elevi-
lor depunätori in cursul anului, sumele depuse,
sumele värsate, numilrul livretetor restituite,
al celor riimase in depozit la scoall si suma re-
porturilor earl n'au putut fi restituite copiilor.
16. Avizarea imediatà a medicului orasului
in caz de boale epidemice sau infectioase, ivite
printre scolari, conformAndu-se cu scrupulozi-
tate prescriptiunilor legii i regulamentelor sa-
 RMULANENTE
nitare, precum i instructiunilor date prin pro-
cese-verbale dresate de medic.
Când medicul hotdrAste inchiderea scoalei,
mäsura aceasta este imediat executorie, färä o
prealabilA au torizare a autoriatii scolare cen-
trale. Directia instiinteazd pe revizor, indiand
dupä procesul-verbal al medicului boala care
bfintue i timpul pe cat scoala urmeazA sä stea
inchisä. In acest caz revizorut va pune in cu-
nostintä imediat pe minister.
47. Comunicarea &Aire primiiria localA, In
cursul lunei Decemvrie a fiecärui an, conform
ultimului aliniat de sub art, 14 din regulamen-
tut de vaccinare i revaccinare din 4893, a lis-
tei nominate a scolarilor cart_ urmeazà sä fie
vaccinati sau revaccinati, cu indicarea numelui
pronumelui celor de operat ; data Dasterii.
numele i pronumele- tatälui, tutorului, patro-
nului sau stäpanului i arätarea domicilintui
acestora.
Directorul care nu se va conforma acestei
prescriptiuni, e pasibil, conform art. 45 din re-
gulamentul shs citat, de penalitä tile preväzute
la art. 175 din legea sanitarit.
48. Directorii dit ectoarele scoalelor ur-
bane de bäieti, acolo unde dispune de teren, sun t
datori sO Infiinteze grädini scolare, pe cari le
vor cultiva cu elevii (art. 80 din regulamentul
legii).
19. Orice alte insarcinAri, cari le-ar fi date
prin legi, regulamente i dispozitiuni ale auto-
ritAtilor scolare.
20. Comunicare trimestrialA la revizoratul
scolar, cu privire la activitatea extrascolará a
corpuhui didactic al scoalei, serbäri scolare,
rnersul societAtilor scolare, etc.
Revizorul scolar va inainta darea de seamii
in original Casei Scoalelor.
Art. 42.*Directorii au dreptul la locuin tä gra-
tuità in localul fcaalei ; la car de a nu fi inca-
peri, primäriite sunt datoare a plAti o indemni-
zare de locuintA sau a inchiria o locuintä po-
trivitit In apropriere de scoalà. Directorii au
dreptul si la inellzitul locuintei tor.
La instalarea unei scoale inteun nou local,
neconstruit dupä planurile tip ale ministerului,
revizorul, impreunA cu medico! comunei, vor
distribui Incilperile, fixAnd cari din ele urmeaL5
sA fie ocupate de clase si de cancelarie i cari de
directie ; salele cele mai spatioase se vor rezerva
totdeauna claselor.
Art. 43. Cantitatea de combustibil necesar
scoalei i directiunii se calculeazA de revizor,
impreunä cu delegatul comunei si conform in-
structiunilor ministeriale, pentru toate scoalele
primare urbane din oras. Se va calcula In tot-
deauna i o can titate d. combustibil de rezervA,
spre a se putca distribui la nevoie. Aceastit lu-
crare se va face din timp, in fiecare an, pentru
www.digibuc.ro
53
ca sumele necesare BA se poatO inscrie in buge-
tut comunei pentru fiecare exercitiu.
Ivindu-se neintelegeri intre primArie si di-
rector, cu privire la cantitatea de combustibil
intrebuintat, revizorul va cerceta
Ori de eke ori se va constata cä scoala a ri-
ms fArA combustibil inainte de timp, din ne-
glijenta sau nechibzuinta directorului, acesta
va pierde dreptul la Inalzitul locuintei sale pe
acel an.
Mad se va constata cit din vina primAriei,
scoala nu a putut functiona din lipsä de com-
bustibil, ministerul de instructie va interveni
la ministerul de interne, pentru a WA mOsurile
de indreptare si a prevent repetirea rAului pe
viitor.
Art. 44. Servitorii scoalelor, cari nu vor pu-
tea fi cleat bArbati, se aleg si se concediazA din
serviciu de catre directiune, färà nici un ames-
tec din partea primärillor.
Art. 45. Condica de expqditie a scoalei nu
poate fi intrebuintatä decät pentru corespon-
denta oficialä de interes scolar.
Orice hârtie de interes personal fatä cu au-
toritätile se va Umbra conform legii.
Art. 46. In timpul vacantelor, directorul
poate pleca dela post Mil concediu, cu condi-
tiune insA sl comunice autoritätilor scolare nu-
mete persoanei care Ii va tine locul; aceasta
persoanä poate fi un institutor din cei ce riiman
in locaiitate, dela orice scoald publicà ar fi el,
sau altA persoanä, sträinä de scoala, cu bunil re-
putatie.
CAPITOLUI, V
Arhiva i registrul inventar de averea scoalei.
Art. 47. In fiecare scoalA primari urbanä se
vor tine in perfecta regulà urmiltoarele registre
acte:
Matricula scolarä ;
Condica de prezentA si de lectiuni a institu-
torilor ;
Registrul de inspectiuni scolare ;
Registrul de inspectiuni medicate ;
Registral de sedinte ale consiliului instituto-
rilor ;
Registrul de penalitati aplicate elevilor de
eltre consiliul scolar ; pe langA fetal pedepsei
se va aräta cauza care a determinat-o si se va
indica numArul si data procesului-verbal al se-
dintei de judecatA ;
Registre cu matca de avizele de chernare, in-
scrieri din oficiu, amendare pe viitor si de no-
tificäri de amendä ;
Registre ca matc6 pentru certificate de clasA
si de absolvire ;
Registrele cassei scolare de economii ;
CondicA de Inregistrare pentru härtiile in-
54. REgULAMEN'IE
trate si ieite, cu arätare in dreptul fiecArei hAr-
tii a lueririi ficute ;
Condica de expediere ;
Numerotarea de ordine a hArtiilor incepe
dela 25 August, prima zi a anului scolar ;
Registrul de primirea onorariilor ;
Registrul pentru notarea recepiselor de plata
taxei de catre elevii strAini (art. 3 din regula-
mentul legii);
Registrul cu rezultatal examinArii copiilor
pregititi in particular, cari au depus examen la
scoala
Toate aceste condici si registre vor fi nume-
rotate, snuruite i parafate de revizorul scolar.
Dosare in regulA, rAnduite dup5 natura lu-
criirilor, pe anii scolari ; de corespondentä, de
cataloage, situatiuni scolare i tablouri de cla-
sificare, de declaratiunile cerute prin art. 22
din regulamentul legii i altele.
Dosarele vor fi numerotate, snuruite i para-
fate de directlune,
Colectiunea Ith;nitorului Oficial.
Colectiunea Buletinului Oficial al ministe-
rului cultelor i instructiunii publice, cu un re-.
pertor de legfie, regulamentele, deciziunile mi-
nisteriale i circulärile mai importante publi-
cate in el.
Art. 48. In &care scoalA se va tine un re-
gistru inventar de toatä averea scoalei. In el se
vor trece In capitole deosebite :
1) dosarele; 2) matriculele, registrele si con-
dicele ; 3) mobilierul ; 4) materialul didactic ;
5) biblioteca ; 6) uneltele de lucru manual ;
7) diverse.
Orice achizitiune de mobilier, material di-.
dactic, cärti sau unelte de lucru manual se va
trece imediat in inventar.
CAnd un obiect s'ar deteriorh sau scoate din
uz, din cauza intrebuintArii sau a unei forte
majore, directorul incheie proces-verbal si no-
teaz5 aceasta in registrul inventar la rubrica
»Observaiuniu, in dreptul obiectului deteriorat.
DacA aceast5 formalitate nu se indeplineste,
directorul rämAne responsabil en pretul obiec-
tului, ca i In cazul prevAzut la art. 41, punc-
tul 4, and pierderea sau deteriorarea unui
obiect e provenia din vina lui.
DacA pierderea sau stricAciunea provine din
neglijenta celorlalti institutori, ei sunt respon-
sabili cu salariul Mr.
Art. 49. Materialul de InvAtimAnt neccsar la
predarea lectiunilor se pästreazA In cancelarie
numai la trebuintä se dude in clase ; InvAtA-
torii sunt datori, dupil terminarea
sA predea directorilor obiectele in starea in care
le-au primit.
Pentru usurintà, materialul se poate pästra
in-clase, In dulapuri lnchise, dAndu-se de ca-
tre director In primirea institutorilor respec-
tivi, cu lista in regula, la inceputul anului sec-
www.digibuc.ro
lar, i luAndu-se in primire la finele anului sau
in caz de permutarea institutorului.
Tablourile istorice, religioase, de exercitii
intuitive, etc., se vor pAstri inchise, a$ h ea pra-
ful lumina, umezeala sA nu poatà avea vreo in-
rfiurire- asupra Mr. Fiecare tablou va purth un
numAr de ordine, scris pe o bucAticA de carton
si corespunzAtor cu cel din lista tablourilor, ca
fiecare sa poatA fi luat i depus la locul säu cu
inlesnire. Tablourile cari au fost puse in ram5
acoperite cu geam se vor puteà tine si in sl-
lile de clasà, dup6 ce vor fi fost utilizate la lec-
Vile respective.
HArtile geograficé trebuitoare se vor pästra
in clasä agitate de perete, insä duph intrebuin-
tare vor fi strAnse in formä de sul.
Cärtile din biblioteca scoalei se vor inventa-
riA. asezà, pAstrA i utilizh conform regulamen-
tului bibliotecilor scolare. CAnd un institutor
clA elevilor din clasa sa cärti de citit din biblio-
teca scoalei, se va afisa in clasä lista celor luate
in primire de el si se vor imprumutA la cerere
elevilor.
Aparatele didactice se vor pAstra cu cea mai
mare Ingrijire si se vor utiliza potrivit scopului
pentru care s'au dat.
Art. 50. Cheltuelile pentru registre si mate-
rial didactic find, conform art. 76 din lege, in
sarcina Statului, ministerul va procura scoale-
lor, pe de o parte, registrele i condicele enu-
mArate la art. 47 si 48, pe de altä parte, obiec-
tele de invätAmAnt cele mai strict necesare,
precum hArti geografice, sistem metric, corpuri
geometrice, glob, etc.
PrimAriile vor procura neapArat fiecärei
scoale cite o icoang In fiecare clasA, portretele
Suveranilor, pendulA i un clopot pentru che-
marea copiilor la scoalg.
Pentru fAcerea acestor cheltaeli, precum
pentru toate cite sunt, conform art. 76 din
lege, In sarcina comunelor, minimum sumelor
necesare se va filth de ministerul instructiunii
publice pentru fiecare comunA si se va inscrie
din oficiu in bugetele comunelor.
CAPITOLUL VI
Datoriile institutorilor.
Art. 51. Datoriile institutorilor aunt :
1. A veni punctual la scoalA cu cel putin 5
minute Mainte de inceperea lectiunilor, a
semna de prezentA, a intrA exact In clasA si a
iesi tot astfel la orele stabilite prin orar.
In registrul de prezenta, institutorii vor semna
constant in aceeas ordine, dela clasa I la a
IV-a, si vor noth substanta leatiunii, indicAnd,
dupä natura materiei, subiectul l-ctiunii, bu-
cata de citire, problema sau compozitiunea, etc.
2. A. parcurge in mod metodic, cu toate apli-
 REGULAMENTE
cärile formale si practice, materiile clasei, con-
form programei analitice.
3. A avei in clasä totdeauna textal ge pre-
gatire a lectiunilor, cuprinzänd schite de plan
(bine inteles nu planuri desvoltate) pentru fie-
care lectiune In deosebi.
Aceastä. Indatorire nu o au insä deck Msti-
tutorii provizorii, iar dintre d finitivi numai
acei cari predau pentru prima oará inteo clasá
in care mien mai predat In trecut.
Dacá un institutor, dintre cei datori a aveh
textul de pregätire, nu se va conforme acestei
obligatiuni, el va fl raportat ministerului .vre
amendare; In caz de recidivä, va fi cenzurat sau
chiar dat In judecatä.
Textul de pregitire trebue sä fie seris clar
Ingrijit.
Organele de control pot cere oricfind insti-
tutorului textul de pregätire pe anti; scolar cu-
rent si pe anii trecuti ; la examenul de definiti-
vat, fiecare institutor va prezente comisiunii
toate textele sale.
Textul de pregätire nu scuteste de trecerea
in substantä a lectiunilor In registrul de pre-
zentä.
4. A lucrà cu elevii in elasä probleme, teme,
compozitii i fait, cel putin In nunalrul cerut
prin programa analiticä, corectând caietele ele-
vilor i piistrand pe cele terminate päng la exa-
men, spre a se contralh oricand atät sarguinta
scolarilor, cat i activitatea institutorului.
Lucräri in scris se vor da de elaborat i acasä;
institutorul va chibzui insà lectiunile i lucrà-
rile ln scris a;à fel, ca un scolar mijlociu
poati indeplini toate datoriile scolare in cel
mult douä ore de lucru pe zi in afarä de scoalä.
Caietele de lucräri din cursul anului figureazä
si la examenul 'de absolvire. Lucrari speciale
pentru examen nu se fac.
5. A men tine discipline, cäutând atragä
dragostea i respectul scolarilor, a aplich pedep-
sele cu intelepciune si potrivit cu individuali-
tatea fiecArui scolar, a fi consecuent in aplica-
rea tuturor mäsurilor luate de el ; institutorii
nu vor uith niel un singur moment cA ei sunt.
In primul loc, educatorii tinerimii.
6. A. trece in registru absentele scolarilor,
potrivit art. 26 din regulamentul legii i art. 34
din regulamentul de faVi, i a comunich direc-
torului lista copiilor cu absente nemotivate,
spre a fi supusi amendärii.
7. A priveghià cu rändul, pe zi sau pe säptä-
mink recreatide scolarilor, organizänd cu ei
exercitii corporate i jocuri unite cu cantiiri.
S. A luh parte la toate consiliile scolare con-
vocate de directori si la conferintele säptämä-
nale si generale, instimite prin art. 203 din re-
gulamentul legii.
9. A trece in registrul catalog notele la timp,
www.digibuc.ro
55
potrivit normelor ce se stabilesc prin regula-
mentul de fata.
10. A face, conform art. 5 din lege si 15 din
regulamentul legii, recensämfintul copiilor Irk
värstä de scoalä din circumscriptia lor, ori de
dote ori vor fi delegati de revizor pentruaceastä
lucrare.
11. A se conformA Intocrnai dispozitiunilor
din art. 66 din lege si art. 180 din regulamen-
tul legii, privitor la exercitarea de comert si la
vinderea de cärti sau furnituri scolare elevilor
de cAire institutori, precum si a nu exerciti
nici o functiun sau altä instircinare In comuni
farà prealabila autorizare a inspectorului gene-
ral, afarà de acelea cari ii sunt permise prin
lege.
12. A face declaratia cerutä prin art. 3, sub
litera a, din regulamentul pentru examine-
rea elevilor pregdtiti In particular, cänd un
copil pregAtit de el in particular, s'ar trimite
din eroare spre examinare la scoala unde func-
tioneezà.
13. 4 utilizh timpul ce le rämäne disponi-
bil pentru culture lor proprie, cäutând
lärgeascii cercul cunostintelor didactice
stiintifice.
Membrilor corpului didactic primar urban,
cari vor pierde cu tmpul cunostintele necesare
exercitrrii profesiunii, li se vor apnea, dupà
avizul inspectorului de circumscriptie, dispozi-
tiunile art. 195-202 din regulamentul legii.
14. I conduce cu rändul pe scolari la bise-
rich' Dumineca i särbätorile, spre a ascultà ser-
viciul divin (art. 79 din regulamentul legii).
Art. 52. Institutoarele dela scoalele mixte
sunt datoare a predh lucrul de mänä atet fe-
telor din clasele Mr cat i celor din clasa con-
dusä de .institutorul bärbat.
Art. 53. Institutorul fiind dator a urmi
regulat la curs, a participi la consilii, con-
ferinte i a conduce pe scolari la biserici, ab-
sentele sale nemotivate trag dupa sine reti-
nerea corespunatoare din leafit
Retinerile pentru lipsiri dela lectiuni si dela
conferintele generale se calculeazä proportio-
nal cu remuneratia i orele absentate ; cele
pentru lipsirea dela conferintele säptlinânale
si dela consiliile scolare se calculeazA precum
sa arätat sub punctul 13, la art. 41 din regu-
lamentul de fatä ; iar cele dela biserid se so-
cotesc ca absente de jumätate de zi. (Art.79
din regulamentul legii si 34 din regulamentul
de fall).
Calculul se va face luindu-se de bad 130 ore
de lectiuni pe lunä.
Din retinerea facutá pentru absente nemoti-
vate, dacá titularul a fost suplinit, se va pUiti
suplinitorului dupg urmAtoarele norme :
Partea alicotá din gradatie i jumätate din
partea alicota din salariu se va retine in folosu1
56 REGULAMENTE
Casei Scoalelor; iar cealalli jumatate- din sala-
riu se va da suplinitorului.
In afará de rettneri din salariu, se vor putea
aplica de minister si pedepse, in urma unui ra-
port al inspectoratului, celor cart 1.psesc in
mod sistematic dela lectiuni, consilii sau con-
ferinte, sau .cautä a induce autoritatile sco-
tare in eroare. prin invocare de motive nein-
t emeiate.
Art. 54. Afará de cazuri de forth' majora :
boala grava, moarte in famine i chemare la
exerci(iul drepturilor cetätcnesti, nici un in-
stitutor nu poate parási postul, conform art. 176
din regulamentul legit, inainte de a fi obtinut
concediu In regula.
In Mate aceste cazuri, institutorul fiind ne-
voit sa absenteze, el este dator sa avizeze pe re-
vizor prin director si sa lase suplinitor in lo-
cu-i ; dad institutorul nu recomanda un supli-
nitor, directorul va ingriji de suplinirea mo-
mentana, insarcinând pe unul din colegii sai
sau o persoana sträinä. In raportul sau catre
revizor, directorul e dator eh-0 dea parerea asu-
pra temeiniciet motivelor invocate. Revizorut
apreciaza validitatea motivelor invocate si co-
munica directiei scoalei hotárirea sa; pe baza
acestor holariri, directorul va trece absentele
ca motivate sau nu In raportul säu lunar de
inaintarea statelor de retributiuni, aritand nu-
märul si data ordinului revizorului. Holarirea
revizorului nesosind OA la momentul expe-
dierii statelor lunare de retributiuni, directo-
rul va trece absentele ca motivate, cu adnotarea
insa : »sub rezerva aprobarii ulterioare a revi-
zorului.
Daca revizorul se va fi incredintat cil moti-
vele invocate nu erau valable, pentru absentele
ramase astfel nemotivate se va retine din sala-
rMl cuvenit pe tuna vittoare.
Art. 55. Concedii nu se acorda decAt in con-
ditiunile prevazute la art. 177 si 178 din regu-
lamentul legii.
Art. 56. Salariile institutorilor in cencediu
nu se elibereaza prin mandate individuate.
CAPITOLUL VII
Datoriile scolarilor.Pedepse.
Art. 57. colarit aunt datori
1. A veni regulat la scoalä cu un patrar de
ora inainte de inceperea lectiunitor, curati, cu
vestmintele In ordine, cu lectiunile invatate, cu
lucrarile in scris facute, cu cärtile i toate cele
necesare lectiunilor.
Clopotul se va sutra cu o jutnitate de ora ma-
intea inceperii lectiunilor ;
2. A se purti cu respect fa (a cu fiecare din
institutorii scoalei ,
www.digibuc.ro
3. A pastra linistea perfecta si a fi atenti in
timpul lectiunilor ;
4. A aveà o conduita frateascii fatA cu cama-
razii lor ;
5. In afará de scoala, scolarii sunt asemenea
datori aibä o purtare inteleapta, vrednica de
iubirea pärintilor si de stima tuturor oamenir
lor in general.
Art. 58. Nu este iertat scoarilor a face vän-
zari i cumpäräri intre dânsii de carti sau de
orMe alte obiecte. De asemenea sent interzise
jocurile de noroc.
Art. 59. Nu este permis scolarilor a vizità,
nici chiar cu pärintii Mr, locurite de distrac-
tiuni, primejdioase din punctul de vedere al
educatiunii si al viirstei Mr fragede.
Art. 60. Este oprit scolarilor de a desemni
sau scrie pe mese, pupitre, scaune. pereti si de
a vätami sau strich orice material al scoalei.
Art. 61. §colarii trebue dei aceeas aten-
tiune tuturor materittor din programi si sa
puna aceeas sarguintit pen tru a le inväti.
Cererile de dispensa dela cantari i exercitii
corporate se adreseaza directiei in scris, pe }Ar-
tie netimbrata, de catre reprezentantii legali,
alaturandu-se actul medical in puterea carnia
se cere dispensa.
Directorul supune cazul consiliului institu-
torilor, care decide si comunica revizorului ho-
tárirea luatä ; in potriva hotaririi consilinlni
se poate face apel la revizor.
Art. 62. Dispozitiunile art. 5-7-61, alin. I
inclusiv, privitoare la datoriite scolarilor, vor
sta afipte in perete in toate clasele, in cursul
Intregului an scoter.
Art. 63. Sludiul religiunii este obligatoriu
pentru toti scolarii de religie ortodoxi.
Scolarii de alte confesiuni vor fi primiti a
urmi cursul de religiune din scoala, dacii repre-
zentantii lor voesc..
Art. 64. Orice abatere dela datoriile impuse
scolarilor, in si afar& din scoala, constitue o
infractiune discipliner* si se pedepseste, dupa
gravitatea vinei, cu urrniitoarele_penalitäti :
a) Dojana in particular sau in fata clasei ;
b) Starea in picioare la lectiune pawl la cel
mutt o jumatate de ora ;
c) Oprirea dela ocurile in comun de printre
recreatii ;
d) Izolarea inteun bc separat in eta* pe
tirnp märginit, care nu va trece peste durata
lectiunilor din acea zi ;
Oprirea in scoala pAnA la maximum o ora
pe zi, dandu-se scolarului lucräri in scris, cari
vor fi in urma de aproape controlate de acel
care a dictat pedeapsa ; intervalele necesare
manciirii se respecta ;
f) Comunicare Mend in scris parintilor asu-
pra relei purtari a copilului ;
 REGULAMENTE
g) Dojana fficuta de director : in cancela-
rie, numai in fata institutorului clasei, sau fata
cu toti institutorii ; 2) in fata clasei si a insti-
tutorului respectiv ; 3) In fata institutorilor
a elevilor clasei ; 4) in fata institutorilor si a
tuturor elevilor scoalei ;
h) Permutarea la alta small din aceeas loca-
litate.
Art. 65. Pedepsele corporale sunt cu deg-
vfirsire oprite; iar institutoral care le va aplica
va fi pedepsit dupA gravitatea culpei.
Art. 66. Fiecare institutor poate dicta elevi-
lor din clasa sa pedepsele de sub literele af in-
clusiv. Directorul poate dicta tuturor scolarilor
din scoala pedepsele dela ag inclusiv.
Pedeapsa de sub litera h se pronunta numai
de consiliul institutorilor, care poate aplica
oricari din pedepsele inferioare.
Pedeapsa dojanei, facuta de director in una
din formele de mai sus, poate fi unita si ea al-
tele din pedepsele de sub literele bf.
Art. 67. Pedeapsa permutarii se pronunta in
cazuri exceptionale, pentru greseli absolut
grave. sau cand toate incercarile de indreptare
au limas nereusite.
Ea trebue sa fie pronuntata de unanimitatea
institutorilor si nu se poate executa deck cu
aprobarea revizorului, caruia i se trimite de
directiune, In extenso, copia sentintei consi-
liului.
In sentintA trebue sa se mentioneze antece-
dentele scolarului i pedepsele ce a mai suferit.
Revizorul confirma sentinta sau modifica pe-
deapsa, and botarirea sa chiar pe raportul di-
rectorulni scoalei.
Hotarirea, in caz de confirmare a sedintei
institutorilor, se citeste de director in fata tu-
turor scolarilor si a institutorilor scoalei si se
comunlea reprezentantului legal al scolarului
per mutat.
Mad sentinta a fost confirmata de revizor,
atunci directiunea va inaintà de urgenta revi-
zorului o adeverinta pe coala liberA, cu No. de
ordine din registrul de iesire i ea sigiliul scoa-
lei, euprinzfind intreaga situatie scolara a ele-
vului pernjutat si in deosebi sentinta instituto-
rilor cu confirmarea revizorului.
Revizorul hotaraste la ce scoala din localitate
urmeaza ca copilul sä fie inscris spre a-si con-
tinua invataturile i da cuvenitul ordin, ane-
xdnd adeverinta de mai sus.
Art. 68. In afara de notare tu registrul de
penalitäti, preväzute la art. 47 a pedepselor
aplicate elevilor de consiliul scolar, fiecare in-
stitutor va trece in rubrica speciala din regis-
trul-catalog, si in dreptul lunei in care s'a apli-
cat, toate pedepsele dela cl inainte suferite de
scolarii sai.
Art. 69. Singur directorul poate convocA
consiliul institutorilor in chestiuni di4cip1i-
www.digibuc.ro
57
nare, sau din propria sa initiativä, sau in baza
cererii a unuia dintre institutori. Dad. retina
de a face convocare, institutorul poate sa re-
clame revizorului.
Art. 70. In localitätile unde nu exist& altA
scoala la care un scolar ar puteà fi permutat
drept pedeapsa, nu se aplici deck pedepsele de
la ag inclusiv.
Art. 7L Copiii lipsiti eu desavarsire de inteli-
genta i eel atinsi de boala sau infirmitati, cari
ar putea influenta in mod vatamator asupra
celorlalti, vor fi exclusi din small de catre di-
rectorul scoalei.
Pentru cazuri de bojla, directorul va cere
avizul medieului orasului.
In contra hotäririi directorului se poate
apeli la revizor. (Art. 2 din lege si art. 5, alin.
IIIV din regulamentul legii).
OAPITOLUL VIII
Notarea in registrul-catalog i matricula.
Art. 72. Trecerea in registrul-catalog a tu-
turor insemnarilor privitoare lalrecuentare si
a notelor obtinute de elevi in cursul anului
la examen, precum i calcularea mediilor, po-
trivit instructiunilor speciale publicate in acel
registru i dispozitiunilor din regulamentul de
fata, priveste pe fiecare institutor in parte pen-
tru clasa sa.
Art. 73. Registrul- catalog se va pastra cat se
poate mai curat si va ramâne in totdeauna, In
afara de orele de lectiuni, in cancelaria sooalei.
Ori de ate ori se strecoarä vreo eroare, se
taie printr'o lin'e partea greqità, iar indrepta-
rea se face deasupra : eand eroarea se refera la
note, se face si erata la rubrica »Observatiuni.
De exemplu : la citire nota 6, in loc de 5, tri-
mestrul II (semnat N. N.).
Art. 74. Baspunsurile scolarilor la studiu si
la dexteritati se apreciaza in eifre rotunde, ¡Ira
fractiuni, cu numerele dela 4 pang la 10, avAnd
urmatoarele intelesuri : 1, 2 si 3, ; 4 si 5,
rnediocru ; 6 si 7, bine ; 8, 9 si 40, foarte bine.
Notele se Insemneaza In catalog in rubricile
respective, atAt dupa raspunsurile lor orale, cat
dupa lucririle lor in seris, teme, probleme,
etc.
Art. 75. Purtarea se insemneaza cu aceleasi
numere, având urmatoarele in telesuri 1, 2 si
3, rea ; 4 si 5, de mijloc ; 6 si 7, buni ; 8 si 9,
foarte buni ; 10, exemptara.
Fiecare eley va avea o notä deosebita la pur-
tare, pe fiecare trimestru.
Art. 76. A farA de aceasta va fi pentru fiecare
elev o nota de frecuentare, care se va calcula
dupa norma urmatoare :
Nota 10, se va da scolarului care nu va avei
58 REGULAMENTE
In tot cursul anului nici o absenla nemoti-
va tà ;
Nota 9, pentru 1-10 absente nemotivate in
tot cursul anului, indiferent.dacl au fost emen-
date sau nu ;
Nota 8, pentru 4 l-20 absente nemotivate ;
Note 7, pentru 21-30 absente nemotivate ;
Nota 6, pentru 31-40 absente nemotivate ;
Nota 5, pentru 55 abene nemotivate ;
Nota 4, pentru 56-80 absertte nemotivate ;
Nota 3, pentru orice numär de absente mai
mare cleat 80.
Art. 77. La finele fiecärui trimestru, insti-
tutorii tree in eataloage notele meritate de sco-
lari in cursul trimestrului atAt la studii i dex-
terititi, cAt i la purtare.
Notele trimestriale se pun Mil fractiuni.
Notele obtinute de scolar la lectiunile din
luna Iunie intrá in calculul mediilor trimes-
trului al treilea.
Notele obtinute la examenul de absolvire (fdrä
fractie) se tree de institutori in rubricile res-
pective din catalog.
Institutorii calculeaza toate mediile si corn-
pleteazA toate rubricile din registrul-catalog
aceastä lucrare trebue A. fie terminatà phnä in
seara zilei de 20 Iunie.
Art. 78. Verificarea registrelor-cataloage, In
privirea exactitAtii insemnArilor cerute de deo-
sebitele lor rubrici si a calculArii tuturor me-.
diilor si exacta trecere a tuturor notelor si a
datelor in matriculA e 1ncredinatä directiunii,
responsabilä de orice abatere.
Aceastä trecere a notelor in matriculä se
face pentru trimestrele I si II in vacantele CrA-
ciunului si ale Pastelui ; pentru trimestrul III,
Oa in ajunul primei zile a examenului de ab-
solvire ; iar notele obtenute la acest examen si
mediile se transcriu cu incepere dela 21 Iunie.
Odatä cu completarea matriculei, directorul
va formh dosare in regula din registrele-cata-
loage ale anului scolar expirat, spre a fi pAstrate
In arhiva scoalei.
DacA cu ocaziunea transerierii notelor In
matriculA s'ar strecuri vreo eroare, directorul
va face corectarea in modul arAtat la art. 73
pentru corectarea in cataloage.
CAPITOLIJL IX
Examenul, promovarea si situatia definitiva
a scolarilor.
a) Exarnenele.
Art. 79. Lectiunile propriu zise vor incetà
in seara zilei de 31 Main. Dela 1-10 lunie se
va face o sintetizare a materiilor de in vAtämänt,
dAndu-se intAietate acelor eunostinte cari se
adreseazä mai mult judecAtil i acelora cart au
o legAturti mai strAnsit cu vieata de toate zilele.
www.digibuc.ro
UrmeazA apoi doui zile de panzA pentru curl-
tirea localului i trecerea notelor in matricull
pe trimestrul al III-lea, potrivit art. 78.
Cu incepere dela 11 Iunie, elevii claselor I,
II i IlL vor fi liberi, afarA de cei cari vor lui
parte activA la serbarea scolarA de fine de an si
cari vor fi chemati cänd va fi nevoie de ei.
Elevii clasei IV vor trece un examen de ab-
solvire a cursuiui primer, in zilele de 13, 14,
'15 si 16 Iunie, orele 8-12 a. in.; orele 3-6
13. m. vor fi dest-inate pentru examinarea elevi-
lor pregAtiti in particular.
Examenul se va tine in prezenta tuturor in-
stitutorilor scoalei i va fi oral si In saris, din
materiile ultimei clase.
Se vor da probe scrise din limba romAnä
aritmeticA, färä ea acestea sA fie eliminatorii.
Subiectele se vor hotAri de cAtre membrii co-
misiunii, prin bung intelegere i in vederea unui
lucru de o orä pentru fiecare obiect. LuerArile
se vor cerceth de fiecare dintre institutopi, in-
truniti in comisie, punAnd pe tezA nota datA in
cifre i litere i semnind in dreptul ei.
Suma notelor, impartitii cu numärul exami-
natorilor i calculatA fArA fractiune, va da nota
obtinuta de elev la proba scrisl. (DacA fractiu-
nea este cat jumätatea unui punct intreg, nota
se va märi cu o unitate intreaga ; in caz con-
trariu nu se va tine socotealA de fractie). Pro-
bele scrise se vor pAstrà un an In arhiva scoalei.
Examenul oral se va face de institutorul cla-
sei, asistat de ceilalti colegi, cari vor puteh
pune intrebAri scolaritor.
Ordinea examinArii obiectelor de studiu este
cea stabilith prin catalog. D-nii revizori si in-
spectori scolari, child sunt prezenti la examen,
pot interverti ordinea obiectelor sau dispune
examinarea din nou a obiectelor dejh trecute.
Note se va da prin intelegere, tinAnd seamk
si de cele date in cursul anului. In caz cAnd nu
sunt de acord asupra aceleeasi note, fiecare
membru va da note separat, care se va insumi
impArti cu numärul membrilor cornisiunii.
Aceasta va fi nota obtinutä de qcolar la fiecare
obiect la proba oralä.
La limba romfinä i aritmeticA, nota va re-
zulth din adunarea notelor dela proba scrisä
a mediei probei orale, prin impArtirea sumei
cu douä. Cu aceste note si cu ale celorlalte
obiecte se va calculi media pe grupe si media
generall, conform art. 81. Catalogul, cuprin-
zfind rezultatul examinärii, sub srmnAtura mem-
brilor comisiunii, va ramâne in pAstrarea di-
rectiunii.
La scoalele unde revizorul va fi constatat in
cursul anului lipsh de progres va face el singur
examinarea, in asistenta intregului consiliu sco-
ter, in intervalul dela 13-20 Iunia.
Art. 80. La scoalele de aplicatie depe lingl
scoalele normale de InvAtAtori i invätiltoare,
 REOULAMENTE
examenul de absolvire se va tine dupA normele
stabilite pentru scoalele primare In genere
(dupA cum programa va fi urbanä sau raralA),
cu deosebire ca se va trece in prezenta corpului
didactic al scoalei de aplicatie, prezidat de di-
rectortil acesteia, i cA zilele de examen vor
putek fi altele, fn vederea examenelor de absol-
vire dela scoala normala. Modificarile necesare
se fac de care directorii scoalelor de aplicatie.
Art. 81. Calcularea mediilor se face dupA re-
gulele urmAtoare :
Art. 81. a) Notele trimestriale, obtinute la
fiecare obiect de elevii claselor IIII, adnnate
si sum impArtitA prin trei, dau mediile anuale
pe obiecte.
Tot astfel se capätä media anualA la purtare ;
iar nota la frecuentare se calculeaza o singurrt
datA pe an, dupA incheierea cursurilor si ter-
minarea examenului de absolvire, potrivit nor-
mei stabilite la art. 76.
Media anualä la purtare si nota de frecuen-
tare intrA si in calcularea mediei generale a ab-
solventilor cursului primal%
DacA un scolar a lipsit motivat unul din tri-
mestrele I sau II dela scoalk atunci, spre a avei
mediile anuale pe obiecte, se adunA numai notele
depe celelalte douA trimestre i suma se imparte
la douä.
DacA un colar, afaril de cei cari absolvesc
scoala, lipseste motive t in trimestrul III i este
examinat conform art. 23, punctul 1, va do-
bândi note in catalog pe trimestrul III. Cu no-
tele trimestriale se calculeazA cum s'a arAtat
mai sus, pentru obtinerea mediei anuale pe
obiecte, a mediei pe grupe si a mediei generale;
b) Mediile anuale pe obiecte formeazä urmA-
toarele grupe
1. Limba romAnA, cu subimpärtirile sale:
scrierea i exercitii gramaticale, citirea, exer-
citii de memorie i liberA reproducere, exercitii
de compunere i exerciVi intuitive ;
2. Aritmetica i geometria ;
3. Celelalte studii prevAzute in programA :
religia, istoria, geografia i tiintele fizico-na-
turale ;
4. Dexteritätile : caligrafia, desemnul, cântul,
exercitii corporale i militare, lucrul manual
(la bAieti), lucrul de naAnh (la fete) ;
5. Disciplina ; purtarea i frecuentarea.
Suma mediilor anuale pe obiecte din fiecare
grupg, impärtitA cu numärul obiectelor din
grupA, dä media anualri pe grape ;
c) Suma mediilor pe grupe, ImpàritA prin
cinci la scoalele de bAieti ì prin sase la cele de
fete, clä media generalä de clasificare a scola-
rului ;
d) Mediile anuale si media generalA se calm-
leazA cu douA zecimale.
www.digibuc.ro
59
b) Promovarea.
Art. 82. Pentru ea un scolar sA fie promovat,
trebue ca fiecare din medulla sale antrale pe
grupe: la limba romAnA, aritmeticA i geome-
trie, celelalte studii, dexteritati, lucrul de manA
la fete, sa' fie cal putin cinci, neavând la nici
unul din obiectele in parte din acele grupe o
medie anualA inferioarii lui patru ; media anualä
la purtare sA fie cel putin lase; iar nota la fre-
cuentare cel pupil patru..
Art. 83. Se abrogA.
Art. 84. CAnd un scolar indeplinéste toate
conditiunile de promovare, afarä de media
anualA la purtare, care ar fi mai micA decAt lase,
dar superioarä lui patru, sau afarä de media la
frecuentare, care ar fi inferioará lui patru,
consiliul scolar, intrunit pentru stabilirea si-
tuatiei definitive a scolarilor (art. 87), va putei
hotAri promovarea lui, in vederea valoarei sale
dovedite prin celelalte note i, apreciind moti-
vele pentru cari a cApAtat notA slabA la pur-
tare si frecuentare, consiliul va incheih proces-
verbal in regulA, al cArui numAr si data se va
notA in registrul-catalog si in matriculA, la ru-
brica nObservatiuni, in dreptul mediei anuale
la purtare.
Art. 85. Se abrogA.
Art. 86. §colarii cari nu obtin mediile pre-
vAzute prin art:82 rAmAn repetenti.
Examene de corigere nu sunt admise.
c) Situa!ia de finitiva a ;colarilor.
Art. 87. In zilele de 21, 22 si 23 Iunie, direc-
torul, ajutat in toate lucrarile de sfärsit de an
de cAtre toti institutorii scoalei, intruniti in
consiliu, procedeazil la trecerea notelor de exa-
men si a medillor in matriculA, la completarea
tuturor rubricilor din ea, la incheierea situati-
unilor scolare, la formarea tablourilor de clasi-
ficare si la pregritirea certificatelor de absolvire.
La 24 Iunie, toate lucrärile trebue sA fie ter-
minate ; iar institutorii, intruniti in consiliu,
incheie si semneazä tablourile privitoare la si-
tua tia definitivä a scolarilor.
Art. 88. In situatiunea definitivA se cuprinde
rezultatul general si individual al miscArii sco-
larilor din fiecare clasä.
Toti scolarii fiechrei clase se tree in situa-
tiune n ordinea inscrierilor In matriculfi si,
in vedere ca dispozitiunile regulamentului si
datele matriculei, se stabileste pentru fiecare
scolar rezultatul final.
Din punctul de vedere al rezultatului final
scolarii pot fi
1. Promovati;
2. Repetenti :
a) din cauza neintrunirii mediilor anuale de
promovare ; la scolarii din aceastri categorie
60 RNOULAMENTE
se vor aräta anurne obiectele sau grupele la cari
nu au intrunit conditiunile de promovare ;
b) din cauza lipsirii nemotivate in cursul
anului ;
c) din cauza lipsei nemotivate dela examenul
de absolvire i cari cad sub prevederile art. 33
din regulamentul legii;
3. AmAnati:
a) absenti motivat in triinestrul III ;
b) absenti motivat la examenul de absolvire.
Elevii aflati in aceastä categorie sunt datori a
se prezentA la examen intre 25 August $ i 3
Septemvrie urmätor, potrivit art. 34 din re-
gulamentul legii, si art. 23, punctele 1 si 2 din
regulamentul de fa tä.
Reprezentantii legali ai elevilor cari au ab-
sentat dela examenul de absolvire sunt datori
ca sA adreseze cererea lor (netimbratá) direc-
torului scoalei, pAnä la 20 Iunie seara cel mai
tArziu, cu arätarea moti velor cari au impiedicat
pe copil de a se prezeata la examen.
Cererile cari vin dupä incheierea situatiunii
se pun la acte ; iar copiii rämän repetenti si
se pronuntli contra Mr amenda prevázutti la
art. 33 din regulamentul legii.
$colarii cari au motivat lipsa Mr dela scoalii
in trim. III se tree de drept in categoria celor
chemati sa dea un nou examen la inceputul
anului scolar viitor. Contra celor cari vor lipsi
dela acest examen se pronuntä amenda prevä-
zuti la art. 34 din regulamentul legii.
Situatiunile definitive sunt alcätuite dupä for-
mularul dat de minister.
Art. 89. Hotärtrile consiliului, luate cu ma-
joritate de voturi, sunt definitive si obligatorii;
situatiunea trebue semnatä de toti institutorii,
fArà drept de opiniune separata.
Art. 90. Copii depe tablourile situatiunii de-
finitive a scolarilor se afig in vestibulul scoalei;
iar originalele se anexeazá la dosarul registre-
lor cataloage depe anul scolar respectiv.
CAPITOLUL X
Solemnitatea incheierii annI ai scolar.
Art. 91. Anal scolar se incheie cu o serbare
scolark care se face la toate scoalele primare ur-
bane din tarä la 24 Ernie, la orele 9 a. in., la
scoalele de baieti ; la orele 3 p. m. la cele de
fete si mixte.
Autoritatea scolark in unire cu primarul,
hotarliste localul unde se face distribuirea pre-
miilor.
Aceastá solemnitate se poate face pentru fie-
care scoalä in localul säu, sau cel mult pentru
scoalele (de bäieti, fete, mixte) din aceeas cir-
cumscriptie scolark unite intr'un singur local.
In acest caz, serbarea se va face dimineata. Di-
www.digibuc.ro
rectorul, institutorii si scolarii sunt ...obligati a
fi prezenti.
scolarilor vor fi invitati sl asiste la
solemnitate ; forma invitatiunii e lAsatà pe
seama fiecärui director ; priingriile vor trimite,
pe câl se poate, reprezentanti, cari vor prezicIA
solemnitatea, afará de cazul and revizorul sco-
lar sau o persoanä superioara acestuia, din ad-
ministratia invatiimAntului, ar prezida el.
In lipsa unui reprezentant al primáriei si a
unui membru al controlului invätämäntului,
presedinta revine de drept directorului scoalei
sau delegatului directorilor, in cazul cAnd mai
multe scoli ar fi intrunite.
Institutorii absenti firà motive valabile vor
fi raportati ministerului spre amendare.
Art. 92. Cursul solemnitätii va fi urmátorul:
Imnul regal, cântat de scolari ;
2. 0 cuvAntare festivk tinutä de un institu-
tor, delegat de colegii siii. Cuvântarea va cu-
prinde darea de seamil asupra situatiunii defini-
tive a scolarilor ;
3. Ráspunsurile autoritátilor prezente ;
4. 0 mid productie scolark consistând din
cAntäri, recitäri, mici piese teatrale cu subiecte
moralizatoare.
5. Directorul va da citire numelor acelor
elevi cari meritä mentiune, fle pentru progre-
sul fäcut la invätäturä, fie pentru silinta i buni
purtare.
Serbarea incheierii anului scolar, ca i cele
nationale dela 24 lanuarie si dela 10 Maiu, avand
menirea de a face impresie aclAndi asupra ini-
milor copiilor, toti directorii, impreunä- cu in-
stitutorii .1coalelor, îi vor da toate silintele
spre a-i da un caracter cAt mai solemn.
A rt. 93. La scoalele de aplicatie solemnitatea
incheierii anului se face odatri cu aceea, a scoa-
lelor normale respective.
CAPECOLUL XI
Certificate si duplicate.
Art. 94. Certificatele sunt de clas5 si de ab-
solvire.
Certificatele de clasä se libereazà dupä cere-
rea formalk netimbratkadresat5. directiunii din
partea reprezentantilor legali ai copiilor ; copiii
chora li se libereazá certificate de elm& sunt
considerati ca retrasi din scoala dela care email&
certificatul.
Certificatele de clask afarri de cazul cAnd
elevul a treaut de vArsta de 14 ani, se elibe-
reazA numai acelor elevi, ai dror pfirinti de-
clará a la inceputul anului scoter viitor do-
rese sii Mscrie pe copilul lor la altii scoalfi
publicA sau privatä i vor arAta anunie Koala
la care voesc a-1 inscrie.
 REGULAMENTE 61

Directiunea scoalei v comunicá, in acest caz,
revizorului despre eliberarea certificatului, a-
rátind adresa exacta a parintelui elevului
troala la care a declarat ca va inscrie pe fiul sail.
Revizorul scolar va controlá la timp, dad in
adevar elevul a fost inscris la scoala unde a
declarat parintele sau.
Certificatul de absolvire se libereaza de drept
*colarilor cari au trecut cu succes examenul
clasei a patra. In coloana anilor cari nu s'au
urmat in scoala se noteaza pe ce bazä scolarul
a fost matriculat.
Certificatele de dug si de absolvire se libe-
reaza din condici cu =tea.
Certificatele nu se emit pe alt nume deck a-
cela cu care elevul a fost inscris in scoala.
Cu toate acestea, dad printr'o sentiata ju-
decatoreascä, prin legitimare sau adoptiune, a
rezultat o schinabare legalä a numelui scolaru-
lui, in cazul acesta se va libera certificatul cu
numele schimbat, indicandu-se in matricula ac-
tul legal, in baza caruia s'a facut schimbarea. 0
astfel de schimbare de nume se va puteà face si
in timpul cand scolarul urmeaza Inca la scoalä.
Art. 95. In caz de pierdere a unui certificat,
duplicatul se cere dela directiunea scoalei dela
care emana originalul ; petitiunea va fi netim-
brag, dacii duplicatul cerut este al unui certi-
ficat obtinut ca elev al scoalei publice; iar pre-
vazuta cu timbrul legal, dacA duphcatul este al
Aneza A.
coala primarei i)
din 2) -
Inscrierea pa anul scalar 190
unui certificat de examen trecut ca elev prega-
tit in particular.
Directorul pune petitiunea in vederea consi-
liului sco!ar i acesta, in baza dovezilor aduse
de petitionar, decide, prin incheiere pe contra-
paginti, dacii se autoriza sau nu liberarea du-.
plicatului.
Duplicatul nu se va putei liberi deck dad
se va face dovada sigura ca originalul a fost
distrus, asA ca sa nu mai poata servi prin fraucla
altduiva.
Duplicatul nu se libereaza deck daca unani-
mitatea institutorilor se pronunta favorabil ce-
rerii. La caz de a se refuza liberarea, petitio-
narul are dret de a apela la revizor.
Duplicatul unui certificat de examenul trecut
ca elev pregkit in particular se libereaza pe o
coala de 1 lea.
Directitmea va publica in Monitorul Oficial
§i in Buletinul Ministerului, prin adrese di-
recte catre acele servicii, anularea certificatu-
lut si emiterea unui duplicat, anexand cite o
publicatie, conform formularului dat de mi-
nister.
Sub nici un cuvAnt duplicatul nu se va emite
pe alt nume deck pe cel ce figureaza in original.
Art. 96. Toate dispozitiunile contrarii regu-
lamentului de fatä sunt abrogate.
El intra in vigoare dela data promulgarii.
circuniscripria No. , poala No.
190 . 3) clasa

o ,-_,,7; a. o, c @ ,nt o o
o ,..- 6 . A .9 .2....
i: a) . ??...T. E.. o 0..
S ,:i ..1 4,

o NUMELE
; ,=. ,I. .
o
:7.; "-, ,,,-F..,
cl 4) 0 Pi 1
4., o o o
al ,
..0 OS" CIS , (13 0...1 Cd '' g ' "8
111) ..^ C.) 0

Z . . .2)
FF-..B. .0 z
°
.?.
ro.:R g
o o§,,."
0 rl
'.:-.' 4''''' V4 .'s! 0.-r.
.
o COPILULUI 4) o
-
2 ,T,:....
Pl.;
Cd=
ru o o° o -
g--
..-..Z -.74. "Ca Ól F-..-.Z.'
...- 0,-
-'ca °,LD,c2.
,:,o Do=
E.,....0
P .-r" ' g Z 7L3 7,;

Director, Institutorii, J cari au dat

Diriginte, Inveitatorii, k ajutor
I) Urban& eau ruralh, de bhieti, fete sau mixth, i numele special al sconlei, dach II are.
2) Numele suburbiei si al orasului sau al chtunului i comunei, cu plasa i Judetul.
al In capul listel se tree, duph situatifie scolare de finea anulut precedent, contingentul vechiu al
scoalei, afard de absolventi si de cei cari nu mai sunt supusi obIigativitáii, nothndu-se in dreptul fie-
chrui nume, In loc de a se completh rubricile, matricula In care si No. sub care este inscris.
4) Numele de familie, apoi initiala numelui de botez al phrintelui si la fine numele de botez al co-
pilului, de exemplu Constantinewu G. Ion.
5) In aceastd rubricii., reprezentantul legal va scrie cuvintele: .A.m prima actele, va semi* Ne-
stiind carte, va seinna, prin punere de deget, sub declaratia salsa de institutor sau invettator, ori di-
rector sau diriginte.
www.digibuc.ro
62 REGULAMENTE

A nexa B.
ROM.A.NIA

!GRISTMILL CULTELOR I INSTRUCTIUMI PUBLICE

5'coala primara , circumsoriptia No,

&oala No. ... ....... , din suburbia
ceitunul
comuna plasa , judeful .

REGISTRU-CATALOG
de chernare, consemnarea absentelor i notele la studiu ale elevilor din clasa , pe anti}
scolar 19... 19...
Institutor,

INSTRUCTIUNI
1. qcolarii se inscriu in registrul-eatalog in ordinea alfabetica si cu indicarile relative la
mime din lista de inscriere.
2. No. matriculei se scrie cu cifre romane : I, II, etc. ; No. matriciular al scolarului cu cifre
arabe.
3. Categoria din care face parte scolarul se area in rubrica respectiva printr'o linioari
verticala.
4. Absentele se noteaza in rubricile ce arata data zilei in care se tin lectiuni cu o linioar
verticaM pentru absentele din orele antemeridiane i cu o linioara orizontala pentru absen-
tele din orele postmeridiane, de exemplu :

1 2 3

1. Motoc V. Ion. Prezent la scoalä in cfitesi trele zile ;

'2. Neagu I. Nicolae I I Absent dimineata la 1 si 2 a lunei i dupa amiazi la
3 a lunei.
3. Trotusan D. Gheorghe . Prezent intreaga zi la 1 a lunei, absent dupti amiazi
la 2 a lunei si absent intreaga zi la 3 a lunei.

Absentele motivate se deosibesc printr'un mic cerc 0, care taie linioarele de abseil te ; de
exemplu : (I) absenta antemeridiana motivata ; absenta postmeridiana motivata ; (I) C ambele
absente din aceeas zi motivate.
5. La finele lunei, absentele se insumeaza si se tree in cifre In rubricile respective.
6. Notele lunare, medille trimestriale, notele din examen, mediile anuale pe obiecte i pe
grupe si media generala de clasificare se tree gradat in catalog, potrivit normelor stabilite
prin regulamentele pentru administratiunea interioara a scoalelor, cu privire la notarea, la
calcularea mediilor si la termenele trecerii Mr In registrul catalog. Gradat se vor Inscrie i pe-
depsele, iar Insemnarile relative la caracteristica se vor trece odata la finele anului scolar.
7. Situatia la finele anului scolar se va precizit prin cuvintele promovat, repetent. Notele
obtinute la examenul din August se tree in rubricile respective; atunei se hotäräste definitiv
situatia scolarului si se face nota euvenita la rubrica Observatiuniu.
Domiciliul parintilor sau al corespondentilor se trece In lungul rubricei; la fiecare schim-
bare de locuinta, parintii i corespondentii vor trebui sa incunostiinteze directia scoalei; noua
adresa se va trece in catalog sub cea veche.

www.digibuc.ro
 CHEMAREA §COLAR1LOR §1 CONSEMNAREA ABSENTELOR

Categoria din o -
care face 70. ABSENTE
ó
:-. -.3. parte 9co1arut z
ri g 1...,.? Tv. ,7 : 6.9 -4 1 LUNILE
DATA ZILELOR CD

1'2 0 VI Vz aJ ...-at 7-, ,,,,, ,r ..l:1 2 rs 7. 4 a

i 5 ,c1 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10111 12 13 141151161'17 18119120 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31
'6'
21 z 4A 8E.
E

Septemvrie ,

I Octomvrie
Noemvrie.
Decemvrie
II / Ianuarie
.. .
Fevruarie
Martie
- . ..
Aprilie
III
Maiu
. ..... . . .

lunie
'(Examen Iunie) Totalul absentelor....

1) A se repetii acest formular Ina de trei ori pentru o pagina%

www.digibuc.ro
 NOTELE DOBANDITE'DE §COLARI

Limba romAnA A
Celelalte studii Dexteritäti .5! Diacipliaa
zli: °'
t% .0 ...- o 0-

TRIMESTRELE Ewa:,
.0 ,... .,,so, '' '-
1:- E.' 0
i
'''
CD
a) 051
E -'' ::
0 13.2 0 -.o e Pti, 4
cd -
727: N :7:
:-'--- -0
..r. :-.. 0
.az . 4
0: 0 .:0
5--' S-
E;.°2
.0 .-.
'
os
a) : o -. 0 d 41
a
-gg ,.0a' 500 "
, .
f.' f.' 5' 41 2. 873-T
O 00
,Q.:_,:6 ,.g.. a)
- 0Z w
ra. .--
'-.E 0
4;',E 4°
.::: ,-,
0 ta
0 cr."
.-,'d bo 0
rn 0 g ,-,
041 C.)...%
,2).,
F.,
o
g:3 .0 5 0.-2.,. al
o
0 C., 0 0 d CI )0 -'
PI '"" t.
Z0 ,-. 0 ..-., ''. 7$ 0 Va f;', ,.---- ..) o a. z
e' ..0 0 tn. r..) A (-) a) pra 4 4 4 ta, fr. ta. P `4.' '-'

Trimestrul I

Trimestrul II
I

Trirnestrul III

Media anualA pe
obiecte

Oral

Media la oral

Inscris (m dia)

Media anuara pe
grupe
, ...,.... ....-.,...--

Media generalA
(cifre 0 litere)
Situatia la sfArsitul anului scolar . . _ . Clasificat . . a . . Intre elev . . nromovat . . _ din aceeas clasA.

www.digibuc.ro
i) A se repetit acest formular hied de trei ori pentru o pagina.
 REGULAMENTE 65

Anexa C.
PtOMA.NIA
MINISTER% CULTELOR l INSTRUCTIONII PUBL10E

,,..oala primara - -- . - ....... -. - - , circumscriptia No. .

coala No. . din ..

Suburbia j Comuna
Cdtunul ?... . -. ...... ---
Plasa .... , Judetul

MATRICULA No. - .

Contindnd nume, dela No. matricular . pánä la No.

dela 1 .. petna la
Director,
Diriginte,

INSTRUCTIUNI

1. Fiecare matticnlä, compusl din ea-Le . . pagini identicd, are un numär de ordine. No. 1 se
va da primei matricule in care se vor incepe inscrierile la inceputul anului scolar 19 . ; . 19.
No. 2 celei care se va incepe dupä umplerea celei cu No. 1 si asa mai departe.
2. $colarii se inscriu in matriculä, In ordine alfabeticA i cu indicArile relative la nume din
Hstele de Inscriere, incepându-se cu cei din clasa ultimä, a IV-a, la scoalele urbane si rurale cu 4
Invälätori, a V-a la celelalte scoale rurale, i Arsindu-se cu cei din clasa I. Scolarilor cari se in-
scriu dupà inceperea anului scolar li se dau paginile urmAtoare, In ordinea Inscrierilor, Mil eon-
sidera/ie de clasa in care se inscriu.
3. Pentru inlesnirea dutärilor in matricula, se va notá in josul paginei, ori de ate ori ur-
meazd sä se deschidä altA paginä aceluias scolar, No. matriculei i pagina in care i se continuä
partida ; âr pe aceastA din (Irma paginä se va notà de asemenea No. matriculei i pagina In care
scolarul a fost inscris mai Inainte.
4. Modalitatea i termenele trecerii tuturor insemnärilor i notelor In matriculA sunt fixate
prin regulamente.
Matricula va 6 scrisA estetic i deslusit.
5. Se va specificá In matriculä, cat mai lämurit, pe ce bazá s'a facia inscrierea scoIarului; ast-
fel se va nota cä Inscrierea s'a Meat pe baza certificatului de promovare No. . . din . . . .
dela scoala . . . . a examenului de inscriere din . . . , cerut prin petitia inregistratä la
No. . . . . din . . . . a art. . . . din regulamentul scoalelor primare . . . , avind certi-
ficatul de absolvire No. . . . . din . . . . dela scoala adeverintei de permutare
No.. . . . din- . . . . dela scoala . . . . . La scolarii de clasa I se va specificá dacä s'a
Inscris de bunävoie sau din oficiu.

www.digibuc.ro
 Anima C. Aceastä partldi este continuarea partldel No , din matrIcula No , pagina

MATRICULA No.
No. MATRICULAR Pag

Elev , nasout . . la . . . tuna , anul . . .

suburbia.
' ceitunui
comuna , plaza , judeful , de nafionalitate , de religie.
vaccinat . . la . . . luna . . . , anul . . . , inscris . in pcoald la , luna . . . , anul . . . , pe -bate . . . .

Clasa .
Anul scolar
we ...
TRIMESTRUL
TA 0

OBIECTUL DE STUDIU 0:4 g - t T; ''' t, ev;,.. APL1CAREA OBLIGATIVITATII OBSERVATIUNI

e '-' a):"-
--......._-___....,......,____
.4 Scriere si exercitii gramaticale Pärinte
7, Cettrea . .... -
Tutor
_s Exercitii de memorie el liberii re- Stapan
.. producere . . ... Profeslunea
re Exercitii de compunere ... .... Corespondent )
Exerci0I de intuitie. ..... .... .... ..... ... . ... ....... .... .. .. ..... .. Domiciliul
Matemat Icele Tolalul absentelor
Religiunea
Motivate.--
Nemotivate
Istoria Amendate
.
... -.-....
Geograila
tlintele flzico-naturale .
.
Totalul general
Cate amenzi Watt aplIcat In co r-
Call grafla
Desemnul
.. ... . . . ....... ..... sul anulul
Cant ul .., I
,
a., Exercitil corporals ... .
,... Exercitli militare .... ....... ....
=. Lucrul manual (la baie(i)
Lucrarl practice agricole ...... ...
. . ... . ...... .. ...
Lucrul de mána (la fete). .......... ...... .... I . .1
Purtarea - .... ..
Frecuentarea -

Situatiunea de flnele anului polar

OrdInea de clasificare
Llberat certificatul No. .. ...,
... din
Director,
Diriginte, - Aceastii partida se continua In
matrienla Ign nag
www.digibuc.ro
 Ft EGULAMENTE 67

Anexa D.
&oala primara Clasa . . .
din
SITUATIDNE COLARA

Astäzi Iunie 190.. , Consiliul scolar, intrunindu-se sub presedentia directo . . .

i. procedand la stabilirea situatiunii, generale si individuale a elev . . . . clasei . . . . pe anul
scolar 190. 0.-190_, in 4edere cu dispozitiunile regulamentului i datele matriculei, confirml
definitiv urmatorul rezultat general al numitei elan

mini train 4
2
e . INDICATIUNI <
E.
,
I Elev .... inscris..., la inceputul anului (vechiul contingent), din
nou strAmutati aci in cursul anului . , ... ... ... ....
2 Elev.... mor 0, strAmutati aiurea, retrasi, absolut neregulati . . . ... ... ... ... ....
al cari au urmat regulat in toate trimestrele . . . . ...
3 tlev...,räniaii /b) cart n'au urmat regulat . ...
0) absolut neregulati.
a/ din cei cari au urmat regulat. . . ..
4 Prezenti la e- b) din ceilalti cari au urmat neregulat sau absolut ...
xamen neregulat
5
a) motivat
Alasenti la examenul de absolvir 6) nemotivat ... ..., ...
.. ... ...
a) pe temeiul intrunirii mediei de promovare ... ... ...
6 Promovati{b) pe temeiul art. 91 din regulamentul pentru adminis- ...
tratia scoalelor primare 1) . . .. ... ...
a) din cauza neintrunirii mediei de promovare . .. ..
.
lb) din cauza lipsurilor nemotivate in cursul anului 2). . .. j ... ... ...
7 Repeten ti o) Din cauza lipsei nemotivate dela examenul de absolvire
)si cari cad sub prevederile art. 33 din regulamentul
pentru aplicarea legii invalàmântului primar §i normal ... , .. . . . . ..
a) Absenti mot. in trimest. ill .si a caror situa tie nu se
8 Amiinati poate stabili 3) ...
b) Absen tit mot, la examenul de absolvire si a ciror si-
I. nu se poate Inca stabili . ... ... ...

Director,
Diriginte, Consiliui colar,
(L. S.)

1) In aceastä rubrici se vor Botà numai elevii cart au fost trecuti in clasa III of V la scoalele ru-
rale, farä sà fi intrunit media do promovare.
Dintre absentii nemotivati la cursul anului, cei cari au llpsit si la examenul de absolvire se ver
trace numai in rubrica acestera din urmii.
3) Elevii din elasa IV urbanii i clasa V rurald, cari au lipsit motivat in trim. IiIi la examenul
de absolvire se vor trace numai in rubrica Qatar cari au lipstt motivat la acest examen,

www.digibuc.ro
68 11.G.U.LAMENTE

SITUATIUNEA INDIVIDUALA SE HOTARASTE PRECUM URMEAZA

a
qi
'5
..
Numele ei pronumele 2a a,
rs
Hotarlrea
Oblectele de studiu .5
zi T; la earl nu Intruneste rs
o a
c onsiliului a ¡ii elevulni El 17: conditiunile de
promovare
r...
o
a a o0
11) .^ -5
.a
Z Z C.3 0

. . . .

. . . s `,. . e
etc.

Director,
Diriginte, Consiliut polar,

Nota. Se vor aerie ecolarit in ordinea Inscrierii Mr In matricula, notamdu-se in dreptul flecArula,
la rubrica respectivil, cuyintele: promovat (la cei promovati); repetent din cauza netntrunirii mediei
de promovere; repetent din cauza lipsirii nemotivati dela scoali; repetent din cauza lipsirii nemoti-
vate dela examen el care cede sub prevederile art. 33 din regulamentul legii ; dator a se prezentd la
examenul dintre 25 August 3 Septemvrie exclusiv, potrivit art. 34 din regulamentul legit.

MINISTERUL CULTELOR I INSTRUCTIUNII PUBLICE

Ministerul educe multumiri urmätoarelor persoane cari au fAeut donatiuni scoalei
din comuna cAtunul , judeVil (sau scoalei de fete No. din
1. D. pentru (cutare lucru donat).
2.
3.
4.
5. etc., etc.
MINISTERUL CULTELOR SI INSTRUCTIUNII PUBLICE,
.Ministerul aduce multumiri d. din comuna
judetul pentrucA a donat scoalei (cutare lucru).

MINISTERUL CULTELOR SI INSTRUCTIUNII PUBLICE

Elev , pierzând certificatul de absolvirea cu No.
din , eliberat de directiunea scoalei din . si elibe-
rându-i-se un duplicat sub No. din , se publicA anularea certi-
ficatului pierdut.

www.digibuc.ro
 REGULAMENTE 69

INDICE ALFABETIC
A Examene de inscriere din alte clase . . art. 12
A bsen tele elevilor. . art 33 F,poca examenelor de inscriere a copiilor
Absentele institutorilor dela curs. art. 54-56 cu certificate din sträinitate . . . . art. 13
Actele cerute pentru inserierea in cl. I. . art. 9 Examenele copiilor eari au lipsit motivat
Actele cerute pentru inscrierea in alte Iunie i in ultimul trimestru . art. 23, 24
clase . art 11 Executarea programei art 28
Adeverinte de permutare art 26 Examenul de absolvire . art 79
Alcituirea orariului tip , . art. 3 Excluderea copiilor infirmi din scoale . art. 71
Anul scolar art. 27, 28 Examenul copiilor pregititi in parti-
Asezarea copiilor in binci art 29 cular (cAnd se tine) art 23, 79
Apelul elevilor (absente) art 33 Examenul scoalelor de aplicatie. . . . art. 80
Arhiva i averea scoalei . . . .art. 47-50
Auditori nu se primesc art 16
. , . art. 1
Felul seoalelor primare urbane ,.
Fetele nu sunt admise la scoalele de
nu sunt admisi in scoalele de fete, art. 1 Mieti. - art 1
Formarea catalogului. . . , . art. 36
Formulare de imprimate . pag. 61-68
Calcularea mediilor. . art 81
Circumscriptia scolarii art 1 1

Cite clase pot avee scoalele mixte. . . art. 2

Cite clase poate conduce un institutor . art. 2 Infiintarea de noui clase art 20
Certificate si duplicate . . . . art. 17, 94, 95 Imprimatele necesare scoalei art 47
Comunicarea listei copiilor declarati Inscrierea eopiilor in scoali . . art. 5-15, 19
e'd se vor pregiti in particular . . . art. 18 Inscrierea in alte clase deck in Inteia . art: 11
Copiii Rominilor din alte taxi nu plä- Inscrierea elevilor veniti din scoalele
tesc -Late art 21 rurale art 12
Cheltueli pentru registre. art 50 Inscrierea in caz de intrerupere de
Chemarea elevilor art. 33 studii art 12
Conducerea elevilor la bisericA . . . art. 34 Inscrierea copiilor cu certificate din
Combustibilul p. scoali i directie. . art. 43 striinitate art 13
Condica de expeditie art 45 Inscrierea absolventilor in clasa IV . . art. 15
Concediile directorilor in vacanti . . . art. 46 Inscrierea scol. veniti dupi 3 Sept. . . art. 25
Concediile institutorilor art 54-56 Inscrierea in alte eircumscriptii . . . art. 17
Convocarea institutorilor in consiliu. . art. 69 Invitimintul in familie . . . . . art. 17
Corigentii nu sunt admisi art 86 Inscrierea copiilor striini art 21
Clasificarea definitivi art 87-90 Impirtirea materiei pe trimestre . . . art. 28
Inceperea i inaugurarea cursurilor . . art. 29
Intrarea in deg a pirintilor si a per-
Datoriile institutorilor in timpul inscri- soanelor striine Invütâmántului. . . art. 35
erii art 6
Inscrierea in matriculi art 37
Declaratii pentru copiii pregititi in fa- lncheierea matricolei art 37
milie art 17 Indatoririle directiunilor . . . . art. 38-41
Dispense de taxi a elevilor striini . art. 21 Indatoririle institutorilor. . art. 6, 51-54, 62
Dispense' de virsti art 10 Incetarea cursurilor art 79
Darea notelor art 28 Inventar i arhivi art. 47-50
Directiunea scoalei (drept. i datorii) art. 38-42
Datorifle institutorilor . . . . ert. 51-54, 62
Datoriile scolarilor . . . . . . art. 57 61 Lista cirtilor art 30
Dispense de eintiri i exercitii corporale, art. 61 Lista copiilor rimasi neinserisi. . . . art. 20
Duplicate si certificate . . . art. 17, 94-95
Dtrata cursurilor . art. 2
Durata anului scolar . -; art. 27
Materiile cerute la examenul de in-
scriere in alte clase art 12
Epoca Inscrierii copiilor In scoale.. . . art. 5 Materiile cerute pentru inscrierea co-

www.digibuc.ro
70 REGULAMENTE

piilor cu certificate din strainatate . art. 13, R

14 Religia art 63
Modificarea orariului art 3 Repetenti art 86
Repetitia generala . art. 28
Retragerea copiilor din acoala, sp;e
. art. 7, 8, 9 inscriai la alta .. . . art. 17
Normele inscrierii copiilor. . .
Romanii nu platesc taxe art 21
Notarea elevilor la studiu . . . art. 28, 72, 53, Rotatia art. 4
74, 77, 78 Rugaciunea In acoala art. 32
Notarea absentelor . . art. 33
Notarea pedepselor art 68 S
Notarea elevilor la purtare . . . . art. 75 Sarbatori art 27
Notarea elevilor la frecuentare . . art, 76 8coa1a are o circumscriptie determinata, art. 1
Servitorul acoalei art 44
o Situa Ida definitivA a acolarilor . . art. 87-90
Solemnitatea inchiderii anului sco-
Obligativitatea orariului art 3, 31 lar in ac. primare art 91, 92
Obiectele asupra carora se trece exame- Solemnitatea inchiderii anului scolar la
nul de inscricre in alte clase . . . . art. 12 acoalele de aplicatie. art 93
Obligativitatea studiului religiei . . art. 63
Ordinea Inscrierii acolarilor . . art. 7, 9 Suplinirea directorilor in vacanta . . . art. 46
Studiul religiei. art 63

Pastrarea materialului de invatamant . art. 49 Taxa examenuluì de inscriere a copiilor

Permutarea dela o acoall la alta . . art. 17, 26 cu certificate din strainatate . . . . ad. 13
Permutarea acolarilor dela o icoala ru- Taxa elevilor straini art 21, 22
ralä la urbarta art. 26 Trecerea copiilor In matricolá . . . art. 37
Permutarea dela institutele private in Trimestrele anului acolar . . , . . . art. 28
acoalele publice art 26 bis
Pedepse pentru lipsa dela biserica . . . art. 34 V
Pedepsele acolarilor art 64 65 Varsta ceruta la inscriere art 10
Pronuntarea pedepselor col. . art. 66, 67, 70 Vacante i sarbatori art 27
Promovarea art 82, 84, 86 Verificarea reg. cataloage art 78

REGULAMENT
PENTRU ADMINISTRATIA INTERIOARA A 8C0ALEL0R HUME RURALE DIN 16 APRILlE 1901, CU TOATE
CAME ADUSE PANA LA 45 SEPTEURIE 1908

CAPITOLUL I In acest caz nu ge vor inscrie baieti in acoa-

Dispozitiuni generale.
Art. I. 8coalele primare rurale de regula
stint mixte i functioneaza cu unul, doi, trei
sau patru invatatori, dupa numarul copiilor
(baieti ai fete) cari frecuenteaza acoala, conform
normelor stabilite prin art. 24 din lege
Dad numärul coplor cari frecuenteaza
scoala trece peste 260, atunci, potrivit aceluiaa
articol din lege, acoala mixta se transforma in
*wall de bAieti cu patru invatatori. ai se inlin-
teaza o a doua scoalä care va fi de fete, cu una
sau mai multe invatatoare, dupl numarul fete-
lor cad vor frecuenti acoala.
Dad acoala de fete va avea cel putin doua
Invatatoare, ea va fi tip urban, cu clasele unite.
lele de fete, nici fete In scoalele de I:Ceti.
. Art.. 2. In acoalele primare rurale cu unul,
doi sau trei invatatori, cursurile dureizA cinci
ani al se impart in cinci clase : clasa I, II, III,
ei V. Aceste clase sunt grupate In trei divi-
ziuni : diviziunea I cuprinde clasa I; diviziunea
II cuprinde clasele II ai III; diviziunea JIJ cu-
prinde clasele IV si V. In acoalele primare ru-
rale cu patru invätitori,cursurile dureaza patru
ani ai se impart in patru clase.
Art. 3. In scoalele primare rurale cu unul,
doi sau trei invatAtori se apnea programa ana-
Utica a scoalelor primare rurale.
Aceasta programa va fi alcatuitä pe cele trei
diviziuni mentionate la articolul precedent, jar
materiile diviziunilor II si III vor rota din doi
in doi ani, astfel Ca clasele H ai III din divizia II

www.digibuc.ro
 REGULAMENTE
elasele IV si V din divizia III sà poatá fi tot-
deauna unite.
La scoalele primare rurale cu patru invätA-
tori se aplicA programa analiticä a scoalelor
primare urbane. Acest program se poate apliefi
si in scoalele rurale situate in cartierele milr-
ginale ale comunelor urbane.
La scoalele cu doi i cu trei 1nvAtAtori se
aplicA in diviziunea I prograrmil analitic al
scoalelor urbane, la toate materiile.
In scoalele de cAtun (art. 21 din lege si
art. 44-48 din regulamentul legii), ocupate de
titulari, se aplicä programa analiticA a scoalelor
primare rurale complete.
In scoalele de cAtun, nride sunt inviltätorl su-
plinitori ai postului, se predau materiile prime-
lor trei clase (diviziunile I ai II) din programa
analiticA a scoalelor primare rurale.
DacA suplinirca se face la o scoalä de cätun,
la care a functionat i divizia III, suplinitorul
va continua sä predei cunostintele prevázute de
program si in aceasti divizie.
Se vor preda aceste cunostinte si la scoalele
ai cAror invätätori suplinitori vor fi avut apro-
barea previlzutä la art. 49, alin. IV.
Art. 4. Distribuirea claselor i diviziunilor
intre mnviíätorii scoalelor cu mai mult de un
invAtiaor se va face dupA normele urmAtoare :
a) CAnd scoala are doi invätitori, unul va
preda la clasa I (divizia I), celulalt la clasele
Il V (diviziile II si III);
b) CAnd scoala are trei invätätori, fiecare di-
viziune va aveà cAte un invAtAtor; unul va lu-
era deci cu clasa I, alul cu clasele II si III, al-
tul, in fine, cu clasele IV si V ;
c) CAnd scoala are patru havAtfitori, fiecare
din cele patru clase va avea invátätorul sAu deo-
sebit.
Dela aceste norme se va putea ins5 devia, in
vederea numärului disproportionat al elevilor
pe clase, fAcAndu-se orice altä distribuire,
Orice distribuire, prin care se deviazil dela
normele stabilite sub literile a, b, c, se aplicA
cu aprobarea revizorului pentru scoalele cu doi
sau trei inválAtori, iar cu aprobarea inspecto-
rului de circumscriptie pentruscoalele cu patru
invátatori. AceastA aprobare se va cere de cätre
dirigintele scoalei inainted inceputului flecirui
an scolar, arlitAnd prin raport numArul exact
al scolarilor inscrisi in fiecare clasA in deosebi.
Dirigintele este dator a face un, asemenea ra-
port, cAnd i se ya cere de ciltre unul din invä-
ratorii scoalei, avfiod insä dreptul a-si arAta in
el pArerea sa personala.
Art. 5. Ministerul alcAtueste, prin inspecto-
ratul InvAtämantului primar, orarii tip pentru
scoalele cu unui, doi, trei sau patru liWAtAtori.
Aceste orarii se intocmesc pe baza numarului
de ore distinat pe sAptämang fiecärui obiect de
inválämänt prin programa analitici.
www.digibuc.ro
7I
Nici o modificare nu se va putei face in orar,
in nici o scoalA, deck cu autorizarea specialA
a revizorului scolar, datA in urma aprecieril mo-
tivelor invocate.
Orariul tip nu va avei insA caracter obligator
pentru scoalele de aplicatie cu programa rurala
depe lAngA scoalele normale de InvAtiltori si In-
vätAtoare. Directorii acestor scoale de aplicatie
vor putea face modificirile necesare, in vederea
practicei pedagogice a elevilor normalisti.
Art. 6. Sistema de functionare a invAtätori-
lor i invillátoarelor dela scoalele cu patru in-
vAtAtori va fi rotatia completd sau partialh, con-
form art. 42-43 din regulamentul legii; la scoa-
lele cu mai putini invätAtori, rotatia se va puteä
plica dupä propunerile inspectorului.
CAPITOLUL II
Inscrierea.
Art. 7. Inscrierea copiilor in scoalele pri-
mare rurale se face In zilele de 25-31 August,
in liste intocmite pe clase, cu toate notArile ce-
rute de matricolä, dupä modelul stabilit de mi-
nister (anexa A).
Reprezentantilor legali li se ingAdue In-
scrie copiii la scoalä cel mult pAnii in ziva de 3
Septenavrie exclusiv.
Art. 8. La scoalele ea mai multi inv5 tAtori
sau invAtAtoare, dirigintele va fi ajutat de colegi
la facerea inscrierilor.
Art. 9. In listele de idscriere se tree in or-
dinea de mai jos, panä. la completarea locurilor
din salele de clasä :
a) Ca inscrisi de drept, toti scoIarii cari au
frecuentat scoala in anul precedent si formeazA
contingentul vechiu al scoalei, afarA de absol-
venti si de aceia cari nu mai sunt supusi obli-
gativitáii; in aceastA categorie intrA i strAinii
cati au u,rmat in tot cursul anului si au fost
prezenti la examen, daca panA in prima zi de
inscriere, cel mai tfirziu, vor declara in scris
cA voesc a urma mai departe ;
b) Copiii romini, ai caror pArinti sau tutori
au locuinta in comunä sicari sunt Inscrisi
de bunA voie de reprezentantii lor legali ;
0) Copiii romini, ai dror pärinti sau tutori
nu au locuinta in comunA i cari sunt inscrisi
de bui4 voie de reprezentantii lor legali ;
d) Cei inscrisi din oficiu in vederea :
1. A listelor trimise de revizor a copiilor pre-
gätiti in familie sau in institute private, recu-
noscute de Stat, cari nu s'au prezentat sau nu
au reusit, dupA dota incercAci ficute, la exa-
menele de fine de an, si
2. A listei de recensämint.
Art. O. Scolarii din contingentul vechiu se
tree in capul listei, in orlinea lor din situatiu-
nile definitive, incheiate la finele anului scolar
precedent, notandu-se in dreptul fiecArui nume,
72
in loc de a se completA rubricile, matricula in
care si numArul sub care este inscris.
Art. 11. Inscrierea copiilor de sub literile b
§i c se face pe baza declaratitmilor verbale ale
reprezentantilor legali ai copillor, fArA a li se
cere declaratiuni in scris.
Acesti reprezentanti au a prezenta actele de
nastere, de vaccinA si de studii si a da toate ce-
lelalte indicatiuni cerute de matriculA si de lis-
tele inscrierilor.
Dirigintele sau invAtAtorul trece imediat in
listA toate datele eerute, vizeazA actele prezen-
tate cu notarea ;
Bdiatut ( fata)
inscris astdzi . . . luna . . . anul .
in clasa . . . .
(L. S.). Diriginte, . . .
apoi le inapoiazA*celor in drept ; iar acestia
semneazA de primirea lor in chiar lista inscrie-
rilor.
DacA inscrierea s'a fAcut pe baza unui certi-
ficat de clash, eliberat de o altA scoald, acel cer-
tificat se va pAstrA in arhiva scoalei, in dosarul
relativ la inscrieri.
Lipsa actului de nastere si de vaccinA nu con-
stitue un motiv de neinscriere ; dirigintele va
acorda in asernenea cazuri un termen pentra
prezentarca lor ; copilul lipsit de actul de nag-
tere nu se va inscrie totus, dacA nu pare a avea
vársta legiuitA de 7 ani, i nici nu pare destul
de desvoltat spre a i se puteá acordà dispensa
de vArstä.
Ca acte de nastere in regulA servesc eat ex-
tractele depe registrele stArii civile, cat t bu-
letinele de nastere.
Pentru copiii lipsiti de actul de vaccinA,
fAra semne de a fi fost vaccinati, dirigintele va
interveni indatA dupA terminarea inscrierilor
la primArie, spre a se WS de urgeni cuvenitele
mAsuri de vaccinare.
Art. 12. Pentru inscriere se cere vArsta de
cel putin 7 ani irnplinii in ziva inceperii anu-
lui scolar.
Pentru inscrierea in clasa 1, dirigintele scoa-
lei poate acordà dispense in minus pAnA la sase
luni, dacA copilul este bine desvoltat. Dispensele
-Oa la un an se pot acordA de cAtre revizorul
scolar.
Copiii pot fi retinuti la scoalà pAnA la vArsta
de 15 ani impliniti, in cazurile prevAzute la
art. 5 si 6 din regulamentul legii.
Peste aceastA varstA de 45 ani, nimeni nu
poate fi obligat a urmá la scoalA. RAMAne ins5
la aprecierea dirigintelui inscrierea acelora
cari, trecAnd cu varsta peste 15 ani, dorese sl
continue cursurile invAtAmAntului primar. In
caz and dirigintele scoalei nu admite inscrie-
rea, se poate apela la revizor.
www.digibuc.ro
REGULAMENTE
Dirigintele mai poate de asemenea inscrie pe
cei cu vArsta mai mare de 45 ani, In cazul pre-
vAzu t de art. 18 din regulamentul de faiA.
Art. 13. Certificatele de studii, in baza cArora
se face inscrierea in alte clase decAt intAia,
sunt :
a) Certificatele de promovare dela oricare
reed primarA ruralA din Virg, dupl normele
urmAtoar e :
CiTtificatele de premovare dela oricare scoalA
ruralA cu nai putin de patru invAtAtori dau.,
drept la inscriere îti clasa imediat urmAtoare
la orice altA scoalA rural& cu mai pu tin de pa-
tru invAtAtori ; iar conform art. 78 din regula-
s'a mentul legii in areeas clad, pentru care s'a li-
. . berat certificatul,la o scoalA ruralA cu patru in-
vAtAtori.
Scolarii insa cari au absolvit clasa I rural&
la o scoalà cu un invAtAtor, pot fi inscrisi
clasa II, la o scoalA rurall ea patru invAta-
tori, in urma unui examen de inscriere, tinut
in conditiunile art. 14.
Certificatele de promovare dela o scoalä cu
patru invAtAtori dau drept la inscriere in clasa
imediat urmatoare la orice altA scoalfi ruralä.
La scoalele cu patru invAtAtori, i inaintea
comisiilor prevAzute la art. 87 din regulamen-
tul de fata, se pot trimite spre examinare copii
pregAtiti in familie, sau in institute private re-
cunoscute de Stat. Aceste examene se vor tine
intocmai in conditiunile i dupg normele stabi-
lite prin regulamentul pentru examenele de in-
vAtAmAnt primar al elevilor pregAtiti in familie
sau in institute particulare recunoscute de Stat ;
iar certificatele astfel liberate vor aveA -valoa-
rea celor liberate scolarilor regulati din ace-
lea* scoale.
Cfind o scoalä cu doi t cu trei invAlAtori,
prin urmare cu 5 clase, se transformä intr'o
scoalä cu patru invAtätori i patru clase, seek-
rii se inscriu din nou in clasa pe care au ter-
minat-o. Cei cari au terminat clasa I InsA vor
fi inscrisi in clasa II ;
b) Certificatele de promovare dela oricare
scoalA primarA public& urbanA din tars, fie &A
copilul a Lost scolarul scoalei publice dela care
emanA certificatul, fie cA a depus acolo examen
ca pregitit in familie salt in institute particu-
lare, conform art. 9, 13 si 25 din regulamentul
pentru examenele de invAtAmAnt primar ale co-
piilor pregAtiti in familie sau in institute pri-
vate.
Aceste certificate dau drept la inscriere in
clasa imediat urmAtoare la orice scoalA
c) Certificatele de promovare dela institute
private, eliberate in conformitate cu art. 20 din
regulamentul scoalelor private.
Art. 14. CAnd data certificatalui prekentat
aratA o intrerupere de la studiu mai mare de-
cat de un ah scolar, scolarul se va supune la un
 REGULkidENTE
examen de inscriere asupra materiilor clasei
pentru care posedA certificat.
Examinarea se face in cursul celor 9 zile de
inscriere de cltre invätAtorul scoalei. La scoa-
lele de invätAtori, exarnenul se va tine in pre-
zenta dirigintelpi si a invAtAtorului al doilea.
La scoalele cu 3 sau 4 Invätätori, examenul se
va tine in prezenta dirigintelui si a invAtAtoru-
lui care va predà In clasa in care copilul do-.
reste sA intre ; când invAtitorul acestei clase
este trials dirigintele, al doilea examinator va fi
invAtAtorul clasei imediat inferioare.
Examenul se face numai asupra limbei ro-
mâne aritmeticei si este oral. La scoalele cu
mai multi invät-Atori, suma notelor date de di-
riginte i invätätor, impArtità prin douA, dA
note obtinutA de elev la fiecare obiect.
Dacii scolarul obtine notele specificate la
art. 92 pentru promovarea scolarilor regulati,
el se va inscrie In clam urmätoare ; iar in caz
contrariu se va inscrie ea repetent in clasa pen-
tru care posedä certificat.
Când certificatul prezentat pentru inscriere
la o scoalä ruralA cu 4 InvAtAtori, emanA dela
o scoalA ruralA cu mai putini invAtAtori, iar
data sa area o Intrerupere dela studiu mai mare
deck un an scolar, atunci examenul se face
dupA norma de mai sus asupra limbei romfine
aritmeticei, dupà programa clasei rurale
pentru care scolarul posedA certificat si in caz
de reusitA, el se inscrie potrivit- art. 13 in clam
deja terminatä la scoala rurall ; iar in caz con-
trariu in clasa imediat inferioar5. Rezultatul
examenului se consemnä, intr'un proces-verbal,
incheiat pe contrapagina petitiunii (netimbratA)
ce s'a adresat directiunii i in care se specifica
notele date de fiecare examinator la fiecare
obiect. Petitia se pästreazA la acte ; iar in ma-
triculA se noteazA cA inscrierea s'a fAcut pe baza
examenului de inscriere, adAugfindu-se numA-
rul si data de inregistrare a petitiunii.
Pentru acest examen nu se plAteste nici o
taxä.
Art. 15. Se abrogi.
Art. 16. Copiii cu certificate de studiu din
sträinAtate, ai cAror reprezentanti legali cer in-
scrierea lor In scoalele publice primare rurale;
vor trebui sa-si valideze certificitele printr'un
examen trecut la o scoalA urbanä, sau la o scoalà
ruralA cu 3 sail 4 InválAtori. Acest examen se
va tine In timpul inscrierilor, si se va face asu-
pra limbei romfine, aritmeticei, istoriei i geo-
grafiei, dupa programa clasei care precede pe
aceea in care se cere inscrierea. Certificatul va
fi validat pentru clasa in care copilul a dovedit
cä meritä sA fie inscris.
Normele dupa cari se trece examenul sunt
cele stabilite prin art. 6-8 din regulamentul
pentru examinarea elevilor pregAtiti in parti-
cular, iar rezultatul examinärii se consemnA,
www.digibuc.ro
inteun proces-verbal, incheiat pe contrapagina
petitiei, ash cum se specificA la art. 14, alinia-
tul VI.
Taxa ce se va depune va fi de 20 lei, când se
cere depunerea examenului numai de clam I,
de 40 lei pentru douA sau trei clase. Ministeral
poate acordà dispeng de tea Produsul taxelor
se Imparte conform .regulamentului i legilor
speciale.
Art. 17. Examene de inscriere nu se tin de-
cat pentru cazurile preväzute la articolele pre-
cedente. Trecerea lor nu clA dreptul la certifi-
cate, ci numai la matriculare ca scolari re-
gulatL
Art. 18. Pot fi inscrisi printre elevii regulati
ai clasei ultime din orice scoalA primarA ruralà
absolventii invätämântului primar urban si ru-
ral, cari nu s'au putut inscrie in clasa IntAia
secundará, sau cari au cAzut la concursul de
admitere in seoalele normale si in seminarii
doresc sA repete acea
In lista de inscriere i in matricule se va noti
cà sunt inscrisi pe baza art. 18 din regulamen-
tul scoalelor primare rurale, având certifica-
tul de absolvire No. .... din .. dela
scoala
In privinta datoriilor i penalitAtilor, acesti
scolari vor fi consider:4i ca toti ceilalti scolari
regulati, eu singura exceptiune eh conditiunile
legii cu privire la obligativitate find indepli-
nite de ei, nu se vor aplich reprezentantilor lor
legali amenzile prevázute de lege pentru ab-
sente ; ei InsA pot fi eliminati In caz de negli-
jentA i rea purtare. Dupil examenul de fine de
an, directia scoalei va putea eliberá elevului un
nou certificat de absolvire, dad reprezentantii
lui legali o cer, cu notele obtinute cu prilejul
repetArii acestei clase ; In acest caz, in* certi-
ficatul eel vechiu se va anulá.
Acesti elevi nu vor puteá fl premiati.
Art. 19. colari auditori nu se primesc sub
nici un cuvânt.
Art. 20. Reprezentantii legali, cari voesc sA
da copillor instructiune in familie, sau intr'a
institutiune privatA recunoscutA de Stet, sau
cari voesc sA inscrie copiii lor inteo set:lea din
altA circumscriptie deck aceea in care stint
trecuti, suet datori sä declare aceasta in scris
la directiunea scoalei din circumseriptia lor,
tot In intervalul celor 7 zile de Inscriere.
Aceste declaratiuni vor forma un dosar se-
parat nal daelaratiunilor cerute prin art. 22
din regulamentul legii.
In cazul retragerii unui copil dela scoala la
care a urmat in trecut, e va liberá la cerere,
de cAtre directiunea acelei scoale, un certificat
de clag din condica cu mat* potrivit art. 111.
TotodatA aunt notati -ca stersi din lista de in-
scriere acesti copit retrasi din scoalà.
74 REGULAMENTE
Certificate le de deg se inainteazg direct de
eAtre dirigintele scoalei unde a urmat copilul
dirigintelui sau directorului scoalei unde re-
prezentantul legal a adtat c1-1 permutá, fie in
aceeas localitate cu scoala, fie in altä localitate.
Dirigintele sau directorul acestei scoale va in-
scrie pe copil va supune obligativitätii.
Art. 21. FanA in 30 zile cel mai tfirziu dela
data inceperii anului scalar, dirigintii scoalelor
vor trimite revizorului o listä de toti copiii ai
dror reprezentanti legali au fäcut declaratiu-
nile prevazute la articolul precedent.
Aceastä listä va cuprinde toate indicatiunile
din foaia de recensämänt No. 1 a copiilor In
vArstä de scoalA.
La finele anului scolar, cu ocazia examenelor
de invätilmänt primar al elevilor pregAtiti in
particular, revizorul va controli dad copiii cu-
prinsi in aceastä list/ s'au inscris pentru tre-
zerea examenelor preväzute la art. 11 din lege,
sau dacä s'au inscris in alti scoalà
In caz când revizorul va Osì in lista decla-
ratiunilor copiii trecirti in o scoalä publicä sau
privatA din circumscriptia altui revizor, el li va
zomunica lista acestuia.
Art. 22. Dad contingentul vechiu al scoalei,
stabilit definitiv in urma declaratiunilor dela
articolele precedente, impreunA cu contingen-
tul celor inscrisi de bunavoie, dà un numär ast-
fel in cat sh mai ramanA locuri suficiente in
Wile de clask pentru toti copiii ce mai urmeazA
a fi inscrisi din oficiu. atunci dirigintele §coa-
lei va inscrie pe toti copiii in virstk de scoalä,
färä alte exceptii dedt acele prev5zute la art. 5
si 6 din regulamentul legii.
Lipsind insA spatiui trebuitor pentru inscrie-
rea tuturora, atunci inscrierea din oficiu se va
face observându-se urmätoarele conditiuni de
.ordine:
I. In vederea listelor trimise de revizor
a) Copiii scutiti in anul scolar precedent de
a urnia la scoala publicä din circumscriptia lor,
In baza declaratiunii cä vor fi inscriti in altä
scoalä publica, si cari nu s'au inscris in urmä
in nici o scoali, fie privatä, fie publicA, §i nici
nu s'au prezentat la exameuul anual public §i
nici n'au justificat lipsirea ;
b) Copiii scutiti in anul scolar precedent de
a urine la scoala publid, in baza declaratiunii
vor fi pregiititi in familie sau In institute
private recunoscute de Stat, §i cari nu s'au pre-
zentat la examenul anual (art. 10 si 21, alin. II
din regulamentul pentru examenele de inväti-
mint primar ale elevilor pregätiti in famine
sau in institute private recunoscute de Stat) si
n'au justificat lipsirea ;
of Copiii, pregatiti in familie sau institute
private recunoscute de Stat, cari n'au reusit la
examen dupa dour' incerdri, fäcute, tie la ;toe-
s
www.digibuc.ro
lele Statului, fie in institut, in fate delegatilor
(art. 28 din acelas regulament).
Copiii odatà inscrisi din oficiu, peutru moti-
vele de sub literele a, b, d, nu mai pot fi retrasi
din scoalä in decursul acelui an scolar, sub cu-
vant cä vor fi pregatiti in familie sau in insti-
tute particulare ; iar reprezentantii lor legali
continua a fi supu§i amenzilor scolare, conform
legii.
II. In vederea listei de recensAmânt :
a) Copiii mai mici ai pärintilor cari au mai
multi copii in vArstä de scoalä ;
b) Copiii cari an domiciliul mai aproape de
scoalA (art. 15 din lege).
Cind scoala este mixtä, se inscriu mai intAiu
biietii, in ordinea arAtatä, i apoi fetele, dupe':
aceleasi norme.
Inscrierea din oficiu se face in ultima zi con-
sacratä inscrierilor, dupa amiaza.
Art. 23. In ziva de 3 Septemvrie dirigintele
scoalei trimite revizorului lista copiilor cari au
rämas neinscrisi din cauza lipsei de locuri. Re-
vizorul va raporte ministerului, arätänd numä-
rul copiilor ramaqi neinscrisi, spre a se avei in
vedere la infiintarea de noui posturi de invätä-
tori, Incunostiin land i primAria, pentru a se
ingriji de mobilierul necesar i de local.
Art. 24. Mai rämänând locuri disponibile in
Wile de deg, in urma inscrierii tuturor co-
piilor in vArstä de scoalä si supusi Abligativitä-
tii, se vor inscrie copiii de sträini, ai dror re-
prezentanti legali vor fi obligati ca pad la 15
Septemvrie sA prezinte dirigintelui recepisa de
plata taxei fixate prin art. 3 din regulamentul
legii, dad nu vor fi obtinut dispense ministe-
rialä.
Aceastä dispensä se obtine, (;lacl cererea este
insotitä de un act de paupertate, liberat de co-
muna unde domiciliazä sträinul i vizat de per-
ceptia localä, arätändu-se clar (rune ce plAtesc
cAtre Stet, judet sau comunä.
Cererea de dispensa se adreseazA ministeru-
lui prin dirigintele scoalei unde urmeaza copi-
lul sau unde reprezentantul legal voeste sA-I
inscrie, dirigintele este obligat a primi ce-
rerea si a o inainte ministerului, Orice cerere
de dispensä adregatä direct ministerului se va
considerà ca neprimitä.
In cazuri excep(ionale, ministerul poate
corde dispend de taxä, conform art. 4 din re-
gulamentul legii, si la persoane cari nu produc
certificate de paupertate ; asemenea cereri se
adreseazä tot prin dirigintele scoalei, care Main-
tändu-le va da explicatiunile ce va gäsi cl suet
necesare.
Copiii Românilor din alte täri nu sunt supusi
la taxe scolare.
Art. 25. Pentru a asigure regulate pieta a
taxei, in ratele si la epocile fixate prin art. 3 din
regnlamentul legii, dirigintii scoalelor vor aver.
 REGULAMBNTE
tiza pe parintIi copiilorkari platit taxa la
terinenele hotarite.
Dad pang in 15 zile dupa avertizare, ei nu
prezenteaza recepisa de consemnarea salmi res-
pective pe seama Casei §coalelor, copiii vor fi
stersi din matricula scoalei.
Art. 26. In cele 9 zile de inscriere se vor
tine:
1. EXamenul prevazut la art. 34 din regula-
mentul legii, al copiilor din scoalele publice cart
au lipsit motivat in ultimul trirnestru.scolar,
eari vor fi obtinut note in trimestrele I si IJ
Elevii claselor II si IV ai scoalelor rurale im-
partite pe divizii nu depun acest examen.
Examinarea se va face de catre invitatorul
care a predat in clue pentru care elevul depune
examen si din materiile de invatämânt preva-
zute pentru intregul an scolar. La scoalele cu
mai multi invätAtori, invtorul va fi asistat
de dirigintele scoalei, si in cazul &Ind must's
acesta va fi predat in clam pentru care elevul.
da examen va fi asistat de un alt coleg.
Note le obtinute se vor trece in catalogul res-
pectiv in rubrica trim. III si cu ele se va cal-
culà media, conform art, 90 din regulamentul
de fall
2. Examenul de absolvirea cursului primar
al elevilor cari au,lipsit motivat la Iunie. Acest
examen se va tine in conformitate ell art. 87
din acest regulament.
Examenele prevazute la punctele I si 2 se tree
la icoalele nude au urmat elevii in cursul anu-
lui precedent. Revizorul scolar, in vederea mo-
tivelor invocate, poate aproba trecerea exame-
nelor la alta scoala.
3. Examenul elevilor pregatiti in famine sau
in institute private recunoscute de Stat, cari au
hpsit motivat la examenele de fine de an si au
autorizarea ministeriala de a depune examenul
la inceputul anului scolar urmator. Acest exa-
men, conform art. 13 din regulamentul de fata,
nu se tine decât la scolile cu 4 invatatorL
Acest examen se va tine conform regulelor
stabilite prin regulamentul pentru examenele
de invatamant primar ale copiilor pregatiti in
particular.
Art. 27. Pentru fixarea zilelor i orelor cand
se vor tine exameneleprevazute la articolul pre-
cedent, punctele 1 si 3, dirigintele va luà lute-
legere cu colegii sai, la scoalele cu mai multi
invatatori ; iar pentru examenul prevazut la
punctul 2 va luà intelegere eu colegii cari au
format comisia din bmie trecut pentru exame-
nul de absolventa Omit la scoala sa. In urma
dirigintele fixeaza zilele si orele examenelor
anunta prin Opt progrpaa examenelor astfel
stabilita.
In cazul and examenul de absolvire la o
scoala s'a facut de revizorul scolar, examinarea
elevilor de cari se vorbeste la art. 26, p. 2, se
www.digibuc.ro
75
va face lot de catre revizor sau de catre o co-
misiune de invatatori intoemitä de el.
Art. 28. Elevilor pregaiti in particular, cari
sau prezentat la examen. fie in Iunie, fie in Au-
gust, si nu au reusit, II se va viza de diriginte,
certificatul clasei anterioare, cu mentiunea ca :
71s'a prezentat la examenul elevilor pregatiti in
particular din (luna i anul), pentru clasa. , .4
punându-se í sigiliul scoalei.
Art. 29. Orice cerere de inscriere ce se pre-/
zinta dupa ultima zi de inscriere nu va fi pri-
rnita, decal daca va veni cel mull Oa in sase
saptämâni dela inceputia anului scolar si dacA
mai sunt locuri disp'onibile in clasa pentru care
se cere inscrierea,
Art. 30. Perinutarea seolarilor it cursul
anului dela oscoalä la alta, in cazul de schimba-
rea domiciliului, se admite de cAtre dirigintele
scoalei la care se prPzinta cererea, In beta unei
adeverinte a directiei ;coalei unde a urmat co-
pilul ; aceasta adeverinta se da pe coala liberA,
e prevazutä cu numarul de ordine din registru
si cu sigiliul scoalei si cuprinde intreaga situa-
tiune scolarä dobandita, eu aratarea volumului
matriculei si a numirului sub care este matri-
culat i cu toate notarile cerute de matriculä
Dirigintele scoalei uncle urmeaza copilul are
dreptul sA refuze liberarea acestei adeverinte,
dael constata cà strämutarea dedomiciliu a co-
pilului nu este realA. Dacä permutarea se face
inainte de epoca darii notelor trim:striale, ru-
brica trimestrului matricular, la scoala unde
elevul se prezinta, ramâne in alb si nu se cal-
culeaza la media anuala ; iar daca permntarea
se face dupa epoca drtrii notelor, acele note vor
fi trecute in matricula scoalei unde s'a permu-
tat elevul i vor intri îi calcularea mediei lui
anuale.
In adeverinta va notà i numarul. absentelor
motivate, nemotivaie (arnenzi). facute de elev
Ong in ziva perrnutarii sale. spre a se tine
team& de dânsele la scoala unde se permuta.
Adeverinta se inainteaza direct dirigintelui
sau directorului icoalei unde elevul a aratat cA
se permutä. Totdeodatä dirigintele comunica re-
vizorului scolar declaratia de permutare a co-
pilului, indicfnal in raportul sAu clasa in care a
fost copilul, numele, profesia i domicilitil exact
al reprezentantului legal.
Permutarea scolarilor in cursul anului dela
o scoalä la alta, pentru alte motive decAt acela
al schimbarii domiciliului, se hotäraste, apre-
ciind rnotivele, de revizor, si in apel de inspec-
torul de circumscriptiune.
Permutarea scolarilor in cursul anului dela
o scoala rurala at mai putin de patru
la o scoala rurala cu patru invatatort se
admite de dirigintele scoalei unde se prezinta
cererea, dupa urmatoarele norme :
76 REGULATTNTE
a) Un elev din clasa I dela orice scoald ru-
raid va 4 inscris in clasa I tip urban, ori i cAnd
in cursul anului ;
b) Elevii din clasa II rurald se vor insbrie in
clasa II urband, deed au frecuentat o qcoalà cu
doi sau trei invdtdtori i deed strämutarea se
face 'And la finele trimestrului I ; elevii din
clasa II rurali dela scoalele cu un invdtAtor se
vor inscrie in clasa I tip urban ;
e) Blevii din clasa III dela orice scoald ru-
raid se vor inscrie in clasa II ;
Elevii din clasa IV se vor inscrie in clasa
III ;
e) Cei din clasa V se vor inscrie in dace IV.
Permutarea scolarilor in cursul anului dela
o scoald urband la una rurald cu mai putin de
patru invdtAtori se admite de diriginte, dupd
norma urnatoare :
1. Un elev 4in clasa I urband se va inscrie in
clasa I rurald ;
2. Un elev din clasa II-urband se va inscrie
in clasa II rurald ;
3. Un elev din clasa III urband se va inscrie
in clasa IV rurald ;
4. Un elev din clasa IV urbanä se va inscrie
in clasa V rurald.
Art. 30 bis. Copiii romini cu certificate de
elasd eliberate la finele anului scolar precedent
la scdalele publice, i eari dela inceputul anu-
lui scoter curent s'au pregiltit in institute pri-
vate, vor puteA fi permutati in cursul trimes-
trelor I si II la scoalele publice, daed mai sunt
locuri disponibile.
Primirea elevilor se face in baza certificatu-
lui de absolvIrea clasei precedente si a unei ade-
verinte constatatoare de frecuentarea institu-
tului pAnd la data permutdrii.
Copiii strditi, afiati in situatia dela alinia-
tul I, nu se vor putea permutà la scoalele pu-
blice deck pand in termenul preväzut la art. 29.
CAPITOLUL UI
Anul scolar.
Art. 31. Anul scolar e de eel putin 215 zile,
numárul total al zilelor de vacantd, impreund
cu Dumineci si sArbd tori bisericestisi nationale,
neputánd trece peste 150, conform art. 23,
alin. II din lege.
Art. 32. In scolile primare rurale vor fi ur-
mdtoarele vacante :
Vacanta de yard, dela 25 Iunie pAnd la 24
August inclusiv ;
Vacanta CrAciunului, dela 24 Decemvrie pAnd
la 7 Ianuarie inclusiv ;
Vacanta Pastelui, dela Dumineca Floriilor
pand la Dumineca Tornei inclusiv.
Art. 33 se abrogd.
Art. 34.- Afard de vacantele prevAzute mai
www.digibuc.ro
sus, scoalele primare rurale nu vor tine lectiuni
in zilele de Dumineci si in turrnitoarele zile de
siirbAtori
A. Särtéitori religioase : Nasterea Maicii
Domnului, la 8 Septemvrie ; Indltarea Sfintei
Cruci, la 14 Septemvrie ; Sfantul Dumitru,
26 Oetomvrie ; Sfintii Arhangheli Mihail i Ga-
vril, la 8 Noemvrie ; Intrarea in biserick la 21
Noemyrie ; Sfantul Nicolae, la 6 Decemvrie ;
Intampinarea Domnului, la 2 Fevruarie ; Buna-
Vestire, la 25 Martie ; StAntul Gheorghe, la 23
Aprilie , Indltarea Domnului, Joi, la 40 zile dupd
Pasti; Pogorirea Sffintului Spirit, Luni la 51
zile dupd Patti ; Sfintii Constantin si ilena, la
21 Main ;
B. Sarbiitori notionale : Aniversarea unirii
tdrilor romtine, la 24 Ianuarie ; Aniversarea
nasterii MaiestAtii Sale Regelui, la 7 Aprilie ;
Ziva numelui MaiestAtii Sale Reginei, la 24
Aprilie ; Aniversarea independentei i intemeie-
rii regatului, la 10 Maiu (art. 54 din regula-,
mentul legii).
In zilele de 24 Ianuarie si 10 Maiu, lectiunibe
vor fi inloeuite prin särbiltori scolare, cari se
vor tine sau de fiecare scoald in parte, sau,
urma intelegerii dirigintilor de scoale intre ei,
de mai multe scoale din cele mai apropiate, im-
preund.
Serbarea va consta in cantarea inmului re-
gal de cdtre scolari, cuvantäri tinute de mem-
brii corpului didactic asupra unor subiecte pa-
triotice, cantece i recitdri patriotice, precum
productluni gimnastice executate de copii,
in escursiuni la locuri istorice, eari ar fi la in-
demand.
Art. 35. Anul scolar cuprinde trei trimestre:
Trirnestrul I : Septemvrie, Qctomvrie si No-
emvrie ;
Trimestral II : Decemvrie, Ianuarie si Fe-
vruarie ;
Trimestrul III : Martie, Aprilie i Maiu.
In fiecare trimestru se predd la fiecare obiect
de studiu partea de materie anume specificatd
in programd amánuntit. Pe trimestru se &ix
notele obtinute de scolari.
In cursul lunei Maiu se face repetirea gene-
raid a materiilor. La 31 Maiu se termind acea-
stä repetire. La 1 Iunie va incepe examenul de
absolvire pentru cursul primar i va tine atAtea
zile cite va fi nevoie.
Art. 36. In ziva de 1 Septemvrie, orele 9 di-
mineata, se inaugureazd deschiderca cursurilor,,
in prezenta autoritAtii comunale, a invdtdtori-
leur a elevilor scoalei i a pArintilor lor, prin
sfintirea apei i printr'o cuvantare tinutd de
diriginte. Din aceastd cuvantare tin va lipsi ex-
plicarea datoriilor impuse prin lege si regula-
mente scolarilor i reprezentantilor lor legali.
Terminandu.:se solernnitatea, invdtkorii in-
trd In clagele lor respective si randuese mai in-
 rt En L LADIENTC
Vain co1arii pe la locurile ce trebue sA ocupe
provizoriu, dupa talie, asezandu-se separat pe
cat s poate Mietii de fete; Ie coniunicti lista
cärtilor si a rechizitelor ce au a si le procura ;
Je dau sfaturj privitoare la discipliná i la tine-
rea curatà a corpului si a imbr5c5mintei, into-
vAräsite, mai cu seam5 In .clasa I, de istorioare
morale ; le anurtti orariul pe a doua Li apo-
li in ordine.
La fixarea mai tArziu a locurilor prin band
se va observa ca scolarii cei buni sà ocupe ex-
tremitäile irurilor de Wei; iar cei distrasi,
sburdalnici, miopi i mal slabi de pricepere sä
stea cAtre fruntea
Art. 37. Lista c5rtilor si a rechizitelor pe cari
trebue sA si le procure scolarii se stabileste de
Invalltbr inainte de ziva inceperii cursurilor.
La scolile cu doi sau mai multi invätatori, sta-
hilirea se face le consiliu, pe baza comunicarii
facute de fiecare, cu privire la cele ce voeste a
introduce.
C5rtile introduse nu pot fi sub nici un cu-
vânt cleat dintre cele aprobate de minister,
dupA normele in vigoare In momentul fix5rii
listelor.
Lista stabilitä rámâne in vigoare in tot curstri
anului scolar, i prin urmare nici unui invata-
tor nu-i mai este perms a schimba cärtile in-
troduse. Aceasth oprire se referá si la cazul ve-
nirii la o scoala in cursul anului a unui non
hivAtator, Cand insä un copil se permuta dela
o scoalA la alta, el va fi obligat a-si procura
cártile introduse in scoala In care el vine sä
invele.
Sub laic; un cuvânt nu se poate introduce
intr o clasä doua eiri pentru aceeas materie.
Dirigintele scoalei este indatorat a referi au-
toritAtii scolare orice abatere dela aceastá re-
gulä ; iar invAtatorul va fi obligat de minister
a restitui reprezentantilor legali ai coptilor
costul cartilor neregulat introduse. CAnd 55 va
constatavA un diriginte comite oasemenea aba-
tere, el va fi supus aceleeas oblige tiuni i i se
putei aplich si o pedeaps5. di4ciplinar."i.
Cu priv ire la rechizite, invatiaorii vor avea in
vedere ca sA nu se cear5 deck procurarea celor
mai strict necesare.
Se va Incheia proces-verbal in regulä de in-
treaga lucrare privitoare la dirti si la rechizite,
Lista stabilità se afige a-tat in cancelarie cat si
in sale fiecArei clase m st5 in tot cursul primei
luni a anului scolar.
Art. 38. Orariul tip al lectiunilor prevazute
la art. 5 va sta afipt in tot cursul anului in
canceldria scoalei i in fiecare clash*, pentru
partea care o priveste.
Art. 39. AtAt dimineata cat i dupA arniaz5,
inainte de inceperea lectiunilor si la finele ore-
lor de clasA, scolarii zic sau aria ruglciunea
www.digibuc.ro
77
cuvenit5, in perTectà liniste :7i In atitudine
pioag.
RugAciunile cari se vor cânta sunt urmi-
ioarele :
Dimineats, la intrare : nTatal nostru ; la
lesire Toti cu inima camta; dupd amiaza;
la intrare : »Doamne, Doantne, ceresc Tatau,
lar la íeire : »Phntrea tuturor
Art. 40, Indati dupii terminarea orei intAia,
invatAtorul trece in registrul de chemare ca
absenti pe toti scolarii cari n'au sosit Inca, ne.
mai anulându-se absentele, dacil ar veni In
urmA.
Controlut absentelor nu se face prin apel no-
minal, ci eu ajutorul scolarilor celor buni,
ocupAnd extremitátile sirurilor de Mimi. Ab-
sentele se socotesc pe jumMate de zi, afarà de
cele f.icute in zilele dela 1-5 Septemvrie in-
clusiv, in care timp se va considerà orice ab-
sent:a pe zhia Intreaga, chiar daca elevul a lip-
sit o jumátate de zi. Scolarilor cari sosesc dup5
inceputul prirnei leciuni, lusA inainte de ter-
minarea orei intaid, li se va putea scadea nota
lunara la purtare, potrivit cu frecuenta intAr-
zierilor.
Art. 41. Dumineca i sArbätorile tinute de
scoalä, elevii vor fi condusi la bisericA de inva-
tAtorii lor, spre a asista la serviciul divin si a
forma corul bisericesc.
Elevii se vor intruni la scoal5., inainte de ora
fixatà pentru serviciul divin. si de acolo, dupa
ce vor face exercitiile pregatitoare, vor fi con-
dusila bisericA.
tipsirea elevilor sau invät ,torilor dela acea-
stä indatorire se va socoti ca absentä de o ju-
mAtate de zi.
' Elevii de alte confesiuni nu sunt obligati sA
meargA la biserica ortodoxA. (Art. 62 din regu-
lamentul legii).
Art. 42. Intrarea In sMile de clasa a pärinti-
lor si a oricAror persoane straine invatAmantu-
lui, in earl de reprezentantii autoritatilor, in
timpul duratei unei lectiuni. este absolut in-
terzisa. Persoanele venite la scoalA in acest limp
trebue sa astepte in cancelarie. Ele pot intra in
clasa odata cu invAtAtorii, la incepul lectiunii
urnatoare, fnsA qn permisiunea
La toate usile salelor de clasa se va afige un
annu% in acest sens.
Orice reclama din partea vizitatorilor se face
numai In cancelarie, discutiuni neputAnd avea
loc, sub nici un cuvant, in fata copiilor.
In gall de aceste conditiuni, vicitatorii vor
fi primiti de Invätätori cu cea mai desfivArsita
bunavointa.
Persoanele stráine, cari nu se vor conforma
dispozithinilor de fatA, cu toata invitatiunea
invatkorilor. vor fi somate de diriginte a pa-
räsi scoala imediat. La caz de ofens5 sau in-
suite adresate membrilor corpului didactic, di-
78 EGULAMENTE
rigintele va incheia proces-verbal in regul4
si se va adresà autorita tilor in drept.
Art. 43. In ziva de 8 Septeuivrie, dupa amiazä,
fiecare invatator li va forma registrul catalog
al clasei sau claselor sale, alcatuit dupa formu-
¡anti dat de minister (anexa B), trecand pe sco-
lari intocmai in ordinea kr alfabetiea, Inca-
yand cu cei din clasa superioara.
In ziva urmatoare incep lectiunile regulat.
Art. 44. Tot in aceas ordine se vor trece sco-
larii in matricula, incepandu-se eu cei din clasa
ultima i sfarsind cu cei din clasa I.
Matricula are intocmirea i cuprinsul ce se
arati prin formularul anexat la fine (anexa C).
Din instructiunile publieate in fruntea ma-
triculelor se vede modul cum ele urmeaza sa fie
intrebuintate.
Matricularea trebue si fie complet incheiata
pini in 6 sapt ,mani dupa inceperea anului sco-
lar.
CAPITOLUL IV
Art. 45. Dirigintii reprezinti autoritatea sco-
lara.
La scoalele mixte eu un singur invatator
acesta este de fapt i dirigintele scoalei.
La scoalele mixte i de baieti, cu mai multi
invalatori i invatatoare, dirigintii se numese
dintre invatatorii titulari.
La scoalele de fete se incredinteaza diriginta
uneia dintre invätatoarele titulare.
Invatatorii dela scoalele- cu un singur inva-
tätor i diriginii dela scoalele cu mai multi in-
vatitori vor fi totdeauna bar bati, iar in scoa-
lele de fete vor fi numai invätatoare (art. 26
din le,e).
Nurdirea dirigin tilor dela scoalele cu mai
multi invatatori se face de minister.
Art. 46. Nici un invatator dela scoalele cu
mai multi inva ¡Mori nu poate refuza diriginta
scoalei la care functioneaza, nici când i se
incredinteaza girarea provizorie a dirigintei.
La caz de refuz, invatatorul va putea dat
in judecata consiliului permanent.
Art. 47. Dirigintele sau diriginta unei scoale
nu poate deschide ,sau conduce institute de
instructiune privala, de nici un fel si de nici
un grad, nki nu poate profesi in asemenea in-
stitute si nici nu poate prepara elevi in parti-
cular. fara autorizarea ministerului.
Art. 48. Indatoririle dirigintilor stint :
1. Aplicarea exacta a legilog i regulamentelor
icolare si a dispozitiunilor ministeriale sau ale
organelor de control al scoalelor ;
2. Supravegherea i controlul indeplinirii
punctuale a datoriilor ce privesc pe invatatori
dela scoalele cu mai multi invatatori, precum
mentinerea bunei intelegeri dintre ei.
www.digibuc.ro
Dirigintele e dator sa noteze toate absentele
intarzierile dela clasi ale invatatorilor si a le
comunica la finele lunei revizoratului scolar.
Intarzierile cari tree peste 5 minute se con-
sid.era ca lipsiri pentru o ora intreaga.
Dirigintele i diriginta inchid registrul de
prezenta pentru fiecare ora i noteaza intar-
,zierile;
3. Pistrarea ordinei ;I a disciplinei in scoalfi;
4. Intretinerea in blind stare si curat eat a
localului 9coalei, cat si a propriei keuinte ; de
asemenea a dependintelor si a eurtii, precum si
ingrijirea apei de kraut si a ventilatiei salelor
de clasa.
Conservarea mobilierului scoalei, a biblio-
tecii si a zestrei diclactice in genet e.
Dirigintele est- raspunzator ban este, conform
art. 72 din regulamentul legii, de orice deterk-
rare a localului si'de orice pierdere sau dete-
riorare a obiectelor din scoala, provenitä din
neglijenta lui.
Salele de clase trebue sa fie deschise, curate,
iarna incillzite cu eel pu tin jamitate de ori
inaintea inceperii lectiunilor. Se va permite
scolarilor cari stau cu domiciliul departe de
scoala sa rimini in orele libere dintre lectiu-
nile de dimineati si de dupa prAnz intr'o sali
ce li se va destina anume ; ad ìi vor luà si
prânzul, ce-si vor fi adus de acasa.
Localul de scoala nu poate fi pus la dispozi-
tiunea niminui, pentru nici un scop strain scoa-
lei, decal cu invoirea revizorului scolar;
5. Tinerea corespondentei oficiale ;
Orice raport adresat autoritatilor scolare va
purta pe margine rezumatul continutului si nu-
marul anexelor, daci stint ; '
6. Ingrijirea cancelariei si arhivei, spre a fi
in perfecta ordine ;
7. Implinirea cu midutioasa exactitate a tu-
turor obligatiunilor impuse dirigintilor prin
art. 19-37 din regulamentul legii i prin in-
structiuni ministeriale, cu privire la aplicarea
obligativitatii.
Executarea la datele hotärite a obligatiunilce
impuse de regulamentul legii si de instructiu-
nile ministeridle, cu privire le afisarea listel
copiilor.inscrisi, la trimiterea avizelor de in-
scriere la scoala §i de amendare pe vfitor, la
inaintarea la perceptor i la revizorul scolar a
listelor copillor absenti nemotivati i amendati,
etc., adica a tuturor indatoririlor privitoare la
obligativitatea scolara ;
8. Completarea i trimiterea la timp a foilor
de statistici, conform instructiupilor antorita-\
tilor scolare ;
9. Inaintarea in prima zi a fiecarei luni, ti-
tre revizorul scolar, a raportului cuprinzand
absentele acute de invatatori, precum i fe-
lul lor ;
 B EGULAMENTE
AceastA obligatiune o au toti dirigintii,
prin urmare i invatatorii dela scoalele cu un
singur invatitor.
La cea mi mica bAnuealii, el raportul ar con-
fine informatiuni neexacte, revizorul va cer-
ceta cazul, iar vinovatul va fi dat In judecatA.
10. Intervenirea la primar, pentru oHce
lips& materialà, care ar impiedica bunul mers
al scoalei.
Daeä primarul nu-si indeplineste Treuna din
obligatiunile ce rezulta din art. 76 din lege, di-
rigintele se va adresa revizorului, care va in-
terveni la autoritAtile competinte pentreinde-
plinirea acestor lipsuri.
11. Inaintarea cätre primäria comunei a ra-
portului relativ la starea material& a localului
si a mobilierului scolar, cu arätarea amAnun-
tag a reparatiunilor necesare si a imbunätäti-
rilor de introdus, evaluAnd aproximativ i efec-
tuarea lor ; iar cAtre revizor, a raportului re-
lativ la materialul didactic, registrele i impri-
matele necesare scoalei. Aceste rapoarte vor
trebui inaintate in cursul lunei Maiu ;
12. Inaintarea la revizorat, la finele anului
scolar, liana in 10 zile cel mai tärziu dela so-
lemnitatea incheierii anului, a unui raport ge-
neral, eu urmatorul cuprins ;
a) Frecuentarea scolarilor, au indicarea nu-.
mArului elevilor cari au lipsit motivat, nemo-
tivat si a celor amendati, precum si a totalului
sumelor dictate ca amenzi scolare ;
b) Situatia scolarä pe clase ;
0) : clasa sau clasele la cari au
funcVonat fiecare ; titlul eu care functioneazA,
absentele motivate si nerhotivate ale invä Vito-
rilor dela lectiuni si dela conferinte; concediile
ce li s'au acordat si de catre clue, in cursul a-
nului, precum si de eine au fost supliniti; rep-
nerile ce Ii s'au fAcut asupra salariilor pentru
absente ; penalitatile sau distinctiunile prinnte
de ei in cursul anului;
d) Cärtile de studii de cari s'a servit scoala,
arAtate pe clase ;
e) Relatiuni asupra numärului d conferinte
tinute peste an si a chestiunilor ce s'au tratat ;
f)Relalluni asupra conferintelor si cur-
surilor complimentare sj eventual a cursuri-
lor de adulti si a sezätorilor ce s'au tinut in
cursul anului, arätandu-se pentru fiecare din
aceste cursuri numärul lectiunilor facute, nu-
märul tinerilor cari le-au frecuentat i anume
cine le-a condus ;
g) Arätarea zilelor in cari scoala a fost in-
spectatä si de eine ;
h) Relatiuni asupra stärd sanitare a scolarilor
In cursul anului si a zilelor in cari scoala.a fost
inchisä pentru caz de boalA si de care boalä
anume ;
i) Starea localului, a mobilierului si a zestrei
didactice In genere ;
www.digibuc.ro
79
j) Darea de seamä asupra cassei de economie,
cum se aratA la punctul 15, alin. III.
.13. Ingrijirea de suplinirea momentan5
invätitorilor cari absenteazA.
Gaud un invAtAtor absenteaz& in curs de dou&
zile consecutive. flat sA comunice dirigintelui
motivele absentArii. acesta va raporti imediat
cazul revizorului ;
14. Convocarea consiliului invAtAtorilor, de
cate ori chestiuni de naturä disciplinará sau di-
dactic& reclam& O consfAtuire. Absentele dela
aceste intruniri ale invätätorilor nominal tre-
cuti In adresa de convocare, in care se va epe-
cifica i obiectul ei, se consideri ea lipsä dela
curs pe don& ore si se socoteste astfel in rapor-
tul lunar ce se inainteaa revizorului scolar,
conform art. 63 din lege.
Desbaterile sedintelor, impreunA cu hotari-
rile luate, se tree intr'un registru anume ; ho-
tAririle se iau en majoritate de voturi; in cm
de paritate, votul dirigintelui este precumpä-
nitor ;
15. Activarea depunerilor scolarilor la cassa
de economie, conformandu-se legii i regula-
mentului respectiv, intru ceeace se atinge de
gestiunea banilor.
Comunicare &Aire revizorul scolar cel mai
tarziu panä la a cincea zi inclusiv a fieciirei luni,
ea incepere dela Octomvrie, cu privire la nu-
márul elevilor depunAtori, la suma incasatä in
luna precedentA si la No. si data borderoului
and s'a fAcut värsarea.
Inaintarea la minister, la finele anului, a
unui tablou in care sä se cuprindä : numärul
elevilor depunAtori in cursul anului,sumele de-
puse, sumele värsate, numärul livretelor res-
tituite, al gelor rämase in depozit la Foal& si
suma reporturilor eari n'au putut fi restituite
copiilor ;
16. Avizarea imediatA a primarului si a me-
dicolui de plasä, In caz de boale epidemicesau in-
fectioase, ivite printre scolari, conformandu-se
cu scrupulositate prescriptiunilor legii si regu-
lamentelor sanitare, precum si instructiunilor
date prin procesele-verbale dresate de medic.
Cand medicul hotaráste inchiderea scoalei,
mäsura aceasta este imediat executorie, färä o
prealabilä autorizare a autoritAtii scolare cen-
trale. Dirigintele incunostiinteaza pe revizor,
indicand, dupä procesul-verbal al medicuhii,
boala care bantue i timpul pe cat scoala ur-
meazA sA stea inchisà. In acest caz, revizorul
va pune in cunostintä irnediat pe minister.
17. Comunicarea care primäria
cursul lunii Decemvrie a fiecgrui an, conform
ultimului alineat de sub art. 14 din regula-
mentul de vaccinare si revaccinare din 1893, a
listei nominale a scolarilor cari urmeazä sA fie
vaccinati sau revaccinati, cu indicarea numelui
si pronumelui celor de operat, data nasterii,
80 tIEGULAMENTE
numele i pronumele tatälui, tutorelui, patro-
nului sau stapanalui i aratarea domiciliului
acestora.
Dirigintele, care nu se va conforma acestei
prescriptiuni, e pasibil, conform art. 45 din re-
gulamentul sus citat, de penalitatile prevgzute
la art. 175 din legea sanitarg ;
18. lnaintarea la timp a observatiunilor me-
teorologice, potrivit instructiunilor date de in-
stitut la scoalele cu statiuni meteorologice;
19. Comunicarea trimestriala la revizoratul
scolar, cu privire la activitatea extrascolarg a
corpului didactic al scoalei (serbari scolare,
cantine scolare, mersul societgtilor scolare, etc.).
Revizorul scolar-va inainta darea de seamg in
original Casei Scoalelor ;
20. Cultivarea sistematica a terenului scolar,
procurat in conformitate cu art. 28 din legea
Invatamäntului primar i eq prescrierile legii
pentru dotarea scoalelor rurale cu pgmant de
culturg pentru infatimantul practic agricol.
Practica agricola se va face afarä de orele de
dupg normele stabilite prin art. 64-69
din regulamentul legii.
Produsul lucrgrilor agricole in grädina sec-
larg revine de drept dirigintelui i colarilor.
Din venitul net al gradinii, 25 0[0 vor huá sec-
larii ultimelor douä clase, iar 75 0/0 va fi al di-
rigintelui (art. 66 bis din regulamental legii).
Acolo unde scoala are camp de culturá, ve-
nitul net al acestuia va fi al inviltgtorilor insgr-
cinati cu conducerea lucrgrilor practice si cu
predarea notiunilor de Invätämänt agricol.
Dacà la o scoalg sunt doi sau mai multi in-
vätätori eau Invätätoare, vor contribui en totii
la cheltuelile necesitate de cultivare ; iar ve-
nitul se va impärti proportional cu cheltuelile
fäcute i cu munca depusa de fiecare. Elevii nl-
tirnelor doud clase, eari vor lucrà pe pgmantul
scolar, vor avea dreptul la seminte de legume
si de flori, la räsaduri si la pueti de pomi
de arbusti, ca rdsplatä pentru munca i sta-
ruinta bor.
Invg(atorilor cari Vor dovedi ca neglijeazg
cultura terenului scolar li se vor puteá aplicá
pedepse disciplinare; iar dirigintilor, cei dintai
rgspunatori, la scoalele cu mai multi invätä-
tori, li se va puteà lua acestg functiune.
Revizorii scolari vor stárui ca toate scoalele
din judet sä obtinä terenul necesar, potrivit
dispozitiunilor legale.
Comunele sunt datoare sg' imprejmueascg lo-
cul de grading destinat practicei agricole ; iar
portiunea din taring in care se cul-
tiva nutreturi artificiale, intru cat folosinta
acestui pgmant o au integral inviitätorii;
21. Orice alte insgreingri cari le-ar fi date
prin legi, regulamente qi dispozitiuni ale auto-
ritätilor scolare ;
22. Comunicare dare autoritatea scolarg, ori
www.digibuc.ro
de cite ori invatgtorii ar simti ca in locálitate
se organizeaza vreo miscare contra ordinei
publice.
Art. 49. Piecare invätiitor diriginte, care are
grading scolarä sau camp de experienta, are fa-
cultatea sä suspendelectiunile pang la maximum
de trei zile, in decursul unei inni. Aceastä sus-
pendare se va puteà face pe timp de o jamb-Late
de zi, de o zi, de o zi i jurnatate, de doug, sau
in caz de trebuintg chiar de trei zile consecu-
tive, atunei cand va fi timpul priincios pentru
anumite lucrgri agricole cari nu surer aminare.
Invglatorii sunt obligati sg raporteze chiar
atunci primarului comunei respective despre
fiecare suspendare, precum i revizorului sco-
lar, argtand pentru ce anume lucrari se impune
suspendarea lectiunilor si pe cat timp.
Para sà astepte aprobarea, invgigtoral va
notd in registrul de prezentg suspendarea lee-
indicind timpul cat va durá si felul
lucrärilor ce se vor executá ; va ieì cu scolarii
in grädinä sau pe campul de experientii va
proceda la lucräri.
InvalAtorul va cgutá ca lectiunile ce era sa
se facg in timpul cat cursurile au fost suspen-
date pentru practica agricolg, sg le comple-
teze treptat in orele de practicg agricolg pre-
vgzute in program, pang cand va ajunge la cu-
rent ; dacg va fi nevoele, va lui si ore suplimen-
tare in zilele de Joia dupg amfazi.
Domnil revizori scolari stint lndatorati sii
controleze in de aproape, cu oeaziunea inspec-
tiunilor, dacg zilele s'au Intrebuiirtat pentru
destinatiunea lor i dacg materia din celelalte
studii ce trebuià sg se faeg in zilele respective,
s'a completat ulterior, in orele prevazute in
program pentru practica agricoll.
Se atrage in deosebi atentiunea invgtätorilor
cg aceia eari se vor dovedi eg au abuzat de
aceasta dispozitiune, i vor suspencla cursurile
pentru interesele lor personale, fail a face
practicg agricola cu colanii, vor fi aspru pe-
depsiti (art. 69 din regulamentul legii).
Art. 50. Dirigintii au drept la locuinfa gra-
tuitg in localul scoalei ; la caz de a nu fi inca-
pert, primgriile sunt datoare a pläti o indem-
nizare de locuintä sau a inchiriá_ o locuintg po-
trivitg, in apropiere de scoalg.
Dirigintii au dreptul si la incglzitul locu-
intei lor.
La instalarea unei scoale intr'un nou local,
neconstruit dupg planurile tip ale ministerului,
primarul, In intelegere cu invätgtorul, va dis-
tribui incgperile, &and cari din ele urmeazi
sg fie ocupate de clase si de cancelarie si cari
de diriginte; salele cele mai spatioase se vor
rezerva totdeauna claselor.
Revizorul. ImpreanA cu medicul de plasi, pot
modifich distributiunea, dacä nu o vor glsi ne-
meritä, In interesul scoalei.
 REGULAMENTE
Art. 51. PAnd la fixarea de care ministerul
instructiunii a minirnului sumelor necesare
pentru a face fatd la cheltuelile ce cad in sar-
cina comunelor, potrivit art. 76 din lege, si
prin urmare si a sumei pentru combustibil,
primäriiie sunt datoare a da pentru qcoald
locuinta dirigintelui lemnele sau cantitaile de
cabuni trebuitoare.
Ivindu7Fe neintelegeri intre primdrie i diri-
ginte, cu privire la cantitatea de combustibil
intrebuintat, revizorul va cerceta cazul. Ori de
ate ori se va constata cd scoala a limas fad
combustibil inainte de timp, din negli,jen(a sau
nechibzuinta dirigintelui, acesta va pierde drep-
tul la incalzitul locuintei sale pe acel an. Gaud
se va constata cd din vina primàriei, coala nu
a putut functiona din lipsd de combustibil, revi-
zorul va interveni la prefecturd, pentru a lua
mdsurile de indreptare si a preveni repetirea
räului pe viitor.
Art. 52. Servitorii scoalelor, cari nu vor
putea fi decât bärbati, se aleg si se concediazd
din serviciu de care diriginte, färA nici un
amestec din partea
Art. 53. Coral ca de expeditie a scoalei nu
poate fi intrebuinplä deca pentru corespon-
denta oficiald de interes solar.
Orice hatie de interes personal 1%1it cu auto-
ritaile se va timbra conform legii.
Art. 54. In timpul vacantelor, dirigintele
poate pleca dela post färd concediu, cu condi-
tiune înA sA comunice revizorului scolar nu-
mele persoanei care ii va tine locul; aceastd per-
soand poate fi un invadtor din cei ce rdinan in
localitate, sau altA persoanä strand de scoald,
cu bund reputatie.
CAPITOLUL V
Arhiva gi registrul inventar de averea geoalei.
Art. 55, In fiecare scoalà primarä ruralä se
vor tine in perfecta reguld urinaoarele regis-
tre i acte :
Matricula scolarA;
Condica de prezentä si de lectiuni ;
Registrul de inspectiuni scolare ;
Registrul de inspectiuni medicale. in cari ti
vor putea trece observatiunile lor i autoritä-
tile administrative. altele cleat organele de con-
trol ale invätämântului, cu prilejul vizitärii
scoalei ;
Registrul de sedintä al consiliului 111\40-
torilor ;
Registrele cu mated de avizele de chemare,
inscriere la scoald si de amendare pe viitor ;
Registre cu mated pentru certificate de clasä
si de absolvire ;
Registrele cass'ei scolare de economii ;
www.digibuc.ro
81
Ftegistrele necesare serviciului meteorologic,
cari se vor procura de institutul respectiv ;
Condica de inregistrare pentru hârtiile in-
trate si iesite, cu ardtarea in dreptul fiecdrei
hârtii a lucririi fAcute ;
Condica de expeditie ;
(Numerotarea de ordine a hârtiilor incepe
dela prima zi a anului scolar);
Registrul pentru notarea recepiselor de plata
taxei de care elevii strani (art. 3 din regula-
mental legii);
Registrul cu rezultatul examinaii copiilor
pregátiti in particular cari, au depus examen la
scoala publicd. Acest registru se tine numai la
scoalele cu 4 invatätori ;
Registrul pentru lucrul manul ;
Registrul practicei agricole.
Toate aceste condici si registre vor fi nume-
rotate, snuruite i parafate de revizorul scolar.
Dosare in reguld. rânduite dupd natura
pe anii scolari: de corespondentd, de
cataloage, situatiuni scolare si tablouri de cla-
sificare, de declaratiunile cerate prin art. 21
din regulamentul legii si altele. Dosarele vor fi
numerotate, snuruite.si parafate de diriginte.
Colectiunea Buletinului Oficial al ministe-
relui cultelor si instructiunii publice, cu un re-
pertor de legile, regulamentele, deciziunile mi-
nisteriale si circuldrile mai importante, publi-
cate in el.
Art. 56. In fiecare coald se va mai tine un
registru inventar de toatd averea scoalei ; in el
se vor trece in capitole deosebite:
I) dosarele ; 2) matriculele ; registrele si con-
dicele ; 3) mobilierul ; 4) materialul didactic ;
5) biblioteca ; 6) uneltele-de lucru manual ; 7)
diverse.
Orice achizitiune de mobilier, material di-
dactic, cati sau unelte de lucru manual se va
trece imediat in inventar.
Când un obiect s'ar deteriora sau scoate din uz,
din cauza întrebuinärii sau a unei forte majore,
dirigintele incheie proces-verbal si noteazá
aceasta in registrul inventar la rubrica .Obser-
vatiunia, tri dreptul obiectului deteriorat.
Dacä aceastá formalitate nu se indeplineste,
dirigintele rämâne responsabil cupretul obiec-
tului, ca si in cazul preväzut la art. 48, punc-
tul 4, când pierderea sau deteriorarea unui
obiect e provenita din vina lui.
Dach pierderea sau strickiunea provine din
neglijenta celorlalti invadtori, ei stint respon-
sabili cu salarial lor.
Art. 57. Materialul de invadmânt necesar la
predarea lectiunilor se pästreazd in cancelarie
si numai la trebuintd se duce in clase ;
sunt datori, dupd terminarea lectiunilor,
6
82 REGULAMENTE
sä preded dirigintilor obiectele in starea in care
le-au prima.
Pentru usurintd, materialul se poate pästrà
si in clase, in dulapuri inchise, andu-se de a.-
tre diriginte n primirea invätitorilor respec-
cu listd in regull la inceputul anului sco-
lar, i ludndu-se in primire la finele anului, sau
in caz de permutarea invätAtorului.
Tablourile istorice, religioase. de exercitii
intuitive, etc. se vor pdstrà inchise, asd ca pra-
ful, lumina, umezeala sA nu poatä avei vreo in-
rAurire asupra lor.
Fiecare tablou va purth un numdr de ordine,
scris pe o bucAticä de carton i corespunzdtor
cu cel din lista tablourilor, ca fiecare si poath
fi luat si depus la locul sAu cu inlesnire. Ta-
blourile cart au fost puse in rarnd siacoperite cu
geam se vor puted tine si in sälile de clasà,
dupd ce vor fi fost utilizate la lectiile respec-
tive. Millie geografice trebuitoare se pot Os-
trd in clasil, agitate de perete, insd dupA intre-
buintare vor fi strAnse in formä de sul.
Cdrtile din biblioteca scoalei se vor inventa-
rid, mud, pästrd i utillzh conform regulamen-
tului bibliotecilor scolare. Child un invätätor
dä elevilor din divizia sa cArti de citit din bi-
blioteca scoalei, se va afisà in clash' lista celor
luate in primire de el si se vor imprumuth la
cerere elevilor.
Aparatele didactice se vor pästrà cu cea mai
man, ingrijire si se vor utilizá potrivit scopului
pentru care s'au dat.
Art. 58. Cheltuelile pentru registre i mate-
rial didactic Jihad, conform art. 76 din lege, in
sarcina Statului, ministerul va procurd scoale-
lor, pe de o parte, registrele i condicile enu-
märate la art. 55 si 56, pe de altd. parte, obiec-
tele de invdtämant cele mai strict necesare,
precum : häri geografice, sistem metric, cor-
puri geometrice, glob, etc.
Primàriile vor procurà beapdrat fiecirei
tcoale : &ate o icoanä in fiecare clasà, portretele
Suveranilor,pendulA i un clbpot pentru cherna-
rea copiilor la scoald. Pentru facerea acestor
cheltueli, precum i pentru toate cite sunt, con-
form art. 76 din lege, in sarcina comunelor,
minirnul surnelor necesare se va fixd de mi-
nisterul instructiunii publice pentru fiecare
comund si se va inscrie din oficiu in bugetul
comunelor.
Art. 59. Arhiva scoalei de cdtun va cuprinde:
Matricula scolard ;
Condica de prezenti si de lectiuni ;
Registrele de inspectiuni ;
Registrele cu mated de avizele de chemare,
etc.;
Registrele cu mated de certificate de clasA ;
Condica de expeditie ;
Dosare.
www.digibuc.ro
CAPITOLUL VI
Datoriile Invätätorilor In general.
Art. 60. Datoriile invätAtorilor In general
sunt :
1. A veni punctual la scoald cu cel putin 5
minute inainte de inceperea lectiunilor, a semná
de prezentA, a intrà exact in clash' si a ieii tot
astfel la orele stabilite prin oral%
In registrul de prezenti, invAtAtorii vor notd
substanta leciunii, indicand, dupd natura ma-
teriei, subiectul leciunii, bucata de citire, pro-
blema sau compoLitiunea, etc.
InvAtAtorii dela scoalele ell mai multi invAti-
tori vor semna in registrul de prezentd, con-
stant in aceeas ordine, dela clasele inferioare la
cele superioare ;
2. A percurge in mod metodic, cu toate apli-
cArile form-ale si practice, materiile claselor
diviziumlor, conform programei analitice ;
3. A avei in cla4A totdeauna textut de pre-
geitire a lectiunilor, cuprinzAnd schtte de
plan (bine inteles nu planurt desvoltate) pen-
tru fiecare lectiane In deosebi. Din aceste schite
nu va lipsi niclodatA arAtarea in ce va consista
ociipaÇia indirectd a claselor sau diviziunilor,
stiindu-se ca toti copiii trebue ad fie totdeauna
ocupati in tot timpul orelor de clasà fie direct,
fie indirect.
Aceastä indatorire nu o au insA decht invä-
tAtorii provizorii, iar dintre definitivi numai
aceia cari predau pentru prima card' intr'o clasd
sau diviziune in care nu au mai predat in
trecut.
DacA un invAtAtor, dintre cei datori a aveh
textul de pregAtire, nu se va conformd acestei
obligatiuni, el va fi rapor tat ministerului spre
amendare; In caz de recnlivd, va fi cenzurat
sau chiar dat In judecatä.
Textul de pregätire trebue s'd fie scris clar
ingrijit
Organele de control pot cere oricind invd-
tätorului textul de pregätire pe anul scolar cu-
rent si pe anii trecuti ; la examenul de defini-
tivat, fiecare invAtAtor va prezenth comisiunii
toate textele sale.
Textul de pregAtire nu scuteste de trecerea
in substantä a lectiunilor in registrul de pre-
zenti ;
4. A lucrà cu elevii In clasA probleme, teme,
compozitiuui i härti, cel putin In numdrul
cerut prin programa analiticA, corectAnd caie-
tele elevilor i pAstrând pe cele terminate pAnd.
la finele anului scolar, spre a se controla ori-
child atAt sArguinta scolarilor cht i activitatea
invätitorului.
LucrAn In scris se pot da de elaborat i acasi ;
invAtätorul va chibzui InsA lectiunile i lucrArile
In scris ash fel, ca un scolar mediocru sd-si poatti
 REGULAMENTE
indeplini toate datoriile scolare in cel rnult doll&
ore de lucru pe zi, In afará de scoala.
Caietele de lucrari din cursul anului figureaza
si la examenul de absolvire. Lucrari speciale
pentru examen nu se fac ;
5. A mentine disciplina, cäutând sa-si atraga
dragostea si respectul scolarilor, a aplica pe-
depsele cu intelepciune i potrivit cu individua-
litatea fiecarui scolar, a fi consecuent In apli-
carea tuturor mäsurilor luate de el ; invätätorii
nu vor uita nici un singur moment, cA ei sunt
in primul loc educatorii tinerimii;
6. A trece in registrul de chemare absentele
scolarilor, potrivit art. 26 din regulamentul
legii si art. 40 din regulamentul de fatä si a co-
munich dirigintelui lista copiilor cu absente
nemotivate, spre a fi supusi arnendärii ;
7. A priveghia recreatiile scolarilor, organi-
zand cu ei exercitii corporale si jocuri, unite cu
cfintari.
La scoalele eu mai multi inviitatori, prive-
gherea se va face cu randul, pe zi sau pe sapta-
mana ;
8. A lua parte la toate consiliile scolare, con-
vocate de diriginte, la conferintele generate in-
stituite prin art. 203 din regulamentul legii si
la intrunirile cercurilor culturale ;
9. A trece in registrul-catalog notele la timp,
potrivit normelor ce se stabilesc prin regula-
mentul de fata ;
10. A face, conform art. 5 din lege si 14 din
regulamentul legii, recensamantul copiilor In
vArsta de scoalä, ori de cate ori vor fi delegati
de revizor pentru aceasta lucrare ;
11. k face conferinte si cursuri complimen-
tare si acolo unde se vor infiintà cursuri de
adulti, in conditiunile prevazute la art. 103-106
din regulamentul de fata ;
12. A se conformi Intocmai dispozitiunilor
din art. 66 din lege si art. 180 din regulamen-
tul legii, privitoare la exercitarea de comert si
la vinderea de carti sau furnituri scolare elevi-
lor de &Are Invätatori, precum si a nu exercita
nici o functiune sau altä insärcinare in comuna,
fArà prealabila autorizare a inspectorului gene-
ral, afarä de acelea cari ii sunt permise prin
lege ;
'13. A locui in comuna si catuna in care este
situata scoala unde functioneazä ;
14. A conduce pe elevi Dumineca si sarbäto-
rile la biserica, asi cum prescrie art. 27 din
lege si 62 din regulamentul legii.
La scoalele eu mai multi invätatori, fiecare va
indeplini acest serviciu cu randul ;
(5. A fi totdeauna imbracati euviincios, atat
in small cat si in afarä din scoalä.
A face cu elevii diviziei III practica agricola
pe terenul scoalei, conformandu-se dispozitiu-
nilor art. 64, 65 si 66 din regulamentul legii ;
16. Invatatorii bárbati vor preda, cand au
www.digibuc.ro
83
pregatirea necesarä, lucrul manual la bäieti, In
cortditiunile prevazute la art. 70 si 71 din regu-
lamentul legii.
Invätatoarele sunt obligate a precla lucrul de
mana atat fetelor din clasele conduse de ele, cat
si la scoalele mixte cu mai multi invatätori,
celor din clasele conduse de invätätori barbati.
Invätatoarele nu au drept la nici un spor de
leafá pentru predarea lucrului de mana ;
17. A utiliza timpul ce le ramane disponibil
pentru cultura lor proprie, cautand sa-si Far-
geasca cercul cunostintelor didactice si stiin-
tifice.
Membrilor corpului didactic primar rural,
cari vor pierde cu timpul cunostintele necesare
exercitärii profesiunii, li se vor aplick dupa
avizul inspectorului de circumscriptie, dispozi-
tiunile art. 195 si 202 din regulamentul legii.
Art. 61. Inviltatorul fiind dator a urma re-
gulat la curs, a participa la consilii si confe-
rinte, a conduce pe elevi la biseria §i a Ina
parte la intrunirile cercurilor culturale, absen-
tele sale nemotivate trag dupa sine retinerea
corespunzatoare din leafä.
Retinerile pentru lipsiri dela lectiuni si dela
conferintele generale se calculeaza proportional
ea remuneratia si orele absentate ; cele pentru
lipsirea dela consiliile scolare se calculeaLa pre-
cum se aratä sub punctul 14 al art. 48 din re-
gulamentul de fatä.
Calculul se face luandu-se de bag 130 ore de
lectiuni pe lung.
Din retinerea fäcutä pentru absente nemoti-
vate, daca titularul a fost suplinit, se va plati
suplinitorului dupa urmatoarea norma :
Partea alicotä din gradatie si 30% din partea
alicota din salariu se va retine in folosul Casei
coalelor, iar 700/e din salariu se va da suplini-
torului.
Absentele dela biserica se socotesc ca absente
de jumätate de zi.
Absentele dela intrunirile cercurilor cultu-
rate se considerä ca absente pe o zi dela scoala
§i atrag dupä sine retinerea corespunzatoare a
lefei.
In afara de retineri din salariu se vor putea
aplica de minister si pedepse, in urma unui ra-
port al inspectorului, celor cari lipsesc in mod
sistematic dela lectiuni, consilii sau conferinte
si cercurile culturale, sau cautä a induce auto-
ritätile scolare In eroare, prin invocare de mo-
tive neintemeiate.
Art. 62. Cu ocaziunea conferintelor generale,
fiecare invatator e dator sA dea revizorului Ko-
lar respectiv. pe cAte o foaie de Untie, stiintele
urmätoare
a) Pentru cantine : numele scoalei care a
avut cantina si a invatätorului care a condus-o;
numärul scoalelor cari s'au folosit de ea, &ale
zile a functionat, cat a costat in total si la cat a
84 REGTJLAMENTE
revenit hrana unui copil pe zi, dacA copiii au
plätit ceva sau au adus lucruri in naturä, clad
Intlintarea cantinei a mArit frecuentarea scoa-
lei si cu cât anume ;
b) Pentru grAdini intinderea grAdinei culti-
vate, felul culturil or, folosul bänesc neted, adic5
dupl scAderea chelt4elilor, cel putin aproxima-
tiv care ar fi fost ; daca produsele grädinei s'ar
fi vAndut cu preturile din localitate, cAti scolari
au participat la culture grAdinei, dacA sAtenii
urmeazA intru cAtva exemplul de a se ocupa de
gràdini ;
c) Pentru scoalele de adulti : cat timp au lu-
crat, cA tiauditori au urmat, cam de ce varstA, ce
cursuri s'au fAcut, numele invAtAtorilor cari
le-au fäcut, dacA comuna sau judetul au dat
vreo subventh pentru ele ;
d) Pentru cercurile cplturale : cAte intruniri
au fost dela 1 Septemvrie /Ara azi, ce inv4A-
tori au luat parte la fiecare, in ce sate s'au ti-
nut, ce subiecte s'au tratat, dacA sAtenii le ur-
meazä cu placere folos sau se dezintereseazä,
dad' preotul participä ;
e) Pentru bancile populare etiiotele ce se
Oh in anuarul Casei Scoalelor.
Art. 63. Afarä de cazuri de forta majorA :
boale grave, moarte in familie i chemare la
exercitiul drepturilor cetätenesti, nici un invä-
tator nu poate pgräsi postul, conform art. 176
din regulamentul legE, inainte de a fi obtinut
concediu In regulA.
In toate aceste cazuri, invä tAtorul fi.nd ne-
voit sa absenteze, este dator sä avizeze pe revi-
zor i sA lase suplinitor in locu-i; la scoalele cu,
mai multi invAlätori, avizarea se face prin
ginte, iar dacä invätätorul nu recomandA un
suplinitor, dirigintele va ingriji de suplinirea
momentang, insircinAnd pe unul din colegii sAr,
sau o persoanO sträinä. In raportul säu cAtre
revizor, dirigintele e dator sA-si dea pärerea
asupra temeinicei motivelor invocate. Revizorul
apreciazä validitatea motivelor invocate de cAtre
invätatorul care a absentat, i pe de o parte co-
municA scoalei hotOrirea sa; pe de alta, daci
a gäsit motivele neintemeiate, face retinerea co-
respunzAtoare din salariu chiar pe chitanta de
plata retributiunii invätatorului, odatA cu lega-
lizarea ei, i comuuicä cazul ministerului. La
revizorate se va tine un tablou de toate retine-
rile fAcute de revizor din salariile invAtäto-
rilor.
In tablou se va notà i motivul pentru care
s'a filcut retinerea (absente dela scoalä, cerc
cultural, etc.).
Retinerea pentru absente se va face de revi-
zor, prin urmätoarea observatiune scrisA pe chi-
tantä cu cernealä rosie : administrator fi-
nancier va face venit la Casa Pensiilor analogia
lefei pe . . zile, absentate nemotivate dela .
www.digibuc.ro
Art. 64. Concedii nu se acordá decit in con-
ditiunile prevAzute la art. 177 si 178 din regu-
lamentul legii.
Art. 65. Salariile invatätorilor in concediu
nu se elibereazA prin mandate individuale.
CAPITOLUL VII
Datoriile scolarilor.Pedepse.
Art. 66. Scolarii sunt datori
1. A veni-regulat la scoalA cu un pAtrar de
orA inainte de inceperea lectiunilor, curati, cu
vestmintele in ordine, cu lectiunile inviitate, cu
lucrArile in scris facute, cu cartile i toate cele
necesare lectiunilor.
Clopotul se va sunä cu o jurnAtate de orA ina-
inte de inceperea lectiunilor ;
2. A se purta u respect fata de invätAtorii
icoalei ;
3. A pAstra linistea perfecta si a fi atenti in
timpul lectiunilor ;
4. A aveä o conduiti frAteasca fatA cu came-
razii lor ;
5. In afarà de scoalä, scolarii sunt de aseme-
nea datori sä aibä o purtare in teleaptA, vrednicA
de iubirea parintilor si de stima tuturor came-
nilor in general.
Art. 67. Nu este iertat scolarilor a face vAn-
zäri i cumpArA?i intre dAnsii de carti sau de
orice alte obiecte. De asemenea sunt interzise
jocurire de noroc.
Art. 68. Nu este permis c larilor a vizitA,
nici chiar cu parintii lor, lo .urile de distrac-
tiuni, primejdioase din punctul de vedere al
educatiunii si al vArstei lor fragede.
Art. 69. Este oprit scolarilor de a desemni
sau scrie pe mese, pupitre, scaune, pereti si de
a vätämd sau stricA orice material al scoalei.
Art. 70. colarii trebue sá dei aceeas aten-
tiune tuturor materiilor din programA i sA
puna aceas sArguintA pentru a le invätà.
Fiecare elev din divizia III va fi obligat
parceld i planta o mica portiune din grädina
pärinteascA, dung modelul celei dela scoalä
(art. u.7 din repulamentul legii).
Cererile de dispensa dela cAntäri si exercith
corporale se adreseaiä directiei in scris, pe hAr-
tie netimbratä, de cAtre reprezentantii legali,
ailiturAndu-se actul medical, in puterea cäruia
se cere dispensa.
Dirigintele supune cazul consiliului invätAto-
rilor, care decide si comunicä revizorului. In
potruva hotäririi consiliului se poate face apel
la revizor. La scoala eu un singur invätator de-
cide revizorul.
Art. 71. Dispozitiunile art. 66 70, alin. I
inclusiv, privitoare la datoriile scolarilor, vor sta
afipte In perete In toate sAlile de clasA, in cursul
intregului an scolar.
 REGULAMENTE 85

Art. 72. Studiul religiunii este obligator pen- la revizor. (Art. 2 din lege si art. 5, alin. IIIV
tru toti scolarii de religie ortodoxá. din regulamentul legii).
Scolarii de alte confesiuni vor fi primiti a Art. 78. Singur dirigintele poate convoch
urmA cursul de religiune din scoalii, dach.* re- consiliul invdtAtorilor in chestium disciplinare
prezentantii kr legali o voesc. sau din propria sa initiativä sau in baza cereril
Art. 73. Orice abatere dela datoriile impuse a unuia dintre invätätori. Dacd refuel de a face
scolar (lor, in si afarä de scoalä. constitue o in- convocarea, invätätorul poate sa reclame revi-
fractiune disciplinarä si se pedepseste dupd gra- zorului.
vitatea vinei CU urmdtoai ele penalitäti :
a) Dojand In particular sau in fata elevilor ; CAPITOLUL VIII
b) Starea in picioare la lectie Ora la cel mult Notarea In registrul-catalog i matricula.
o jumätate de orä ;
Oprirea dela jocurile in comun de printre Art. 79. Trecerea in registrul-catalog a tutu-
recreatii ; ror insemnärilor privitoare la frecuentare si a
d) Izolarea intr'un loc separat in clasd, pe notelor obinutetle elevi in cursul anului si la
timp märginit, care nu va trece peste durata examen, precum si calcularea mediilor, potrivit
lectianilor din aceh zi ; instructiunilor speciale publicate in acel regis-
e) Oprirea in scoald pang la maximum o orä tru si dispozitiunilor din regulamentul de fatd,
pe zi, dandu-se scolarului lucrdri In scris, cari privesc pe flecare invdtator in parte pentru
vor fi in urnad de aproape controlate de acel clasa sau clasele sale.
.care a dictat pedeapsa ; intervalele necesare Art. 80. Registrul-catalog se va pástra cat se
mâncdrii se respectà ; poate mai curat si va rtimäne in totdeauna, In
f) Comunicarea fticutá in scris pdrintilor afará de orele de lectiuni, In cancelaria scoalei.
asupra relei purtdri a copilului ; Ori de cate ori se strecoard vreo eroare, se
g) Dojana ficutä de diriginte in scoalele cu taie printr'o linie partea gresità, iar indrepta-
mai multi invätätori : rea se face deasupra ; cand eroarea se referd la
1. In cancelarie, numai In fata Invätätoru- note, se face si eratà la rubrica Observatiuni,g,
lui clasei sau fatä cu toti invdttätorii ; d. e »La citire nota 6, in loc de 5, trim. II,
2. In fata clasei si a invätätorului respectiv ; semnat N. N.u.
3. In fata invätratorilor si a elevilor clasei ; Art, 81. Rdspunsurile scolarilor la studiu si
4. In fata invärátorilor si a tuturor elevilor la dexteritäti se apreciazä in cifre rotunde filrá
scoalei. fractii, cu numerile dela 1 pdnd la 10, avánd
Art. 74. Pedepsele corporale sunt cu desd- urmätoarele intelesuri : 1, 2 si 3, räu ; 4 si 5,
varsire oprite ; iar 1nvätätoru1 care le va aplich mediocru; 6 si 7, bine; 8, 9 si 10, foarte bine.
va fi pedepsit dupd gravitatea culpei. Notele se insemneazá in catalog in rubricile
Art. 75. Fiecare invdtátor poate dicth elevi- respective, atát dupd rdspunsurile orale ale sco-
lor sai pedepsele de sub literele af inclusiv. Alarilor, cat si dupd lucrärile kr In scris, teme,
Dirigintele, precum i consiliul invAtatorilor, probleme, etc.
pot dieth tuturor scolarilor din scoalä pedep- Nota la stiintele agricole, atát la promovarea
sele dela ag inclusiv. din divide In divizie cal si la absolvire, se va da
Pedeapsa dojanei, fikutd de diriginte in una fiecdrui elev, tinänd seamä nu numai de cunos-
din formele de mai sus, poate fi unitä si cu al- tintele ce are de horticulturä si agriculturd,
tele din pedepsele de sub bf. Pedepsele dictate preväzute de programä, cat mai ales de silintele
de consiliul havdtätorilor se vor comunich in munca depusä in grildina scoalei, cea pärin-
scris de cdtre diriginte reprezentantilor legali teasel si de rezultatele ce a dobándit. (Art. 68
ai scolarului pedepsit. din regulamentul legii).
Art. 76. Fiecare invätätor va trece in ru- Art. 82. Purtarea se insemneazd cu aceleasi
brica speciald din registrul catalog si in drew numere, avand urmátoarele Intelesuri : 1, 2 si
tul lunii in care s a aplicat toate pedepsele 3, rea ; 4 si 5, mijloc ; 6 si 7, build ; 8 si 9,
dela d inainte, suferite de scolarii sdi. foarte bunä; 10, exemplark
La scoalele cu mai multi invillátori se va iecare el ev va avea o notä deosebità la pur-
mai no-LA de cine a fost dictatd pedeapsa. tare, pe fiecare trimestru.
Art. 77. Copiii lipsiti cu desävärsire de inte- Art. 83. Mail de aceasta va fi pentru fiecare
ligentá i cei atinsi de boale ori infirmitäti, cari elev o notd de frecuentare, care se va calculá
ar puteh influenth in mod vätämätor asupra ce- dupä nor ma urmätoare :
lorlalti, vor fi exclusi din scoald de cdtre invà- Nota 10, se va da scolarului care nu va aveh
%âtorul diriginte. in tat cursul anului nici o absentd nemotivatd ;
Pentru cazurile de boald, invätätorul va cere Nota 9, pentru 1-10 absente nemotivate In
avizul medicului de plasti. tot cursul anului, indiferent dacd a fost amen-
In contra hotdririi dirigintelui se poate apelä date sau nu ;

www.digibuc.ro
86 REGIILAMENTE
Nota 8, pentru 11 0 absente nemotivate ;
Nota 7, pentru 21-30 absente nemotivate ;
Nota 6, pentru 31-40 absente nemotivate ;
Nota 5, pentru 41-55 absente nemotivate ;
Nola 4, pentru 56-80 absente nemotivate ;
Nota 3, pentru orice numär deabsente mai
mare decdt 80.
Art. 84. La finele fiecärui trimestru, invata-
torii trec in cataloage notele meritate de sco-
lari in cursul trimestrului atat la studii i dex-
teritati cat si la purtare. Note le trimestriale se
pun fall fractiuni.
Note le obtinute la examenul de absolvire
(färä fractie) se vor trece de invätatorul dele-
gat In rubricile respective din catalog.
Invatatorii calculeazd toate mediile si corn-
pleteaza toate rubricile din registrul-catalog ;
aceastä lucrare trebue sa fie terminatil pana in
douà zile dupa terminarea examenului.
Art. 85. Verificarea registrelor-cataloage, in
privirea exactitatii Insemnarilor cerute de deo-
sebitele lor rubrict si a calcularii tuturor me-
dtilor si exacta trecere a tuturor notelor i da-
telor in matricula e incredintata dirigintelui,
responsabil de orice abatere.
Aceasta trecere a notelor in matriculii se face
pentru trimestrele 1III dupii terrninarea fie-
carnia din ele ; iar notele de examensi mediile
se transcria cu incepere de'a a treia zi dupii
terminarea examenului.
Odata cu complelarea mainiculei, dirigintele
va forma dosare in regula din registrele-cata-
loage ale anului scolar expirat, spre a fi pästrate
in arhiva scoalei.
Daca cu ocaziunea transcrierii notelor in
matricula s'ar strecurá vreo eroare, dirigintele
va face corectarea in modul aratat la art. 73,
pentru corectarea in cataloage.
CAPITOLUL IX
Examenul, promovarea i situa0a definitive
a Folarilor.
a) Examenul.
Art. 86. Lectiile vor incetà in seara zilei de
31 Maiu. Dela 20-30 Main se va face in cla-
sele IIV a scoalelor rurale IIII a scoale-
lor tip urban o sintetizare a materiilor de in-
vätamant predate in cursul anului scolar, iar
in clasele V rural si IV tip urban se va conti-
nua cu recapitularea materiilor, in cea dintaiu
(ruralä) pentru ultim i doi ani de invatImant.
Se va da o deosebita insematate chestiunilor
cari se adreseaza judecatii elevilor si cari au
raport mai strans cu vieata de toate zilele.
La 1 Iunie, scolarii claselor IIII la scoa-
lele tip urban si ai claselor IIV dela celelalte
scoale rurale vor fi liberi, afará de cei cari lu-
creaza in grädina scolará sau formeaza corgi
www.digibuc.ro
polar sau religios i cari vor fi chemiti la ne-
ivoie.
Cu !ampere dela 1 Iunie, scoiarii clasei /V la
scoalele rurale cu tip urban, precum acei ai
clasei V rurale, vor trece examenul de absolvi-
rea cursului primar.
Acest examen va tine la fiecare scoala atatea
zile cate va fi nevoie si se va trece In orele
8-12 a. in. si 2-5 p. m.
La nevoie, exarnenele de absolvire se vor pu-
tea prelungi panä la 20 Iunie.
In timpul dela 10-20 Iunie se vor tine la
scoalele cu patru invatatori examenele elevilor
pregatiti in particular. Aceste examene se pot
tine si inaintea comis unilor despre cari se vor-
beste la articolul urmator.
Art. 87. Scoalele di9 acelas judet se vor im-
parti de catre revizorul scolar intr'un numar
de mici cercuri scolare, fiecare cerc cuprin-
'Land patru scoale, alese astfel ca distanta intre
comunele vecine sa fie mica si nu greu de strä-
batut. Pe cat posibil se va tine seama de actnala
impartire administrativa pe cercuri.
Examenul se va trece la fiecare scoala Main-
tea unei comisiuni formata din patru membri,
dintre cari unul va fi insus invatätorul ultirnei
clase, altul va fi delegatul revizorului scolar ;
doi vor fi dinigini ai scoalelor cercului.
Dirigintii scoalelor cercului, precum i invä-
tatorii ultiinei clase se intalnesc in cea dintaiu
Durninecä ce urmeaza dupä 15 Main. convocati
de catre unul din colegii lor, delegat de revi-
zor, i hotarasc :
1. Alegerea comisiunii de examinare, con-
form aliniatului precedent;
2. Data tinerii examenului la fiecare scoala.
Vor incheia pentru aceste lucrari procese-
verbale, in atatea exemplare câte scoale sunt,
plus unul, care se tra inainta indatä revizorului
(separat). Comisiunile vor lucrà numai la scoa-
lele unde vor fi cel putin cinci elevi prezenti la
examen. Pentru scoalele cu mai putini elevi, exa-
menul se va face la una din scoalele mai apro-
piate, unde se aduna comisia.
Examentil se va tine in prezenta tuturor in-
vatätorilor din comisie. va fi oral si in scris, din
programa clasei IV urbane la scoalele rurale
cu tip urban si a div. III (anul I i II) la scoa-
lele rurale
Se vor da probe scrise din linaba romana
aritmetica, fàràînsà cu acestea sa fie eliminato-
rii. Subiectele se ;tor intocmi de dire toti
membrii comisiunii, prin buna intelegere si in
vederea unui lucru de o ora pentru fiecare obi-
ect. Lucrarile se vor cercetà de fiecare dintre
invatitori, intruniti In comisie, punand pe tezä
nota data in cifre si litere i semnand in drep-
tul ei.
Suma notelor, impartita cu numarul exami-
natorilor i calculata fara fractiune, va da note
 R EGULAMENTE
obtinutg de elev la proba scrisg. (Dacá fractiu-
nea este cAt jumAtate sau mai mare decal ju-
mAtatea unui punct intreg, nota se va "mgri cu
o unitate intreagg ; in caz contrariu nu se va
tine socotealg de fractiel.
Probe le scrise se vor pgstrà un an in arhiva
scoalei la care apartin elevii.
Examenul.oral se va face de invAlgtorul cla-
sei, asistat de ceilalti colegi, cari vor puteh pune
intrebrtri scolarilor. Ordinea examingrii obiec-
telor de studiu este cea stabilitA prin catalog.
D-nii revizori i inspectori scolari, când stint
prezenti la examen, pot interverti ordinea obi-
ectelor sau dispune examinarea din nou a obiec-
telor clejá trecute. Nota se va da prin inele-
gere, tinând seamä si de cele date in cursul ul-
timilor doi ani. In caz când nu sunt de acord
asupra aceleeas note, fiecare rnernbruva da ndta
separat, care se va insumh i impiirti cu numg-
rul membrilor comisamii. Aceasta va fi nota
obtinutg de scolar la fiecare object la proba
oralä.
La limba români i aritmeticg, nota va re-
zulth din adunarea notelor dela proba scrisg
a mediei probei orale, prin impArtirea sumei
cu cloud.
Cu aceste note si cu ale celorlalte obiecte se
va calculh media pe grupe si media generalg,
conform art. 90. Catalogul, cuprinzAnd rezul-
tatul examingrii, sub semngtura membrilor co-
misiunii, va rgmâne in pgstrarea dirigintelui
scoalei respective.
Delegahil revizorului scolar, pentru fiecare
scoalg, va dresh eke un proces-verbal, cuprin-
zator de toate constatgrile bune sau rele va
inaintA revizorului. cu observärile sa.e perso-
nate, odatg cu un tablou de notele obtinute de
scolari. Atât procesul-verbal cat i tabloul vor
fi semnate de toti membrii comisiun i.
Comisiunile instituite pentru examenul de
absolvire vor putd examinh i elevii preggtiti
in particular ; Ind vor tinea seamg de regula-
mentul respectiv.
La scoalele unde revizorul scolar va fi consta-
tat in cursul anului rezultate slabe, precum
la scoalele suplinite, unde e nevoie, va face sin-
gur examinarea absolvenOlor, tot in intervalul
dela 1-20 Iunie, fie reunind pe elevii mai mul-
tor scoale la un loc, dad distanta intre ele nu
e prea mare, ori la fiecare scoalg. Diriginii
scoalelor aflate in aceastä situatie nu vor puteh
face parte din comisiunea examinatoare, dacg
ei insisi au pregiitit elevii ultimei clase.
In cazul acesta, exarninarea so va face de un
alt invglátor titular al cercului sau chiar si din
alt cere mai apropiat, invglgtorul fiind desem-
nat de revizorul scolar. In cazuri extreme (dis-
tante prea marl, multi suplinitori), examinarea
se va putd face si de trei membri, dintre cari
doi vor fi invglgtori titulari.
www.digibuc.ro
87
Elevii cari au lipsit motivat dela examenu-
de absolvire vor fi examinati la inceputul anul
lui scolar viitor de aceeas comisiune.
Art. 88. Fixarea cercurilor scolare si nu-
mele deleggilor se vor aduce la cunostinta
acestora st a dirigintilor scoalelor intre 1-10
Maiu ale fiecgrui an scolar de cAtre revizorul
scolar respectiv.
Art. 89. La scoalele de aphcatie depe Fang
scoalele normale de inv5tAtori i invatgoare.
examenul ce absolvire se va tine dupg normele
stabilite pentru coalele primare in genere
(dupà cum programa va fi urbang sau ruralg),
cu deosebire cfi se va trece in prezenta corpu-
Jul didactic al scoalei de aplicatie, prezidat de
directorul acesteia, i el zilele de examen vor
putd fi altele, in vederea examenelor de absol-
vire dela scoala normalg. Modificgrile necesare
se fac de cAtre directorii scoalelor de aplicatie.
Art. 90. a) Notele trimestriale, obtinute la
fiecare obiect de elevii claselor tip urban
ai clAelor II.V rurale, adunate si suma 1m-
pärtità prin trei, dau mediile anuale pe
obiecte.
Tot astfel se capätä media anuall la purtare ;
iar nota de frecuentare se calculeazg o singurg
dati pe an, dupg incheierea cursurilor si ter-
minarea examenului de absolvire, potrivit nor-
mei stabilite la art. 83.
Media anualg la purtare i nota de frecuen-
tare intrà si in calcularea mediei generate a ab-
solventilor cursului primar.
Dad un scolar a lipsit motivat unul din tri-
mestrele I sau II dela scoalg. atunci, spre a aveh
mediile anuale pe obiecte, se aduni numai no-
tele depe celelalte doug trimestre i suma se
imparte prin doug.
Dad un scolar, afarg de cei cari absolvesc
scoala si de aceia ai clasei II si IV rurale, lip-
seste mottvat in trim. III si este examinat con-
form art. 2s, punctul I, va dobAndi note in ca-
talog pe trim. III. Cu notele tritnestriale se cal-
culeazg cum s'a argtat mai sus, pentru obtine-
rea mediei anuale pe obiecte, a mediei pe grupe
si a mediei generale ;
b) Mediile anuale pe t biecte formeazii urmg-
toarele grupe
1. Limba româng, cu sub-impgrtirile sale :
scrierea i exercitii gramaticale, citirea, exer-
citii de memorie i liberg reproducere, exer-
citii de compunere i exercitii intuitive ;
2. Aritmetica i geometria ;
3. Celelalte studii prevgzute in programg
religia, istoria, geografia i tiintele fizico-na-
turale ;
4. Dexteritgtile : caligrafia, desemnul, cântul,
exercitii corporale i militare, lucrAri practice
agricole, si la bgieti lucrul manual ;
5. Lucrul de mâng la fete ;
6. Disciplina purtarea i frecuentarea.
 88 REGULAMENTE
Suma mediilor anuale pe obiecte din fiecare
grupa, Impartita cu numärul obiectelor din
grupa, cla media anuala pe grupe ;
c) Suma mediilor pe grupe. Impartita prin
cinci la scoalele de baieti i prin sase la cele de
fete, a media generalä de clasificare a scola-
rului ;
d) Mediile anuale si media generala se calcu-
leazä cu douà zecimale.
b) Promovarea.
Art. 91. Promovarea se face pe baza notelor
trimestriale sau a notelor obtinute la examenul
de absolvire, conform prescriutiundor art. 86
pana la 90. dintr'o clasa intr'alta la scoalele cu
4 invalatori i prin urmare cu 4 clase; iar din-
tr'o divizie intealta (art. 2) la scoalele cu unul.
doi sau trei invatätori i prin urmare cu 5 clase,
Promotiuni se fac eta dar lt scoalele cu 5 clase
la finele claselor I, III si V ; iar scolarii din
clasele II si IV trec cu totii In clasele irnediat
urmitoare, orictit de neregulatä va fi fost fre-
cuentarea lor i oricari ar fi mediile dobandite
de ei.
§colarii clasei III rurale, cari in clasa II nu
intrunisera media de promovare, vor fi promo-
vati In clasa IV, daca media anuala pe grupe
din cl. 111, adunatä cu media respectivä din
clasa H i impartita cu 2, da media de promo-
vare pentru fiecare grupa, conform art. 92.
In caz de netntrunire a medillor, scolarii 14-
män repetenti.
Art. 92. Pentru ea un scolar sa fie promo-.
vat, trebue ea fiecare din mediile sale anuale
pe grupe : la limba romana, aritmetica i geo-
metrie, celelalte studii, dexteritati i lucrul de
!liana la fete, sa fie eel putin cinci, i sa. nu
aibá la niei unul din obiectele In parte din acele
grupe o medie anuall inferioara lui patru. Me-
dia anuala la puriare sa fie cel putin vise ; iar
nota la frecuentare eel putin patru.
Art. 93. Se abroga.
Art. 94. CAM un scolar implineste toate con-
ditiunile de promovare. afara de media anuaIa
la purtare, care ar fi mai mica deck pse, dar
superioara lui patru, sau afará de media la fre-
cuentare, c ire ar fi inferioara lui patru, atunci
la scoalele cu mai multi Invatatori, consiliul
scolar, intrunit pentru stabilirea situatiei defi-
nitive a scolarilor (art, 97), va putea hotari'
promovarea lui,in vederea valoarei sale dove-
dite celelalte note i, apreciind motivele
pentru cari a cApatat nota slaba la purtare, con-
siliul va incheià proces-verbal in regula, al ca-
rui nutriar si data se va 'iota in registrul-cata-
log si in matricula, la rubrica Observatiuniu,
In dreptul mediei anuale la purtare.
La scoalele cu un singur invätator, acesta va
referi cazul revizorului, aratand motivele pen-
www.digibuc.ro
tru cari scolarul a capátat nota slaba la purtare
frecuentare ; revizorul va decide, iar numa-
rul si dala ordinului se va nota ca mai sus.
Art. 95. Se abrogi.
Art. 96. Se abroga.
c) Situatia definitivii a polarilor.
Art. 97. In curs de cel mull 4 zile dupa ter-
minarea anului scalar, dirigintele, ajutat, la
scoalele cu mai multi invAtatori, in toate lu-
crarile de sfärsit de an de catre toti invätatorii
scoalei, Intruniti in consiliu, procedeaza la tre-
cerea n,,telor de examen si a mediilor In ma-
tricola, la completirea tuturor rubricilor, la
formarea, incheierea i semnarea tablourilor
privitoare la situatia danitivä a scolarilor.
Art. 98. In situatiunea definitiva se cuprinde
rezultatul general si individual al misearii sco-
larilor din fiecare clasa.
scolaril fiecarei clase se tree In situa-
tiune in ordinea inscrierii lor in matricull
in vedere cu dispozitiunde regulamentului
datele matriculei, se stabileste pentru fiecare
scoIar rezultatul final.
Din punctul de vedere al rezultatului final,
scolarii pot fi :
1. Promovati : a) pe temeiul Intrunirii mediei
de promovare ; b) pe temeiul art. 91 din regu-
lamentul de fata.
2. Repetenti : a) din cauza neintrunirii me-
diilor anuale de promovare; la scolarii din a-
ceasta categorie se vor arata anume obiectele
sau grupele la cari nu au Intrunit conditiunile
de promovare ; b) din cauza lipsirii nemotivate
In cursul anului ; 0) din cauza lipsei nemoti-
vate dela examenul de absolvire si cari cad sub
prevederile art. 33 din regulamentul legii ;
3. Amanati : a) absenti motivat in trimes-
trul III ; b) absenti motivat la examenul de ab-
solvire. Elevii aflati In aceasta categorie sunt
datori a se prezenta la examen intre 25 August
si 3 Septemvrie urmätor, potrivit art. 34 din
regulamentul legii si art. 26, p. 1 si 2 din re-
gulamentul de fata.
Reprezentantii legali ai elevilor cari au ab-
sentat dela examenul de absolvire sunt datori
sa adreseze cererea lor (netimbratA) diriginte-
lui scoalei, liana ir ajunul zilei in care se incheie
situatia definitiva a scolarilor, ca aratarea mo-
tivelor cari au impiedicat pe copil de a se pre-
zenta la examen.
Cererile cari vin dupa incheierel situatiunii
se pun la acte;iar copiii raman repetenti si se
pronuntA contra lor amenda prevazuta la art. 33
din regulamentul legii.
colarii cari au motivat lipsa lor dela sward
in trim. III se trec de drept in categoria celor
chemati sA dea un nou examen la inceputul a-
nului scolar viitor. Contra celor cari vor lipsi
 REGULAMENTE
dela acest examen se pronunta amenda previi-
zuta la art. 34 din regulamentul legii.
Situatiunile definitive sunt alcatuite dupa
formularul dat de minister.
Art. 99. Ho-MI.1H le consiliului, la scoalele cu
mai multi invatatori, luate cu majoritate de vo-
turi, sunt definitive si obligatorii; situatiunea
trebue semnatä de top invatatorii, fàrà drept
le opiniune separatä.
Art. 100. Còpii depe tablourile situatiunii
definitive a scolarilor se afig in vestibulul scoa-
lei ; iar originalele se anexeaza la dosarul regis-
trelor-cataloage depe anul scolar respectiv.
CAPITOLUL X
Solemnitatea incheierii anului scolar.
Art. 101...Anul scolar se incheie cu o serbare
scolara, care se face la toate scoalele primare ru-
rale din Ora in ziva de 24 Iunie.
Aceasta solemnitate se poate face pentru fie-
care scoala in localul sàu, sau cel mutt pentru
scoalele din aceeas circumscriptie scolara, in-
trunite la un loc intr'un singur local. Intru-
nirea mai naultor scoli se hotäraste de primar
in intelegere Dirigintii,
invätätorii i colarii sunt obligati a fi prezenti.
In localitätile ea doua sau mai multe
cand solemnitatea nu se va face intioun singur
local, se vor hotäri ore deosebite pentru fie-
care kcoala.
Parintii scolarilor vor fi invitati sä asiste la
serbare ; forma invjtaiunii e lasata pe seama
fiecärui diriginte.
Primariile vor trimite reprezentanti, cari
Ivor prezida solemnitatea, afara de cazul cánd
revizorul scolar sau o persoanä superioara a-
cestuia, din administratia invät,amantului, ar fi
de fate'.
In lipsa unui reprezentant al primäriei si a
until membru al controlului invatamântului,
presedintia revine de drept dirigintelui scoalei
sau delegatului dirigintilor, In cazul cánd mai
multe scoli ar fi intrunite.
Invatatorii absenti fara motive valabile vor
fi raportati ministerului spre amendare.
Art. 102. Cursul solemnitatil va fi ur-
inatorul :
1. Imnul regal, antat de scolari ;
2. 0 cuvintare festiva tinuta de dirigintele
scoalei sau de delegatul diriginilor. Cuvantarea
va cuprinde neaparat darea de seama asupra si-
tuatiunii definitive a scolarilor ;
3. Respunsurile autoritatilor prezente ;
4. 0 mica productie scolarä, constand din
cantäri, recitari, mici piese teatrale cu subiecte
moralizatoare, exercitii de ordine, etc. ;
5. Dirigintele va da citire mimelor acelor
elevi cari merita mentiune, fie pentru progre-
www.digibuc.ro
89
sul flout la invataturi, fie pentru silinta i bunä
purtare ;
6. Distribuirea certificatelor de absolvire ;
7. Imnul final.
Serbarea incheierii anului scolar, ca i cele
nationale dela 24 Ianuarie si dela 10 Maiu, avánd
menirea de a face impresie adânca asupra ini-
milor copiilor, toti diriginii, impreuna cu in-
vatatorii scoalelor, ti vor da toatesilintele spre
a-i da un caracter cat mai solemn.
In scoalele de aplicatie, solemnitatea in-
cheierii anului se face odata cu aceea a scoale-
lor normale respective.
CAPITOLUL XI
Conferintele, cursurile complimentare
si de adulti.
Art. 103. Conferintele cursurile compli-
mentare se vor tine in conformitate cu nor-
mele stabilite in art. 32 din lege si art. 87-91
din regulamentul legii.
Art. 104. Cele doua ore de conferinte si cur-
suri complimentare. p cari invatitorul este
obligat a le face pe fiecare saptamána, potrivit
art. 32 din lege, pentru absolventii cursului
primar cari !Yen implinit etatea de 14 ani, se
vor tine intr'o singura data pe septamána, de
preferinta Joia dupa amiaza, i, in tot cazul, in
afara de orele ordinare de clasa.
Art. 105. Frecuentarea conferintelor si cur-
surilor complimentare fiind obligatoare pentru
acei absolventi, urmeazi sa li se aplice dispozi-
tiunile din lege relative la obligativitate.
In vederea aceasta, invatatorul diriginte va
forma, cel mai tarziu pana la 15 Octomvrie al
fiecarui an, conform art. 88 din regulamentul
legii, lista tuturor absolventilor cari nu au im-
phnit etatea de 14 ani si nu s'au inscris la alta
scoala pentru continuarea studiilor. Pe baza
acestei liste, va trimite reprezentantilor legali
ai copiilor datori a urmit cursurile complimen-
tare avize de inscriere din oficiu la aceste
cursuri; iar dupa douà absente nemotivate.
avize de amendare pe viitor.
Daca scolarul continua sa absenteze, repre-
zentantul legal al sail fi supus la amendi,
dupa norma stabilita la art. 28 din regula-
mentul legii.
In scoalele mixte, fetele pot fi dispensate de a
urmá cursurile complimentare. (Art. 90 din
regulamentul legii).
Conferintele i cursurile complimentare se
vor incepe la 1 Noemvrie i v?r continua In tot
cursul anului scolar.
Art. 106. Conferintele i cursurile compli-
mentare vor aye& de scop de a exercite pe sco-
90 REGIILAMENTE
lari asupra cunostintelor dobandite in ultimele
doua clase ale scoalei primare.
Ocupatiunile de cäpetenie vor fi
I. Leotard de buditi alese ca subiecte de is-
torie, geografie si stiintele fizico-naturale
agricole.
Elevii vor fi indrumati a citi acasa din auto-
rii ce li se vor imprumuth ein biblioteca scoalei,
a face rezumate In scris si a reproduce si oral
in clasà, cu cuvintele lor, cuprinsul bucätilor
citite ;
2. Scrierea. In afarä de rezumatele de mai
sus, scrisori de afaceri, chitante, contracte,
elc.;
3. Aritmetica geometria.Exercitii si pro-
bleme asupra sisteraului metric, a fractiilor, a
calculului dobanzilor si a mäsurilor suprafe-
telor i volumelor.
Art. (07. Pe langA cele dourt ore pe saptä-
maul de cursuri complimentare, absolventii,
cari n'au implinit etatea de 14 ani, vor mai luh
parte, impreunä cu ceilalti scolari, la lucrArile
practice, fie de agriculturä, fie de lucru ma-
nual ce se fac in scoalä oxt. 89 din regula-
mentul legii). Numärul orelor pentru aceste
lucrari nu va trece de doua pe siiptämanä. In
scoalele de fete, lucrärile agricole i lucrul ma-
Tival vor fi inlocuite prin lucrul de mina'.
Art. 108. Pentru cursurile complimentare
nu sunt examene. Se rnentioneazi insä, atat in
matricolA, cat si Iii certificatul de absolvire,
daca frecuentarea a fost regulata i ce progrese
a fäcut scolarul.
Art. 109. In scoalele cu mai multi invätätori,
cele douA ore de cursuri complimentare propriu
zise se vor face pe rand, in fiecare an, de cate
un Invätätor ; aceastä obligatiune privind pe
toti invAtätorii scoalei, cu exceptia din aliniatul
urmätor, lucrul manual se va predà de invätä-
torul insArcinat cu aceasta, i exercitiile de
practica agricoll de cAtre dirigintele scoalei.
InvätAtoarele, la scoalele mixte, nu au nici o
ocupatie in cursurile complimentare.
Art. 110. Cursurile de adulti se vor tine in
conformitate cu normele stabilite in art. 34, 35,
din lege, 95-98 din regulamentul legii si cu
regulamentul scoalelor de adulti
Nu se pune nici o limitä de varstA pentru cei
cari vor sä urmeze.aceste cursuri.
Nu e permis a uni conferintele i cursurile
cornplimentare cut cursurile de adulti.
CAPITOLUL XII
Certificate 0 duplicate.
Art. HI. Certificatele sunt de elasA si de ab-
solvire.
Certificatele de clasii se libereazI dupl ce-
rerea formalá netimbratA, adresatA dirigintelui
www.digibuc.ro
din partea reprezentantilor legali ai copiilor
copiii eärora li se libereazh certificate de elm&
stint considerati ca retrasi din scoala dela care
emmä certiScatul.
Certificatele de clasä, afarä de cazul când ele-
vul a trecut de varsta de 14 ani, se elibereazä
numai acelor elevi ai caron pininti declarä cA
la inceputul anului scolar doresc sa-1 inscrie la
o altA scoa à publicä sau privatä, i vor arätà
anume scoala la care voeste sA-1 inscrie.
Directiunea scoalei va comunich, in acest caz,
revizor ului despre el iberarea certificatului,
arltand adresa exacta a pArintelui elevului
scoala la care a declarat ca va inscrie pe fiul sAu.
lievizorul scolar va controlà la timp, dacä in
adevär elevul a fost inscris la scoala unde a de-
claret pärintele säu.
Certificatele de absolvire se libereazA de drept
scolarilor cari au trecut examenul nitimei clase.
In coloana anilor cari nu s'au urmat
scoalä, se noteael pe ce bazA seolarul a fost
matriculat.
Certificatele de clasä si de absolvire se libe-
reazä din condici cu match'.
Certificatele nu se emit pe- aft nume deat
acela cu care elevul a fost inseris in scoalä.
Cu toate acestea, dad, printr'o sentintä ju-
decAtoreasca, prin legitimare sau prin adop-
tiune, a rezultat o schirnbare legala a numelui
scolarului, in acest caz se va liberh certificatul
cu numele schimbat, indicandu-se in matriculA
actul legal in baza caruia s'a fàcut schimbarea.
0 astfel de schimbare de nume se va putea face
si in timpul cand scolarul urmeaz5 inert la
scoala.
Art. 112. In caz de pierdere a unui certi-
ficat, duplicatul se cere dela dirigintele scoalei
dela care emanA originalul.
Petitiunea va fi netimbratA, dael duplicatul
cerut este al unui certificat obtinut ca elev al
scolei publice ; iar prevAzutà cu timbrul legal,
dacA duplicatul este al unui certificat de examen
trecut ea elev pregätit in particular.
La scoalele cu 3 si eu 4 invätätori, dirigintele
pune petitiunea in vederea consiliului scolar ti
acesta, In baza dovezilor aduse de petitionar,
decide, prin incheiere pe contrapagina, dads
se autorizeaza sau nu liberarea duplicatului.
Duplicatul nu se va puteh liberh deck dael
se va face dovada sigurä cA originalul a fost dis-
trus, ash ea sA nu mai postä servi pPm fraudA
alt cuivh.
Duplicatul nu se libereazA deefit dac,5 unani-
mitatea invAtAtorilor se pronuntä favorabil ce-
rerii. La eaz de a se refuza liberarea. petitiona-
nil are drept de apel la revizor.
Duplicatul unui certifieat de examen trecut
ea elev pregätit In particular se libereazA pe
coali de 1 leu.
 REGULAMENTE 91

Atributiunile aci specificate ale consiliului
scolar dela scoalele cu 3 si 4 InvAtAtori, privi-
toare la liberarea duplicatelor, tree, pentru
scoalele rurale cu mai putin de 3 InvátAtori,
asupra revizorului scolar, druia dirigintele Ii
va supune cazul prin raport special, dându-si
pArerea i inaintând cererea in original.
Dirigintele va publica In Monitorul Oficial
§i In Buletinul Ministerului, prin adrese di-
recte câtre acele servicii, anularea certificatelor
emiterea unui duplicat, anexand i eke o pu-
blicatie, conform formularului dat de minister.
Sub nici un cuvant duplicatul nu se va emite
pe alt nume decât pe acel ce figuread In ori
ginal.
Art. 113. Toate dispozitiunile contrarii re-
gulamentului de fatä sunt abrogate. El intri In
vigoare dela data promulgärii.

Aneza A.
coala primarei 1) No. de 2), circuniscriptia
No. din 0)
Inscrierea pe anal polar 190 190 4) clasa

á0 NUMELE
COPILULUI 1,)
)-, ,,,,,aa)
00
--...-.

rr, ca 8 i:°:
-0o
,,,
0 ,,, ....
-z.,,,dal.
e "ra 4 o 8 o ,,,3 ° 8
*1
_r- 2
...9

a)
, 4' a)

73 o Q # 6-.621.3g150
EZ`Sco 0E4
azom..,
,rj ._, ,..,

7, °' 0 &Sp" ..F, 5:7-'21. 0

siiit't..t-'
13

d
r
0

gi

Director, Institutorii,
(cari au dat ajutor)
Diriginte, Inviiteitorii,

5) Urbana sau ruralA de bAieti, fete sau mixtA.

5) Nurnele special al acoalei dacI, fl are.
8) Numele suburbiei ai al oraaului sau al cAtunului i comunei, cu plasa tai judetul.
4) In capul listei se tree, dupa situatiile acolare de firma anului precedent, contingentul vecbiu al
scoalei, afarl de absolventi ai de cei cari nu mai sunt stipuai obligativitátii, notAndu-se in dreptul fle-
cArui nume, in loc de a ce completa rubricile, matricula in care ai No. sub care este inscris. Apoi se
tree cei inscriai de bun& voie ai la fine eel inscriai din oficiu.
5) Numele de familie, apoi initiala numelui de botez al pttrintelui tai la fine numele de botez, al co-
pilului, de exemplu: Constantinescu G. Ion.
6) In aceastA rubrictt reprezentantul legal va aerie cuvintele: *Am prima acteleu i va semnit. Ne-
atiind carte va semnit prin punere de deget, sub declaratia scrisft de institutor sau iavittAtor, ori
director sau diriginte.

www.digibuc.ro
 92 REGULAMENTE

Anexa B.

--
ROMA.- NIA.

IIINISTERDL CULTELOR I INSTRUCTIUNII PUBLICS

coctict primard , circumscriptia No.

qcoala No. , din suburbia
ceitunut
comuna , plasa judefui

REGISTRU-CATALOG
de chemare, consemnarea absentelor i notele la studiu ale elevilor din clam , pe anul
lcolar 19... 19...
Institutor,

INSTRUCTIUNI
I. colarii se inscriu in registrul-catalog In ordinea alfabeLic l cu indidrile relative la
mime din lista de Inscriere.
2. No. matriculei se aerie cu cifre romane I, II, etc. ; No. matricular al scolarului cu cifre
are be.
3. Categoria din care face parte scolarul se aratä in sub-rubrica respectiva printr'o linioari
verticalä.
4. Absentele se noteazä in rubricile ce aratà data zilei in care se On lectiuni cu o linioarä
verticali pentru absentele din orele antemeridiane i cu o linioarä orizontalä pentru absen-
Vie din orele postmeridiane, de exemplu :

1 2 3

1. Motoe V. Ion. Prezent la scoalä In eätesi trele zile ;

2. Neagu I. Nicolae Absent dimineata la 1 si 2 a lunei i dupi amiazi la
3 a lunei.
3. Trotusan D. Gheorghe Prezent intreaga zi la 1 a lunei, absent dupä amiazi
la 2 a lunei si absent intreaga zi la 3 a lunei.

Absentele motivate se deosibesc printr'un mic cerc 0, care taie linioarele de absente ; de
.exemplu : (I) absentá antemeridianä motivatà ; e absentä postmeridianä motivati ; (I) 9 ambele
absente din aceeas zi motivate.
5. La finele lunei, abseMele se insumeazä si se tree in cifre in rubricile respective.
6. Notele lunare, mediae trimestriale, notele din examen, mediile anuale pe obiecte si pe
grupe si media generali de clasificare se trec gradat In catalog, potrivit normelor stabilite
prin regulamentele pentru administratiunea interioarl a scoalelor, cu privire la notarea, la
calcularea mediilor si la termenele trecerii lor in registrul catalog. Gradat se vor inscrie i pe-
depsele, iar insemnirile relative la caracteristicä se vor trece odati la finele anului scolar.
7. Situatia la finele anului scolar se va preciza prin cuvintele : promovat, repetent. Notele
obtinute la examenul din August se tree in rubricile respective; atunci se hotäräste definitiv
situatia scolarului si se face nota euvenitá la rubrica 7,0bservatiuniu.
Domiciliul parintilor sau al corespondentilor se trece in lungul rubricei ; la fiecare schim-
bare de locuintA, pärinii i corespondentii vor trebui si Incunostiinteze directia scoalei; noua
adresi se va trece In catalog sub cea veche.

www.digibuc.ro
 CHEMAREA §COLARILOR §I CONSEMNAREA ABSENTELOR I)

Categoria din
care face -,-. ABSENTE
ó 7.: parte ecolarut
--___
'A
.E1 LUNILE
DATA ZILELOR CD

ts 2. r ""'w

66 O,.
z6 z= zz .
=.,s
E
a)
'ts
-2 4
-- G

1 2 3 4 5
,

--
6 7 8 9110111112113114115 16117118119120 21122 23124125 26 27 28 29 30 31
4 g á 8
1"

Septemvrie
I Octomvrie
Noemvrie.
Decemvrie .

II / hi:mark 'N
Fevruarie

III.... Martie
Aprilie
Maiu
Iunie
. .... ... ... ... ... ....... ... . . . ..... . .... ... ........ ._ .... .. ... ... ...... .... ... .. ... .. ..

(Examen Itmie) i Totalul absentelor....

1) A se repot& acest formular fuel{ de trei

www.digibuc.ro
co
 NOTELE DOBANDITE DE §COLARI

I IA
Limba românä ¿ Celeialte studii Dexter i tAii .5 D Wig)» =1
z 7 r4
t;
g
et 4
2.4.;'
g a -8,, .. 73 1 a :le
us. p, en .0
o u 4
'+,',
C. .. !... 03
TRIMESTRELE 0 e 0
0
T.i.;;..
111.23 2 4!), 2
...4 i 2 a a -a E. a5 g 'FS- f-.' 4:
4 ris' -. t.c1
Va i
To::., E
:E:.-7';',2 :=:- a 4---2.
4.4

0-c
ko ti
ag
....1 .5!
c° ec, WI

t...
Pa
8
a
P.-
Eza
-2, :g.,u
s3.1i,
-- e
2...2.3.5.z c'in
pl

:,
'8
r4
r4 v 41 .'4'
0 Fo'
c4
.T,
.1°,
°
Ca.ti
=.21
oe
=
8 4
" "
8
E
4 4
1 Q8
3 a' 4
Trimestrul I

Trimestrul II

Trimestrul III
.
Media anuali pe
obiecte
_
Oral
e

Media la oral

Media In scris

Media anuall pe _
grupe
Media generali
(cifre si litere)
Situatia la sffirsitul anului scolar . . . . Clasificat . a intre elev . . promovat . . din aceeas clasá.

1) A se repeth acest formular tacit de trei ori.

www.digibuc.ro
 REGULAMENTE 95

.knexa C.
ROMINIA
IIINISTERUL CULTELOR l INSTRUCTIUNII PUBL10E

coala primard , circumscrinia No.

?coala No. din
Suburbia j Comuna
Cdtunul ?
Plasa , Judetul

MATRICULA No.

Contindnd nume, dela No. matricular pecnii la No.

dela 1 pcinei la
Director,
Diriginte,

INSTRUCTIUNI

1. Fiecare matriculg, cornpusä din eke . . pagini identiee, are un numär de ordine. No. 1 se
va da primel matricule in care se vor incepe inscrierile la Inceputul anului scolar 19. 19.
No. 2 celei care se va Incepe dupä uinplerea celei cu No. 1 si asA mai departe.
2. Scolarii se inscriu in matriculä, in ordine alfabetid i cu indicärile relative la nume din
listele de inscriere, incepAndu-se cu cei din clasa ultimä, a IV-a, la scoalele urbane si rurale cu 4
invätätori, a V-a la celelalte scoale rurale, i sfärsindu-se cu cei din clasa I. Scolarilor cari se in-
scriu dupä inceperea anului scolar li se dau paginile urmätoare, In ordinea inscrierilor, färä con-
sideratie de clasa In care se inscriu.
3. Pentru fnlesnirea cäutärilor in matriculd, se va notà in josul paginei, ori de cAte ori ur-
mead sA se deschidä altà paginä aceluias scolar, No. matriculei i pagina in care i se continuä
partida ; iar pe aceastä din urmA paging se va nota de asemenea No. matriculei i pagina In care
scolarul a fost inscris mai fnainte.
4. Modalitatea i termenele trecerii tuturor Insemdrilor i notelor In matriculA sunt fixate
prin regulamente.
Matricula va fi scrid estetic i deslusit.
5. Se va specifica in matriculA, cat mai lAmurit, pe ce bazä s'a fäcut Inserierea scolarului; ast-
fel se va nota cA inscrierea s'a fAcut pe baza certificatului de promovare No. . . . din . . . .
dela scoala . . . . ; a examenului de inscriere din . . . , cerut prin petitia InregistratA la
No.. . . . din . . . a art. . . . din regulamentul scoalelor primare . . . , avAnd certi-
Scatul de absblvire No. . . . din . . . . . dela scoala a adeverintei de permutare
No.. . . . din dela scoala . . . . . La scolarii de elasa I se va specifici dad s'a
Inscris de bunavoie sau din oficiu.

www.digibuc.ro
 Anexa C. Aceasta particla este con tinuarea partidei No , din matricula No. pagina cn
MATRICULA No.
No. MATRICULAR pag.

Elev , näscut . . . . la . . . tuna , anul . .

f suburbia.
' ceitunul
comuna . . . . . , plasa
. , jucletul , de nqionalitate , de religie.
vaccinat . . . . la . . . luna . . . , anul . . . , inscris . in gcoalet la , tuna . . . , anul . . . , pe baza . . . .

Clasa A

Anul Folar
TRIMESTRUL .3 70 ,as
s. ,.., -ai 0 ' ;5
OBIECTUL DE STUDIU
Tg.,:1,-,)

PI Q' '' 0 m .3
ts
I II III '"
;Ei .
op
o 5
:lo
Z1 e
.-,- os
GQ.)oP.
o0
G ....
APLICAREA OBLIGATIVITITII OBSERVATIIIRI

a A' a A
ka Scriere 3;31 exerciM gramaucale .. ... .. . . .. Párinte ...
-E. Cettrea ... .. . Tutor
ze Exercitii de memorie al libera re- StaptIn
.. producere Profesiunea
1 Exercitii de compunere ........ . , Corespondent
Exercitii de intni0e. .... ... .... .... Domiciliul
Totalul absentelor
MatematIcele I I Motivate
..., Religiunea Nemotivate
Istoria
--EF- Geografla 1,-
/ Amendate
Totalul general
Vintele thico-naturale Cate amenzi s'au aplicat tn cur-
Callgrafta sul anulul
Desemnul ..... ..
:...-..
Cantul Il
r, Exercitii corporate
V. Exercitii militare .... .......
A Lucrul manual (la IWO) 1
Lucrari practice agricole
Lucrul de mana (la fete). .
Purtarea
Frecuentarea
Situatiunea de finale anului acolar Liberat certlficatul No. .. ...,
Ordinea de clasificare din
Director,
Diriginte, Aceastli partidá se continua In
www.digibuc.ro matricula No osa
 BEGULAMENTE 97

Anexa D.
&oala primard
din
SITUATIUNE *COLARIk

Astizi Iunie 190.. , Consiliul scolar, intrunindu-se sub presedentia direeto . .

procedând la stabilirea situatiunii generale si individuale a elev . . . clasei . . . . pe anul
scoter 190... 190..., In vedere cu dispozitiunile regulamentului 1i datele matriculei, confirmä
definitiv urmätorul rezultat general al numitei close :,

2; RIMINI MIMI .8

ii INDICATITTNI irl
44
F
4 MI a 2 ET.,
,

4 Elev.... inscris.... ja inceputul anului (vecbiul contingent), din

nou strämutati aci in cursul anului .
2 Elev.... Morti, strárautati aiurea, retrasi, absolut neregulati . . . .. , .. . ..
a) earl au urmat regulat in toate trimestreleo . . . ... ... ... ...
3 Elev... rämasi/14 cari n'au urmat regulat
c) absolut neregulati.
a/ din cei cari au urmat regulat .
4 Prezenti la e- /b) din ceilalti eari au urmat neregulat sau absolut ...
xamen neregulat , ... ... ...
5 ) motivat
Absenti la examenul de absolvire{a
b)- nemotivat ..... . . . ... .. , ... . ...
a) pe temeinl Intrunirii mediei de promovare ...... . ... . . .. ,
6 Promovati{b) pe temeiul art. 91 din regulamentul pentru adminis- ...
tratia seoalelor primare 1) , . ... ... ...
din mum neintrunirii mediei de promovare . ... ... ...
, ) din cauza lipsurilor nemotivate in cursul anului I). . ... ... ... ...
7 Repetenti i 0) Din cauza lipsetnemotivate dela examenul de absolvire
1 ienctarrui di csaurbeaplr evieidtenrvial ta.n3tu3 ipnr :ia t u la
ludi
a) Absenti mot, in trimest. III si a cäror situatie nu se
8
poate stabilt 3)
Aminati b) Absenti mot, la examenul de absolvire si a caror si- " ...
tuatie nu se poate Ind stabili . . . ..

Director,
Diriginte, Consiliut pcolar,
(I.y. S.)

aceastit rubricti. se vor notA numai elevii cari au fost trecu0 In class III l V la 0coale1e ru-
rale, Wit el fi tntrunit media do promovare.
Dintre absenlii nemotivati ln cursul anulul, eel cari au lipsit 01 la examenul de absolvire £0 vbr
trace numai tn rubrica acestora din urmd.
8) Elevii din clasa IV urbanit i clasa v ruralá, earl au lipsit motivat In trim. III i la examenul
de absolvire se vor trece unmet tn rubrica celor cad au lipsit mativat la acest examen.

www.digibuc.ro
98 REGULAMENTE

SITUATIUNEA INDIVIDUALA SE HOTARASTE PRECUM URMEAZA :

,..
a a
ni
a aa
Oblectele de studiu
.1lotitrirea g; 79. Numele gi pronumele aa ofa
"...6' 11
la earl nu Intrunegte 'is-
a
c onsillului condiliunile de
6'
a
6
z
El
6
Z
elevulul 75 73
ca .54

0
a0 0 promovare '
...
o
.a
0

. . . . .
. .
etC.

Director,
Tiriginte, Consiliul polar,

Notet. Se vor aerie gcolarii In ordinea tnsciienIi lor In matriculá, notandu-se in dreptul fleciiruia,
la rubrica respectivii, cuvintele promovat (la cei promovali); repetent din cauza nelntrunirii mediei
de promovare; repetent din cauza lipsirii,nemotivatft dela Scoalti; repetent din cauza lipslrii nemoti-
vate dela exainen gi care cede sub prevederile art. 83 din regulamentul legli ; dator a se prezentd la
examenul dintre 25 AugustS Septemyrie exclusiv, potrivit art. 34 din regulamentul legit.

MINISTERUL CULTELOR 1 INSTRUCTIUNII PUBLICE

Ministerul aduce multumiri urmätoarelor persoane cari au fäcut donatiuni ecoalei
Mieti
din comuna , catunul , judetul (sau acoalei de fete No. din
1. D. pentru (cutare lucru donat).
2.
3.
4.
5. etc., etc.
MINISTERUL CULTELOR I INSTRUCTIUNII PUBLICE
Ministerul aduce multumiri d. din comuna
judetul , pentrucä a donat ecoaleh (cutare lucru).

MINISTERUL CULTELOR I INSTRUCTIUNII PUBLICE

Elev , pierzänd certificatul de absolvirea cu No.. , .
din , eliberat de directiunea coalei . din ai elibe-
rändu-i-se un duplicat sub No. din , se publici anularea certi-
ficatului pierdut.

www.digibuc.ro
 REG ULAMENTE 99

A
INDICE ALFABETIC
., I

Absentele scolaAr art. 40 Imprimatele necesare scoalei art. 55

r
Absentele invAtAtorilor art. 61, 62 Inscrierea copiilor in scoale ,art. 7, 8, 29
Adul tii , ,...,art. 110 Inceperea cursurilor ,....art. 7, 36, 43
Adeverinte de permutare art, 30 Inscrierea In alte clase . . , art. 13
Aprobarea distribuirii claselor si diviziu- Inscrierea in alte clase dupA intrerup. -stu-
nilor. art. 4 dillor mai mult de un an ...., art. '14
A lcAtuirea orarelor 4 Art. 5 Inscrierea in alte clase a copiilor veniti din
Anul scolar (durata lui). ..._ art. 31 scoalele de cAtun. . , art. 15
Arhiva scoalei de cAtun art. 59 _Inscrierea in alte erase a copiilor veniti eu
Auditorii nu sunt adm isi in scoalA art. 19 certifie, din sträinAtate art. 1
Inscrierea absolventilor de Curs primar, art. 18
Inscrier, a la o scoalA din alti circum-
scriptie art. 20, 21
Calcularea mediilor art. 90 Inscrierea scol. veniti dupä &Sept. art. 29
Certificate de clasä art. 20 Inscrierea din oilein art. 22, 23
Cercuri scolare art. 88 lnscrierea elevilor strAini art. 24
Combustibilul ............ 51 Indatoririle dirigintilor , art. 48
Condica de expediie art. 53 Ineheierea anului scolar , art. 101 si 102
Cheltueli privitoare pe Stat i comunhart. 58 Inceperea enrsurilor de adulti...., .art. 105
Concedii art. 63, 65 Inscrierea in matriculA t . art. 44
Comunicari eu ocazia conferintelor .. art. 62 Inveatar si arhivi art. 56
Certificate de clasä i absolvire art. 111
Clasifrcarea elevilor art. 95, 96, 97
Conferinte si curs. compl. art. 103, 104
Cultura in grädina sc. i cAmpul de Lista cArtilor art. 37
exp. art. 48, 49 Lista copiilor rAmasi neinscrisi art. 23
Locuinta dirigntilor .art. 50
D
Datoriile invItätorilor .. art. 60 Matricula art. 44
Datoriile scolarilor art. 66 71 Materiile cursurilor complimentare art. 106, 107
Distribuirea claselor si diviziunilor lntre Materialul de invAtilmádt (pAstrare) art. 57
invalAtori ..1 , ..art. 4 Mergerea la biserica art. 4'1
DispensA de vArstA . art. 12 Modificarea orariului art. 5
Dirigintii si datoriile lor art. 45, 47
Distribuirea incAperilor art. 50
Duplicate si certificate art. 112 Normele dupA cari se face inscrierea, art. 9-12
Durata curs. in scoalele rurale art. 2 Normele examenului ce trebtie sA depunA
elevii cu certificate din strAinAtate, art. 15
Notarea absentelor art. 40
Notarea elevilor in catalog si matri-
Examenele de inscriere nu dau drept la colA art. 79-85
certifiedte art. '17 Notele cursurilor complimentare .....art. 108.
Examenul celor cari au lipsit moti-
vat in Iunie si ult. trimestru ....art 26, 27
Excluderea copiilor infirmi art. 77
0
Obligativitatea orariului art.' 5, 38.
Examenul elevilor pregAtiti in parti- Orariul si programa examenelor . din
cular art. 26, 87 August. ... art. 27
Examenul de absolvire art. 35, 86, 87 Obligatiunea dirigintelui in timpul vacan-
Examenul scoalelor de aplieatie. s art. 89 telor art. 54
Obiecte i tabele de invAtAmAnt. art. 57
Felul scoalelor rurale art. I.
Frecuentarea cursurilor complimentare art. 105 PAstrarea materialului didactic. art. 57
Formulare de imprimate pag. 90-98 Programa aplicatA scoalelor primare art. 3

www.digibuc.ro
100 BEOEULAMENTE

Premii nu se dau absolventilor rein- Suspendarea cursurilor pentru cultivarea

scrisi art, 18 grAdinilor scolare art. 49
PregAtiti in familii sau institute pri- Servitorii . art. 52
vate 6 art. 20, 21 Salariul invitAtorilor art. 64
Programa si orariul examenelor dia Au- Studiul religiunii art. 72
gust . . art. 27 Situatia definitivA a elevilor ....art. 97-99
Permutarea in cursul anului la o alti Solemnitatea incheerii anului scolar. art. 101
scoali rural/ art. 30 si 102
Permutarea dela o scoala urbana la una §coalele de citun art. 3
rurali art. 30
Permutarea dela institute la scoale ru-
rale art. 30 bis
Penalitäti pentru absentele nemotivate ale Taxa de inscriere a elevilor cu certificate
invAtAtorilor art. 61, 62 din strAinAtate art. 16
Pedepsele scolardor art. 73-78 Trimestrele anului scolar . art. 35
Promovarea art. 91, 92, 94 Timpul vizitArii i reclainatiuni.. .. art. 42
Produsul grädinii scolare art. 48 Tabele i obiecte de invAtämänt art. 57
Personalul didactic al cursului compli- Tablou de clasificare . art. 100
mentar art. 109

Urmärile neplätii la timp a taxei pentru ele-

Rotatia invätätorilor art. 6 vii strAini art. 25
Retragerea copiilor din scoalA art. 20 Ultima datä a inscrierii. . art. 29
Rugäciunea In scoalä art. 39
Registru catalog art. 43 V
Registre i acte obligatorii .art. 55
Registru inventar, art. 56 Viza certificatelor elevilor pregätiti in par-
ticular si nereusiti la examene art. 28
Vacante , ,.. art. 32,
Varsta elevitor art. 12
SärbAtori religioase i nationale art. 31 Verificarea registrelor. cataloage art. 85

REGULAMENT
PENTRII $COALELE DE ADULTI DIN 28 DIAIU 1904, CU DIODIPICIRILE INTRODUSE ARK LA 15 SEPTEMVRIE 1908

Art,. L Comunele urbane si rurale, precum
corporatiile de meseriasi, pot institui, cu chel-
tueala lor, cursuri de adulti. (Art. 34 din lepa
invätAmAntului primar i art. 56, alin. 1H din le-
gea meseriilor).
Art. 2. Nu se poate deschide un curs de-a-
dulti cleat cu cel putin 5 auditori in comunele
rurale i en cel Min 10 auditori in comunele-
urbane.
Pentru functionarea celor dintii se va ob-
tine autorizarea inspectorului de circumscrip-
tie ; iar.pentru cele din urmä autorizarea mi-
isterului.
Art. 3. In scoalele de adulti se poate Inserie
orice român care a implinit etatea de 14 ani.
Pentru a cincea parte din locuri se pot ad-
mite si sträini.
Art. 4. coalele de adulti pot fi de trei feluri:
a)§coale de adulti in cari se predau studiile
din Invätämäntul primar ;
b) §coale de adulti (cursuri libere) in cari se
vor predà cunostinte generale de istorie, geo-
grafie, literaturä si mai ales cunostinte utile de
igienA, medicinä popularA, economie casnicl,
agriculturA, drept civil ;
§coale de adulti destinate a completa in-.
structiunea ueenicilor din fabrici, ateliere
prävälii.
In aceste scoale se vor preda lectiuni asupra
limbei romfine, a limbilor strAine, a aritmeti-
cei i geometriei elementare, acontabilitätii, cu
adause, dupA Imprejuräri, asupra comertului
sau a diverse cunostinte relative la anumite in-
dustrii.
Art. 5. Cursurile scoalelor de adulti incep la
15 Octomvrie i dureazä pana la 4 Aprilie.

www.digibuc.ro
 REGULA1dENTE
Cand este posibil i nevoic, cursurile vor
putea fi prelungite i dupa aceasta data, cu a-
probarea dupe' norma stabiliti pria art. 6 pen-
tru orar.
Ele se vor tine cel putin doui ore pe sapta-
mana, ziva sau seara, durd linprejurärile locale.
Art. 6. Orarul se ve fixe de directorul scoalei,
In intelegere ca. ceilalti membri ce formeaza
corpul didactic al scoalei si se va supune apro-
barii revizorului scolar pentru scoalele de adulti
-din comunele rurale, i inspectorului de cir-
cumscriptie pentru scoalele de adulti din co-
mu nel e urbane.
A. &octle de adudii de curs primar.
Art. 7. Scoalele de adulti de curs primer vor
cuprinde dona sectiuni :
I. Sectiunea analfabetilor ;
IL Sectiunea celor ce stiu citi, aerie si socoti
eu numerele dela 1-100.
Art. 8. In sectia I se vor preda scriscititul
aritmetica, urmandu- se in liniamente generale
dupa programa oficiala a scoalelor primare.
In sectia II se vor pre& chestiunile mai In-
semnate i cu aplicare practica din programa
oficiall a invatamantului primer (Art. 34 din
legea asupra invälamantului primer), i anume:
a) Limba romdnd. Lecturi alese de cuprins
istoric, agricol, economie domestica si descrieri
geografice, punctuatie, scriere corecta si cores-
pondenta uzuala (scrisori de tot felul i acte pu-
bike si private : chitante, Inscrisuri, contracte,
etc.); propozitiunea cu partile ei, acordurile In
general. fraza i deosebirea propozitiunilor din
frazä ;
b) Aritmetica si geometria. Cele patru ope-
ratiuni en numere Intregi si zecimale, masurile
metrice cu multiplii i submultiplii kr mai uzi-
tali, masurarea suprafetelor plane (pätratul,
dreptunghiul, paralelogramul, triunghiul i eer-
cul) i voluinul paralelipipedului, calcularea
dobanzei.
Rezolväri de probleme practice ca: aplicatiuni
la masurari de teremmi, evaluari de recolte si
de material de lucru, etc. ;
c) Religia. Explicarea rugäciunii Domnului
(TatAl nostru) si a simbolului credintei. Lecturi
din Evanghelie relativ la post, milostenie i ru-
gaciune si la nasterea. patimile si Invierea Dom-
nului.
Lecturi din faptele i epistolere apostolilor.
Datoriile omului catre Dumnezeu, catre a-
proapele, catre sine si catre patrie. Iubirea de
munca, de adevar si de bine. Respectul datorit
legilor i institutiilor Orel ;
d) Ist or ia. Origina poporului roman. Inte-
meierea Principatelor. Mircea-cel-Mare. Al exan-
dru-cel-Bun, Stefan-cel-Mare, Mihaiu-Viteazul,
Mateiu-Basarab i Vasile Lupul, Epoca Fanario-
www.digibuc.ro
101
tilor, Revolutia dela 1821 si 1848. Cuza-Voda,
Carol I si Rasboinl pentru neaternare. Organi-
zarea SArei In trecut i comparatie cu cea de
mtazi.
e) Geogra fie. Romania, insistandu-se mai
mult asupra geografiei econornice; cunostinte
sumare despre tinuturile locuite de Romani si
despre cele cinci continente.
ptiinple fizico-naturale. Cunostinte su-
mare despre corpul i organele omului; apara-
tul digestiv si digestiunea, aparatul circulator
cireulatiunea, aparatul respirator si respire-
tiunea, sistemul osos, sistemul nervos si mus-
cular.
Sfaturi igienice. Alimentele. Aerul si apa de,.
Milt. BAile, locuinta i tmbricamintea. Boalele
molipsitoare i chipul de a ne feri de ele. Cu-
noasterea catorva plante medici,.ale i Intre-
buintarile lor : isma, coada soricelului, muse-
telul, etc.
Evaporarea i explicarea fenomenelor meteo-
rologice in legaturá cu clause, roua, norii,
ploaia, zapada, etc.
EleAricitatea i explicarea fenomenelor na-
turale in legatura cu ea : fulger, tunet, traznet.
In scoalele de adultkin comunele rurale, se
vor mai trate i subiectele cari se refer la a-
gric .1tura i cresterea vitelor.
Art. 9. Cei cari, urmand la cursurlle de a-
dulti, vor fi terminat materiile prevazute in
sectiunea a II-a, vor dobandi un certificat
constatand aceasta.
Acest certificat le va da dreptul a se prezente
lnaintea unei comisiuni instituite la epoce deter-
minate (Art. 10 "din regulamentul de fag),
pentru a trece un examen general asupra ma-
teriilor cursului primar i a obtine certificatul
de absolvire a acestui curs.
Art.10. Aceste examene se vor tine In Du-
minecile i sarbatorile din cursul lunii Aprilie.
In cazul dud cursurile se prelungesc dupa 1
Aprilie, examenul se va tine In Duminecile
särbatorile din intervalul unei luni incepatoare
la o saptämana dupa terminarea cursurilor.
In comunele urbane, comisiunea examine-
toare va fi compusa din trei institutori numiti
de inspectorul de circumscriptie ; iar in cele ru-
rate, din doi Invätätori i parohul comunei, nu-
miti de revizorul scolar (Art. 98 din regula-
mentul legei asupra invátamantului primer).
Art. 11. Aceste examene se vor face la sediul
scoalei de adulti, dupa normele stabilite in re-
gulamentul pentru examenele de Invatämant
primal' al elevilor pregatiti In particular, insfi
fail plea de taxa din partea elevilor adulti.
Examinatorii nu au drept la nici oretribu-
tiune (Art. 98 din regulamentul legei Invfitä-
mântului primar).
Art. 12. Rezultatul exeminarii se va con-
semni inteun registru special, alcatuit dupe' un
101 BEGULAIKENTE
formular dat de minister si care se va pästri In
arhiva scoalei.
Art. 43. Celor ce vor obtine note de`promo-
vare li se va eliberi un certificat de absolvirea
scoalei de adulti. care va fi echivalent cu eerti-
ficatul de absolvirea cursului primer i va da
aceleasi drepturi celui ee il posedi.
Certificatul se ye eliberi din con lica cu matcl
a scoalei, in baza unei cereri uetimbrate i fArA
a se anulà o coara de 1 leu.
Art. 14. Cursurile de adulti de curs primer
nu se vor putea tine decit de* institutorii sau
invAtitorii in exercitiu, sau de cAtre persoane
cari vor posedi cel putin titlurile necesare pen-
tru a fi institutor sau invAtAtor.
Art, 15. Unul din institutorii sau invAtAtorii
cari predau la scoala de adulti va avei i direc-
tiunea scoalei, pentru care va cere recunoaste-
rea dela autoritatea care aprobA functionarea
scoalei.
La scoalele rurale cu un singur invAtAtor sau
cu un singur invAtitor bArbat, invAtAtorul va fi
de drept i directorul scoalei de adulti. InsArci-
narea de director este onorificA.
Art. 16. Directorul are urmAtoarele atribu-
tiuni :
a) Tinerea corespondentei cu autoritatile ;
b) Aplicarea legilor, regulamentelor i dispo-
zitiunilor ministeriale ;
0) Intretinerea in bura stare-a localului de
scoalA, a mobilierului, a bibliotecei si a zestrei-
didactice.
Art. 17. La toate scoalele de adulti de curs
primar se vor tine in bunA regulA urmAtoarele
registre si acte:
a) Gondica de prezentA i lectiuni a institu-
torilor eau invAtAtorilor ;
b) Condica de inregistrare a hfirtiilor intrate
si ¡elite ;
c) Catalogul de frecuentarea adultilor.
Art. 18. Retribuirea personalului didactic al
scoalelor de adulti cade in sarcina comune-
lor sau corporatfilor cari au instituit asemenea
cursuri.
Primärifie sau corporatille sunt datoare sA
procure scoalelor de aduIti, ce au Infiintat, flu-
minatul, incAizitul i cheltuelile de cancelarie.
De asemenea vor procurà i cArti pentru cel
pupil o *rime din numArul aduitilor ce fre-
cuenteazA cursu rile,
Art. 19. Pentru a stimuli emulatiunea, cei
ce intretin scoale de .adulti vor institui premii
pentru elevii cari vor frecuenti regul'at scoala
vor ariti interes pentru ea.
B. Cursuri libere.
Art. 20. PrimAriile din comunele urbane sau
societAtile particulare pot institui cursuri li-
bere, in cari se vor da adultilor, prin confe-
www.digibuc.ro
rinte sau lecturi, cunostinte generale si utile
din acelea arAtate la art. 4, punctul b.
Art. 21. Subiectele conferintelor sau buci-
tilor de citit se vor alege dupA chibzueala con-
ferentiarului. Programa amänuntita, alcAtuitä
de thinsul, va trebui sA fie supusä aprobärii in-
spectorului de circumscriptie.
Art. 22. Cursurile libere se vor tine In aceeas
epocA ca i cursurile de adulti de curs primar,
pentru deschiderea lor se cer cel putin 10
auditori.
Art. 23. Celor ce urmeazA aceste cursuri nu
li se vor eliberi nici un fel de certificat.
Art. 24. In comunele rurate, invAtAtoarele si
maestrele de lucru de minii vor infiinti sezA-
tori, la cari vor participà nevestele i fetele
din sat.
Art. 25. Infiintarea de sezAtori este oblige-
torie pentru invAtAtoarele cari primew verio
subventiune, sub orice formA, dela comuna,
precum i pentru acelea cari functioneazA la
scoalele mixte cu mai multe posturi.
In vAtatorul diriginte este dator a-i da tot
concursul.
Art. 26. §ezAtoarele se vor tine cel putin
doui ore pe fiecare sAptärninA, zum sau seara,
dui:4 imprejurArile locale.
Art. 27. InvAtAtoarelor cari cad sub prevede-
rile art. 25, si -maestrelor cari nu se vor con-
forma dispozitimulor cuprinse in acel_articol,
li se vor retine analogia din salariut socotindu-
se fiecare aksenti dela sezAtoare ea absentA de
douä ore dela curs.
Art. 28. La sezätori, in timp ce fetele i ne-
vestele vor lucri cite ceva, invätitoarea sau
maestra le va intretine cu chestiuni referitoare
la economia =nick aviculturA, medicina popu-
igienk etc.
Art. 29. La inceputul hecArui an scolar, in-
vAtAtoarele i miestrele obligate a tine skl-
tori vor alcAtui o prograna de chestiunile ce-si
propun a desvolti i o va inainti revizorului
scolar spre aprobare.
Art. 30. La finele fiecArei luni, invAtAtorii di-
rigini comunici revizorului scolar, prin-
tr'un raport special, despre mersul sezAtori-
lor tinute, chestiunile tratate i numArul asis-
tentilor.
Art. 31. Revizorii scolari vor inspecti atit
scoalele de adulti, cât i cursurile libere, coma-
niefind ministerului cele constatate.
Inspectiunile acestea vor conti la .numärul
inspectiilor obligatorii.
C. coctle pentru ucenici.
Art. 32. Pe lingi scoalele de meserii i pe
lingA scoalele comerciale se vor infiinti, in co-
munele urbane, cursuri speciale, destinate pen
 REGULAMENTE
tru completarea instructiuuii ucenicilor dia
fabrici, ateliere i prävälii.
Art. 33. Aceste cursuri se vor tine seara si
in zilele de Dumineci si särbätori, in orele cari
se vor gásl mai potrivite. Ele vor fi puse sub
conducerea directorului scoalei pe lAngä care
se tin si se vor face de institutorii si maestrii
de invAtimAnt profesional, In contul orelor
de lucru, pe cari ministerul are dreptul a le
impune, in virtutea legii invätilmântului pro-
fesional.
Pentru orele suplimentare, ce ar mai fi ne-
cesare, plata va fi in sarcina comunei.
Art. 34. Cursurile vor dura tiinp de trei
ani si se vor tine dela 15 Octomvrie Oa la
1 Aprilie.
Art. 35. Auditorii acestor cursuri, cari
posedä certificatul de absolvirea scoalei pri-
mare sau a curgului de adulti, vor trece la
finele fiecArui an examene asupra materiilor ce
vor fi urmat, dupA normele stabilite pentru exa-
minarea elevilor pregititi in familie sau insti-
tute private.
REGULAMENTUE
PENTRU INAINTAREA PE LOC A INVATATORILOR
Aprobat de M. S. Regele prin decretul No. 1.501
din 25 Aprilie 1902 el modificat cu decretele No. 887 din 13 Martle 1904 §i 2.690 din 15 Septemvrie 1908
Art. 1. La fiecare doi ani, se va tine examen
pentru Inaintarea pe loc a invätätorilor i invA-
tAtoarelor.
Art. 2. Pentru jumAtate din numärtil locuri-
lor prevAzute In buget, acest examen se valine
in Bucuresti, iar pentru ccalaltA jumiltate In
La examenul din Bucuresti vor participh In,
vätätorii i invätätoarele din judetele: Mehedinti,
Gorj, Dolj, VAlcea, Romanati, Olt. Teleorman,
Arges, Muscel, Dâmbovita, Ilfov, Vlasca, Pra-
hova, Ialomita, BuzAu i Constanta.
La examenul din Iasi vor participa invAtAtorii
InvätAtoarele din celelalte 16 judete ale tArii.
Art. 3. Cel mai tArziu la 1 Aprilie al anului
scolar, premergAtor aceluia In care se va tineA
examenul, se va face prin Monitorul Oficial
prin Buletinul Oficial al Ministerului Culte-
lor i 1nstructiunii publice, publicatiunea de
tinerea examenului. Aceastä publicatiune va ea-
prinde i titlul operelor preväzute la art. 11,
punctul a, din acest regulament
Prin exceptie, publicatiunea pentru exame-
nele din Fevruarie 1903 se va face pAnA la 1
Main 1902.
Art. 4. Examenul pentru inaintarea pe loc a
invAtAtorilor i invAtätoarelor se va tinea, in
www.digibuc.ro
103
La finele cursurilor, celor ce vor fi obtinut
notb de promovare li se vor elibera, de direc-
tiunea scoalei, un certificat de absolvire, care
va fi echivalent ca diploma de absolvire a scoa-
lelor elementare de meserii sau de comert.
Art. 36. Examenele de fine de an se vor
tine de institutorii sau maestrii cari au predat
cursurile, In prezenta unui delegat al mi-
ni sterului.
Art. 37. Examenele generale de terminarea
cursurilor se vor tine asupra tutulor materiilor
predate iu cei trei ani, in fata unei comisiuni
numite de minister si compusi din doi mai
estri sau profesori speciali, numiti de minister,
si din maestrii i institutorii respectivi ai scorn.
Art. 38. Certificatul de absolvire nu se va
putea eliber a. candidatului, mai Inainte de a fi
obtinut certificatul de elev, prevAzut la art. 17,
alin. IV din legea pentru organizarea me-
seriilor.
Art. 39. Dispozitiile din regulamentul de fati
inträ in vigoare dela promulgarea lui.
l INVXTXTOARELOR
acelas timp, in Bucuresti si Iai, ea incepere de
la 1 Fevruarie al anului scolar urmAtor aceluia
in care s'a flout publicarea, Inaintea unor co-
misiuni numite de minister si compuse din doi
profesori de curs secundar, sub presedintia
unui inspector al invätämântului primar sau,
in lipsa acestuia, a unui delegat al ministe-
rului.
Art. 5. InvAtAtorii, doritori de a se prezentA
la acest examen, vor fi datori a comunica heIA-
rirea lor, prin revizorat, atfit inspectorului cir-
cumscriptiunii, cat i inspectorului general al
invätimAntului primar si normal primar, pAnA
la 1 Iunie al anului scolar curgAtor.
In intervalul dela publicatiune pAnA la 1 Iunie,
inspectorul general va trece numele i pronu-
mele candidatilor, cu toate ittele ce le va 8,1,6
la dispozitiune, intr'o listä, In ordinea inscrieril
La 1 Iunie se va incheia inscrierea si se va
alcatui un tablou alfabetic de top inviitatorii
cari e'au inscris. Aced- tablou se va completa
cu toate datele i notele din statele personale
ale invätätorilor respectivi.
Art. 5. Revizorirscolari sunt tinuti, fArá alt
ordin special, sA dea cu ocaziunea examenelor
pentru abiolvirea cursului primar, o deosebità
atentiune rezultatelor obtinute da invAlâtorii
 REGULAMENTE
cari au cerut inscrierea la examenul pentru
Inaintarea pe loc.
Ei vor trebui s prezideze in persoana exa-
menele centrelor scolare la cari invAtatorii res-
pectivi vor prezenta absolventi pentru exami-
Dare si sä Inainteze, panA la 40 Julie, inspecto-
rului general, raport special asupra celor con-
statate, cu toate observatiunile pe cari le vor
crede necesare pentru punerea in evidentA a
valoarei didactice si a intregei activitAti a can-
didatilor.
Art. 7. Pentru a fi admisi la acest examen,
candidatii trebue sA intruneasch urmatoarele
con ditiuni
a) SA fi functionat trei ahi cu titlul definitiv;
bi SA nu fi suferit nici o pedeapsA mai mare
cleat Iransferarea ;
c) Orice pedeapsä sA fie prescrisA pani la data
inscrierii ;
d) Si fie recomandati de inspectorul de cir-
cumscriptiune, in unire cu inspectorul general.
Art. 8. Inspectorul general, avänd In vedere
statul personal al fiecarui candidat, preCum
raportul special al revizorului asupra rezultatu-
lui examenului pentru absolvirea cursului pri-
mar, va intocmi pana la 1 Septemvrie al anului
scolar urmator lista provizorie a InvätAtorilor
admisibili la examenul pentru inaintarea pe loc.
Va comunicA la aceastä dad inspettorilor de
circumscriptiune o Hs* cu numele invAtiltori-
lor din circumscriptiunea lor, cari, in urma
acestei prime alegeri, intrunesc conditiunae de
admisibilitate, cu toate datele necesare, spre a
li se face inscriptiunca speciali, TrevazutA la
art. 57,-al n. II din lege.
Art. 9. Inspeztiunea specialA, prevAzutg la
articolul precedent, se va face sau de inspectorul
circumscriptiunii sau de un revizor scolar, cu
delegatiune speciala din partea inspectorului.
La aceastA inspectiune se va aved in vedere In-
treaga activitate a invAtitorului, aMt in scoala,
cat si gall de scoalä. AceastA activitate va fi
apreciata prin o notA, care va intra in calculul
mediei de clasificare, ash cum se aratA l art.13.
Inscrierea In ista definitivA se va face numai
In urma recomandärii (Acute pe baza acestei
inspectiuni speciale.
Art. 10. Rezultatpl inspectiunilor speciale va
fi inaintat inspectorului general cel mai tarziu
pang la 20 Ianuarie.
Inspectorul general va intocmi apoi lista defi-
nitivA a candidatilor recomandati pentru a fi ad-
misi la exa I en, asezandu-i in ordine alfabetica
avand fiecare in dreptul numelui sAu toate
datele necesare.
Cand numArul candidatilor va fi mai mare si
se vor forma douA sau mai multe comisiuni in
fiecare centru de examinare, candidatii din fie-
care centru (Bucuresti i Iasi) se vor repartizi
www.digibuc.ro
In numär egal pe comisiuni, prin tragere Ja
sorti.
Aceste liste le va inainta ministerului panA la
28 Ianuarie, spre a fi apoi. trimise presedintilor
comisiunilor respective.
Art. 1i. Examenul va consta din urmAtoa-
rele probe :
al -0 convorbire de eel mutt 20 minute, etc
ftecare candidat, asupra unor anumite opere
didactics, istorice literare, cari se vor
anuntd odata cu publicarea examenului.
DupA ascultarea fiecArui candidat se va pro-
ceda ca si la proba a doua, dupl aceleasi norme ;
b) 0 conferintei, care nu va dura mai mult
de 20 minute, tinutA In graiu popular, asupra
unui subiect din acele cari se trateazA la cer-
curile culturale In sedinte publice.
Subiectele acestor conferinte vor fi hotArite
de comisiune, in numAr egal cu al candidatilor
fixati sA-si tinA conferinta in ziva urmAtoare
se vor trage la sorti, de cfitre fiecare caudidat,
cu 24 ore inainte.
DupA ascultarea fiedrui candidat, membrii
comisiunii Ii vor da notA sub a lor isaiturA,
intrnn catalog special. Calcularea notei obti-
flute de fiecare candidat se va face dupa norma
dela prima probä.
Nu vor fi admisi la proba urmatoare candi-
datii cari vor obtine o nota inferioarA lui 7.
In seara fiecarei zile se va dresa un proces-
verbal de toate lucrarile din aced zi ale comi-
siunii.
In dimineata fiedrei zile se va afisa rezultatul
examenului din ziva precedentA, arAtandu-se nu-
mele candidatilor admisi la probele urmAtoare
si ale celor respinsi;
c) 0 probd de practicei pedagogicei, con-
sistfind din o lectiune de o jumatate de orA cu
clasa III si IV urbane unite, din limba roman&
sau din aritmeticA.
Subiectele lectiunilor, luate din programa
scoalelor primare, vor fi hotarite de comisiune,
In numAr egal cu al candidatilor. Se vor scrie
pe due un bilet, semnat, de presedinte ; se vor
Inchide in plicuri de aceeas forma si mArime
se vor stampila cu un sigiliu uniform.
Fiecare candidat va trage la sorti plicul cu
subiectul pentru proba pedagogicA, II va semna
SIL-1 va rasa in pistrarea presedintetui.
Presedintii comisiunilor vor determina scoa-
lele primare unde candidatii vor urma sA VIA
proba de practica. In acest scop vor aviza pe di-
rectorii .scoalelor respective, eel putin cu o zi
Inainte, pentru buarea cuvenitelor mAsuri.
Cu douA ore inainte de Inceperea lectiunii,
fiecare candidat primeste plicul sAu, It desface
incepe a-si pregAti lectiunea intr'o salA anu-
me a scoalei, sub pazA _de necomunicare.
Candidatii nu-si vor aduce cleat cernealA,
condeiu i hartie sugAtoare. Orice cArti, caiete
 fl EGULAMENTE.
,sau foi scrise stint interzise, sub pedeapsa de ex-
cludere dela examen. Planul lectiunilor il vor
asterne pe hartie, semnatfi In coltul stAng de
gus de cätre delegatul insArcinat cu priveghe-
rea.
Cu privegherea acestor lucrAri presedintele
va delega, In timpul and comisiunea trebue sä
asiste la lectiunile practice, pe revizorul scolar
sau pe directorul sau directoarea scoalei res-
pective.
Candidatii sunt obligati a da in planul scris
solutiunea chestiunii ce du de tratat.
Dupä trecerea celor doud ore, candidatul va
prezenta presedintelui comisiunii planul
Inainte de inceperea tratfirii. Atit planul,
cat i biletul scos din plie, ambele semnate de
candidat, se vor inainti ministerului odad cu
rezultatul lucrdrilor.
Dupd terminarea 1eciunii inute de fiecare
candidat, membrii comisiunii vor trece notele,
fiecare sub semndtura sa, pe planul prezentat.
Media acestor note va fi nota obtinutä de can-
didat. Ea se va trece in catalog de cdtre prese-
dinte. Candidatii, cari la aceastA probA nu vor
reuni note medie 7, vor fi refuzati;
d) 0 compunere scrisd in limba literarä
asupra unei chestiuni didactice sau de organi-
zare scolarä, prezentAnd un interes de actua-
litate.
Subiectul acestei probe va fi dat de minister
si va fi acelas pentru toti candidatii. El va fi
trimis In plic sigilat presedintilor comisiuni-
lor, cari vor deschide plicul In fata tuturor
candidatilor.
Subiectul se va citi si se va scrie deslusit pe
tablä.
Pe pagina I a lucrdrii fiecare candidat va
face o schiore a ideilor ee va desvolti, planul
sau dispozitia compunerii ; apoi va urma corn-
punerea propriu zisd.
Timpul acordat pentru compunere va fi de
trei ore.
Candidatli vor lucra sub pad de necomuni-
care, sub privegherea unui membru din comi-
siune ; ei nu vor putea pärdsi sala In timpul
acestei lucrAri ; nici o persoanä strdind nu va
putea intra In sad In acest timp.
Nu se vor putea pune inteo said mai mult de
30 de candidati. In fiecare said va fi in perma-
nend un membru supraveghetor. INCA va fi
mai mult de trei sAli, presedintele comisiunii
va putea insärcina en supravegherea i pe re-
vizorul scolar, si, In caz de trebuind. pe unul
sau mai profesori secundari din locali-
tate.
Fiecare candidat va primi dela delegatul in-
särcinat cu supravegherea doud sau, la caz de
trebuintd, mai multe coale de 'Artie semnate in
coltul stang de presedinte. Candidatul isi va
scrie numele pe o bucatd de hârtie, format card
www.digibuc.ro
105
de vizitä, pe care o va introduce in plicul lipit
in coltul de sus din dreapta al coalei de !Artie
ce a primit i va Inchide plicul, lipindu-1, Ina-
inte de a se anunta subiectul compunerii.
Candidatii nu vor aduce cu sine deat cer-
neald avand fiecare cAlimara sacondeiu si
hArtie sugätoare.
Candidatii cari vor avei asupra lor cdrti,
caiete sau foi scrise sau cari, In timpul lucrd-
rilor, vor face Intrebdri sau vor rdspunde veci-
nilor lor, vor fi la moment exclusi dela examen.
Despre aceasta se va face mentiune In procesul-
verbal al zilei.
La implinirea celor trei ore, delegatul insác-
cinat cu supravegherea va aduni luerdrile tu-
turor candidatilor, punfind lucrarea fiecdruia
Intioun plic deosebit, care nu va purth nici o
semnAturd. Plicurile vor fi uniforme. La termi.,
narea probei, ele se vor incretinta presedin-
telui.
Cercetarea probei de cornpunere se va face
de comisiune in completul ei.
Fiecare membru va scrie pe lucrarea ce s'a
citit In care si In litere, nota ce va da (dela
1-10) i va semna.
"Nu vor fi admisi la proba urmAtoare candi-
datii cari vor obtine o nod inferioard lui 6,33.
Aceastd nod, este media notelor date de fie-
care membru al comisiunii.
Rezultatul definitiv al probei de compunere
se va_consemrd Inteun proces-verbal si se va
afisa, pentru stiinta candidatior, ardtandu-se
anume cei admisi i cu cei cari au fost res-
pinsi.
Probele de compunere se vor inaind minis-
terului odatd cu lucrdrile comisiunii.
Art. 12. La probele de sub lit, a, b i cl dela
art. 11, comisiunea va avea In vedere mai eu
seamd maturitatea de gAndire a candidatilor;
la cea de sub lit. e se va avea In vedere atAt
fondul, soliditatea cunostintelor, cdt i metoda
tehnica didacticd.
Art. 43. Dupd lerminarea tuturor probelor,
se va incheid un proces-verbal asupra tuturor
luerdrilor, constatand rezultatul examenului.
Presedintele va intocmi lista de clasificare a
celor reuziti, in ordinea de merit, trecand In
aceastd listd pe toti candidatii earl au intrunit
la &care din cele patru probe notele necesare.
Media generala se calculead cu cloud zed-
male, fAcând suma mediaor partiale dela cele
patru probe si a Indoitului notei asupra activi-
tätii ecolare i extrgcolare a candidatului, pre-
vAzutä la art. 9 si Impärtind aceastd surnd cu 6.
Lista de clasificare se inaintead ministerului
imediat (turd terminarea examenului, cu toa.te
lucrärile i cu un raport care va cuprinde ob-
servatiunile comisiunii, cu privire la rezultatul
examenului.
Art. 14. Când mai multi candidati au aceeag
 106 REGULAMENTE
medie generalä, atunci la determinarea numA-
rului lor de ordine se va avea in vedere, in
primul loc, rezultatul inspectiei speciale fäcute
de inspector, apoi notele obtinute de ei la proba
de compunere.
Art. 15. Invätätorii cari vor reusi la examen
vor cipäti titiul de institutori i vor fi plAtiti
cu salariul de 130 lei pe luná, la care se va so-
coti gradatia, conform art. 75 din lege ; ei vor
continua insä a servi si mai departe In invAtä-
mântul ruraL
Art. 16. Numärul de locuri pentru cari se vor
tinei examene pentin inaintarea pe loc a invä-
tátorilor i invätkoarelor se va fixa prin buget.
El Ind nu va fi mai mic de 20, nici mai mare
de cat 6% din numárul total al institutorilor si
institutoarelor din tad, la fiecare examen.
)
REGULAMENT
PENTRU EMENELE DE INVKTKICANT PRIM ALE COPIILOR PREGITITI IN FAME SAU INSTITUTE PRIVATE
REGUNOSCUTE DE STAT, DIN 7 NAM 1902
Art, 1. Reprezentantii legali ai copidlor cari,
conform art. 1 din legea invätämântului pri-
mar sfnormal primar, au declarat cä le dau
instruetiunea primed in familie, sunt datori
sA aducA pe copii la scoalele publice pentru tre-
cerea tuturor examenelor de fine de an.
Art. 2. Cererile de examinare se vor adresa
revizorului scolar al localitAtii, in zilele de
20-25 Maiu cel mai tArtiu, indicându-se in
ele clasa pentru care se prezintA copilul si do-
miciliul (coloarea sau mabalaua, strada si nu-
mArul) reprezentantului legal,
Petitiunea va fi insotità:
a) De recepisa unei cassierii publice pentru
suma de 20 lei, depusA pe seama ministerului
instructiunii publice ;
b) De actul de nastere pentru copiii cari se
prezintä spre a depune examen de clasa I, sac
de certificatul examenului anterior pentru co-
piii cari se prezintA spre a depune examen de
alte clase cke'At IntAia.
Copilul, spre a fi admis sl depunä examen de
clasa I, va trebui sä aibà vArsta de eel putin 7
ani impliniti la 1 Iunie ; sub vArstil nu
se acordä dispensä.
Art. 3. In intervalul dela 1 panä la 5 Iunie
inclusiv, revizorul distribue pe copiii inscrisi
in grupe de cel mult 200 de eopii. Aceastä dis-
tribuire se va face cAutând a se grupa la un loc
copiii ale dror locuinte sunt apropiate unele
de altele. Dacä numärul copiilor inscrisi este
&stub de mare, se vor forma deosebit grupe de
www.digibuc.ro
Examenul depus, oricari ar fi notele obti-
nute, nu dä nici un drept acelora cari n'au rat-
sit a fi clasincati in primele locuri, dupl numl-
rul locurilor fixate prin buget.
Art. 17. In lipsä de absolventi ai scoalelor
normale de institutori sau institutoare, invätä-
torii cari vor fi cäpitat titlul de institutor in
felul arAtat in acest regulament, vor putei fi
transferati la o eoalá primará urbanfi de oras.
dupä ce vor fi servit ca institutori la o scoahl
ruralA timp de,6 ajii i dad vor fi recomandati
pentru aceasta de câtre inspectorul de cirenm-
scriptie, in unire eu inspectorul general.
Art. 18. Membrii comisiunilor insäreinati
cu examinarea candidatilor vor fi retribuiti cu
o diurnA de 20 lei pe zi.
grupe de fete ; dad nu( se vor forma
grupe mixte de Mieti si de fete.
Examinarea fledrei grupe de copii se va face
la una din scoalelo primare publice, cea mai
centralA posibil pentru cartierele in cari se afiä
locuintele copiilor din acea grupa. Dacä gru-
pele au fost separate &pi sexe, grupele de Mieti
vor fi examinate la scoale de bAieti, iar cele de
fete la scoale de fete.
Examinarea fiecärei grupe se va face de cAtre
o comisiune de Patru institutori sau institu-
toare, dintre cari until va fi director si va pre-
zida comidunea. Comisiunile cari vor avea sA
examineze grupe compuQe numai din fete, vor fi
formate numai din institutoare, dintre cari una
va fi directoare i va presida comisiunea.
Gaud la o grupl se vor repartiza i elevi
eleve, va face par te din comisiune i o institu-
toare, care sA examineze pe eleve la hicrul de
mina%
Institutoarele i institutorii examinatori se
vor Ina pe ,rând dintre toti cei titulari din oral.
in asi fel ea niei unul sA nu fie chemat din nou
intr'o comisie, pad nu s'a sleit toatä lista insti-
tutoarelor i institutorilor titulari din oral.
Cu toate acestea, In formarea comisiilor se
va observi ca nici un institutor si nu fad parte
din comisia exarninatoare a unei grupe in care
ar figura vreun copil pe cari 1-a preparaf el in
particular. Institutorul va fi direct räspunzItor
dad, in caz de a fi nurnit examinator pentru o
asemenea grupA, nu ar face imediat cuvenita
 R EGULMONIE
declaratie revizorului, spre a ae hotri trecerea
copilului Intr'o altä grupg.
Nu vor putei face parte din comisionile exa-
minatoare
a) Institutorii i institutoarele cari predau
lectii in scolile private ;
b) Instituterii i institutoarele cari au sufe-
rit o pedeapsä disciplinarä din cauza incapaci-
tapi sau a incorectitudinei in serviciu.
Art. 4. In intervalul dela 25-31 Maiu, revi-
zorul va trimite, pe de oparte, presedintilor co-
misiunilor cari au sA fad examinarea lista co-
piilor -de examinat de fiecare, Impreunä cu ac-
tele mentionate sub lit, b, la art. 2.
Art. 5. Examinarea se va face in zilele dela
10 lunie Inainte, in orele dela 2-6 p. m.,
erele dela 8-12 a. m. fiind destinate exami-
nArii scolarilor regulati.
Art. 6. Examenul fiearei grupe se va face In
fain comisiunii respective si va fi numai oral
pentru clasele I si II, In aerie si oral pentru
clasele III §i IV.
Primele patru zile vor fi consecrate pentru
examenul in scris la clasele III o Iv. Doi din
institutorii examinatori vor supraveghei lucrA-
rile scriptice, iar presedintele i cu al patrulea
membru al comisiunii vor examini In comisiune
pe copiii prezentati la examenele pentru elyele
Io
Probele :guise pentru clasele III §i IV se vor
di din limba romanä si matematice, in vedere
cu clasa pentru care copilul se examineag ; ele
nu sunt eliminatoare.
Ambele probe scrise vor duri maximum o
orA.
In sala de Meru a scolarilor nu poate asisti
nici o alLá persoanä, cat dureaz1 probele scrise,
decal institutorii delegati cu supravegherea.
Lucrilrile se vor cerceti in comisiune ; fie-
care institutor va pune pe tezá nota data de el
in cifre i litere, semnfind In dreptul ; iar
suma notelor, Impärtitä cu numärul examina-
torilor, va di nota obtinutà de scolar. Nota se
va calculi fArá fractiuni, dupä principiul cu-
noscut al calculului cu zecimale. Lucrärile se
vor pástri In arhiva revizoratului in timp de
un an.
Art. 7. Examenul oral pentru clasele Ili §i
IV se va face Ze toti institutorii intruniti in co-
misiune; suma notelor date de institutori, im-
pärtitä cu numärul examinatorilor. va da nota
obtinutä de seolar la fiecare obiect. Media se va
calculi dupä norma de mai sus.
De cant si exercitii corporale se dispenseazi
copiii preparati in famine.
Examental de religie e facultativ pentru elevii
de alt rit.
Art. 8. La limba rornAnä §i la matematici.
nota definitivá va rezulta din adunarea notelor
www.digibuc.ro
107
dela probele scrise i orale i impärtirea sumei
prin 2.
Pentru promovare se cere ca elevul sA aibl
mininium 5 la limba romanä si la matematici
si minimum 4 la celelalte obiecte. Notele par-
tiale la limba mink* i anume la scriere
exercitii gramaticale, citire, exercitii de memo-
rie si de compuneri, nu pot fi mai mici cleat 4.
Art. 9. Rezultatul examinärii se va consemni
intr'un registru special, alcätuit dupä un for-
mular dat de minister si care se pästreazä in
arhiva scoalei. Notarea in acest registru se
face in cancelaria scoalei imediat dupä termi-
narea fieeärei sedinte, find de fatA numai exa-
minatorii.
§colarul va dobandi certificat din condica ea
meta a szoalei pentru clasa de care a trecut
examenul cu succes, anulandu-se si o coalá
timbru de un leu.
Imediat dupá terminarea examenulni, prese-
dintele comisiunii alatueste un catalog de toti
elevii inscrisi i examinati dupä formularul dat
de minister 04 inainteag acestuia.
Presedintele comisiunii unde se examineazá
un copil va cere toate notele personate ale
acestuia dela reprezentantii säi legali, spre a le
trece in registruk i catalogul aci mentionat.
Art. 10. Reprezentantii legali cari nu se vor
conforma indatoririi de a-si trimite copiii la
examenul anual public, vor fi supusi la amendl,
conform art. 10 si 12 din lege ; iar copiii vor fi
inscrisi din oficiu In scoala publicA, eu Iace-
perea anului scolar urmätor.
Art. 11. Directiunile institutelor private, re-
cunoscute de Stat, aunt asemenea datoare
adreseze revizorului scolar al localitätii, in zi-
lele de 25-31 Main, cerere de examinare pen-
tru scolarii de invätimant primar, anexand la
cerere o listä cu numärul de ordine al copillor
ce urmeazä, conform legU a trece examenul
anual, arätându-se in rubricile acestei liste,
toate notele personale ale Secärui scolar, dupil
curn figureazä in matriculi_si clasa pentru care
trebue examinat.
Lista va purta semnätura directiunii i sigiliul
institutul
La cerere se anexeazá b recepisele taxelor de
examinare, cari sunt acaleasi ca i pentru copiii
pregätiti in familie.
Art 12. Revizorul apostileazil cererea si in-
eerie pe scolarii institutului in grupa copiilor
preparati in particular, cari vor fi examinati,la
scoala cea mai apropiatä de institut.
Art. 13. Dispozitiunile art. 4-9 inclusiv din
prezentul regulament se aplici Intocmai
pentru copiii preparati in institute krivate, sti-
indu-se insA cA in toate formularele prevAzute
la aceete articole copiii prezentati de unul
acelas institut vor fi totdeauna inscrisi la un loc,
ios REGIILAMENTE
unul dupa altul, sub denumirea institutului In
care a urmat.
Art. 14. Institute le private, recunoscute de
Slat si inzest, ate cu arhivA scolad In regulA,
dupil formularele date de minister, pot cere de-
legati inaintea drora sà se tread examenele de
fine de an ale scolarilor de clasa I, II si III
primara.
Cererea de delegatiune se va adred minis-
terului ping la 25 Maiu cel mai tArziu, ane-
xAnd lista de scolarii ce urmeaza a fi examinati,
cu indicarea clasei pentru care se prezintA fie-
care si a paginei in care e trecut In matricula
institutului ; totodatä se vor alipi i recepisele
de taxa examinarii. care va fi ee 20 lei de scoter.
Art. 15. Ministeruk,va trimite un singur de-
legat sau cAte un delegat de fiecare clad, dupä
numärul scolarilor de examinat.
Delegatiunile nu se trimit cleat institutelor
cari au cel putin 20 scolari de examinat.
Art. 16. Epona examenelor la scoalele private
va fi Intre 15-20 Iunie.
Directiunile, in intelegere cu delegatii lor,
vor stabili, In limitele acestui interval, pro-
grama zilelor i orelor in cari au sà lina exa-
menul scolarilor din cele trei clase de InvAtä-
inAnt primar.
Art. 17. Inainte de a se incepe examinarea,
delegatii vor controlà matricula institutului; iar
dad aceasta nu se va gäsi in regula, examenul
nu se va tine i taxele rAmAn pierdute. Pe lfingä
aceasta, institutele vat- primi un avertisment
public, cu punerea in vedere cA la o nouä aba-
tere li se va retrage autorizarea.
Art. 18. Delegatii nu vor admite la examen
de clasa I deck pe copiii cari vor avd vArsta
de cel putin 7 ani lmpliniti la 1 Iunie ; dispense
de vArstA nu pot fi acordate sub 7 ani.
Art. 19. Unde sunt mai multi delegati. acestia
lucread in comisie.
Examenul este scris si oral, dupA normele
stabilite pentru elevii ce se prezintA inaintea
comisiunilor la scoalele publice, si se face de
delegat sau de comisiunea delegatilor.
Fiecare examinator dä nota sa, si media, fä-
cutä conform normelor stabilite in art. 7, se
trece in matricula la rubrica nnota exame-
nuluiu.
Mediile anuale pe obiecte i pe grupe, precum
si media generalä, se calculeaz5 ca la scolarii din
scoalele publice. Se vor promovä scolarii a dror
medie anualA pe obiecte va fi minimum 4 ; iar
media pe grupe minimum 5 la limba romanä
matematici, §i minimum 4 la celelalte grupe.
Art. 20. Delegatii sunt datori sä vizeze par-
tida matricularä a fiedrui del/ examinat, no-
tAnd rezultatul prin cuvintele promovatu sau
repetentu.
Ca- certificat de promovare se elibereazi co-
pie intocmai pe o coalà de un leu, depe foaia
www.digibuc.ro
matriculA a scoalei, sub semnitura directiunif
si a delegatiunii ministeriale i cu sigiliul in-
stitutului. Acest certificat are valoare de act
scolar public.
Art. 21. Institutele private, cari nu se vor
conformä dispozitiunior de mai sus, netrimi-
tAndu-si elevii lor romAni la examen, fie la
scoalA publicä. fie in fata delegatiunii ministe-
riale in institut, pe de o pante vor fi supuse dis-
pozithinilor de amendaré, prevAzute la art. 10
din lege, socotindu-se absentarea dela examen
pentru fiecare scolar in deosebi ; iar pe de alta,
li se va da un avertisment public, cu punerea
in vedere.cA la o a doua abatere li se va retrage
autorizarea.
Copiii respectivi vor fl inscrisi din oficiu in
scoala publicà, cu inceperea anului scoiar ur-
mAtor.
Dekgatii trimisi la scoalele private au in deo-
sebi Indatorirea de a semnalà ministerului pe
toti copiii de RomAni datind in aceastA cate-
gorie.
Art. 22. Copiii de romfini cari s'au preparat
in institute private recunoscute de Stat, creiate
din fondatiuni de binefacere, in cari instruc-
tiunea se clA gratuit, sau cu o retributiune mi-
nimA, vor putea fi scutiti de intreaga taxA de
examen, sau de o parte din ca, fie cA stint exa-
minati in acele institute, fie cA stint examinati
in scoalele Statului.
Examinatorii vor primi o retributiune egalA
cu aceea ce o priniesc dela elevii ce plAtesc; re-
tributia se va plAti de minister din fondul taxe-
kr elevilor preparati in particular.
Art. 23. Copiii cari, din diferite imprejudri
de fortii majod, recunoscute de minister, n'au
putut trece examenele anuale, vpr putd fi ad-
misi sA treacA sau un examen de mai multe
clase deodatfi, sau un examen general al invAIA-
mintului
Cererile se vor adred ministerului pfinA la 10
Iunie cel Mai tArziu.
Ministerul hotAdste asupra admiterii cererii
la caz de aprobare, asupra scoalei unde co-
pilul urmeazA sä fie examinat. Examen de mai
multe clase deodatA se trece inaintea uneia din
comisiunile instituite conform art. 3.
Art. 24. Normele dupà cari se trece exame-
nul sunt aceleasi ca pentru copiii preparati
in familie sau in institute private recunoscute
de Stat si examine-tit la scoalele publice. Zilele
orele de examen aunt de asemeni aceleasi.
Art. 25. Copiii admisi sA depunA examen ge-
neral de invAtämAnt primar, sau examen de cla-
sele II, III si IV, vor fi interogati asupra obiec-
telor de clasele 1H si IV primed; cei admisi sA
depud examenele de primele trei clase vor fi in-
terogati asupra obiectelor de clasele II si 111;
in afarA de aceste &NA cazuri, copiii vor fi exa-
 REGULAMENTE 109

minati din obiectele claselor pentru eari se Art. 30. Produsul taxelor provenite din exa-
prezintä. menele copiilor preparati in famile sau in in-
Examemil va incepe totdeauna dela clan cea stitute private se imparte precum urmeazi : 40
mai inferioari pentru care se prezinti copilul /la sutä se va ¡Arai la Casa Scoalelor ; fiecare
si nu se va trece la clasa superioari cleat dad examinator va primi cite 5 lei pentru fiecare
reuseste la cea dintái 20, sau fractiune de 20 de copii din grupa sau
Scolarul va dobindi certificat din condica din institutul la care a fost examinator ; prezi-
specialä, anulându-se o coali timbrati de 1 leu. dental va primi cite lei pentru acelas numir
Art. 26. Taxa ce se va depune pentru toti co de copii.
piii cari dau examen de mai multe clase de Restul se va consemna ca fond pentru infiin-
odati sau examen general de Inviitimint primar tarea i Intretinerea nOrfelinatului corpului di-
va fi de 40 lei. dactic primar din Româniacc.
Recepisa se va anexi la cererea adresati mi- Art. 31. Elevii cari vor fi absolvit materiile
n isterului. cursului primar, urmänd la cursurile de adulti
Art. 27. Presedintele cornisiunii, unde ase- recunoscute de minister si vor fi obtinut certi-
menea copiii au fost examinati, va trece rezul- ficatul previzut de art. 35 din lege, vor ti exa-
tatul examinärii atit in registru, cat si in cats- minati in scoalele-publice in aceleasi conditiuni
logul mentionat la art. 9. ca i elevii admisi de a depune examen general
Art. 28. Copiii de romini, cari nu vor reusi de invätämant primar.
la examen dupi douä incercari ficute, fie la
scoalele Statului, fie In institut, In fata delega- Ei nu vor pliti nici o taxi de examen si exa-
tilor, vor fi inserisi din oficiu in serial& publicä minatorii nu vor primi nici o retributiune.
cu inceperea anului scolar urmätor. Art. 32. Toate dispozitiunile contrarii regu-
' Art. 29. Corigenti nu se admit pentru nici lamentului de fati sunt abrogate si el intri In
o categorie de scolari. vigoare deTa data promulgärii.

REGULAMENT
PENTRU NUMIREA CU T1TLU PROVIZORIU AL AJUTORILOR-PNVATKTORI BELA 8COALELE DE CITUN, DIN 1904
CU TOATE MODIFICARILE ADUSE Pal Lit fi SEPTETIVRIE 1908

Art. 1. Ajutorul-invátator al unei scoale de carHndeplinesc conditiunile cerute de art. 1

calm, care posedi certificatul de absolvire a cel din regulamentul de fatä, vor inainta revizora-
putin patru clase secundare(scoala normall-pri- telor respective cererile lor de inscriere la exa-
marä, seminar, girnnaziu, scoalä secundarä de men, eel mai tiraiu pail la 1 Fevruarie, inso-
fete), va putea fi numit cu titlul- provizoriu de tite de actul de nastere, certificatul de studiile
care minister. in urma, unui examen de capa- ce pcded, ordinul sau ordinele de numire ea su-
citate, avind tm linii trei.ani de suplinire pänä plinitori i toate eopifie proceselor-verbale asu-
la 1 Ianuarie al anului scolar in care se tine pra inspectiunilor ce au avut in timpul cat au
examenul. functionat ea, suplinitori.
Art. 2. Examenul de capacitate pentru postul Ei vor cere din timp còpii depe procesele-
de ajutor se va tine din doi in doi ani, tu mce- verbale de inspectie, prin petitiune timbratä,
pere dela 1. Main 4908, inainteaunor comisiuni dela revizoratele scoalelor uncle au functionat.
speciale, numite de minister, la scoalele nor- Revizorii scolari vor certifich ci le corespund
male de invätitori. cu originalele.
Art. 3. Ministerul instructiunii publice si al Art. 5. Revizorii scolari Nor tnaIntà ministe-
cultelor va piblicà l fiecare. doi ani, in cursul` rului, paná la 4. Martie. toate cererile de In-
lunei Noemvrie, _epoca inceperii examenului de scriere la examen, ce au primit, impreunA cu
capacitate si un extras din regulamentul de fati, toate actele anexate la dinsele, intocmind i un
cuprinzind conditiunile de admitere la acest tablou in care se va aria numele i pronumele
examen, modalitatea inerii lui si programa petitionarului, etatea, .scoala la care functio-
materiilor asupra ciror vor fi examinati can- neazg, scoalele la cari a functionat, cat timp a
d idatii. Functionat la fiecare scoalA (dela pinAla), In-
Art. 4. Doritorii de a se prezenti la exam-e- treruperile ce va fi..avind (dela pfinA la), nu-
nu/ de capacitate pentru ajutor-inveipor, mArul inspectiflor ce a mai avut §1 va -notA, in-

www.digibuc.ro
 110 REGULAMENTE
tr'o rubricA deosebita, modul cum a fost gasit
la fiecare inspectie, prin calificativele : Narte
bine, bine, mediocru, rAu.
Art. 6. Ministerul, prin inspectorul 'general
al invAläman tului primar si normal, controldnd
toate cererile ai actele inaintate, va hotgri,
'Ana cel mai tfirziu la 1 Aprilie, pe candidatii
cari intrunesc conditiunile de admisibilitate la
examen, preväzute de art. 4 din regulamentul
de fatA, i li va impärli in mai multe, grupe,
dupd acoalele normale, la cari vor uruna sA treacd
examenul, tinand seeing ca acoala normalä, la
care fiecareva fi repartiiat, sA fie mai apropiata
de localitatea unde functioneazA ca suplinitor.
Lista celor admisi la examen se va publica
imediat in Monitorul Oficial, ariltAndu-se
acoala normala la care fiecare candidat va avea
sj se prezinte.
Publicarea listei va servi drept comunicare
de admitere la examen pentru toti candidatii.
Art. 7. Pang cel mai tarziu la 28 Aprilie,
Ministerul va inaintkpreaedintilor fiecärei co-
misiuni lista eandidatilor admiai a trece exa-
menul la acoala normalA respectivä, impreund
cu tablourile intocmite de revizorii scolari,
conform art. 5, insotite de toate actele.
Art. 8. Comisiunile de examinare din Becare
localitate se compun din cinci membri : patru
profesori dela scoala normald sau dela o acoalii
secundarl din localitate, sub preaedintia unui
delegat al ministerului.
La compunerea comisiunilor se va 03,eà in
vedere, ca din ele sl faca parte profesorul de
pedagogie al scoalei normale respective, un
profesor de limba romand, unul de matematici,
unul de geografie sau istorie i unul de atiinte
naturale.
Membrii comisiunilor vor fi retribuiti cu o
diurnA de 10 lei pe zi.
Art. 9. Examenul consta din- probe in scris,
cari sunt eliminatorii, probe orale si probe de
practicA pedagogicii.
Art. 10. Probele in scris sunt in nurnär de
cloud i anume
a) 0 proba din limba romAna (o compozi-
tiune asupra unei chestiuni de agricultura);
b) 0 prol3 de matematici consistand din
viona probleme : una din aritmetIcA t alta din
geometrie, de greutatea acelora cari se fac in
clasele IailIa scoalelor normale, dupA pro-
grama in vigoare.
Art. 11. Subiectele probelor scrise sevor
formula pentru fiecare serie, In dimineata zilei
cand ele urmeazä sA aiba loc, de catre preaedinte,
in unire cu profesorul de limba romdrifi, cu cel
de matematicA cu cel de agronomie.
Art. 12. Probele scrise se vor face in prima
zi in care va fi chematä fiecare serie, conform
art. 14, cea de matematicA dimineate, cea de
limbp romand dupd amiazi.
www.digibuc.ro
Art. 13. Candidatii vor fi alezati intr'o sala,
câte unul inteo bancA.
Regulile de observat la darea probelor scrise
sunt cele prevAzute la art. 92 din regulamentul
de administratie interioarä a acoalelor nor-
male.
Art. 141. Candidatii trimiai la o comisiune-
vor fi impArtiti in serii de cite 6-10. Fiecare
serie va fi chematd intr'o anumità zi. In ace& zi
se vor da probele wise, conform art. 12 si 13.
A doua zi membrii comisiunii, adunati In aedintd
plenard, vor cerceta lucrarile scrise ale candi-
datilor.
Rezultatul va fi afiaat cel mai tarziu pânà
la orele 9 seara.
Art. 15. Vor fi admiai la probele wale candi-
data cari nu vor fi oMinut la nici una din pro-
bele =rise o notä inferioard lui 5 ai cari vor
obtine media 6, rezultand din Sum celor cloud
note fmpartite la 2.
Art. 16. Probele orale sunt extemporale
se fac asupra urmatoareloranaterii :
a) Limba romänä. Candidatul va citi din
cärtile de citire de clasa III sau 117 primarA ur-
banAro bucatä de citire mai scurtä, in intre-
gime, sau cateve aliniate clinteo bucatil de citire
mai lungä i va rezuma ideile principale in fraze
seurte ; va face analiza etimologicA aisintacticA a
unei fraze si va fi intrebat asupra ortograilei
(ortografia Academiei), punctuatiei, pAr tilor
vorbirii, declinárilor ai conjugarilor ;
b) Religie. Materia prevazutA in programa
analiticA a acoalelor primare ;
Istorie. Intrebari asupra istoriei RomAni-
lor, dupä programa analitich -pentru clasa IV a
scoalelor normale de invätätori ;
cl) Geografie. RomAnia §i árile locuite de
Romani, dupä programa-analitica pentru clasa
IV a acoalelor normale de invätatori. Intre-
bäri generale asupra geografiei Europei i a
con tinentel or :
e) Matematici. Materia prevAzutA pent9
clasa I si II in programa analitica a acoalelor
normale de invätAtori ;
f) Stiine le fizico-naturale. Materia cerutA
de programa analiticA a scoalelor primare
g) Stiinele agricole. Materia cerutA in pro-
grama analiticA pentru clasele II. III ai IV a acca-
lelormormale de invA(ätori
h ) Pedagogie. No tiunea educaiunii ai necesi-
tatea ei. Scopul ai mijloacele educatiunei. Disci-
plina. Pedepse ai recompense. CalitAtile ce tre-
bue sA aibd un bun invätätor.
Scopul formal ai material al invAtArnantului.
Metodele : analiticA, sinteticA, geneticA.
Treptele psihologice (formale) in predarea
unei lectiuni. Formele de invAtAmAnt O. in spe-
cial cea intrebAtoare.
Metodica specialä a materiilor de invAttimAnt
din programa acoalelor primare.
 REOULAMENTE
Art. 17. Examenul oral se va tine In prezenta
Intregei comisiuni. Examenul oral va incepe a
doua zi si se va tine In orele fixate de comisiune.
Membrii comisiunii cari vor fi siliti a absentà
dela unele lectiuni ale lor, din cauza orelor de
eximen, vor face acele lectiutii in ore extraor-
dinare (in afarA de orariul obisnuit), luAnd In
privinta aceasta Intelegere cu directorul scoalei
sau ìi vor pune suplinitori.
Membrii comisiunii vor &Oda de acord, la
fiecare obiect, asupra unei singure note !AA
fractie.
Toti candidatii admisi la probele scrise vor
fi examinati la toate materiile in ziva destinatA
examenului oral.
Art. 18. Vor fi admisi la proba de practicA
pedagogicA numai acei candidati cari vor fi ob-
tinut media 7 la probele orale totus vor fi res-
pinsi dela proba de practicá pedagogicä aceP
candidati cari vor fi obtinut vreo notä partialä
inferioarA lui
Art. 19. Rezultatul examenului oral se va
anunta Indatä dupA terminarea lui.
Art. 20. Proba de practicii pedagogicd se
va face In ziva urmAtoare, duph normele stabi-
lite la art. 99 din regulamentul pentru admi-
nistratia interioarA a scoalelor normale de in-
vätätori.
Pentru aceastà din urmä probä se rednee la
trei numärul membrior comisiunii.
Minis terul va botAri, In ordinul de numire,
pe membrii cari vor continui a face parte din
comisiunea pentru proba de practicä pedagogicA.
Until din membrii acestgi comisiuni va fi pro-
fesorul de pedagogie.
Art. 21. Pentru a fi admis in lista de clear&
care, candidatul va trebui sA obtita la aceasti
probA, In care intrA atat planul lectiei eft si
desvoltarea liii. cel putin note 7.
AceastA notä va reLultä din media notelor
date de fiecare membru al comisiunii.
La aprecierea aptitndinei didactice a canal-
datului, cotnisiunea va tine socotealä si de con-
3.10.4(
.FECfULAMENT
MTH FUNCTIONLREA BIBIATECILOR POPULLRE DM 5 SEPTEIVRIE 1898
Art. 1. Pe lAngi roalele primare urbane si
rurale se vor infiinta treptat biblioteci popu-
lare, cari vor fi puse la dispozitiunea publicului
si vor functionO sub conducerea i ingrijirea
directorului sau dirigintelui scoalei.
www.digibuc.ro
statArile consemnate in copfile proceselor-ver-
bale de inspectie ale candidatului.
Art. 22. DupA terminarea Auturor probelor
se vor trece In lista de clasificare candidatii
cari au intrunit mediile cerute pentru fiecare
probA In parte, In ordinea de merit, notändu-se
pentru fiecare toate datele cuprinse in for-
mularul dat de minister.
Media generalA de clasificare se calculeazA cu
don& zecimale, adunindu-se media -probelor
scrise, media Drobelor orale si media probei de
practicA pedagogic& si Impartindu-se suma lor
prin 3.
Lista de clasificare a celor reusiti se inain-
teazA ministerului, odat ce toate lucrArile,
prin directiunea scoalei respective, cu im Taport
al presedintelui comisiunii, in care va comunica
toate observatiunile asupra rezullatului exa-
menului
Art. 23. Ministerul, prin directiunea invata-
mantului primar, primind rezultatul examehe-
lor tinute, va intocmi un singur tablou de ca-
pacitate, in care va trece, in ordinea de merit,
pe toti candidatii reusiti in cele patru localitAti.
Dacä doi sau mai multi candidati vor aveà
medii egale, ei vor fi trecuti In tablou in ordine
riguros alfabetia
Art. 24. Inscrierca in tabloul de capacitate-
nil e valabili deck pentru doi ani.
Acei cari nu au fost numiti In acest interval
pot trece un nou examen, si In caz de reusitä
vor fi inscrisi In tablou la locul ce-1 avusese
mai inainte.
Art. 25. La orice vacantA de ajutor-invAtAtor-
numirea se va face dupl tabloul de capacitate,
In ordinea inscrierii.
Locarile vacante se vor publici prin Mgni-
torul Oficial, pânä la 20 lulie in fiecareran.
Inainte de a fi nuiniti, candidatii vor fi supusi
itnui examen medical.
Art. 26. Regulamentul de fata intrA In vi-
goare dela data promulgArii lui.
Art. 2. Fondul de cArti al bibliotecilor popir-
lare se va formi :
a) Din cArti procurate de Stat, judej, eau co-
mund ;
b) Din done tiuni particulare;
 112 REGIILAMENTE
cj Din cartile earl erau deja proprietate a
scoalei In momentul infiintarii bibliotecii ;
d) Din carp procurate cu timpul dinfon-
dud proprii ale bibliotecii, sau prin orice:alte
mijloace.
Art 3. Pentru ca Statul salt judetul RA pros
cure:cartj pentru biblioteci, se cere ea scoala
sa poseada ea mobilier special eel putin un du-
lap inchis cu cheie, avand i un sertar inchis cu
chele, pentru conservarea catalogului bibliotecii
si a celorlalte scripte relative la.dinsa.
Art. 4. Primirea in biblioteci a cartilor pro-
curate altfel decal de minister nu se va putee
fade deck cu aprobarea revizorului scoter.
Aceast1 aprobare se va cere de catre direc-
torni sau dirigintele scoalei.
Art. 5. Orice carte primita in biblioteca se
va-inscrie imediat In catalogul bibliotecii, care
face parte din inventariul scoalei. Totdeodati
ea se va Insemnà cu sigiliul seoalei f cu sem-
nature dIrectorului sau dirigintelui si se va pre-
vedea cu o etichetä ghmatä, piirtand numarul
de ordine la care s'a trecut cartea in catalog.,
precum -numirul volumului pentru opurile
cu mai multe volume,
Eticheta se va lipi, pe:cat posibil, pe:muchia
Art. 6. Cand o biblioteca popularä ajunge ea
cuprinda mal mult de 100 de opuri, atunci di-
rectorul sau dirigintele este obligat a intoemi,
in afara de catalogul de mai sus, un al doilea
catalog pe materii, in care toate opurile din
bibliotecii- se tree diva/ legatura logica din-
tre ele.
Capitolele acestui al doilea catalog vor fi
obisnuit ermatoarele
Religie, filozofie (psihologie, logica, etica,
etc.), pedagogie i didectica
2. Economie politicA, IegieIaie adminis-
tratie ;
3. Istorie i biografii ;
4. Geografie i calatorii ;
5. Literatura poezii, teatru, ro-
mane ;
6. §tiintele matematice ;
Stiintele fizico-naturale ;
8. Limbistica ;
9. Agriculturl, industrie, comert, mestesug ;
10. Diverse.
Dela un capitol la altul se vor lase foi albe
suficiente, spre a se se trece noui opuri ce s'ar
adaogi pe viitor.
www.digibuc.ro
La biblioteeile posedind i catalogul pe ma-
terii se va adaugi i eticheta mentionata la
art. 5, atat numarul eapitolului, cat ì numarul
curent din el, sub care este trecuta cartea in
catalogul pe materii.
Art. 7. Cartile se pot imprumuth pentru ci-
tire, In localul seoalei, In orele fixate de direc-
tor sau diriginte si sub privegherea lui.
Ele se pot Imprumuti i acasa ; insi pentru
bibliotecile urbane, numai la persoane dotnici-
Bate tu circumscriptia scoalei sau In eircum-
scriptii limitrofe; iar pentru cele rurale, In co-
muna In care se afia scoala sau In comunele
limitrofe.
Imprumutul se face dupa semnarea unui bu-
letin de cerere, care va face parte dintr'un re-
gistru anume. Cererile se adreseaza In orice zi,
insä numai in orele fixate de director sau di-
riginte.
Dael imprumutätorul va fi minor, cererea
va fi semnat1 si de parinteIe sau patronul
sau.
Catalogul-inventar, precum i eatalogul pe
vor fi puse la dispozitia orieui ar dori
sä le consulte.
Art. 8. Imprumuturile se fac nurnai_pentru
cate un singur volum deodata. Ele nu vor fi pe
termen mai lung de -15 zile,; se pot Ins/ reinoi
pentru acelat volum, ea conditie ca la expi-
rarea primului termen, volumul sa. fie pre-
zentat directorului sau dirigintelui spre con-
trolare.
Art. 9. Daca pang in opt zile, dupä expirarea
termenului, pentru care cartea tfost imprumu-
¡eta, ea nu este inapoiata bibliotecii, irnprumu-
-Moral va fi urmarit de director sau diriginte
pentru restituirea pretului ei, preeum si a chel-
tuelilor de urmAric e,
Totase se va urn:4 si dada cartea se va res-
t itui deteriorata.
krt. 10. La finale fieefirui an, directorul sau
dirigintele va adrese revizorului scolar un ra-
port separat asupra starii bibliotecii, a schim-
barilor supravenite Intr'Insa cursul anuluf
expirat, asupra numarului de, volume lmpru-
mutate, etc.
Art. 11. Bibliotecile populare stint sopuse
inspectiunii i controlului autoritatfior sco-
lare.
Abaterile directorilor i dirigintilor dela re-
gulamentul de fata, ori dela instructiile minfe-
teriale privitoare la aceste blibloteci, se pedep-
sese conform legii invatamantului primar
normal primer.
 REGULAMENTE . 113

CATALOGINVENTAR
Formular No. 1.
.a .,
.2 0-El h '5
Data Format,
Pretul ,-. os o
MIELE eirtil in 72
Intriril cirpor ° Titlul carpi .f; locul 0 data llbrarie Provenienta
AUTORULUI
In biblioteci ,. . odiiel g, -, o A
2 Z' Lei B.
1) 2) 3) 4) 6) 6) 7)

1) Ann), luna si ziva. 6) Intaiu nume'e de familis si pe mrma cel cla botez. 3) Exemplu:
Bucuresti, 1890.-4) Se va nota aici pretul cu care cartea se vindo In librilrie. Dacii acest prat nu se
cunoaste, se va lash loc alb. 6) Dela minister, dela comunä, dela indet, din donatia cutärei persoane,
din dota veche a scoalei sau cumparatii din fondurile proprii ale bibliotecel. 6) Bane., de miiioc sau
rea; legata sau nelegatil. Sá se arate aci dacá cartea e completa sau nu, dacft are sau nu foi
patate sau rupte, dacá cuprinde gravuri, WV, etc.

CATALOG DE MATE1111 1)
Formular No. 2.

No. din eatalogul

No. curent MLR Chill AUTORT.H...
inventar
2)

Numarul capitolului in cifre romane, apoi titlul materiel de literaturk poezil, teatru, nuvole
yomane.
2i No. curent incepe dela numitrul 1 la flame capitol tn deosebi.
8

www.digibuc.ro
PROGRAME DE MIMI

www.digibuc.ro
 PROGRAMA DE STUDII
A $COALELOR PRIllARE URBANE

Sanctionati prin inaltul decret regal No. 4.851 din 19 Maki 1903 el publicatá In Monitarul Oficial No. 52
din 6 Innis 1903 ei In Buletinul Oficial al ministerulul No. 212 din 15 Iunie 1993

BELIGIUNEA Lecturä din cartea de citire : Bogatul nemi-

Clasa I (3/2 ore pe sAptämänä).Trimes-
trul I. RugAciune la iutrarea si iesirea din
scoalà. RugAciunea de dimineatá si de seal*
Povestiri morale cu subiecte din vieata sec,- ,
privitoare la buna purtare, curAtenie,
silintA, exactitate.
Trimestral II. antece de stea din cele mai
scurte si simple. Naratiuni despre nasterea, co-
pilärta i botezul Domnului, istorisite de in-
stitutor si reproduse de elevi cu cuvintele lor.
Povestiri morale cu subiecte din vieata
privitoare la datoriile copiilor &are pA-
rinti : supunere, respect, iubire, recunostint.A.
Trimestrul III. Naratiuni pe scurt despre
intrarea in Ierusalim, despre patimele, rästig-
nirea i invierea Domnului. Tatäl nostru. Po-
vestiri morale cu subiecte privitoare la datoriile
care frati i conscolari : iubire, ajutor, emula-
Oune, amicitie scolarA.
Neat. TatAl nbstru se va explicà pe baza poves-
ti rilor morale.
Clasa II (3/2 ore pe siiptämän5). Tri-
mestral I. Creatiunea lumii. Cei dintaI oameni.
Fläutatea oainenilor i potopul. Turnul Ba el.
Toate adestea se nareazä de institutor si apoi
se reproduc de. elevi.
Nasterea lui Iisus, fuga in Egipt, Iisus in
templu, eitite din cartea-tie lecturA, explicate
de institutor fi reproduse de-elevi cu cavintele
lor.
Povestiri morale privitoare la bunAvointa
cAtre servitori, mile de animale.
Trimestrul II. Ivraam, Iosif, Inv. Se nareaz5
de institutor i in lama se reproduc de elevi.
Lecturä din cartea de citire degpte activitatea
lui Ioan Botezätorul, boteruljui Iisus, parabola
Samariteanului milostiv. Povestiri morale eu
su.biecte privitoare la datoriile fatii de aproa-
pele mile de cei lipsiti.
Trimestral III. Moise t ierea din Egipt.
Pribegirea prin desert. Primirea
www.digibuc.ro
lostiv. Povestiri morale cu subiecte privitoare
la datorlile cAtre bäträni.
Notii. Rugaciunile obienuite la intrare el feel-
-rea din ecoalä se vor cant& In cor.
Clasa I II (2 ore pe säptämin5). Tri-
mestral I. 'David, Solomon.
LecturA din cartea de citire Sfatuiri asupra
läcomiei ; parabola despre puterea rugAciunii ;
istoria vamesului si a fariseului. Explicarea
Rugii Domnului, impârtitä in cele sapte pärti
din cari se compune. Istorioare morale, pe te-
meiul acestor sapte parti.
Povestirl morale cu subiecte privitoare la da-
toriile bogatilor catre cei säraci.
Trimestral IL Profetul Me.
Leeturä din cartea de citire : istoria tänäru-
lui bogat, istoria flului risipitor.
Povestiri morale cu subiecte privitoare la
datoriile cdtre sänätate, cumpätare i buna
stare (muncA, economie i iubirea unei me-
serii).
Trimestrul III. Profetul Daniil.
Lecturä din cartea de citire : parabola semA-
nätorului, istoria smochinului Mil rod.
Povestiri morale cu subiecte privitoare la
datoriile cAtre cele sufletesti : buna. reputatie,
onoarea, luminarea mintii, curajul i räbdarea
In nenorocire.
Not& flugaciunile obienuite la inceputul
sfareitul lectiunilor se vor cânth In cor.
Clasa IV (I +1/2 ore pe säntämänä).
Trimestrul I. Catechism : Decalogul,. explicarea
lui ; datoriile catre Dumnezeu, cAtre aproapele
_si cAtre sine : datoriile cAtre bisericä, cAtre co-
munä cAtre patrie ; datoriile cAtre animale.
Lecturä di Evanghelie (textul biblic ales si
intoemit corespunzAtor scopului, intercaLit in
cartea de citire) despre nasterea Mantuitoru-
lui, fstoria talantilor i luerätorii viei.
Trimestral H. Catechism : cele sapte taine.
lubirea cre;tineasca.
Lecturä din Evanghelie (ea in trimestrul I):
118 PROGIVOW

despre milostenie, rugaciune, postire, iertarea 2. Toate räspunsutile la lutrebttrile Instituto-

rului vor fl date de elevi lamurit, cu voce tare,
greselelor. Predica depe munte : explicarea fe- lima fall a striga, si In propozitiuni scurte;
ricirilor. 3. Ca ocazionea desfaceril propozItIunilor In ea-
Trimestrul III. Catechismul : Simbolul ere- vinte a cuvintelor in sliabe, etc., nu se va da
definitiunea acestora;
explicarea lui. 4. Duna aceste patru siotamani incep lectiunile
Lecturä din Evanghelie despre judecata, dupa abecedar, pentru care nu se da o program&
moartea i invierea lui Iisus. analitica, de oarece tnvg;Arorui trebue sit se tina
leeoe cu lactic, de abecedarul Introdue.
Notit. Rugaciunile obignulte la intrare se vor
anti In car. Exercitii intuitive. Numirea, obser-
Observare. In toti anti, Inainte de Craciun, *se varea i descrierea obiectelor din clash, din
reamintepte despre nasterea, copilaria i botezul punctul de vedere al formei, al partilor din
Domnului ; lar InsInte de Paptl, despre intrarea cari se compun, al materialului din care stint
In Ierusalim, patimile, rastignirea i invierea Acute $ i al foloaselor ce aduc (scopul pentru
Domnului.
Tot asemenea se va explicit pe scurt Insemnita- care sunt fäcute).
tea fiecarei sarbatori mart bisericesti in preziva Casa pdrinteassii: Deserierea obiectelor din
s4 rbitterii. mg (pat, mesa, scaun, dulap, ladä, oglinda, etc.),
LIMBA ROMANI
din punctul de vedere al formei, al partilor din
cari se compun, al materialului din care sunt
Clasa I (6+% ore pe sgptamfing) Sap- formate si al foloaselor ce aduc (scopul pentrn
tamâna I (toate orele saptamAnii), Numele de care sunt facute).
botez si de familie ale fiecgrui copil, numele pä- Comparatie intre scoala si case parinteascg
rintilor si ocupatiunea lor ; locuinta pärintilor; (in ce WO se aseamänä si in ce ;Atli diferä) ;
numele fratilor, surorilor i rudelor mai de compararea cAtorva obiecte din small cu unele
aproape. din case parinteasca.
Orientarea elevilor In spatiu: dreapta, stanga, Animals väzute la case pgrinteasca : pisica,
inainte, inapoi, sus, jos, in mijloc, deasupra, de- dinele, etc., comparate Intre ele.
desubt, aproape, departe. Istorioare prin cari Animale de curte calul, boul, vaca, oaia,
se invedereazä foloasele invätaturii. Istorioare porcul, gaina, etc., cum stint si ce foloase
prin cari se arati foloasele ascultgrii si ale iu- aduc.
birii de ordine. Istorioare i consilii privitoare Pomi de griidin:ei: märul, párul, prunul si
la foloasele cur4eniei, la regulate frecuentare a ciresul.
scoalei, la iubirea pgrintilor si la respectul cA- Minerals : creta si sarea.
tre cei mai in va,rstä. Numele, insusirile si in- Penomene ale naturei. Scurte convorbiri,
trebuintarea lucrurilor din seoalg si a celor facute cu ocaziunea intAmplärii celor mai in-
mai principale obiecte din case pgrinteasca, din semnate fenomene, precum : nor, ploaie, ceatä, -
bucatarie, curte si grading. zäpadä, ghiatä, deprinzAnd pe copii a le observA
In cele trei saptarnâni urmatoare se vor face ei insiti, &And se ivesc, si a comunici apoi in
exercitii pregkitoare pentru citire i scriere, clasa cele observate. Nu se va da explicarea cau-
facându-se paralel : zala a acestor fenomene .
I. Desfacerea propozitiunilor in cuvinte. se- impeirtarea timpului : ziva, ora, minutul,
derea dreapta la scris, asezarea placii, tinerea saptimâna, luna, anul. Rasaritul i apusul soa-
condeiului de piatra ; relui.
2. Desfacerea cuvinte'or in silabe, linii sub- Exercitii de citire. Citirea se face rar, cu
tiri i groase, cârlige, bastoane culcate, In p.- rostirea lämurita i fang a strigi. Explicatiunit
cioare, aplecate la dreapta i la stânga, frânte, potrivite cu priceperea copillor, asupra fiecgreii
impreunä mergátoare (paralele), continuAndu-se bueäti citite.
desemnarea de figuri simple, atfitcu linii drepte Exercitii de scriere i copiere in clasä. For-
ca: o scarg, o mask o cumpäng de Mating, etc., marea de propozitiuni simple despre fiintele
cat si ca linii curbe ; lucrurile cunoscute.
3. Desfacerea cuv ntetor, mai intgiu monosi- Din semnele de punctuatiune se va aräti : hr-
labe, apoi, eu mai multe silabe, In sunete, linii trebuinprea punctului. Se va aveA grija spet
ovale t serpuite, aplicate la cAteva figuri u- cialä pentru scrierea corectä. Povete igienice
soare. cu privire la scris.
Observe fiuni : 1. Exercitifie enumfirate pima Exercitii de memorie gi liberä reproducere.
ad se tntelege ca trebue sá alterneze In ftecare al
unele eu altele (,faril 'animal de cele dIntai: nu-, Se vor citi din abecedar mid poezii si narationi
mete de botez si de familie., deci fierare zi laT scurte. Institutorul le explica prin intrebari
istolioara sau loui, mki cAntarl. desemnare, nu- raspunsuri. Poeziile se invalg de elevi in tlaSI
marare, nelipsind fireste nici cunoseutele miscari
la comanda pentru sculare l gedere, miscari de pe de rost, sub conducerea institutorului. La re-
brate, etc.; citare se va da o deosehitä atentiune pronunta-
www.digibuc.ro
 PROGRIOIE
rii si mai ca seamä aceentairii dap& inteles.
Naratiunile se vor reproduce de elevi cu cuvin-
tele lor, in propozitiuni scurte i clare.
Clasa II (6+% ore pe sAptämfinA).Tri-
mestrul I. a) Citirea. La.bucitile descriptive se
insistA mai malt asupra citirii curente. Baca--
tile cu continut moral (istorioare, povete, le-
gende, fabule), si in deosebi acele ce vor servi
ca exercitii de memorie i reproducere liberä,
se trateazA in modal urrator inainte de a se
incepe lectura, se face o introducere menitä a
destepti interesul elevilor pentru bucata in
chestiune ; bucata de citire se divide in mai
multe pärti dupä intinderea ei, iar fiecare parte
se explicA prin intrebtiri i räspunsuri ; se re-
produce de elevi si se reduce la momentul säu
principal; pe baza momentelor principale, ast-
fel scoase la-iveall, se reproduce intreaga bu-
catA pe inteles si se scoate din ea, chnd cuprin-
sul bucátii permite, o povätuire sau un precept
moral.
Not& Bucitile de lecturtt vor ft tratate tn car-
tea de citire fr tntrebiri i rezamate.
b) Scrierea i exercitii gramaticale, copieri
compuneri. Copieri din cartea de citire. For-
marea de propozitiuni ale caror subiecte vor fi
numele fiintelor si lucrurilor dejh cunoscute.
Scrierea aeestor propozitiuni de elevi, dupA dic-
tarea institutorului, avändu-se o deosebità grije
pentru ortografie si punctuatie.
Deosebirea subiectului si a predicatului in
aceste propozitiuni. Formarea de propozitiuni
ale cáror predicate vor fi stärile, lucriirile sau
insusirile dejk cunoscute ale fiintelor si lucru-
rilor invAtate, cu tendinta de a lArgi cunostin-
tele elevilor prin cäutarea de noui predicate.
Scrierea lor ca mai sus.
Din punctuatie punctul, virgula, semnul in-
trebärii i al strigärii. Intrebuintarea lor se va
arAti o-mional, la tratarea diferitelor propo-
zitiuni.
0) Exerci/ii de memorie i liberà reprodu-
cere. Mici poezii cuprinzind pilde i povete mo-
rale, istorioare in versuri,. fabule. Recitarea
versurilor fiind menità a cultiva memoria, in-
stitutorul va priveghih in small ca poeziile sä
fie invitee pe de rost intoCmai ; lar din repro-
ducerea versurilor el va constath felul cum a
inteles si cat §i-a insusit elevul din cele memo-
rizate. Ca exercitii de liberl reproducere vor
servi mai cil seamä mici istorioare in prozi si
naratiuni.
d) Exercitii intuitive. 4. Grädina.Márul,
prunul, nucul, vita de vie, fasolea, ceapa, varza,
sfecla, castravetele, pepenele. Compararea lor si
grupArile ce se pot face.
2. Animalele domestice.Cânele, pisica, ca-
boul, oaia, porcul, gáina, curca, gisca §i
www.digibuc.ro
119
rf4a; cum sunt, cum trAese, ce foloase aduc.
Compararea i gruparea lor.
3. Omu/.Pärtile cari aleätuesc la exterior
corpul omului : capul, trunchiul, picioarele si
EnumArarea simturilor. Exercitarea lor. Dis-
tingerea colorilor ; distingerea dintre sunet si
sgomot ; cald si rece; aspru si neted ; usor si
greu ; vArtos si moale ; dulce, amar, acru si
särat.
Not& Subiectele tipArite cu litare mai mid nu
se vor loft ca tipuri aparte de descriere, of se vor
cornpara nurnst cu cele precedente bor.
Trimestrele II si III. a) Citirea. Se tinde din
ce in ce mai mult la citire curentä si cu bite-
les. ExplicArile date bucAtilor cu continut mo-
ral si in deosebi acelora cari sunt destinate a
servi drept exercitii de memorie si libel% re-
producere, se vor largi tot mai malt. Cu pri-
vire la tratarea acestor bucâti se va urmi in-
tocrnai ca in trimestral I.
b) Scrierea, gramaticale, copieri
din cartea de citire í compuneri. Elevii vor
incepe in al doilea si vor urnai si in al treilea
trimestru a scrie mai inthiu depe carte; sit apoi
färà carte si färä ajutorul institutorului, unele
din micile poezii invitate pe de rost.
In trimestral al III-lea, elevii vor mai fi obis-
nuiti cu deosebire a face simple notAri in scris
asupra insusirilor, asemänärilor si diferintelor
fiintelor si lucrurilor cunoscute.
In trirnestrul II. Pe baza bucAtilor de citire
si a exemplelor alese de institutor, se vor de-
prinde scolarii a cunoaste subitantivul, adjecti-
val si pronumele.
In trimestrul III. Verbal. Se vor distinge
cele trei timpuri principale ale verbelor : pre-
yentul, trecutul si viitorul.
c) Exercitii de memorie i liberä reprodu-
cere. Pe lingii exercitiile de memorie din tri-
mestral I, se vor inväti in trimestral II pro-
verbe, menite a servi ca luvAtäminte si imbol-
diri pentru vieata activà si onestä.
In trimestral al treilea se vor invatà pe de
rost, in clasä i impreuni cu institutorul, poe-
zii nati nale gi naratiuni In prozA, unele si al-
tele distribuite pe roluri, &And cuprinsul se po-
triveste pentru o asemenea distribuire. (Decla-
matia si mimiea sunt oprite).
Ca exercitii de libel% reproducere servesc di-
feritele bud* de lecturA, naratiuni si istorioare
In prozä, precum si acele legende istorice cari
nu urmeazA a fi invätafe pe de rost la studiul
istoriei.
La exercitiile de memorie i liberA reprodu-
cere se va inststh ca rostirea BA fie limpede, ac-
centuarea justa dupl inteles si frumoasä, fiinda
numai astfel se va inlesni si deslegarea limbi
120 PROGRAME
elevilor, pe lfingA cultivarea imaginatiei si a
priceperii bor.
Trimestrul II. d) Exercitii intuitive. Ridu-
rea : Stejarul, fagul, bradul. Lupul, vulpea, ur-
sul. Iepurele, caprioara. VfinAtoarea i timpul
de vfinare.
Stufip4l Obalta. Rate salbatick gäsca
Vrabia, rAndunica, pr ivighet oar ea, cioara,
uliut, cucuveaua.
Trimestrul III. Lunca i crängul. Salcia,
mAcesul. RAul, balta, lacul, mlastina. $arpele,
broasca, barza. Crapul, stiuca, racul si lipitoa-
rea. $e va spune cum sunt, cum trAesc i ce fo-
loase sau ce pagube aduc. Compararea i gru-
parea lor. Pescuitul i timpul de pescuire.
Melcul, lacusta, albina, vespea, plianjenul.
Cum stint, cum trAese i ce foloase sau pagube
aduc. Compararea i gruparea lor.
Plante otriivitoare : Cucuta, laurul i ma-
selarip.
Plante medicinale: Musetelul sau romänita,
lama sau minta i coada soricelului.
admpul Sulfina,
Clasa III (In scoalele de WO 10 ore,
iar in cele de fete 8 ore pe saptiimAnA).a) Ci-
Urea. Se aleg buckti de lectura mai Intinse
mai variate, cuprinzAnd descrierea regiunilor
celor mai frumoase din tall Si bucAti literare jn cele de fete 8 ore pe sAptämSnA).
ca subiecte din istoria nationalk Inte'esul se (rea. Se aleg 41)n cartea de citire bucAti literare,
lag tot mai mult pe seama elevului, desi sub
conducerea institutorului. Citirea va fi sigurk
corectä i expresiva.
Modul de tratare a bucAtilor de citire, ca la
clasa II.
b) Scrierea i exercitii gramaticale. Copiere
dictare din cartea de. citire. Desvoltarea exer-
citiilor din clasa precedentA. Descrierea fiinte-
lor i lucrurilor. PrescurtAri din cele citite.
Naratiuni. Expuneri In scris asupra escursiuni-
lor fAcute, IncercAri de epistole familiare.
Din punctuatie: Doug puncte, semnul citärii.
Pe baza bucAtilor de lecturk precum si a
examplelor aduse de institutor, se vor face :
Inlrimestrul I. Substantive, proprii si co-
mune. Numeralul.
In trimestrul IL Genu j numgrul sub.
stantivelor, adjectivelor i pronumelor. Arti-
cularea substantivelor st adjectivelor. Pronu-
mele personale.
In trimestrul Ill. Propozítiunea desvoltatä
cu atribut. si compliment. Acm durile In gene-
ral. Lämurirea dfficultAtilor ortografice, prin
exemple aflate In exereitiile ortografice. (Se va
observa artografia academiei).
Repetarea materiei Invätate In acestetrei tri-
ruestre.
Note'. In tot cursul anului se vor exercita co-
pill a gAsi vintele de aceeas familie.
Exercitii de memorie i liberä reprodu-
cere.
www.digibuc.ro
Poezii didactice descriptive (pastelupi)sipoe-
zii lirice scurte. Poezii eroice i nationale, re--
citäri impartite pe roluri. Cele scurte se invati
in clask ca exercitii de memorie ; iar poeziile
mai lungi se explicA i servese ea exercitii de
libera reproducere. Fabulele, parabolele, bas-
mele, alegoriile, dialogurile, etc., mai ales cele
intAmpinate in cartea de citire, precum i scurte
notite biografice asupra autorilor poeziilor in-
vAtate servesc numai ca exercitii Ie liberA re-
producere. AtAt pentru exercitiile de memorie,
cAt i pentru cele de liberA reproducere, ser-
vesc normele arAtate la clasa II.
Observare. Compunerile, in numiir de ease pe
trimestru, se vor lucrit In clasA sub privegherea
institutorului. In fiecare trimestru se vor da mai
multe teme de lucrat acasii, In scopul aplicarii ei
exercittirii regulelor gramaticale InvAlate.
Temele vor fi cat se poate de scurte, jar Anima-
rul lor va fi proportional ea timpul disponibil.
Institutorul va clutA sA nu rApeascA prea malt
coplilor din timpul afar& de ecoalA, necesar liberei
lor desvoltiiri.
Ternele date pentru acasA trebuesc sA fie pre-
cedate de alte lucretri analoage, In timpul orelor
de class, Inlesnindu-se astfel executarea lor. Toate
compunerile i temele se vor corecta cu deem/I-
nuntul de institutor.
Clasa IV (In scoalele de báieti 10 ore, iar
a) Citi-
cu subiecte din istoria nationala, descrieri de
regiuni frumoase din tarA si din OA strAine,
precum i bucAti In cari se deseriu industriile
mai insemnate dela noi; de asemenea balade, cu
deosebire nationale. Se insistA asupra citirii co-
recte, curente i expresive.
b) Srierea i exercitii gramaticale. Copiers
dietare. TransformAri de diferite genuri de.
poezii In proa. Compozitiuni prin imitatiune
dupa bucAtile citite in clasä. Descrierea escur-
siunilor fAcute de scolari impreunA au institu-
torul lor. Exercitli practice pentru facerea de
scrisori de tot felul cAtre pArinti, frati, surori,
rude, amici, superiori, de urAri, de multurofri,
de afaceri, chitante, hascrisuri, contracte, pe-
titii, anunturi, telegra me.
Toate aceste compuneri se lucreazA
in clask dupA ce mai Intäiu institutorul va fi
dat toate IndrumArile necesare. Observarea era-
rilor din compunerile cercetate de instituter in
afarA de orele de clask se face Intr'o orA spe-
cialA in fiecare siiptAmAnk
In trirnestrul I: Pe baza bucAtiior din car-
tea de lecturk preä.im si a exemplelor adage de
institutor, se va repeta propozitiunea desvoltatA
cu atribut i cormsliment.
La complimente se va stArui numai.ca elevii
sà-§it dea seama de serviciul pe care il indepli-
nese in propozitipne diferitele feluri de comp.i-
mente, MA a se insista de loc asupra numelor
ce el4e poartä.
 PROGRAME
In trimestrul Deosebirea frazei de pro-.
pozitiune (verbul cfind serveste ca predicat si
oAnd nu serveste ca predicat, spre a cunoaste
propozitiunile din frazä).
Cunoasterea propozitiunilor principale si a
celor subordinate.
In trimestrul : Punctuatia. Se va face
repetitie generalA a tuturor cunastintelor gra-
maticale dobändite 'Ana ad.
Nord. In tot cursul anului se vor exercità co-
pill a gast cuvintele de aceeas familie, nu se vor
preda felurile de exprimare ale parOlor propozi-
tiunti, felurile complimentelor, nici felurile pro-
pozitiunilor principale ai subordinate. Se va dis-
tinge lust; grupa subiectului, a atributului, a pre-
dicatului ti a complimentalai.
a) Exercitii de memorie i liberi reprodu-
cere. Poezii eroice rationale, servind ca ilus-
tratiuni la invätämfintul istoriei patriei. Poezii
liricef ode, lmnuri, balade. Recitare pe roluri
de eke ori cuprinsul bucatii se potriveste pea-
tru o asemenea distribuire. Scurte notite bio-
grafice asupra autorilor pocziilor InvAtate. Pro-
verbe desvoltate si explicate de institutor, prin
istorioare reproduse de elevi sub' priveghe-
rea sa.
Maxime din cari reies consecinte morale pen-
tru vieata practicä, pentru faptul cá servesc
drept titluri de istorioare, pregätite si potrivite
de institutor la anume imprejuräri i earl suut
reproduse apoi de scolari cu cnvintele lor.,
Observare. Vezi la clasa III observarea finali.
ARITMETICA si GEOMETRIA
Clasa I (5 ore pe säptämAnä).,. Tri-
mestrul I. Tratarea in mod intuitiv .si oral a
numerelor 1, 2, 3, 4 si 5; scrierea numerelor
dela 4-5.
Numirarea dela 1-5 inainte i inapoi. Corn-
punerea descompunerca In mod hatuitiv si o-
ral a numerelor dela 1 5; compar ia lor.
Cele patru operatiuni cu numerele dela 1-5,
cu rezultatul "Ana la, 5, mai intaiu oral si
apoi in saris
Tratarea dupIi norma de mai sus a numere-
lpr dela 5--9.
Cifra 0 si numärul 10. Numärarea dela
4t-10 inainte i inapoi. Compunerea i descorn-
punerea in mod intuitiv s, oral a numerelor
dela 1 la 10. Numärarea din 2 in 2, din 3 in 3.
etc.... inainte i inapoi. Cele patru operatiuni
en nurnerele dela 1 la 10, tratate oral silo aerie
rrni intAiu cu numere concrete i apoi en nu-
mere abstracte, cu rezultatul pänä la 10. Corn-
paratia numerelor dela 1 la 10, prin diferinta
st cat. I.xercitii i probleme orate, mar intäiu
en numere cortcrete i -apoi cu nurnere ab-
strActe, in cuprinsul numerelor dela 1-10.
Exercitii i probleme scrise cu aceleasi numere.
www.digibuc.ro
121
Trimestral U. Numerele dela 10-20, tra-
tate dupli norma de mai sus. NumArarea dela
1 la 20 Inainte i inapoi. Numárarea din 2 In 2,
din 3 in 3, etc... dela 1 Oa la 20. Cele patru
operatii, oral si in scris, cu aceste numere, intra
cât rezultatul este mai mic de cat 2Q.
Notiunea de 10 ca tot. Numárarea cu zecea,
consideratA ca unitate nouA.
Notiunea de jumatate.
Formarea i scrierea numerelor dela 20 la
30. Diverse numärAri in cuprinsul numerelor
dela 1 la 30, inainte i inapoi. Compunerea
descompunerea In mod intuitiv si oral a nume-
relor dela 1 la 30. Cele patru operatiuni, mai
intAiu oral si apoi in scris. cu numerele dela 1
la 30, cts rezultatul Oa la 30. Comparatia a-
cestor numere. Exercitii i probleme orate si
in scris.
Tratarea dupá aceeas wring a numerelor
prinse intre 30-40 si 40-50.
Trimestral III. Formarea i scrierea nume-
relor dela 50-60. Diverse numArAri in cuprin-
sul numerelor dela 50-60, inainte i inapoi.
Compunerea i descompunerea in mod intuitiv
si oral a numerelor dela 1 la 60. Cele patru o-
peratiuni, mai intäiu in mod intuitiv i oral si
apoi in scris cu numerele dela 1 la 60. Compa-
ratia acestor numere. Notiunea de sfert.
Tratarea dupA aceeas normä. a numerelor cu-
prinse intre 60-70,70-80,80--90, 90-100.
Exercitii i probleme orale si in scris.
Revederea generalä a materiei. Exereitii in-
tuitive cu metrul, leul i litrul, Mel multiplli
submultiplii lor.
Observare. fn predarea numeratiei, institutorul
va utiliza aparatele cele mai simple, cari pot ti
puse la Indemina flearui elev, ca betitoare (parul
la 10; manunchiuri de cabal() betisoare, and se la
zecea ca unitate), matina ruseased a lui Tilliob, etc.
Aparatele complicate stint nepractice. Ca miloace
de intuitie, institutorul se mai poate foloal de
palliate, lion, etc., pe tabla.
Clasa II (4 ore pe sáptAman5). Tri-
mestrul L Repetirea operatiunilor fundamen-
tale In cuprinsul numerelor dela 1 la 100. Ta-
bla lui Pitagora. Sistema numeratiet decadree a
numerelor intregi pana la 100. Metrul de lun-
gime si litruI, tratati intuitiv, cu multiplii lor
pAnA la hectometru ti hectobtrif inclusiv. Leul
kilogramul, numai ca unitáti de mäsurl.
Exercitii i probleme.
Trimestral II. Sistema numeratiei cu. nu-
mere intrcgi, pánA la 100. Adunarea, scäderea,
inra Iltirea i impartirea cu numere intregi, in
cereal numerelor dela 100 la 1000. Proba adur
närii si a seIlderii.
Exercitil i probleme.
Trimestml 1H. Sistema numeratiei cu nu-
mere Intregi, /Ana la 7 cifre. Adunarea, sade-
Tea, inmultirea i impärtirea, In acet cere de.
 122 PROGRAME
numere. mai Wahl dela 1 la 10000 pi apoi p'inA
la million. Exercitii i probleme cu rezulta ul
pfinA la milion. Revederea generall a materieL
Observare. In tot eursul anului se vor face
exercitil de calcul oral. Cu privi, e la exercitii pi
problem, caletul respectiv al elevului va trebul
sa conhinit la efAreitul anului -colar yel vutln 20
probleme, /Acute In clac i corectate de ;institu-
tor. Caletele vor fi piistrate de institutor, spre a
fi prezentate la inspectli pi examen.
Clasa III (4 are pe saptAmAnA). Tri-
mestrul I. Repetirea celor invAtate in dasa 1I-a
continuarea numeratiei pAnà la sute de mi-
lioane. Multiplii i submultiplii metrului liniar,
litrului, leului i gramului.
Notiunea de fractie zecimalA. Scrierea i ce-
tirea fractitlor zecimale. Zero la finea austere-
lor zecimale. Adunarea numerelor intregi si a
celor zecimale. Probleme in care A. intre nu-
mai maltiplit i subm&tiplii cei mai obipnuiti.
Volum, suprafatA, linie, ungh:u i punct (ex-
plicatii fäcute pe cub 0 right).
Trimestrul II. ScAderea numerelor intregi
si zecimale, observandu-se in privinta zecima-
tlelor aceeap normA ca pi la adunare, Mutarea
Inmultirer numerelor tntregi i zeci-
male. Probleme din vieata practicA. cu deosebire
asupra numerelor ce reprezintA lungimi, capa-
citáti i valori.
Trimestral III. Cunoasterea figurilor plane
pAtrat, dreptungbin, paralelogram, romb, tra-
pez i triunghiu. Exercitii pi probleme. Imp Ar-
tirek numerelor intregi pi a celor zecimale:
Proba inmultirii si impArtirii. Exercitii qi pro-
bleme.
Observare. Lectiunile de aritmeticd vor merge
paralel en rele geometrice. Regale le se vor scoate
din explacalli. facute asunra dtteritelor exemploeu
numere concrete ei totdeauna calculul oral va
trabut, pe cat e posibil. ad preceadd pe cel In sorts.
Numiirul minim de problome t exerciiii corec-
tate de institutor va fi de 20. Caietul respectiv,
limit sore pitstrare i neschitnbare de institutor,
va trebul prezentat la inspectii pi examen.
Clasa IV (4 ore pe sAptiírriâná). Tri-
mestrul I. Revederea materiei clasei III, cu
numeroase probleme Mate din vieata practicA.
Fractii ordinare. Fractii mai mici decAt ut ita-
tea, mai mari deck unitatea, egale cu unitatea.
Numeré intregi insotite de fractii. Prefacerea
in formA de fractii a numerelor intregi
site de fractii. Scoaterea intregilor din fractii
mai mari decAt unitatea. Transformarea frac-
tiilor ordinare in zecimale. Problome i exer-
citii 8A deprindä pe elevi a calculé repede
pi exact.
Poligoane. Poligon regulat. Echerul, circum-
ferinta i cercul. Raportorul pi compasul. Exer-
citii pi probleme.
Trimestrnl II. ProprietAtile fractifior ordi-
pare (ce se IntAmplA ca valoarea nnei fracçii,
cAnd ii inmultim numArAtorul sau numitor ul).
www.digibuc.ro
Regula de trei simpl, prin reducere la imi-
tate.
Corpuri geometrice : cubul. paralelipipedul
prisma piramida, cilindrul, corm! i sfera. MA-
suri de suprafalé unitAti de suprafatä.
MAsurarea suprafetelor patrulaterelor, a tri-
unghiului pi a poligoanelor, cu aplicattuni pe
teren. Lungimea mrcurnferintei. Supt afata cer-
cului. Suprafata prismoi pi a cilindrulut. Pro-
bleme numeroase.
Trimestral III. Regula de dobAndA pi de aso-
clatie prin reducera la unitate. Probleme nu-
meroase, ,cu aplicatiuni la trebuintele vietii
practice.
Unitiiti de volum. Volumul cubului, al pris-
mei, al clasei. Volumul ciltndrului. Volumul pi-
ramidei pi al conului. Revederea generatA a
materiei.
Observare. Lectiunile de aritmeticit vor merge
paralel ea cele de geometric,. Regulele se vor
scoate din rationamenre ware, calculul oral pre-
ceditod pe eel scris, in example upoare t potrivit
alese. NumArul minim al problemelor din caietul
elevului, coreetat i pástrat de Institutor, va
de 20,
ISTORIA
Clasa II (3/2 ore pe sAptamfinä). Tri-
mestrul I. Legenda lui Negru-Vodé. Legenda
lei Dragos-VodA. Condeielelui VodA. Legenda
CetAtii Nearntului.
Trimestrul II. Movila lui Burcel. Aprodul
Parke. Legenda mAnästirei Putna. Dumb, ava
Rosie. Sobieschi i plAeii. Legenda mAnAstirii
Argep,
Trimestral III Legenda vietli de pescar a lui
Petru Rarep. Mihaiu i CAllul. Preda Razescu.
loan Corvin j Corbul. Horia i Clove. Tudor
Vladimirescu.
Observare. Pentru toate legendele, ea urmeaziI
a se traté in clasa II p imarit, avern poezil iru-
moase -au bucdti de proza,precum: »Sobleschi
plitepiiv de Costache Negrutzi, etc. Cs exercitii de
memorie nu vor Beryl dead cel mult cloud, din
legeodele prevAzute la flecare trimestru pi acestea
Mate la alegerea institutoruld; celelalte au bind
a servl ca exercitil de lihera reproducere. La po-
vestirea acestora din urmd, Institutorul se va sill
sit intrebuinteze cdt mai des cuvinte pi chiar ver-
surf alese din cuprinsul acestor legendei citite In
insiatAnd ea pi elevli ad le reproduca tot
ward.
Note:- In cartea de eitire unefe legende vor fi
In prozd, iar altele in poezie, fArá nici o expii-
cave.
Clasa ITT (2 + t/1 ore pe sAptAmAnA). --
Trimestral I. Carol I, Regele Rom Mniei. Rée-
boiul pentru independentà. Plevna. Alexandru L
Cuza. Unirea Principatelor. ScurtA privire re-
trospectivA asupra istoriei celor cloud principate
(introo singuré lect'e). Legenda intemeierii Ro-
mei. Romanii pi Dacii. Traian pi Decebal. Dacia
sub Romani. Napterea poporului roman. Pro-
vinciile locuite de RomAni.
 PROORAME
Trimestrul II. Radu-Negru. Dragos-Vodh.
Bogdan VodA. Mircea-cel -Mare. Alexandru-cel-
jMn. Vlad-Tepes. Fapteler rAsboaiele i moartea
lui §tefan-cel-Mare.
Trimestrul 1H. Faptele, rfisboatele i moar-
tea lui Mihaiu-Viteazul. Mateiu-Basarab i Va-
sile-Lupul. Pierderea Bucovinei. Pierderea Base-
rabiei. Tudor Vlad tnirescu. Unirea Principe-
telor. Alexandru 1 Cuza. Carol I, Regele Ro-
mâniel. Bäsboiul pentru independenta. Grivita.
Plev na.
Clasa IV (3 ore pe Trimes-
trul I. Dacia si Dacii. Traian i Decebal. Ras-
boaiele dintre ei. Colonizarea Daciei i starea
Daciei sub Romani. Päräsirea Daciei. Nasterea
poporului romAn.NAvalirea blrbarilor. NAvä-
lirea Bulgarilor. impäratul Ioniá. Nävälirea
Ungurilor. Intemeierea principatelor. Alexan-
dru Basarab. Mircea-cel-Mare. Alexandru-cel-
Bun. Vlad-Tepes. Neagoe Basarab i Doamna
Despina.
Trimestrul II. Stefan-cel-Mare. Petru Ra-
res. Ioan Vodä cel Cumplit. Mdmiu-Viteazul.
Matein Basarab i Vasile Lupul. Constantin
Brâncoveanu. Dimitrie Cantemir. Fanariotii.
Pierderea Bucovinei. Revolutia lui Horia, Closca
Crisan. Pierderea Basarabiei.
Trimestrul III. Miscarea nationalA a lui Tu-
dor Viadimirescu. Ocupatia ruseascA. Gheorghe
Lazär i Asachi. Revolutia dela 1848 in Tran-
silvania (Avram Iancu).
Revolutia in Moldova si Muntenia. Barbu
Stirbei. Grigore Ghica. Tractatul de Paris. Ale-
xaudru I. Cuza. Unirea Principatelor. Seculari-
zarea averilor mänästiresti i ImproprietArirea
tAranilor (Cogálniceanu). Carol I. Räsboiul in-
dependentei. Proclamarea regatului. Starea ac-
tualA a regatului României fa VA cu trecutuL
Observari. 1) Legendele cunoscute din clasa II
servesc ca puncte de plecare pentru leetiunile
respective din clasele Ill si IV.
2) Cand se intalneste In cu-sul istoriei Ufl po-
por, cu care Romanii vin pentru prima oar& in
contact, institutorul va aráta tare uncle triteste
acel popor, va descrie ohiceiurile sale si va mrit
pe scurt rolul acelui popor in lume.
3) Pentru. ca tot ce s'a lavatat si fie moron
prezent in con0iinta ecolarilor, se vor pune re-
gulat, la Inceputu flectirei ore de istorie, Intre-
biri asupra celor Invatate pitna In aced zi. Act nu e
vorba de a deprinde pe copii gá rovesteasck ci de
a obtine dela ei rdspunsuri scurte sl precise.
4) Institutoral este dator sit arate pe hartd lo-
cul evenimentelor.
5) In clasele III i Iv se va face, la tinele fie-
carui trimestru, o lucrare In scris, ca exercitif de
compuneret asupra unui sublect istoric Invtitat,
facandu-se mai inttdu cuvenita pregtItire a acelei
lucretri.
6) Faptele srpersoanele mat tnsemnate din is-
toria patriei se va cilutit a se iluatra prin poezii
eroice si nationale.
7) In Munul zilelor tnsemnate nationale, ca 24
Ianuarie, 10 Maiu, 28 Noemvrie i altele, institu-
tonal flearei ease e obligat a trata faptele isto-
rice respective.
www.digibuc.ro
123
Nota. Din invitamantut civic se vor preda, tn
legaturit eu Dommtorii sau cu evenimentele mai
insemnate, legile si intocmirile Statului, cari lfi
au origina in timpul domniei lor sau a evenimen-
telor respective. Spre ex. la "Regale Carol I. se
va vorbi despre Constitutiune (In trimestrul al
III-lea din clasa Ill mai pe scurt, far in Mesa IV mat
desvoltat). La "Ioan Vocl5. cel Cumplit, despre os-
tirea, armele depe atunci, finantele etc. La "Unf-
ree Principatelor., despre divanuri. La "Rásbolul
tndependentei., despre serviciul minter de astlizi,
in raport cu recrutarea fn trecut; despre urgent-
zarea ()Obit, etc. La Ocupatia ruseascá., despre
regulamentul organic. La "Fanarioti, despre sis-
temul de biruri si de judecatn de pe atunci i cel
de astral.
La epoca nationalit se vor amintl principalii
bArbati cari au contribuit la redesteptarea senti-
mentului national, ca: Veniamin Costache, Ioan
Eliade Iládulescu, Constantin Negri, Anastasie
Panu, Alexandrl, etc.
GEOGIIAFIA
Clasa II (3/2 ore pe sAptAmAnA). Trimes-
trul I. Exercitil de orientare. Punctele cardi-
nals pe cer i pe peretii elasei, pe tablA si pe
placi. Planul cla,ei.
Planul scoalei (schita localului pe tablA i pe
plAci). Casele i locurile din vecinAtatea scoalei.
Casa pärinteascA. (In ora de citire se trateazi
din cartea de lecturA bucata relativ5 la vieata de
familie). Stradele ce leagl scoala cu doug, trei
puncte mai cunoscute ale localitAtii. 0 es-
cursiune geograficA in ores, cu scopul de a da
copiilor notiunile elementare de stradl, pieta,
relief, rfiu.
. Oraful. CAteva strade principale i piete
cAteva clIdiri publice din cele mai insemnate.
Se va demmph schità pe plan, cuprinzAud :
conturul orasului, strade, clAdiri i piete, asa
precum s'a spus mai sus. Locuitorii orasului
dupä nationalltate i religie. Ocupatiunea
(Aceste notiuni e trateazA in acelas
mod in care se trateazä bucAt le de intuitie din
cartea de lecturA). 0 escursiune geograficA afarl
din ores1 cu scopul de a completa notiunile de
relief, ape, precum si de a vedel un sat. dacä
este in apropiere.
Satul. Diferenta Mtre un ora i un sat. Ocu-
patiuniIe Iocuitorilor dela sat. Comuna si cAtu-
nul. Comuna urbanA i comuna ruralA. Mynal.
Organizarea comunei primarul consiliul co-
munal i judecatoria comunal5.. Productele mai
insemnate ale comunei. BucAtile respective din
cartea de citire.
Imprejurimile comunei ; cAteva din satele ve-
cine pozitiunea lor i cAile de comunicape res-
pective.
Trimestrul II. Repetirea gelor InvAtate.
Plasa. (Trecerea dela no(iunea de comunA la
cea de plasä). Märimea i hotarele plAsii In care
'se aflA scoala. Relief, ape. (Institutorul na se va
servi de cifre, cari nu pot reprezenta o icoanA
realA pentr% copilul clasei a II-a ; ci va intre-
 124 PROGRANE
buinti comparatiunea. clindu-i ideea märimii
: mai mare decit comuna de atitea ori).
Comunele principale din plash% (Nu se vor citi
decal acele comune cari se disting prin produe-
tMni mai insemnate sau neobisnuite in toate co-
munele, ea : saline, 'Acura, etc. sau prin vre-o
insemnfitate istorici : urme de cetäti, cimpuri
debätaie, sau prin bilciuri mari eari se tin acolo,
etc.). Resedinta plisii. Subprefectura i judecá-
toria de pace.
Revederea i completarea celor mai esentiale
notiuni geografice, ilustrate prin desemnuri, si
anume : ses, deal, colinA, munte, pas (treci-
toare), vale, podis, izvor, râu (cu notiunea de
mal drept si sting), iaz, lac. (Se va insisti de
preferintä numai asupra acelora din aceste ele-
mente cari se gäsesc in plasii sau in judet). Bu-
ditile respective din cartea de citire.
Trimestrul III. Trecerea dela notiunea de
plag la aceea de judet. Desemnarea judetului.
Marimea 1) si hotarele judetului. Relief. ape. PlA-
tile judetului, arAtindu-se numai marginele
resedinta lor. Orw 1njudee, afarà de capital&
Principalele cii de comunicatie ale judetului.
Principalele ocupatiuni ale locuitorilor din ju-
det : agricultura, industria, comertul.
Capitala judetului. Autoritäti judetene: pre-
fectura, tribunalul, revizorul scolar. Bucatile
respective din cartea de citire.
Class III (2 1/I ore pe sAptämänä).
Trimestrul I. Not iuni introductive. Deprinderi
cu elevii la reprezentarea si mai ales la rem-
lioasterea eletnentelor ce contine o hartä ca:
munte, deal, Hui, mare, golf, insuld, peninsulä,
cap, Win, oras, sat, drum, bälti sau lacuri. Se
va cAuta a-i obisnui de a le recunr.aste p - ma-
nual prin ajutorul legendei. Se vor pune apoi
sii le reprezinte prin linii simple (dupA modelul
din poviituitor). Duprt ce se va aline interpre-
tarea textulni prin ajutorul legendei, elevii vor
face deprinderi de citire pe o hartA mutä, ar-
tistic compusA, pe care vor hgura toate elemen-
tele de enai sus.
Acest.- notiuni pregätese elevul pentru stu-
diul României si al Europei.
Notiunea de tara. Trecerea 14 notionea Je
tara prin recapitularea cunottinjelor dobändite
in clasa II.
Generalitati kisupra. Romaniei. Configu-
ralia Hotare. Elevii vor execu,A harti,
redusä atit ca si poatA asezi pe ea : zona mun-
tilor, apele ce formeaza hotarele României,
coastele märei i liniile conventionale prin cari
se desparte Romania de tärile vecine.
Relieful solului. InapArtirt a Rominiei in
regiuni naturale si anume: regiunea muntilor,
a dealurilor si a sesurilor, conturul acestor
I) Se va da notiunea de mirimea iudetulul In
acelas chip cum s'a Mcut pentru
www.digibuc.ro
regiuni. La regiunea muntilor se vor mentioni
crestetele mai insemnate : Paringul, Omul
Caraimanul, Ceahläul i Piatra Rosie. precum
si trecAtorile mari : Virciorova, Lainici, CAl-
Predeal, Oitui i Burdujeni. Fiecare re-
giune se va conturi cu liniute de grosimi, dife-
rite, spre a se deosebi una de alta.
Vii (ape). DunArea cu bratul principal. Oltul,
Siretul, Putna i Milcovul. Prutul. Coastele mA
rii, arätând numai conturul prin unii simple,
Mira nici un detaliu.
Impartirea Romeiniei in : Romania din
dreapta Oltulni, Romania dintre Olt si
Milcov, Romania dintre Milcov i Prut
Rominia Transdanubiani. (Numirile : Oltenia,
M ntenia, Moldova si Dobrogea se vor intre-
buinti numai canumiri istorice).
Romania din dreapta Ottului. Relieful so-
lului Revederea regiunit muntilor, dealurilor
si sesurilor. Pasurile Carpatilor (numai acelea
prin cari se poate trece cu trisura) : Portile de
Fier, Lainici, Ciineni.
Ca virfuri nu se vor citi cleat 2-3, din
cele mai inalte din aceastil parte a ;aril. Reve-
derea väii Dunärei : lacuri, insule. (Nu se vor
numi deck 2 lacuri si 2 sau trei insule din
cele mai mart si mai insemnate). Principalele
väi ale Olteniei, cu apele cari le parcurg. Cu
aceastii ocaziune se vor introduce elemente noui
(orate, loralitati cu renume istoric, etc. (cari
sä pregiteasc5 Intelegerea impartirii pe judete.
Impartirea administra irá. Judetele cu
capitalele lor i cateva din lo -alita renu-
mite, dacä sunt. Se va face o schitä a României
din dreapta Oltulti.i, pe care' va Sgura pe langa
etementele de mai sus (munti 1 vai) si impar-
tirea administrativi a ac stei regiuni.
Geografia economica. Productiunile princi-
pale, ocupatiunea lo uitorilor. Or isele indus-
triale si comerciale cele mai insemnate din in-
terior si dela Dunäre.
Trimestrul IL Romania dintre Olt 0 retu-
forul Milco v. Romania dintre MdcoV 0 Pr at,
Se vor trati duei ()Lanni dat pentru Romania
din drespta Oltulu .
Trimestral III. Romania Transdanubiana.
Se va trata ca celelatte parti ale României.
Sinteza intregii Romtlaii. Principalele sub-
împärtiri [Nice: munti, dealuri, sesuri si vAi
principate.
Jodetele cu capitalele lor. Productiuni. --
tre industriale si comerciale. Cai de coununica-
thine. Se va executà o hartä recapitulativä a in-
tregei tari, pe care vor figuri numai muntii.
dealurile, sesurile, väile prinripalek caile ferate
si soselele principale carif conduc la punctele el
trecere peste diferitele frontiere.
Organizarea politica a Statului Roman.
ConsitMl comunal. Primar. Inspectorul comu-
nal. Consiliul jud. lean, Prefect. Ministru, Re-.
 PROGRAME
gete. Puterile Statului: puterea legislativä, exe-
cutivii i justitia. Yorrna de stat.
Provinciile locutte de Romani. Transilva-
nia, Bucovina, Banatul, Crisiana, Maramuresul,
Basarabia i Macedoni I. La fiecare din aceste
proVincii se trateazä marginele, aPele princi-
pale, träsurile mari ale reliefului. Scurte no-
tiuni istorice. Statul caruia apartin, locuitorii,
aeezämintele principale românesti de culturk
limba, starea economicä, religia, pärtile locuite
de Romäni i numárul acestora. Se va face câte
o schitä a fiecäreia din aceste provincii, cuprin-
zAnd notiunile tratate.
Sinteza Intregului teritoriu locuit de Romani.
Glass. I V (2-F1/2 ore pe slptämânä).Tri-
mestrul I. Notiuni int, oductive. Revederea
cornpletarea notinnilor de insulá, peniesulk cap,
istm, camp e, platou sau podie, munte, vulcan,
fluviu, bazin, lac, mare, ocean. Exercitii pe
harta Europei.
Notiunea de continent. Trecerea dela no-
tiunea de tail la cea de continent.
Configuratiunea Europei. Limite Oceanul
Glacial Arctic, Oceanul Atlantic, Marea Medite-
rang, Marea Neagrá, Muntii Caucazului, Mama
Caspicá, fluviul Ural ei muntii Urali.
Mari (archipelaguri) Marea Raid, Marea
Nordului, Marea Adriaticä.
Peninsule : Scandinavia, Spania, Portugalia,
Italia, Peninsula Balcanicä i Crimeia.
Capuri Capul Nord, Sf. Vicentiu si Ma-
tapan.
Insule : lutlanda, Islanda, Insulele Britanice,
Corsica ei Sardinia, Sicilia, Moreea, Archipela-
gul, Candia Insula Serpilor.
Stramtori : Pasul Calais, Gibraltdrul, Dar-
danelele, Bosforul.
Reliefut Europei, Munti : Pirineii, Alpii,
Apeninii, Carpatii, Balcanil, Alpii Dinarici si
ai Pindului. Caucazul, Muntii Peninsulei Scan-
dinavice, Uralii.
Ftu'ii: Ural, Volga, Nistru, Dundrea, Vis-
tula, Elba, Rinul, Sena, Tagul, Tibrl, Padul
Tamisa.
Lacuri: Lemanul, Onega ei Ladoga.
IMpartirea. Europei in state : Au-
stro-Ungaria, Statele Ba canice, Italia, Spania,
Portugalia, Germania, Elvetia, Franta, Belgia,
Olanda, Danen.arca, Suedia i Norvegia. Anglia
Cu capitalele lor.
La fiecare stat se trateag nurnai oraeele mai
principale, astfel :
Rusia : Petersburg, Moscova, Odesa.
Austro-Ungaria": Viena, Budapesta, Triest.
Statele Balcanice : Bulgaria, Sofia, Varna,
Silistra, Rusciuk, Vidin, Filipopoli i Plevna.
Serbia : nelgrad.
Turcia : Constantinopole, Adrianopole, Salo-
nic, Ianina,
Munte-Negru : Cetinie.
www.digibuc.ro
425
Grecia Atena.
Trimestrul II. Italia : Roma, Neapole ei Ve-
netia.
Spania : Madrid.
Portugalia : Lisabona.
Germania: Berlin, Lipsca, VIrinich, Hamburg
Elvetia : Berna, Geneva.
Francia : Paris, Lion, Marsilia.
.Belgia Brufelles.
Olanda Haga ei Rotterdam.
Danernarca : Copenhaga.
Suedia i Norvegia Stocholm i Edimburg.
An lia : Londra, Dublin si Cristiania.
La fiecare stat se va vorbi de nationalitatea
locuitorilor ei se va insista asupra productelor
mai Insemnate cari ajung la noi.
Se va face cu elevii o serie de schite ale En -
ropei. pe care se vor aqua progresiv toate ele-
mentele de mai sus.
Notiunea globutui. Trecerea dela notiunea
de continent la cea de glob. Situatia geograficd
a continentelor i comparatia märimei lor in
raport en Europa.
Gonfiguratia Asiei. Margini. Oceanul Gla-
cial Arctic. Muntii Urali. Fluviul Ural, Marea
Caspieä, Marea Mediteranä i Marea Roeie
Oceanul Indian, Oceanul cel Mare (Pacific).
Relieful Asiei: Platoul central al Asiei
Muntii Himalaea.
Fluvis z Eufratul, Indul, Gangele, Fluviul
Galben.
Impartirea politic& Statele principale : Si-
Jaeria, China, Japonia, Turcia ei Arabia, Persia
si India, Indochina en oraeele : Pecking, Tokio,
Ierusalirn, Teheran, Calcuta.
Rasele ;?: productiunile Asiei. Raiele ce
locuesc in Asia. Cateva animale elefantul, re
nul, ursul alb, tigrul. Productele cele mai in-
sernnate orez, ceai, mac, burnbac, mátase, etc.
Con figuratia Africei. Margini. Marea Me-
diteranä, Oceanul Atlantic, Oceanul Indian,
Marea Rcreie.
Relief al Africei. Muntii : Muntii Atlas, De-
sertul Saharei.
Fluvii Nilul, Nigerul, Congo.
Statele principale. Egiptul, Marocul, Alge-
ria, Abisinia;Zongo i Colonia Capului, cu ora-
eele Cair, Alexandria, Alger, Fez ei Cap-Town.
Rasele. Productiunile ce vin la noi in
fara.
Rasele ce locuese In Africa, Animale: leul,
rinocerul, cámila, elefantul, strutul, hipo-
potamul, crocodilul. Productiuni vegetale :
curmale, smochine, cauciuc.
Conflguratia Americei. Margini. Oceanul
Pacific ei Atlantic, Oceanul Inghetat de Nord ei
cel de Sud,
Relieful Americei. Muntii : Cordillera de
Nord ei de Sud, platoul Braziliei.
Fluvii Misisipi, St. Laurentiu, Amazonul.
 126
State le principale : America Eng'ezA (Ca-
nada). Statele Unite, Mexico, Brazilia, Argentina.
Rasele. Productele ce vin la noi. Rasele
Americei. Productiuni: cauciuc, bombac, tres-
tie de zahAr, tutun ; animate: tapirul, jaguarul,
boa.
Configurapia Oceaniei. Margint : StrAm-
toarea Malaca, Oceanul Pacific, Oceanul in-
ghelat de Sud.
Insule: Australia, Borneo, lava si Sumatra.
Orap Melburn si Sidney.
Rasele. Produsele ce vin la noi. Rasa ocea-
nicA, producte : cafei, bumbac, chinin5. Ani-
male : cangurul.
Mat. Asia, Africa, America si Oceania se vor
tratit pe hull( §i pe glob, fitrit-schitti din partea ele-
vilor.
Geografla matematicd : Forma piimAntului.
Misdrile pámAntului zi, noapte, anotimpuri,
Soare, lunA, stele.
Trimestrul III. Geografia RomAniei si a 1A-
rilor locuite de Romani, repetirb generalA dupA
programa clasei III.
GTIINTELE FISIGG-NATURALE
Clasa III (2 ore pe sAptemAnA). Tri-
mestrul I. GrAul (secara, facerea pliAriilor,
orzul, ovAzul). Porumbul (pelagra) Culture bor.
Alma, mAcinatul, facerea pAinei.
Cartofii, morcovii, sfeclele (rabärul), ardeiul,
pAllAgelele.
Culture zarzavaturilor ingenere.
Aerul, atmosfera. Cele trei stAri ale cor-
purilor.
Trimestral Il. COldura, dilatarea corpurior
(aplicatillnl practice). Termometrul. Corpuri
bune i rele condueätoare de cAldurA. Evapora-
rea (rAcire prin evaporare). Fierbere, forte va-
porilor. Cum se formeazA norii, ceata, ploaia,
roua. Inghetar& apei. Aplicatiuni : explicarea
spargerii vaselor in cari IngheatA apa ; dege-
rarea legumelor ; cum se formeazO bruma, zá-
pada, poleiul. Explicarea venturilor. Electrici-
tatea : desvoltarea ei prin frecare, scAnteia
electricA, fulger, trasnet (paratresnet).
Trimestrul IlL PArtile plantei i functiunile
lor. Inmultirea plantelor (prin seminte, afire
butasi).
Conditiunile necesare pentru cresterea plan- - litere si mai terziu intre cuvinte.
telor (clidura, umezeala si lumina). Altoire. PA-
mentul arabil pAmAnt negru, nisipos, argilos
vAros. Plugul, rarita i grape. IngrAsáminte.
Fof oasele animalelor : Albina, mierea
ceara. Dudul. Viermii de mAtase, mätasea.
Laptele (smentena, untul i brenza). Untura, orele de caligrafie, ci in tot ce se scrie de cAtre
seul (sApun, lumAnári). Lena si pArul (aloe sau
dimie, postav).
www.digibuc.ro
PROURAME
Clasa IV (2 ore pe septämfing). Trimes-
trul I. Foloasele plantelor. Vita de vie. Vinul,
otetul, spirtul (rachiul, tuica). Conservarea
fructelor. null] i conservarea lui (trifoiul, lu-
cerne). Inul i cAnepa. (Ofeiul, pAnza, hArtia).
Foloasele mineratelo, : PAmfintul galben,
-(cArAmida, oale). Nisip, gresie, pietris (sticIA).
Piatra de var i fabricarea varului (tencueala).
CArbunii de pimAnt (lignit si de lemn sau
mangal. Petroleul (pOcura
Intrebuintarea metaletor Fierul (fontA sau
tuciu i otel).Cositorul (tinichee). Arard. (alamS
bronz). Zincul, plumbul, argintut i aurul.
Trimestrul U. Notiuni sumare despre cor-
pul omului. Tubul digestiv i digestiunea.Apa-
ratul respirator si respiratiunea. Aparatul cir-
culator si circulatmnea. Sfaturi igienice despre
hranA, apa de bAut, vestminte, traiul in aer
fiber, munca.
Scheletul. Sistemul cervos si muscular. Sfa-
turi igienice : pericolul alcoolismului i abuzul
tutunuiui.
Trimestrul III. Igiena locuintei. Casa (ex-
punere, luminat, aerisire, incAlzit). EnumA-
rarea cfitorva boale molipsitoare: rAig, anghina,
scarlatina, vArsatul, tifosul (lingoarea), office,-
sfaturi pentru a se felì de ele. Curtea sau
ograda. Sfaturi igienice. Locasurile animalelor.
Intretinerea lor.
Igienct comunei. Paludism.
Revederea generala. Se vor inlAturi amA-
nuntele tehnice.
GALIGRAFIA
Clasa I (In unire cu studiul limbii si al
aritmeticei, fOrl ore deosebite).
In prirnele sAptAmAni, inainte de a se incepe
.scrierea literelor si a cifrelor, se fan exercitiile
pregAtitoare, arAtate in programa limbii ro-
mine. Tratarea fiecarei litere i cifre in parte
se face in modul urmAtor :
1) Scrierea ei pe tablA de cAtre institutor ; 2)
analiza pArtilor din cari se compune ; 3) scrie-.
rea pe plAci de top copiii deodatA dupä tact.
La Inceput numArA institutorul, pAnA cAnd se
deprind scolarii a numArà ei Insisi, Copiii stint
tinuti a aerie mare, simpfu (literele i cifrele
O. nu aibl pArti de prisos), citel (nelipsind nici
o parte din litere i cifre) i sA pAstreze distan-
tele proportionale intre pArtile literelor, intre
l'AnA la CrAciun se scrie numai pe plea ; de
aci in colo, pe hârtie. AtAt place cAt i hArtia
sunt liniate cu 4 Imii: 2 pentru corpurile litere-
lor, 2 pentru litere cu Intindere in sus si in jos.
Regulele caligrafice nu se observe numai In
scolari, intocmai precum regulele ortografice
nu au fi pAzite nurnai tu orele de gramatice. In
 PROGRAME
tot cursul primer, fiecare smiler e dator a vent
la ecoala cu placa, de card se va servi in ciao* la
exercitii gramaticale, la aritmetick etc.
Clasa TI (h ore pe saptarnana). Conti-
tuarea celor invatate in clasa I (Scrierea lite-
relor mici i mari. Scrierea cifrelor arabe si
romane. Se va da o deosebita atentiune literelor
mici; scriere de mici propozitii (sentinte, pro-
verbe, ghicitori dupa model). Tot ce se scrie
trebue sa alba un inteles si sa fie bine priceput
de ecolari.
Iti trimestrul III, scolarii sa se deprindi cu
scrierea pe doua linii, miceorandu-se corpul
scrierii ¡Ana la 3 mm.
Scrierea dupa tact se poate aplica ei in aceastä
Clasa III (2/2 ore pe siptamäni). Aceeae
materie ca in clasele precedente, tratandu-se cu
mai multa insistenta literele mari (capitale).
Clasa IV (/2 ore pe samptarnana). Exer-
citii de scriere pe intervale de diferite maxim!.
pánä la minimum de 2 mm. Se vor da lamuriri
privitoare la grosimea scrierii, la distanta intre
litere, distanta tetra cuvinte, etc.
Observarea I. Cu privire la -scrierea dupe. die-
tat, se se observe a nu se dicte deck subiecte pe
deplin tntelese ei bine cunoscute pcolarilor din
vieatit sau din lectiuni anterioare la diverse o-
biecte. Dictarea nu se face cuvent cu cuventceci
In cazul acesta pcolarii nu ar scrie gendindci
rostind cete o propozitiune Intreage, care se repeta
Intocmai de citiva copii pi apol se apternepe !Ar-
tie. Cilnd o fraze este prea lunge, se desface In
parti mai raid i apoi se scrie dupe regula arelate.
Asupra cuvintelor mai grele din propozitie sau
trine, se atrage atentiunea pcolarilor mai dinainte
de cittre institutor.
DESEMNUL
Clasa I (fail ore separate). Desenmul se
preda in unire cu scrierea i exercitiile de in-
tuitie, in chipul aratat la studiul limbii romane.
Clasa 11 (2/2 ore pe saptamana).Desem-
narea cu mane liberä i linie a liniilor drepte,
verticale i orizontale, dupa o doer* o sarmä,
etc. tinute in spatiu in aceste pozitiuni. Combi-
narea acestor linii in diferite pozitiuni, de
exemplu : piralele, unghlu drept, etc. ca explica-
tiuni ale geometriei.
Exercitii de desemn executate din memorie,
fiträ model. Exercilit de diviziune. Figuri numai
din linii drepte, dupa modele -fäcute din hartii
colorate i lipite pe hartie alba d. ex. un drept-
unghiu, o cruce, un triunghiu, etc.
In trimestrul ultim se vor desemni cu mane
libera obiecte usoare, compuse din linii drepte,
ca echer : teu, caiet, riglä, etc.
Clasa III (5/2 ore pe saptamana). Repetirea-
exercitiilor din clasa II Desemn cu linii curbe
dui:4 o sdrma ori altreva analog, tinut in spatin,
In acelas mod ca in anul precedent.
www.digibuc.ro
127
Combinatiuni de Mill curbe cu drepte, inso-
site de explicatiuni geometrice. Aceste exercitii
se fac la inceput cu mane libera ei in urma cu
rigla i compasul. Exercitii de memorie. Exer-
eitii de diviziune ei de proportiuni. Desemn
dupa figuri combinate din fäsii drepte ei curbe,
toate taiate din hartie colorata i lipite pe bAr-
tie alba.
Clasa IV (2/2 ore pe saptimän1).Repe-
Urea exercitiilor din anul -trecut. Desemnared
cu mane liberä a corpurilor geometrice mai
principale: cubul, cilindrul, ennui, piramida,
etc., insotite de explicatiuni geometrice necesare.
Desernnarea obiectelor uzuale. cu forme ,ase-
manatore cu ale corpurilor geometrice desem-
nate, de ex. o calimark un scaun, 0 use, o do-
nitä, etc.
Exercitii de desemn din memorie.
Desemn dupa ornamente de ipsos cu putin
relief.
CANTU L.
Clasa I 0 II (Cldsa I 4/2, claFa II 5/2 ore
pe stiptib. Anä). Cinturi ttoare, potrivite en
inteligenta ,opiilor, imnul national. Milani
usoare hisericetL
Toate, cel putin 10 la numar pe an, se vor
inväte dupi aux.
Clasa III (/2 ore pe siptamfinä). Can-
tece nationale si bisericesti, asem nea cel pu-
tin 111 pe an.
Clasp. IV (5/2 ore pe saptamilnii). Can .
tece nationale i bisericeeti, uni.gonice i pe
doui voci. Cel putin 10 cantece.
Observare. Durninecile i serbetorile marl, toll
copiii participli la serviciul leturgiei.
GIMNASTICA.
Clasa I (5/2 ore pe siiptämän5).I. Exer-
cilii Intra binci sau afara. a) Exercitii sim-
ple: Intoarcerea capului la dreapta ei la stanga
Aplecarea capului la dreapta Si la stanga. Aple-
carea capului inainte i inapoi. Rotatia capului
spre dreapta i spre stanga. Intoarcerea trun-
chiului la dreapta i la sane.. Aplecarea trun-
chiului la dreapta i la stanga. Aplecarea trun-
chiului inainte si tnapoi. Aducerea bra telor
inainte. Aducerea bratelor Inaoi. Aducerea
bratelor in sus. Aducerea bratelor in jos. Ridi-
carea bratelor lateral in sus, in 2 ei in 4 tim-
puri. Rotatia pumnilor spre dreapta i spre
stanga. Morieca lnainte ei inapoi cu pumnii
b) ExerciAi combinate Ducerea bratului
drept inainte ei a celui stang inapoi i invers.
Aruncarea bratului drept in sus ei a celui
slang inapoi i invers. Aruncarea bratelor
succesiv inainte. Aruncarea bratelor succesiv
428 PROGRAME
inapoi. Aruncarea bratelor succesiv in sus.
Aruncarea bratelor succe-dv In jos. Ridicarea
bratelor prin fata alternativ in sus. Ridicarea
bratelor prin dreapta i prin stânga. alternativ
in sus.
II. Exerci%ii de ordine. Asezarea in linie dup
Asezarea in rand dupa märime. In-
toarcerea la dreapta i la stfinga. Luarea dis-
tantelor pentru exercitii (distanta mica, prin
intinderea bratului drept ; distanta mare, prin
intinderea ambelor brate lateral).
III. Jocuri gimnastice. Pisica i soaricele.
Cine ajunge târziu se odihneste räu.
Clasa II (92 ore pe saptämânä),I. Exer-
ciyii intre band sau afarä. a) Exerci;ii libere
simple : Repetirea exercitiilor din clasa I. Ri-
dicarea i lasarea urnerilor. Ducerea umerilor
inainte. Ducerea umerilor inapoi. Ducerea pi-
cioarelor inainte alternativ. Ducerea picioarelor
Ina* alternativ. Docerea picioarelor lateral
alternativ.
b) Combinate Ridicarea bratului drept la-
teral in sus si ducerea piciorului drept lateral
in afara. Acelas exercitiu cu mane stânga t cu
piciorul stang. Ridicarea bratului drept inainte,
cu ducerea piciorului drept inainte. Acelas e-
xercitiu cu bratul Stang i cu piciorul stang.
Aruncarea bratului drept inainte (cu pumnul
inchis) eu aruncarea piciorului drept inainte.
Acelas exercitiu cu bratul stâng i cu piciorul
stang. Arancarea bratelor inainte cu aruncarta
picioarelor inainte, alternativ, intaius dreptul,
apoi stângul.
Ridicarea bratelor lateral in sps, cu ridicarea
láqarea corpul i pe varful picioarelor, indoind
genunchii.
II. Exercitii de ordine : Repetirea exercitii-
lor din clasa I. Asezarea pe doua hou. Asezarea
pe delta' rânduri. Jumätate intoarcere la dreapta.
Jumätate intoareere la stânga. Formarea cer-
cului. Marsul inapoi. Marsul lateral.
Exercitii de ordine i exercitii libere
combinale cu cantari.
IV. Jocuri gimnastice.
Clasa I I I (4b ore pe sApthmâni pentru
bäeti, 2/2 pentru fete). I. Gimnastica intre
band sau afarä. a) Exercifii libere simple :
Repetirea exercitiilor dejà cunoscute. Indoi-
rea picioarelor inapoi alternativ. Aruncarea
picioarelor din indoire itnainte, alternativ. A-
runcarea picioarelor din indoire inapoi, alter-
nativ. Aruncarea picioarelor din indoire inapoi
lateral. Ridicarea si läsarea corpulut\pe varful
picioarelor. Desfacerea picioarelor lateral.
b) Exerc4ii libere combinate Repetirea
exercitiilor din trecut.
II. Exercitii de ordine.. a) Intoarcerea im-
www.digibuc.ro
prejur: Dintr'o lin;esau rand, alezarea pe -dotal
linii sau randuri. Dintr'o linie sau rand, amen,
rea pe trei linii sau randuri. Dintr'o linie sail
rand, asezarea pe patru linii rfinduri, Intoar-
cerea la dreapta sau la stanga din mars. Juma-
tate de intoarcere _la dreapta sau stânga din
mars. Schimbare I pasului din mars. Pasul aler-
gator (gimnastic).
b) Salturi: Saltul inainte. Saltul inapoi. Sal-
tul lateral cut picioarele unite. Saltul in sus cu
desfacerea picioarelor lateral. Saltul in sus en
desfacerea picioarelor inainte. Saltul in sus cu
incrucisarea picioarelor. Saltul in lungime.
Saltul inainte din mars. Salt lateral din mars.
III. Jocuri gimnastice. Repetirea jocurilor
deji cunoscute. Capra.
Clasa IV (4/i ore pe sAptamana pentru
baeti, 2/2 pentru fete). I. Gimnastica intre
banci i afap. a) Exerci0 de ordine: Rape-
tirea exercitiilor cunoscute 1din clasele ante-
rioare.
b) Exercitii libere : Repetirea exercitiilor
cunoscute. Transformarea din mars a liniilor
in rânduri i viceversa. Marsul in spirall. Lant
gimnastic (mars).
II. Salturi cu obstacole. Salt in sus si Ina-
inte peste sfoara. Saltul in sus si inapoi peste
sfoarä.
III. Exerciyii combinate. Marsuri combinate
cu exercitit libere (miscari ale bratJor, dejà
cunoscute de elevi) si cu salturi. Exercitii libere
si de ordine, combinate cu cantece.
IV. Exerciyii cu bastoane de lemn.
V. Suiri. Sufrea pe prajina perpendicularil.
Suirea pe frânghie.
VI. Jocuri gimnastice. Repetirea jocurilor
dejA cuno9cute.
Bariera (barul). Prizonierul.
MAUL MANUAL
(In scoalele de baieti 2 ore pe saptimani), --
Lucrul manual consta din : impletituri, carto-
naj si lucrari usoare de tamplärie Programo I
pe clase se va alcatui de fiecare institutor Si va
fi supus aprobarii inapectoratului scolar.
MAUL DE MÂNÄ
(In scoalele de fete).
Clasa I. (3 ore pe saptäminä). Exer-
cifii upare cu cro;eta, mifioace (tuluri
sau antredeuri), colti, patrate (carouri), baga-
tele.
uparecu cárlige. Se vor deprinde
bine ochiul pe fatca, ochiul pe dos 0 elasticul
(anal sau doi ochi pe fatA, alternand eu unul
sau doi ochi pe dos).
Invatamántul fiecärui punct sau ochiu se va
face prealabil pe o fasie, ce de asemenea se va
 PROGRAM 129

prezenth la examen, ca i celelalte lucrari exe-
eutate de eleve.
Clasa II (3 ore pe saptämana). Cusa-
turi. Cusätura Inaintea acului, pe margine (pe
muche), tivul simplu l eu gäurele, tighelul,
cerculete, cusatura frantuzeasca, puncte de or-
nament lpunct Incrucisat, punct rusese i lank),
aplicate la rufe simple, ca : batiste, servete, fete
de perne, etc.
Cuseitura au puncte, numita In cruet cu
bumbac colorat, pe canava sau alta panzi cu te-
skull rara ; ca aceste puncte se vor forma di-
ferite desemne, litere, cifre, etc.
Repetirea de exercitii usoare cu
Inainte de a se aplich diferite puncte pe
obiecte, se va face Invätamântul sistematic al
acestor puncte pe o fasie, ce de asemenea se va
prezentà la examen.
Clasa III (5 ore pe saptamänä). Impie-
titura de ciorapi. Elevele trebue sa stie a In-
cepe, a lucra si a termirà un ciorap.
Pentru aaeasta trebue sä tnvete raporturile
de märime ale diferitelor parti ale ciorapului.
Ca exercipi de cusciturd: cimasi de zi pen-
tru copii sau pentru femei.
Elevele vor croi singure, 'Main pe 'Artie si
pe urma pe pang, pärtile ce au trebuinta de ti-
par ca mânecile, plätcile, etc.
Clasa IV (5 ore pe saptamánA). §orturi
de clasa cu plat&
Tesaturi i carpeli de ciorapi i rufe.
Punerea de petec pe pima alba i stoll co-
lorata. (Fäsia de tesäturi si petece se va pre-
zenti la examen). Butoniere.
Rufe en platcä : camasi de noapte sau camasi
bärbätesti.
Ministrul cultelor gi instructiunii publice,
Sp. Haret.

ORAR SAPTAMANAL PENTRU §COALELE PRIMARE URBANE

NUMARUL ORELOR PE SAPTAMINA.

MATERIILE BÁIETI FETE

Clasa Clasa
I II III IV I II III IV

Religiunea 1 2/2(2/2) 1 1/2(2/2) 2 1 2/2 1 1/2(2/2) 1 4/2(2/2) 2 1 2/2

Limba românä:
a) Scrierea si
exercitii gra-
rnaticale 3 (2-1-2/2) 3 3 3 (2+2/2) 3 3
b) Citirea 3 3 3 3 2 2
c) Exercitii de
memorie ... , . 10(6-1-8/2) 10 (6+8/2)
si liberä reprodu-
cere 1 (2/2) 1 1 1 (2/2) 1 1
d) Exercitik de
compunere 2/2 3 3 2/2 2 2
Aritmetica si geo- ,
metria i 5 4 4 4 5 4 4 4
Istoria 1 1/2(212) 2 2/2 3 1 1/2(2/2) 22/2 3
Geografia 11/2(2/2) 21/2 21/2 1 1/2(2/2) 22/2 2 2/2
Exercitii de in-
tui tie 2 (4/2) 1 2/2(2/2) 2 1/2 1 1/2(2/2)
tiintele fizico-
naturale 2 2 2 2
Caligrafia 1 (2/2) 1 (2/2) 1 (2/2) 1 (2/2) 1 (2/2) 1 (2/2)
Desemnul 1 (2/2) 1 (2/2) 1 (2/2) 1 (2/2) 1 (2/2) 1 (2/2)
Cantul 2 (4/2) 1 (2/2) 1 (2/2) 1(2/2) 2 (/2) 1 (2/2) 1 (2/2) 1 (2/2)
Exercitii corpo-
rale. 2 1/2(2/2) 2(4/2) 2 (4/2) 24/2 2 2/2(!2) 2 (i/2) 1 (2/0 4
Lucrul de manä. 3 3 5 5
Lucrul manual In
ateliere 2 cel p. 2 cel p.
Totalul orelor pe
saptämänä 23 23 30 30 26 26 30 30
Not& Lucrul manual se poate face et cu clasele UI 91 IV trapreunate.
www.digibuc.ro 9
130 ' PROGRAM
PROGRAMA DE STUDII
A $COALELOR PRINARE MALE
Sanctionata prin tnaltul decret regal No. tem din 19 Maiu 1903 oi publicalii. in Monitorul Oficial No.52
din 6 hulk+ 1903 oi In Buletinul Oficial al Ministerului No. 212 din 15 lards 1903.
La scoalele cu 2 si 3 inválAtori se va aplica
in diviziunea I programul analitic al clasei I
din programul scoalelor urbane la toate ma-
teriile.
RELIGIUNEA
Diviziunea I. Trimestrul I. Rugaciuni
la intrarea si iesirea din scoalá. RugAciunea de
dimineatd si de searA.
Povestiri morale cu subiecte din vieata
privitoare a buna purtare, curAtenie,
Chita, exactitate.
Trimestrul II. CAntece de stea din cele mai
scurte si simple. Naratiuni despre nasterea, co-
pilAria i botezul Domnului, istorisite de InvA-
látor i reproduse de elevi cu cuvintele lor.
Povestiri morale, cu subiecte din vieata fami-
hark privitoare la datoriile copiilor cAtre
supunere, respect, iubire, recunostintà.
Trimestrul HI. Naratiuni pe scurt despre
intrarea in lerusalim, despre patimile, rAstig-
nirea i Invierea Domnului.
Mtn nostru. Povestiri morale cu subiecte
privitoare la datoriile cAtre frati i conscolari :
iubire, ajutor, emulatiune, amicitie scolarä.
Notä. Tatál nostru se va explicit pe baza poves-
tirilor morale.
Diviziunea II. Trimestrul I. Anul I.
Creatiunea lumii. Cei dintAi oameni. Rautatea
oamenilor i potopul. Turnul Babel. Toate
acestea se nareazA de invatAtor i apoi se rèpro-'
duc de elevi.
Povestiri morale privitoare la bunavointA cA-
tre servitori.
Anul II. Moise
iiesirea din Egipt. Pri-
begirea prin desert. Primirea legii.
LecturA din cartea de citire : Bogatul nemi-
lostiv.
Povestiri morale cu subiecte privitoare la
datoriile cátre bätrAni.
Trimestrul II. Anul I. Nasterea lui Iisus,
fuga in Egipt, lisus in templu, citite de elevi din
cartea de citire, explicate de invAtAtor si repro-
duse de elevi cu cuvintele bor.
Activitatea lui Ion BotezAtorul i botezul lui
Iisus, predate ca i cele de mai sus.
Povestiri morale privitoare la mile de ani-
male.
Avraam.
Anui II. David, Solomon.
LecturA din cartea de citire : sfAtuiri asupra
www.digibuc.ro
lAcomiei; parabola despre puterea rugáciunii ;
istoria vamesului si a fariseului.
Explicarea rugii Domnului, ImpArtitA In cele
7 pärti din eari se compune. lstorioare morale
pe temeiul acelor 7 pArti.
Povestiri morale cu subiecte privitoare la
datoriile bogatilor cätre graci.
Trimestrul III. Anul I. Iosif, boy. Se na-
reazá de invätAtor i pe urrna se reprodue de
LecturA din cartea de citire : parabola Same-
riteannlui milostiv.
Povestiri morale cu subiecte privitoare la
datoriile fatä de aproapele : mile de cei lipsiti.
Anul II. Profetul Ilie.
Lecturii din cartea de citire istoria tfinA-
rului bogat, istoria fiului risipitor.
Povestiri morale ea subiecte privitoare la da-
toriile cátre sAnAtate, cumpätare i bunä stard
(mund, economie i iubirea unei meserii).
DivIziunea III. Trimestrul I. Anul I.
Profetul Daniil.
LecturA din cartea de citire : parabola sernii-
nAtorului, istoria smochinului fArA rod. Poves-
tiri morale cu subiecte privitoare la datoriile
cAtre cele sufletesti ; buna reputatie, onoarea,
luminarea mintii, curajul i rAbdarea in ne-
norocire.
Anul II, Lecturl din cartea de lecturA (ea
In anul I, tr. II, divizia III): despre milostenie,
rugAciune, postire, iertarea greselilor.
Catechism : cele 7 taine.
Trimestrul II. Anul I. LecturA din evan-
ghelii (textul biblic ales si intocmit corespun-
ator scopului, intercalat in cartea de citire):
despre nasterea MAntuitorului.
Catechism : Decalogul, explicarea lui; dato-
rifle cAtre Dumnezeu, cAtre aproapele i cAtre
sine.
Notä. Prin diviziunea I se tntelege chute I; di-
vIzIunea II, clasele II pi III; iar diviziunea Ill,
elasele IV pi V.
Anul li. LecturA din evanghelii (ca in anul
1, tr. II) : despre predica depe munte, explica-
rea fericirilor.
Catechism : Simbolul credintei, explicarea
lui,
Trimestrul HI. Anul I. Catechism: datoriile
atre biserici. cAtre comunA i cAtre patrie ;
datoriile cAtre animale.
LecturA din evanghelii : istoria talantilor §i
lucrAtorii viei.
 PROGRAME
Anul IL Lectura din evanghelii : despre
judecata, moartea i Invierea lui Isus.
Bug Aciunile obignuite la intrare t iegire
se vor cAnM in cor.
Observare. In totl anti Inainte de Criictun se
reaminteete nagterea, copilAria i botezul Dommi-
lui ; lar Ina lute de Pa 91.1 intrarea in lerusalim,
patimile,rftstignirea i Invierea Domnului.
Tot asemenea se va explica pe scurtInsemnftta-
tea flecArei sArbitori mart bisericeati, In prezlua
sitrbAterli.
La bucAtile din vechiul testament se va stärui
mat mult asupra InvAtaturii morale, pe care o
Ilustreazil tlpul caracteristic ales.
LIMBA ROMANI
Diviziunea I. Seiptanicina i (toate orele
saptAmanii). Numele de botez si de familie al
fiecarui copil, numete pärintilor si ocupatiunea
ior, locuinta arintilor, numele fratilor, suro-
rilor i rudelor de aproape.
Orientarea elevilor In spatiu: dreapta, stânga,
inainte, inapoi, sus, jos, in mijloc, deasupra, de-
desubt, aproape, departe. Istorioare prin cari
se invedereaa foloasele invAtäturii. Istorioare
prin cari se aratA foloasele ascultärii si iubirii
de ordine. Istorioare i consilii privitoare la
foloasele curäteniei, la regulate frecuentare a
scoalei, la iubirea pArintilor si la respectul cA-
tre cei mai in varstä.
Numele, insusirile i intrebuintarea lucruri-
or din scoala si a celor mai principale obiecte
din casa parinteasa, din buatarie, curte, gra-
dina.
In cele trei saptcimâni urmatoare se vor
face t xercitii pregAtitoare pentru citire si scri-
ere, tratandu-se paralel
1. Desfacerea propozitiunilor in cuvinte ; te-
derea dreaptA la saris, asezarea plAcii, tinerea
condeinlut de pieta.
2. Desfacerea cuvintelor in silabe; linii sub-
tiri b groase, arlige, bastoane culcate, in pi-
cioare, aplecate la dreapta i la stanga, frante,
impreuna mergAtoare (paralele), continuandu-
se desemnarea de figuri simple atat cu linii
drepte ca o scara, o mask o cumpAnâ de fen-
tana, etc., cat si cu linii curbe.
3. Desfacerea cuvintelor mai intaiu monosi-
labe, apoi cu mai multe silabe, In sunete ; limi
ovate i serpuite, aplicate la cateva figuri
usoare.
Observatiuni 1. Exercitifle enumArate pAnit
aci, se tutelege cA trebue sA alterneze In fiecare
zi unele cu altele (afaril numal de cele dintAI, nu-
mete de botez gi de familia) ; fled In flecare zi, o
istorloarA sau douA, mid cAntAri, deiemnare,
numArare, nelipsind &elate nici cunoscutele mig-
cAri la comandii pentru sculare 91 gedere, miecitri
de brate, etc.
2. Toate raspunsurile la IntrebArile InvAtittoru-
lui vor fl date de elevi Iiimurit, cu voce tare, Insil
Wit a strIgh gi In propozItiuni scurte.
www.digibuc.ro
131
.3. Ca ocazfunea desfaserfl propozitiunilor In cu-
vinte, cuvintetor in silabe, etc., nu se va da
deflnitfunea acestora.
4. Dupe aceste patru septimAni Incep lectille dupil
abecedar, pentru care nu se dA o programa ana-
Mick de oarece Invilátorul trebue sA se tie, lec-
tle cu lectle, de abecedarul Introdus.
Exercilli intuitive. &oat& : Numirea, ob-
servarea í descrierea obiectelor din eta* dia
punctul de vedere al formei, al partilor din cari
se compun, al materialului din care sunt Mcute
si al foloaselor ce aduc (scopul pentru care
sunt Mcute).
Casa fpli rinteasoci: Descrierea obiectelor din
casä (pat, mesa, seaun, dulap, ladi, oglinda, etc.),
din punctul de vedere al formei, al pArttlor din
cari se compun, al materialului din care aunt
formate si al foloaselor ce aduc (scopul pentru
care sunt fAcute).
Comparatia intre scoala i case pärinteasa
(in ce pArti se aseamäua i In ce pArti difer);
compararea catorva obiecte din scoalA cu unele
din case parinteasa.
AnimalPle vAzute la case pArintdasca: pisica
cAinele, etc., comparate intre ele.
Animate de curte caltd, boul, aca, porcul,
gAina, etc., cum suns si ce foloase aduc.
Pontii de grädind parul, prunul
ciresul.
Minerale: creta i sarea.
Fenomene ale naturii : Scurte convorbiri
Meute cu ocaziunea intamplarii celor mai in-
semnate fenomene, precum : nor, ploaie, ceata,
zApadA, gheatä; deprinzand pe copii a observe
ei inii fenomenele, and se ivesc, i a cornu-
nice apoi in clasi cele observate. Nu se va da
explicarea cauzalA a :icestor fenomene.
Imparfirea timpului: ziva, ora, minutul,
sAptännana, luna, anul.
Etasäritul i apusul soarelui.
Exercitii de citire. Citirea se face. rar, ros-
tirea lAmuritA si fare' a strigi.
Explicatiuni potrivite cu priceperea copiilor.
asupra fiecärei buati citite.
Exercitii de scriere si de copiers in clasa..
Formarea de propozitiuni simple despre fiintele-
si lucrurile cunoscute.
Din semnele de punctuatie se va orate :intre-
buintarea punctulu .
Se va ava grija specialä pentuu scrierea co-
recta. Povete igienice cu privire la scris.
Exercitii de memorie i libera reproducere.
Se vor citi din abecedar mici poezii j nara-
tiuni scurte ; ghicitori, intrebuintate ca joeuri
de minte. Invatätorul le explica prin intrebari
rAspunsuri.
Poeziile se Invata de elevi In ciesA pe de rost
sub conducerea Invatittorului. La recItare se va
da o doosebiti atentiune pronuntirii gi mai cu
seam& accentuArii dupti. Inteles, naratlunile se vor
reproduce de elevi cu cuvintele lor, In propozi-
tIuni scurte gi clare.
432 PROGRAME
DIviziunea II. Trimestrul I. Anut I gi
1I.a)Citirea. La bucAtile descriptive se insistA
mai mult asupra citirli curente. Bucatile cu
con tinut moral (istorioare, povete, legende, fa-
bule) ì In deosebi acele ce vor servi ca exerci-
tii de memorie si de reproducere liberA se tra-
teazA In modul urmAtor
I nainte de a se incepe lecture, se face o intradu-
cere menitA a destepta interesul elevilor -pentru
bucata tu chestiune; bucata de citire se divide In
mai multe pri dupA intinderea ei, iar fiecare
parte se explica prin intrebdri i rAspunsuri, se
reproduce de elevi si se reduce la momentul sàu
principal ; pe baza momentelor priecipale, ast-
fel scoase la ivealA, se reproduce intreaga bu-
catä pe inteles si se scoate din ea, and cuprin-
sul bucAtii permite, o povAtuire sau up .recept
moral ;
Nota. BuctItile de lecturii vor fi tratate in car-
tea de citire farit intrebtlri i rezumate.
b) Scrierea, exercitii gramaticale, copieri
compuneri> CopieH din cartea de citire. For-
marea de propozitiuni, ate cAror subiecte vor
fi numele fiintelor si lucrurilor deja cunoscute.
Scrierea acestor propozitiuni de elevi, dupä dic-
tarea InvAtAtorului, avindu-se o deosebitä grijA
pentru or tografie i punctuatie.
Deosebirea subiectului i predicatului in
aceste propozitiuni. Formarea de propozitiuni
ale cAror predicate vor fi starile, lucrArile sau
insusirile deja cunoscute ale fiintelor si lucru-
rilor invätate, cu tendinta de a lArgi cunostin-
tee elevilor prin autarea de noui predicate.
Scrierea lor ca mai sus.
CAtre finale trimestrului, elevii vor incepe a
scrie mai intaiu dup5 carte si apoi fArA carte si
farA ajutorul invAtAtorului, unele din micile
poezii invatate pe de rost.
Din punctuatie punctul. Intrebuintarea lui
se va arAta ocazional la tratarea diferitelor pro-
pozitiuni ;
c) Exercitii de memorie si libera reprodu-
cere. Mici poezii cuprinzend pilde i povete
morale, istorioare In versuri i fabule. Recita-
rea versurilor Sind men.te a cultiva memoria,
invAtatorul va priveghia in scoalA, ca poeziile sA
fie invatate intocmai ; iar din reproducerea ver-
surilor. el va constate felul cum a Inteles i cAt
si-a insusit elevul din cele memorizate. Ca exer-
citli de libera reproducere v or servi mai cu
seamA mici istorioare la prozA i naratiuni.
d) Exercitii intuitive. 1. Greidina.Márul,
prunul, nucul, vita de vie, fasolea, ceapa, varza,
sfecla, castmvetele, pepenele. Compararea lor
grupArile ce se pot face.
2. Animalele domestice. Cdinelc, pisica,
calul, bout, oaia, porcul, getina, curca, getsca
si rate ; cum Runt, cum trAesc, ce foloase aduc.
Compararea i gruparea lor.
www.digibuc.ro
3. Omul. Partite cari alcAtuesc corpul omu-
lui capul, trunchiul, picioarele, mainile. Enu-
märarea simturilor. Exerciterea lor distinge-
rea colorilor, distingerea intre sunet i sgo-
mot, cald i rece ; esprit i neted ; usor i greu ;
vartos i 'male ; dulce, amar, ecru si sArat.
Not& Sublectele tiparite en Mere mai mid
nu se vor luà ca tipuri aparte de descriere, ci se
vor compara numai cu cele precedente lor.
Trimestrul Il. Anul I gi. II.a) Citirea. Se
tinde din ce in ce mai mult la citirea curentA
cu inteles. Explicarile date bucAtilor cu con-
tinut moral si in deosebi acelora cari stint des-
tinate a servi drept exercitii de memorie
liberA reproducere, se vor lArgi tot mai melt.
Cu privire la tratarea acestor beep, se ve
urma ca In trimestrul I.
b) Scrierea, exercitii gramaticale, copier
din cartea de citire si compuneri. Elevii vor
continua a scrie din memorie unele din cele
mai usoare poezii invItate si a face simple noi
tAH in scris asupra asemAnärilor si
diferentelor fiintelur i lucrurilor cunoscute.
Pe baza bocAtilor de citire si a' exemplelor
alese de invAtAtor, se vor deprinde elevii a cu-
noaste : substantivul. adjectivul si verbul.
Din pun tuatie : virgule, numai ca Intrebuin-
tare ocazionalä.
c) Exercitii de memorie i ltherä reprodu-
core. Pe Mega eitercitiile de memorie din tri-
mestrul I, se vor mai invAta proverbe, menite a
servi ca infatArninte si imboldiri pentru vieata
activA i onesta.
Ca exercitii de liberA reproducere servesc di-
feritele bucAti de lecturA, naratiuni i istorioare
In prozä. precum acele legende istorice cari
nu UrmeazA a fi invatate pe de TM la studiul
istoriei.
La exercitiile de memorie t liberA reprodu-
cere, se va insista ca rostirea sA fie limpede,
accentuarea justA, dupA inteles, i frumoasii,
fiindch numai astfel se va inlesni i deslegarea
liwbii elevilor, pe Lang cultivarea imagine-
tiunii i priceperii lor.
Exercitii intuitive. Peidurea stejarul,
fagul, bradul Lupul, vulpea, ursul, iepurele, ca-
prioara.
Balta gi stuftgul: Rata sAlbaticA, getsca sea-
baticd. VAnAtoarea i timpul de vAnare. Vrabia,
retndunica, privighetoarea. Gioara, uliut,
cucuv eaua.
Trimestrul III Anul I gi II. a) Citirea.
Se tinde din ce in ce mai mult la citire cu-
renta i ca Inteles. Explicirile date bucatilor
cu continut moral, si In deosebi acelora cari
sunt destinate a servi drept exercitii de me,-
morie si liberA reproducere, se vor lArgi tot
mai mult ; se va urn* cu privire la tratarea
acestor bin Ali, intocmai ca in trimestrul L
Se adaugA cA in acest trimestru materia va fi
 PROGRAME
mai variatá si intelesul bueätilor citite- se va
Fad tot mai mult pe seama dot sub
conducerea invätätorului.
b) Scriere i exercitii gramaticale. Co-
pierea si dictarea dupá cartea de citire. Desvol-
tarea exercitiilor din trimestrele precedente.
Descrierea flintelor i lucrurilor. Pe baza bu-
cätilor citite si a exemplelor alese de invätätor,
se vor deprinde elevii a cunoaste : verbul, cele
trei timpuri principak ale verbului si pro-
numele.
Din punctuatie : semnul Intrebäril si al stri-
gärii, numai ca intrebuintare ocazionalä.
0) Exercita de memorie i liberd reprodu-
cere. Pe angd exereitii de memorie din tri-
mestrele precedente, se vor inyátd pe de rost,
In clasá si Impreunfi cu Inválátorul, poezii eroice
nationale i naratiuni In pro* unele i altele
distribuite pe roluri, cdnd cuprinsul se potri-
veste pentru o asemenea distribuire (deciamatia
mimica sunt oprite).
Ca exercitil de liberä reproducere servese
bucätile de lecturd, poeziile mai lungi, diferitele
naratiuni ì istorioare in prozà, precum si a-
cele legende istorice cari nu urmeazá a fi In-
vätate pe de rost la studiul istoriei.
La exercitiLle de memorie i liberä reprodu-
cere se va insista ca rostirea sä Re limpede,
accentuarea justä, dupá inteles, i frumoasà,
fiindca numal astfel se va Inlesni i deslegarea
limbii elevilor, pe lingd cultivarea imagina-
tiunii si priceperli kr.
Exercitii intuitive. Lunca i crtingul. Sal-
cia, mácesul.
micqtina. Sarpele, broasca,
barza. Crapul, stiuca, racul, lipitoarea. Se va
spune cum sunt, cum träesc i ce foloase sau
pagube aduc. Compararea i gruparea kr. Pee-
cuitul i timpul de pescuire.
Melcul, läcusta, albina, vespea, pdiajenul.
Cum sunt, cum trdesc, ce foloase sau pagube
aduc. Compararo i gruparea bor.
Plante otrtivitoare : Cucuta, laurul, màsà-
Ian
Plante medicinale : Musetelul sau românita,
isma sau minta si coada soricelului.
Ctimpul : Sulfina, trifoiul.
Observare. Compunerile. In numfir de onse pe tri-
mestru, se vor lucrá In clad( sub privegherea In-
vátátorului. In &care trimestru se vor de mai
multe teme de lucrat acase. In scopul aplicàrii gi
exerciterii regulelor gramaticale Invetate.
Temele vor fi cat se poate de scurte; jar nu-
márul lor, proportional cu timpul disponibil. In-
velatorul va ceuta se nu repeasce prea mult co
pillar din timpul area de ocoali, necesar liberli
lor desvolterl.
Temele date pentru acase trebuesc se Be pre-
cedale de alte lucreri snaloage. In timpul orator
de clasi, Inlesninclu-le astfel executarea lor. Toate
compunerile oi temele se vor corectit au deamk-
nuntul de Inválátor.
www.digibuc.ro
133
Diviziunea II I. 1 Trimestrul I. Anui 1
Citirea. Se aleg bucäti de lecturá
niai intinse si mai variate, cuprinzdnd descrieri
ale regiunilor mai rrumoase din lard si bucati
literare cu subiecte din istoria nationald. Inte-
lesul se lasd tot mai mult pe seama elevului,
desl sub conducerea kvätätorului. Citirea va fi
sigurá, coned i expresivd. Modul de tratare
al bueätilor de citire ea la divizia II;
b) Scrierea i exercitii gramaticale. Scrie-
rea dupà dictare. Prescurtiri din cele citite.
Expuneri in scris asupra escursiunilor fácute.
Incercári de epistole familiare.
Pe baza bucátilor de lectUrä si a exernplelor
aduse de Infátátor, se vor deprinde elevii a cu-
noaste : substantivele proprii i comune; nu-
märul si genul substantivelor, adjectivelor
pronumelor ; artieularea ubstantivelor si ad-
jectiv elor.
Din punetuatie, ocazional : doui puncte.
c) Exercilii de memorie i liberä reprodu-
cere. Poezii didactice, descriptive (pasteluri)
poezii lirke scurte. Poezii eroice nationale,
recitári impärtite pe roluri. Cele scurte se In-
vatä in clasd ca exercitii de memorie ; iar poe-
ziile mai lungi se explicä i servesc ea exercitii
de liberä reproducere. Fabulele, parabolele, bas-
mele, aleo oriile, dialogurile, etc., mai ales cele
intdmpinate In cartea de eitire, precum
seurte notite biografice, asupra autorilor poe-
ziilor Invätate, servesc numai ca exercitii de li-
bend' reproducere.
pentru exercitii de memorie, cdt si pen-
tru cele de liberd reproducere, servese normele
arätate la divizia II.
Trimestrul II Anul I fi II.a) Citirea. Se
aleg bucäti literare cu subiecte din istoria na-
tionali, balade, fabule, etc. Citirea va fi sigurá,
corectä i expresivä. Modul de tratare ca la di-
vizia II;
b) Scriere i exercitii gramaticale. Desvol-
tarea din ce in ce mai mult a exereitiflor din
trimestrul I.
Pe baza bucätilor de citire si a exemplelor
aduse de InvItAtor, se vor deprinde elevii a cu-
noaste prontimele personale, propozitiunea des-
voltatá ca atribut si compliment.
Nota. La complimente se va sterul nurnal ea-
se-oi deit searna bine de serviclul pe care II.,
fac salt lemurfrea pe care o aduc diferítele felon
de complimente, WA a Insist& asupra numirilor
ce ele poarte.
Din punctuatie se va tratd ocazional : punc-
tui-virgula. Limurirea dificultätilor ortogra-
fice pilo exemple aflate In exercitiile orto-
grafice.
.(Se va observa ortografia Academiei).
A cordurile in general.
134 PROGRAME
c) Exercitii de memorie i li r erä reprodu-
care. Aceeas materie ca in trimestrul L
Trimestrul III.a) Citirea. Se aleg bucìi
literare cu subiecte din istoria nationall, des-
crieri de regiuni frumoase din tarii si din OH
sträine, precum i bucAti In cari se descriu in-
dustride cele mai insemnate dela noi ; de ase-
menea balade, cu deosebire nationale. Se insistä
asupra citirii corecte, curente si expresive.
b) Scriere i eirercitii gramaticale. Copiere
dictare. TransformAri de diferite genuri de
poezii In prozä. Compozitiuni prin imitatiune
dupa bucAtile citite in clasà.
Descrierea escursiunilor fkute de scolari im-
preunä cu invatatorul lor. Exercitii practice
pentru faceri de scrisori de tot felul : ciitre pl-
rinti, frati, surori, rude, amici, superiori, de
urAri, de multumiri, de afaceri, etc. Chitante,
inscrisuri, contracte, petiii, anunturi, tele-
grame. Toate aceste compuneri se lucreazä de
elevi in ale* dupa ce mai Intâiu invätAtorul va
fi dat toate indrumärile necesare. Observarea
erorilor din compunerile cercetate de invätätor,
In afarA de orele de clash', se face inteo ora
specialä in fiecare sAptämânä.
Pe baza bucätilor din carte t de lecturä, pre-
cum si a exemplelor aduse de InvätAtor, se vor
deprinde elevii a cunoaste Deosebirea frazei de
pro pozitiune. CVerbu I, cfind se serveste ca predicat
si cänd nu serveste ca predicat, ca pregâtire
pentru cunoasterea propozitiunilor din fratA).
Cunoasterea propozitiunilor principale si a
celor secundare.
Revederea generalâ a cunostintelor gramati-
cale mai insenanate dobandite pâuä aci.
Punctuatiunea.
c) Exercilii de memorie pi liberä reprodu-
cere. Poezii eroice nationale, servind ca ilus-
tratiuni la invAtämäntul istoriei patriei. Poezii
lirice, ode, imnur., balade. Recitare pe roluri,
de eke ori cuprinsul buatii se potriveste pen-
tru o asemenea distribuire. Scurte notite bio-
grafice asupra autorilor poeziilor invAtate. Pro-
verbe desvoltate si explicate de invAtAtor, prin
istorioare reproduse de elevi sub privegherea
sa. Maxime din cari reies consecinte morale pen-
tru vieata practicA, prin faptul ca servesc drept
titluri de istorioare pregAtite i potrivite de in-
vItätor la anume imprejurAri, i cari sunt apoi
reproduse de scolari cu cuvintele bor.
Not& In tot cursul anului Se vor exercite co-
piii a gas! cuvinte de aceeap familie. Nu se vor
prede felurile de exprimare ale pärtilor propozl-
tiunii, felurile complimenteler circumstantiale, nici
felurile propozitiunilor principale pi subordonate.
Se va distinge Irma: grape subiectului, a predica-
tului pi a complimentului.
ARITMETICA SI GEOMETBIA
Diviziunea I. Trimestrul I. Tratarea in
mod intuitiv a numerelor 1, 2, 3, 4 pi 5 ; scrie-
www.digibuc.ro
rea numerelor dela 1-5. Numárarea dela 1-5
inainte si inapoi Compunerea i descompune-
rea in mod intuitiv si oralu a numerelor dela
1-5 ; comparatia bor.
Cele p itru operatiuni cu numerele dela 1-5
cu rezultatul Ora la 5, mai intAiu oral si apai
In scris.
Trimestrul II. Tratarea dup5 norma de mai
sus a numerelor doe Cifra 0 i numärul
10. Numárarea dela 1-10 Inainte pi inapoi.
Compunerea i descompunerea in mod intuitiv
pi oral a nutnerelor dela 1-10. Nurnärarea din
2 in 2, din 3 in 3, etc., inainte pi inapoi.
Cele patru operatiuni cu nunaerele dela 1-10,
mai intäiu oral *i apoi in saris, atit cu numere
concrete cat i cu numere abstracte, cu rezul-
tatul pänä la 10. Comparatia numerelor dela
1-10, prin diferentá pi cat.
Exercitii pi probleme orale, mai intaiu cu
numere concrete pi apoi cu numere abstracte,
in cuprinsul numerelor dela 1-10.
Exercitii pi probleme scrise cu aceleapi nu-
mere.
Notiunea de jumätate.
Trimestrul Ill. Numerele dela 10-20, tra-
tate dupä norma de mai sus. Numärarea dela
1-20 inainte pi inapoi. Numärarea din 2 in 2,
din 3 in 3, etc., dela 1 pana la 20.
Cele patru operatiuni, oral pi in scris, cu
aceste numere, intru cât restul e mai mic de
cfit 20.
Notiunea de 10 ca tot. Numärarea .cu zecea
consideratä ca o unitate noui. Exercitii pi pro-
bleme orale pi scrise in cuprinsul numerelor
dela 1-20.
Notiunea de sfert.
Exercitii intuitive cu metrul, leul pi litrul,
firá multiplii pi submultiplii lor.
Observare. In predarea numeratiel, invatato-
rul va utilize. aparatele cele mai simple, cari pot
fi puse la indemAna fiecirui eler, ca: betipeare
(pAnA la 10, mAnuchiuri de ate 10 betipoare, cAnd
se ia zecea ca unitate), mapina ruseasaft a lui Ti-
lich, etc. Aparatele complicate sunt nepractice. Ca
milloc de intuitie, InvAtátorul se mai poste folosl
de puncte, linii, etc., pe tablft.
Diviziunea I1. Trimestrul I. Anul I
0. II. Repetirea operatiunilor fundamentale in
cuprinsul numerelor dela 1-20. Formarea pi
scrierea numerelor dela 20-30.
Diverse numaräri in cuprinsul numerelor
dela 1 la 30 Inainte pi lnapoi. Compunerea pi
descompunerea in mod intuitiv pi oral a nume-
relor dela 1-30.
Cele 4 operatiuni, mai intai oral pi apoi in
scris, cu numerele dela 1-30, cu rezultatul
ping la 30. Comparatia acestor numere. Exer-
citii pi probleme orale pi in scris.
Tratarea dupa ace ap normä a numerelor
dela 30-40, 40-50, 50-60, 60-70, 70-80,
80-90, 90-100.
 PROGRAME
Exercitii i probleme orale i in scris. Tab la
lui Pitagora. Sistema numeratiei decadice a nu-
merelor intregi pang la 100.
Trimestrul IL Anul I 0 II. Sistema nu-
meratiei eu numere intregi Ora la 1.000. Adu-
narea, scAderea, inmultirea si impärtirea cu
numere intregi, in cercul numerelor dela '100
la .0 )0.
Proba adunärii si a scäderii. Exereitii si pro-
bleme.
Trimestrul IIL Anul I 0 II. Sistema nu-
meratiei cu numere intregi, panä la 7 cifre,
Adunarea, scaderea, inmultirea si impArtirea
in acest cerc de numere, mai intaiu dela I la
10.000 si apoi pard la milion. Exercitii i pro-
bleme cu rezultatul Oat la un milion.
Metrul de lungime i litrul, tratati intuitiv, cu
multiplii lor. panA la kiometru i hectolitru in-
clusiv. Leul i kilogramul, numai ea unititi de
mäsurä .
Revederea generalA a materiei.
Observare. In toi cursul anulul se vor face
exercitli de calcul oral.
Cu privire la exercitil l probleme, caietul res-
pectiv at elevului va trebul sá contind la sfdreitul
anulul ecolar cel putin 20 probleme, Monte in
clasti ei corectate de Inviltator. Caietele vor fi
pdstrate de Invdtdtor, spre a fi prezentate la in-
spectii ei examene.
Divitiunea I I I. Trimestrul L Anul I.
Multiplii metrului liniar, litrului, leului i gra-
mului.
Notiunea de fractie zecimalä.
Scrierea si citirea fractiilor zecimale. Zero
la sfarsitul numerelor zecimale.
Adunarea i scilderea numerelor intregi si a
celor zecimale. Proba adunärii si a scäderii.
Probleme in cari sA intre numai multiplii
submultiplii cei mai obisnuiti.
Volum, suprafata, linie, unghiu i punct.
(Explicatia facutii pe cub si riglä).
Probleme din vieata practica, cu debsebire
asupra numerelor ce reprezintA lungimi capa-
citati si valori.
Anal II. Multiplii i submultiplii metrului
liniar, litrului, leului i gramului.
Notiunea de fractie zecirnalä.
Scrierea i citirea fractiunilor zecimale. Zero
la sfarsitul numerelor zecimale.
Adunarea i scäderea numerelor intregi
zecimale.
Proba adunArii si a scAderii. Probleme din
vieata practicA, in care sä intre numai multiplii
submultiplii cei mai obisnuiti.
Trimestrul II. Anul 1. Mutarea virgulei. In-
multirea numerelor intregi i zecimale.
Cunoasterea figurilor plane : pätrat, drept-
unghiu, paralelogram, romb. trapez, triunghiu,
poligoane, poligon regu,at, eircumferinta
cerc, echerul, raportorul si compasul.
www.digibuc.ro
135
MAsuri de suprafata unitatile de suprafall.
Aflarea suprafetelor plane cunoscute ; patrula-
tere, triunghiu, poligoane.
Lungimea circumferintei. Suprafata cercu-
lui. Exercitii i problenie.
Anul II. Mutarea virgulei. Inmultirea im-
pArtirea numerelor intregi i zecimale.
Fractii ordinare. Fractil mai mici decat
unitatea, egale cu unitatea. Numere intregi in-
sotite de fractiuni. Prefacerea in forma de frac-
tfi a numerelor intregi si a numerelor intregi
insotite de fractii.
Scoaterea intregilor din fractii mai mari de
cat unitatea.
Exercitii i probleme cu aplicare la trebuin-
tele vietei practice.
Trimestrul III. Anul I. Impärtirea nume-
relor intregi i zecimale.
Proba inmultirii si
Corpuri geometrice cubul, paralelipipedul,
prisma, piramiaa, cilindrul, conul i sfera.
Masurarea suprafetelor prisnyi i cilindrului.
Exercitii i probleme cu aplicare la trebuin-
tele vietei practice.
Unitäti de volum. Volumul cubului, al pris-
mei, al clasei. Volumul cilindrului.
Numeroase probleme din vieata practicä.
Revederea generali a materiei.
Anul II. Transformarea fractiilor ordinare
in zecimale. Proprietätile fractiilor ordinare
(ce se intamplä cu o fractie, cand Ii inmultim
numArätorul sau numitorul).
Regula de trei simplA, de dobandà si de aso-
ciatie, toate prin reducere la unitate.
Numeroase probleme din vieata practicA.
Revederea generalA a materiei din amandoi
anii.
Observare. Lectiile de aritmeticii vor merge
paralel cu cele de geometrie. flegulele se vor
scoate din rationamente ueoare, calcul oral pre-
cedAnd pe cel in serfs, In exemple upare el po-
trivit alese.
Numdrul minim al problemelor din caletul ele-
vului, corectat i pistrat de Invfittitor, va fi de 20.
ISTORIA
Diviziunea II. Trimestrul I. Arita I.
Legenda lui Negru-VodA. Legenda lui Dragos-
VodA. Condeiele lui Von.
Anul Il. Legenda vietii de pescar a lui Pe-
tru Rares. Mihai i caläul.
Trimestrul II. Anu/ II. Legenda cetätii
Neamtu. Movila lui Burcel. Aprodul Purice.
Anul II. loan Corvin i corbul. Legenda
mAnAstirii Arges. Preda Buzescu.
Trimestrul III. Anui I. Legenda mànàstirii
Putna. Dumbrava Rosie. Sobieschi
136 PROGRAME
Anul II. Horia i Closca, Tudor Vladimi-
rescu. Legenda intemeierii Romei.
Observare. Pentru toate legendele, ce urmeazii
a se trata In divizia If, avein poezii frumoase
sau buctiti In proza, precum:.Sobieschi si 'fifteen.
de Costache Negruzzi, etc. Ca exercitii de memo-
rie nu vor servl decat cel mutt don& din legen-
dele prevdzute la Cesare trimestru i acestea la-
sate la alegerea invattitorului ; celelalte au Visa a
servi ca exercitii de libera reproducere. La po-
vestirea acestora din urma Invatatorul se va sill
sá tntrebuinteze cat mai des cuvinte i chiar ver-
surf alese din cuprinsul acestor legende cRite in
ea* insistand ca i elevii sä le reproduca tot
astfel.
Not &In cartea de citire unele legende vor ff
tn prozii, tar altele tn poezie, fári laici o explica-
thine.
Diviziunea II. Trimestrul I. Anal L Ca-
rol I, RegeleRomaniei. RAsboiul pentru indepen-
denta. Alexandru I. Cuza. Unirea Principatelor.
Scurti privire retrospectivaasupra istoriei celor
doua principate (intr'o singura lectiune). Le-
genda intemeierii Romei. Romanii i Dacii.
Anul IL Dacia si Dach, Traian si Decebal.
Rasboiul dintre ei. Colonizarea Daciei. Para-
sirea Daciei. Nasterea poporului roman. Nava-
lirea Bulgarilor. Imparatul Ionitä. Nava 'Urea
Ungurilor, Intemeerea principatelor. Alexandru
Basarab.
Trimestrul II. Anul I. Dacia si Dacii. Traian
Decebal. Rasboaiele dintre ei. Colonizarea
Daciei i starea Daciei sub Romani. Nasterea
poporului roman. Provinciile locuite de Romani.
Nava Brea barbarilor. Radu-Negru. Dragos-
Voda. Mircea-cel-Mare. Alexandru-cel-Bun.
Ana/ IL Petru Rams, Ion Voda cel Cumplit.
Matei Basarab i Vasile Lupul. Constantin Bran-
coveanu. Dimitrie Cantemir. Pierderea Buco-
vinei. Revolutia lui Horia, Closca i Crisan. Pier-
derea l3asarabiei. Ocupatia ruseasca.
Trimestrul HI. Anul I. Vlad Tepes-. Neagoe
Basarab i Duamna Despina. Faptele, rAsboaiele
moartea lui Stefan-cel-Mare. Mihai Viteazul.
Fanariotii. Tudor Vladimirescu. Revolutia dela
1848 in Transilvania. (Avrarn Iancu).
Anut II. Gheorghe Lazar i Asachi. Revo-
lutia din Muntenia si Moldoi a (1848). Barbu-
Stirbei i Grigore Ghika. Tractatul de Paris.
Alexandru I. Cuza. Unirea Principatelor. Secu-
larizarea averilor manastiresti si Improprieta-
rirea taranilor (M. Cogalniceanu).
Carol I. Rasboiul in ependen-tei. Grivita.
Plevna. Proclamarea regatului. Starea actualä
a regatului Romaniei fata cu trecutul.
Observiiri.1)Legendele cunoscute din diviziunea
II servesc ca punct de plecare pentru lectiunite
respective din diviziunea III.
2) Cand se tntálneste in cursul istoriei un po-
por, cu care Romanii vin pentru prima ()lira in
contact, trivatatorul va arath tara unde triteste
acel popor, va descrie obiceiurile sale si va nara
pe setrt rolul acelui popor lo lume.
www.digibuc.ro
3) Pentru ca tot ce s'a tnvatat sit fie mereu
prezent tn constiinta scolarilor, se vor pune re-
gulat, la tnceputul flectirei ore de istorie. Intre-
bitri asupra celor invatate pand In acett zi. Aci nu
e vorba de a deprinde pe copii si povesteascii, ci
de a obtine dela ei rfispunsuri scurte si precise.
4) Invatatorul este dator sá arate pe harti lo-
cut evenimentelor.
5) In ambil ani ai diviziunei III se va face, la fi-
nele fiecarui trimestru, o lucrare In scris,ca exer-
citiu de compunere, asupra unui subiect istor ic
tnvfitat, fil,Andu-se mai Intaiu cuvenita pregittire
a acelet lucrári.
6) Faptele i persoanele mai importante din
istoria patriei se va cduta a se ilustra prin poezii
eroice si nationale.
7) In ajunul zilelor tnsemnate nationale, ca 24
Ianuarie, 10 Main, 28 Noemvrie, etc., Invatittorul
flecarei diviziuni e obligat a trata faptele istorice
respective.
Notei. Din Invdtamantul civic se vor preda tn
legaturit cu Domnitorii sau cu evenimentele mai
tnsemnatd, legue i tntocmirile Statului, cari li
au origina in timpul domniei lor sau a eveni-
mentelor respective. Spre exemplu: la 'Regale
Carol I. se va vorbl despre Constitutie. La .Ion
Vocid. cel Cumplit., despre Wire, armele de pe
atunci, flnante, etc. La Unirea Principatelor.,
despre divanuri. La nItitsboiul independentei.,
despre serviciut militar de astäzi, In report cu
recrutarea din trecut, despre organizarea ostirii
etc., La nOcupatia Ruseascas, despre Regulamen-
tul Organic. La .Fanarioti., despre sistemul de
biruri si de judecatá de pe atunci si eel de astdzi.
La epoca nationali se vor amintl prinipalii
bárbati eari au contribuit la redesteptarea con-
stiintei nationale, ca: Veniamin Costaki, Eliade Rd-
dulescu, C. Negri, Anastasie Panu, Alexandrif etc.
GEOGRAFIA
Diviziunea II. Trimestrul I. Auld I 0
LI. Exercipli de orientare. Punctele cardinale
pe cer i pe peretii clasei, pe tablA s,i pe placi.
Plantol ciasei.
Peanut coalei. (Schita locului pe tabla i pe
plan°. Imprejurimile scoalei curtea i gradina
(schita pe tablä i pe placi).
Casele i locurile din vecinatatea scoalei.
Casa peirinteascd. (In ora de citire sp tra-
teaza din cartea de lectura bucata relativA la
vieata de familie). Stradele ce leagi scoala cu
douA, trei puncte mai cunoscute ale loca
0 escursiune geograficA in sat, cu scopul de a
da copiilor notiunile elementare de stradA,
piatk relief, rail, etc.
Satut. Cateva strade principale. Cateva din
cele mai insemnate clAdiri publice. Se va de-
semna o schità de plan a satului, cuprinzand
strade, clAdiri si piete. Locuitorii satului duid
nationalitate religiune. Ocupatiunea locui-
torilor. (Aceste notiuni se trateaza in acelas
mod ca i bucAtile de intuitie din cartes de
lecturA).
0 escuniune geografica gall din sat, cu
scopul de a completà notiunile de relief, ape,
precum si de a vedea un targ sau oras, daca este
in apropiere.
 PROGRAM
Oraful. Diferenta intre un sat si un ores.
Ocupatiunea locuitorilor din oras.
Comuna i, ceitunul, Comuna rnraI i co-
muna urbanä. Cátunul. Organizarea comunei.
Primarul, consiliul comuual ì judecatoria co-
munalä. Productele mai insemnate ale comunei,
Buc liti respective din cartea de citire.
Imprejurimile comunei: Cateva din satele
vecine, pozitiunea lor i &Site de comunicatie
respective.
Trimestrul II. Anu/ I. Repetirea celor in-
rapt in trimestrul I.
Plasa. (Trecerea de!a notinnea de comunä la
cea de plasa). Marimea i hotarele plasii in care
se afiä scoala. Relief si ape. (Invätätorul nu se
va servi de cifre, cari nu pot reprezenta o
icoana reala pentru copii, ci va intrebuinta
comparatiunea, dându-le ideea maxima :
mai mare deck comuna de atâtea oricc).
Comunele principale din plasä. (Nu se vor
cità deck acele comune cari se disting prin
productiuni mai insemnate sau neobisnuite in
toate comimele ca : saline, pacura, etc., sau prin
vreo insemniltate istorica; urme de cetäti.
cfimpuri de bätae, sau prin balciuri mari cari
se tin acolo, etc.). Resedinta pIáii. Subprefee-
tura i judecatoria de pace.
Revederea i completarea celor mai esentiale
notiuni geografice, ilustrate prin desemnuri, si
anume: ses. deal, colina, munte, pas (treca-
toare), vale, podis, isvor, ran (cu notiunea de
mal drept si slang), iaz, Jac. (Se va insisti de
preferintä numai asupra acelora din aceste ele-
mente cari se gasesc In plash' sau judet). Bucä-
tile respective din cartea de citire.
Anul II. Repetirea celor invatate in tri-
mestrul J. Plasa. (Trecerea dela notiunea de
comunä la cea de plasä). Marimea ì hotarele
pläsii in care se afla. scoala. (Notiunea de mä-
rime se va da prin comparatin, ca i in anul I,
trimestrul II . Resedinta plàii. Trecerea dela
notiunea de plasa la cea de judet. Märimea si
hotarele judetului. (Asemenea prin comparatie).
Capitals judetului.
Revederea i completarea celor mai esentiale
notiuni geografice, ilustrate prin desemnuri
anume : yes, deal, munte. pas (treatoare), vale,
podis, izvor, ran (cu notiune de mal drept
sting), iaz, lac, mare, golf, insula, peninsula,
cap, istm, oras, sat, drum, visa. Se vor de-
prinde elevii a recunoaste aceste elemente i pe
hart& prin ajutorul legendei. Vor fi obisnuiti
apoi sa le reprezinte prin linii simple, dupä mo-
delul din p&vätuitor. Dupá ce se va obtine in-
terpretarea textului, prin ajutorul legendei,
elevii vor face deprinderi de citire pe o harta
mutä, artistic compusa, pe care vor figura toate
elementele de mai sus.
Aceste notiuni pregatesc elevii pentru studiul
Rominiei si al Europei.
www.digibuc.ro
137
Notiunea de farei. Trecerea la notiunea de.
tar& prin recapitularea cunostintelor dejà do-
bandite.
Generalitäti asupra Romeiniei. Configuro-
tia tarii. Hotare. Elevii vor executit o harta ie-
dusá atAt cit se poate ateza pe ea : zona munti-
lor, apele ce formeaza hotarele Rominiei, coas-
tele marei i liniile conventionale prin cari se
desparte Romania de Wile vicine.
Relieful solului. Impartirea României in re-
giuni naturale i anume : regiunea muntilor, a
dealurilor i a esurilor, conturul acestor re-
giuni. La regitmea muntilor se vor mentiona
vfirfurile mai insemnate Paringul, Omul
Caraimanul, Ceahlaul i Piatra-Rosie ; precum
treckorile mari : Varciorova, Lainici, Cii-
neni, Predeal, Oituz i Burdujeoi.
Fiecare regiune se va conturà cu liniute de-
grosimi diferite, spre a se deosebi una de altai
Vái (ape). Dunärea bratul principal. Oltul,
Siretul, Putna Milcovul, Prutul. Coastele
marei, arätänd numai conturul prin Unit sim-
ple, fära nici un detaliu.
Trimestrul III. Anul I. Trecerea dela
notiunea de plaiä la cea de judet. Desemnarea
judetului. Marimea i hotarele judetulud. Relief,
ape. PlAsile judetului, arátandu-se numai mar-
ginile i resedinta bor. Or +se in judet. Princi-
palele cal de comunicatiune ale judetului. Prm-
cipalele ocupapuni ale locuitorilor din judet,
agricultura, industria i comertul.
Capitala judetului. Autoritäti judetene : pre-
fectura, tribunalul, revizorul scoter. Bucitile-
respective din cartea de citire.
Anu/ Impartirea Romaniei in : Roma-
nia din dreapta Oltului, Romania dintre Olt $ i
rausorul Milcov, Romania dintre Milcov si Prut
si Romania Transdanubianä. (Numirile: Oltenia,
Muntenia, Moldova si Dobrogea se vor intre-
buirrta numai ca numiri istorice). Se va face
o schitä a Romaniei, in care vor figura aceste
patru regiuni.
Romania din dreapta Oltului.Impeirfirea
administrativei a acestei pâri. Judetele Cis
capitalele Thr i cateva din localitátile renumite
(daca sunt).
Se va face o schita a Rominiei din dreapta
Oltului, pe care va figurà impartirea adminis-
trativä a acestei regiuni.
Romania dintre Olt si Milcov. România
dintre Milcov i Prut Ø Romeinia T ransda-
nubiand, Aceste din urma trei regiuni se vor
trata (pe scurt) ca si Romania din dreapta O'-
tului.
Sinteza intregei Rorneinii. Principalele sub-
impärtiri fizice: munti, dealuri. sesuri
principale. Judetele cu capitalele lor. Prodoc-
tuni. Se va exercita o schità a intregei täri, pe
-138 PROGRAME
-care vor Agurà numai muntii, dealurile i väile
,principale cu raurile ce le uds.
Revederea generalä a materiei.
D Iviziunea I I I. Trimestrul L Anul I.
Notiuni introductive. Deprinderi cu elevii la
reprezentarea ai mai ales la recunoaaterea ele-
mentelor ce contine o harti ca : munte, deai,
ran, sat, drum, balti sau lacuri. Se va cauta a-i
obisnui de a le recunoaste pe manual, prin aju-
torul legendei. Se vor pune apoi sa le reprezinte
prin linii simple (dupa modelul din povatuitor).
Dupa ce se va obtinei interpretarea textului
prin ajutorul legendei, elevii vor face deprin-
deri de citire pe o tiara muta, artistic compusa,
pe care Arm, figura toate elementele de mai sus.
Aceste notiuni pregkesc eleviii pentru stu-
diul Romaniei ai al Europei.
Notiunea de Vera% Trecerea la notinnea de
ará prin recapitularea cuuostintelor doban-
-dite in divizia II.
Generaliteiti asupra Rometniei. Con.figu-
^ratia Iárh. Hotare. Elevii vor executa o barn,
redusä atat ca sa poata aaeza pe ea : zona mun-
tilor, apele ce formeaza hotarele Romaniei,
doastele märei i liniile conventionale prin cari
se desparte Romania de Virile vecine.
Relief ul solului. Impärtirea Romaniei in trei
regiuni naturale i amime: regiunea muntilor,
a dealurilor a1 a aesurilor, conturul acestor re-
giuni. La regiunea muntilor se vor mentiona
createtele mai insemnate: Paringul, Omul
Caraimanul, Ceahlaul ì Piatra-Roaie, precurn
trecatorile mari : Vkciorova, Lainici, Cat-
neni, Predeal, Oituz i Burdujeni. Fiecare re-
.giune se va conturi cu liniute de grosimi dife-
rite, spre a se deosebi una de alta..
Veii (ape). Dunärea : bratul principal, Oltul,
Siretul, Putna i Milcovul, Prutul. Coastele
marii, aratand numai conturul prin linii simple,
far% nici un detaliu.
Impeirtirea Rometniei in : Romania din
,dreapta Oltului, Romania dintre Olt ai rauao-
rul Milcov, Romania dintre Milcov i Prut
Romania Transdanubiani. (Numirile: Oltenia,
Muntenia, Moldova ai Dobrogea se vex, 1ntrebu-
In te. numai ca numiri istorice).
Romania din dreapta Oltului. Relieful so-
lului. Revederea regiunii muntilor, dealurilor
aesurilor. Pasurile Carpatilor (numai acelea
prin cari se poate trece cu trasura) Portile-
de-Fier, Lainici, Caineni.
Ca varfuri nu se vor cità deck 1-3 dintre
cele mai inalte din aceastä parte a tarn.
Revederea vetii Dundrii : Lacuri, insule.
(Nu se vor numi deck 2 lacuri si 2 sau 3 insule
din cele mai marl §i mai insemnate). Principa-
lele vai ale Olteniei, ea apele cari le strabat.
Cu aceasti ocazie se vor introduce elemente
noui (oraae, Ioca1itái eu renume istorie, etc.),
www.digibuc.ro
care sa pregateasca intelegerea impartirii pe
judete.
Impeírtirea administrative's' : Judetele cu
capitalele lor i ckeva din localitätile renu-
mite, dacä sunt. Se va face o schita a Roma-
niei din dreapta Oltului pe care vor figura,
pe langa elementele de mai sus (munti i vai),
impartirea administrativa a acestei regiuni.
Geografia economicei: Productiunile prin-
cipale. Ocupatiunea locuitorilor. Oraaele in-
dustriale ai comerciale cele mai insemnate din
interior ai dela Dunäre.
Anul II. Tratarea pe scurt a Romaniei.
Notiuni introductive. Revederea i completarea
notiunilor de insula, peninsula, cap, istm, cam-
pie, platou sau podia, munte, vulcan, fluviu,
basin, lac, mare, ocean. Exercipi pe harta Eu-
ropei.
Notiunea de continent. Trecerea dela no-
tiunea de tará la cea de continent.
Configura/iunea Europei. Margini 0-
ceanul inghetat, Oceanul Atlantic, Marea Medi-
terani, Marea Neagrä, Muntii Caucazului.
Marea Caspica, Fluviul Ural ai Muntii Urali.
Mciri (archipelaguri): Marea Baltica, Marea
Nordului, Marea AdriaticA.
Peninsule: Scandinavia, Spania (Portugalia),
Italia, Peninsula Balcanica i Crimeea,
Capuri Caput Nord, St. Vicentiu ai Ma-
tapan.
Insule Iutlanda, Islanda. Insulele Britanice,
Corsica ai Sardinia, Sicilia, Moreea, Archipela-
gul, Candia i Insula §erpilor.
Stretmtori : Pasul Calais, Gibraltar, Darda-
nele, Bosfor.
Relieful: Munti : Pirineii, Alpii, Apenini,
Carpatii, Balcanii, Alpii Dinarici i ai Pindului.
Caucazul. Muntii Peninsulei Scandinavice. Ural i i
Fluvii Uralul, Volga, Nistrul, Dunarea,
Vistula, Rinul, Sena, Tagul, Padul, Tibrul
Tamisa.
Lacuri Lemanul, Onega i Ladoga.
Trimestrul II. Anul I. Romania dintre
Olt ai rautorul Milcov. Romania dintre Milcov
Prut. Se vor trata dupa planul dat pentru Ro-
mania din dreapta Oltului.
Anul II. Impcirtirea Europei in State :
Rusia, Austro-Ungaria, Statele Balcanice, Italia,
Spania, Portugalia, Germania. Elvetia, Francia,
Belgia, Olanda, Danemarca, Suedia i Norvegia,
Anglia cu capitalele bor.
La fiecare stat se trateaza numai oratele cele
mai principale astfel :
Rusia: Petersburg, Moscova, Odesa.
Austro-Ungaria : Viena, Buda-Pesta, Triest.
Statele Balcanice : Bulgaria, Sofia, Varna,
Silistra, Rusciuci Vidio, Filipopoli ai Plevna.
Serbia : Beigrad.
Turcia : Constantinopole, Adrianopole, Sa-
Ionic, Ianina, Bitolia.
 PISOGRAME
Munte-Negru Cetine.
Grecia : Atena.
Italia : Roma, Neapole si Venetia.
Spania : Madrid.
Portugalia : Lisabona.
Germania: Berlin, Lipsca, Munich, Hamburg.
Elvetia Berna, Geneva.
Francia : Paris, Lion si Marsilia.
Belgia : Bruxelles.
Olanda Haga si Rotterdam.
Banemarca : Copenhaga.
Suedia Norvegia : Stocholm i Cristiania.
Anglia : Londra, Dublin si Edimburg.
La fiecare Stat se va vorbi de nationalitatea
iocuitorilor si se va insista asupra produselor
mai insemnate cari ajung la noi.
Se va face cu elevii o serie de schio ale Eu-
ropei, pe cari se vor aseza progresiv toate ele-
mentele de mai sus.
Trimestrul III. Anul I. Romdnia Trans-
-danubtand. Se va trate ea si celelalte parti ale
Romaniei.
Sinteza intregii Rometnii : Principalele
-subimpartfri fizice : munti, dealuri, sesuri i väi
principale. Judetele cu capitalele lor. Produe-
tiuni. Centre industriale i comerciale. Cai de
.comunicatiune. Se va execute o sehita recapi-
tulativa a intregii tad pe cari vor figure numai
muntii, dealurile, sesurile, vaile principale,
cáile ferate i soselele principale care conduc la
punctele de trecere peste diferitele frontiere.
Organizarea politicd a statului roman
Consiliul comunal, primer, inspector comunal,
consiliu judetean, prefect, ministri. Regele, pu-
terile Statului, puterea legislativa, executive' si
justitia. Forma de stat.
Provincide locuite de Románi : Transil-
vania, Bucovina, Banatul, Crisana, Maramure-
sul, Basarabia si Macedonia. La fiecare din
.aceste provincii se trateaza marginile, apele
principale, trasurile mari ale rehefului. Scurte
naratiuni istorice. Statul &Arnie apartin locui-
asezAmintele principale romanesti de cul-
turA, limba, starea economIck retie, pärtile
locuite de Romani si numarul acestora. Se va
face ate o schita a fiecA eia din aceste pro-
vincii, cuprinzand notiunile tratate.
Sinteza Intregului teritoriu locuit de Ro-
mfini. Anut Il. Notiunea globutui: Trecerea
Aela notiunea de continent la cea de glob. Si-
tuatiunea geografi à a continentelor i compa-
rat,a mArimilor In raport cu Europa
Configuratia Asiei. Margini : Oceanul In-
zhetat, muntii Urali, fluviul Ural, Marea Cas-
pica, Marea Mediterana si Marea Rosie, Ocea-
mul Indian, Oceanul cel Mare (Pacific).
Relieful Asiei. Platoul central al Asiei,
muntii Himalaia
Fuuii; Eufratul, Indul, Gangele, fluviul.
Galben.
www.digibuc.ro
139
Impärtirea politicd Statele principele: Si-
beria, China, Japonia, Turcia si Arabia, Persia,
India, Indochina cu orasele : Peking, Tokio,
Ierusalim, Teheran, Calcuta.
Rasele productiunile Asiei. Rasele ce
locuesc in Asia. Cateva animale elefantul, re-
nul, ursul alb, tigrul. Productele cele mai In-
samnate : orez, ciaiu, mac, bumbac, mAtase, etc.
Configuratia Africei. Margini : Marea Medi-
terana, Oceanul Atlantic, Oceanul Indian, Marea
Rosie.
Relieful Africei. Muntii Atlas, desertul Sa-
harei.
Fluvii : Nilul, Nigerul, Congo
Statele principale Egiptul, Marocul, Alge-
ria, Abisinia, Congo, Colonia Capului cu orasele:
Alexandria, Cair, Fez, Alger si Captown.
Resale. Productiunile ce vin la noi in tarci
Rasele ce locuesc in Africa. Animale: leul, ri-
nocerul, camila, elefantul, strutul, hipopotamul,
crocodilul.Productiuni vegetale: curmale, smo-
chine, rauciuc.
Configuratia Americei. Margin& : Oceanul
Pacific si Atlantic, Oceanul Inghetat de Nord si
cel de Sud.
Relieful Americii. Muntii : Cordilierii de
Nord si de Sud, platoul Brasiliei.
Fluvii : Misisipi, St. Laurentiu, Amazonul.
Statele principale America Engleza (Ca-
nada), Statele-Unite, Mexico, Brazilia, Argen-
tina.
Rasele. .Productele ce vin la noi. Basele
Americii. Productiuni : cauciuc, bumbac, tres-
tle de zahar, tutun. Animale tapirul, jagua-
rul, boa.
ConfiguraVamea Oceaniei. Margini. Stram-
toarea DI:dace, Oceanul Pacific. Oceanul Inghe-
tat de Sud.
Insule Australia, Borneo, lava si Sumatra.
Orap Melburn si Sidney.
Rasele. Productiile ce vin la noi. Rasa
oceanicA.
Producte : Cal* bumbac, chining.
Animale Cangurul.
Nota. Asia, Africa, America l Oceania se vor
trata pe butt{ i pe glob Mt% schlça din partea
elevilor.
Geografia matematica: Forma parnAntului.
MiscArile pamantului zi, noapte, anotimpuri.
Soare, luna, stele.
Geografia Romaniei si a tarilor locuite de
Romani, repetire generala dupä programa anu-
lui I, diviziunea III.
MINTELE PIZICO-NATURALE
(In diviziunea I si H exercitil de intuitie
Vezi limba romani).
Diviziunea III. Trimestrul I. Anul. T.
140 PROGRAME
Graul (seeara facerea päläriilor, orzul, ovAzul).
Porumbul (pelagra). Cultura lor. Moara (maci-
natul, facerea painii).
Cultura zarzavaturilor in genere. Cartofii,
morcovii, sfecla (zaharul), ardeiul, pätlagelele.
Aerul, atmosfera. Cele trei stäri ale corpu-
rilor.
Anul II. Folosul plantelor. Vita de vie, vi-
nul, otetul, spirtul (rachiul, tuica). Conserva-
rea fructelor. Fanul si conservarea lui (trifoiul,
lucerna), inul i cânepa, oleiul, panza, hArtia).
Foloasete animaletor. Laptele (smântâna,
untul, brânza). Untura, seul (säpun, .lumanäri),,
Lana si parul (MA sau dimie, postav).
Foloasele mtneralelor. Pärnântul galben (ca-
ramida, oalele), nisip, gresie, pietris (sticlä).
Piatra de var i fabricarea varului (tencueala).
Carbunii Aie parnânt (lignit) si de lemn sau
mangal.
Petroleul (titeiul i ¡Acura)
Intrebuintarea metalelor.
Fierul (fonta sau tuciu i otel), cositorul (ti-
nicheaua). Arama, alama i bronzul. Zincul,
plumbul, argintul i aurul.
Trimestrul IL Anul I. Caldura, dilatarea
corpurilor (aplicatiuni practice). Termometrul.
Corpuri rele ti bune conducatoare de caldura.
Evaporare (rácire prin evaporare). Fierberea,
forta vaporilor, cum se formeaza norii, ceaM,
ploaia, roua._ Inghetarea apei. Aplicatiuni : ex-
plicarea spargerii vaselor In cari ingheatä apa;
degerarea legumelor. Cum se formeaza bruma,
zäpada, poleiul.
Explicarea vanturilor, electricitatea, fulger,
träsnet (paraträsnet).
Anut II. Notiuni sumare despre corpul
omulux. Tubul digestiv i digestiunea. Apara-
tul respirator si respiratiunea. Aparatul cercu-
lar i circulatiunea. Sfaturi igienice despre
hrana, apa de baut, vestminte, traiul in aer
ber, munca.
gcheletul. Sistemul nervos si muscular,
Sfaturi igienice: pericolul alcoolismului si a-
buzul tutunului.
Trimestrul III. Anul I. Partile plantei
functiunile bor. Inrnultirea planteior (prin se-,
minte, Wire si butasi). Conditiunile necesare
pentru creAerea plantelor (cäldura, umezeala
lumina). Altoire.
Pamantul arabil parnant negru, nisipos, ar-
gilos i väros. Plugul (rarita i grapa). Ingra-
saminte.
Folosul animalelor. Albina (mierea si`ceara).
Dudul. Viermi de matase (mAtasea).
Revederea materiei.
Nota. La ecoalele cari dispun de grAdInA al de
amp de culturä, Ieciunhle despre legume, ce-
reale, faneWri poml roditori, felurile de plimAnt.
instrumentele agricole, etc., se vor face In mod
intuitiv pe teren. Se vor InlAtura amanuntele
tehnice.
www.digibuc.ro
Anul Il. Igiena locuintei. Casa (expunere
luminat, aerisire, incalzit). Enumärarea cator-
va boale molipsitoare raja. anghina, scarlatinai
varsatul, tifosul (lingoarea), oftica i sfatur'
pentru a se feri de ele.
Curtea sau ograda. Sfaturi igienice. Locasu-
rile animalelor. Intretinerea lor. Igiena co-
munei. Paludism.
CALIGRAFIA
Diviziunea I. (In unire cu studiul
limbii si al aritmeticei, fära ore deosebite).
In primele saptAmani, Mainte de scrierea lite-
rilor i cifrelor, se fac exercitiile pregátitoare
aratate in programa limbei romane. Tratarea
fiecarei litere si eifre in parte se face in modul
urinator :
1) Scrierea ei pe tabla de &are Invatator ;
2) Analiza partilor din eari se compune ; scrie-
rea ei pe placi de toll copiii deodati dupa tact :
la inceput numara invatatorul, panä cand se
deprind scolarii a nurnara ei insisi. Copiii sunt
tinuti a scrie mare, simplu (literile i eifrele sä
nu aiba parti de prisos), eitet,-(nelipsind nici o
parte din litere t cifre) si sa pastreze distan-
tele proportionale intre partile literelor, Intre
Mere si mai tarziu intre cuvinte.
Papa la Craciun se serie numai pe placi ; de
aci in colo pe hartie. A-tat placa cat i hartia
sunt liniate cu 4 linii: 2 pentru corpul literelor,
2 pentru literele cu intindere In sus si in jog.
In tot cursul primar insä, fiecare scolar e da-
tor a veni la scoala cu placA, de care se va servi
in clasfi la exercitii gramaticale, la aritme-
tick etc.
Flegulele caligrafice nu se observä numai in
orele de caligrafie, ci in tot ce se serie de sco-
lari, intocmai precum regulele ortografice nu
au a fi päzite numai in orele de gramatica.
DivIziunea II. Anut I. Continuarea
celor invatate in diviziunea I. Scrierea literelor
mici s't mari, tratandu-se eu mai multi insis-
tenta cele mici. Scrierea cifrelor arabe, ro-
mane. Scrierea de mici propozitiuni (sentente,
proverbe, ghicitori) dupA model : Tot ce se
scrie trebue sä aiba un inteles i sä fie bine
priceput de scolari.
In trimestrul III, scolarii se vor deprinde
cu scrierea märuntä pe douä unii, avand cor-
pul scrierii intre 3 mm. si 2 mm.
Anul II. Continuarea celor invatate in anul
precedent. Scrierea literelor mici í mari, tra-
tandu-se cu mai multil insistentä cele mari (ea-
pitale). Scrierea cifrelor arabe i romäne.
Scrierea de mici propoziOuni (sentente, pro-
verbe, ghicituri) dupa model. Tot ce se scrie
trebue sa albA un mnteles si sa fie bine priceput
de scolari.
 PROGRAME
trimestrul III, scolarii se vor deprinde
cu scrierea mirund pe cloud unii, având cor-
pul scrierii 3 mm. i 2 mm.,
Not& Scrierea dupa tact se poate apnea ei in
aceasta diviziune.
Diviziunea III. Anul I O. II. Exer-
citii de scriere pe intervale de direrite mrimi
pdni la minimum de 2 mm. Se vor dà limuriri
privitoare la grosimea scrierii, distanta intre
litere, distanta intre cuvinte, etc.
Pe lingi scrierea dupi model, se mai aerie si
dupi dictando, pe o singurd linie, scriere cu-
renti i totdeodati caligrafici i ortografici.
Observare. Cu privire la scrierea dupti dictare,
sA se observe a nu se dicta decat subiecte pa
deplin intelese l bine cunoscute acolarilor, din
vieatit sau din lecOuni anterioare la diverse o-
biecte. Dictarea nu se face cuvant cu cuvant
alai in cazul acesta scolaril nu ar scrie gándind
ci rostind cate o propozitiune IntreagA, care se
repeta intocmai de native copii si apoi se aeterne
pe bar tie. Cam' e o fraza prea lung& se desface
In parti mai [aim i apoi se aerie dupA regula a-
ratata.. Asupra cuvintelor mai grate din propozi-
hiune sau frazA, se va atrage atentiunea scolari-
lor mal dinainte de dare invitator.
DESEMNUL
Diviziunea I. Desemnul se predi In u-
nire cu scrierea i exercitiile de intuitie, in chi-
pul arätat la studiul limbei române.
Diviziunea Il.. Anut I 0. II. Desem-
nare cu mdna liberi i cu linia a liniilor drepte,
verticale i orizontale, dupa o sfoarä, o sarmä,
etc., tinuti in spatiu in aceste poritiuni. Corn-
binarea acestor linii in diferite pozitiuni, de
exemplu paralele, unghiu drept, etc., ca apli-
catiuni ale geornetriei. Exercitii de desemn exe-
cutate din memorie, fird model. Exercitii de di-
viziune. Figuri de linii drepte, dupd modele fA-
cute din hirtie coloratä i lipite pe 'Artie albA,
de exemplu : un dreptunghiu. o cruce, un tri-
unghiu, etc. Desemn cu linii curbe, dupi o
sfirmi ori altceva analog, tinut in spatiu.
In trimestrul ultim se vor desemna cu mane
liberi obiecte usoare, compuse din linii drepte
curbe, ca : echer, tea, caiet, rigid, etc.
Diviziunea III. Anus I. Repetirea e-
xercitiilor din anul trecut. Desemnarea cu mina
liberd a corpurilor geometrice mai principale
cubul, cilindrul, ennui, piramida, etc., insolite
de explicatiunile geometrice necesare. Pesem-
narea obiectelor uzuale, cu corpurile aseminä-
toare cu ale corpurilor geometrice desemnate.
De exemphi : o cilimari, un scaun, o tied, o
doniti, etc
Exercitii de desemn din memorie. Exercitii
de diviziune i de proportiuni.
Desemn depe figuri combinate din fleii
drepte i curbe, toate din hfirtie- colorati
pad pe hdrtie albi.
www.digibuc.ro
141
Diferite foi de plante, desemnate dupi mo-
dele lucrate din hârtie, ca cele de mai sus.
Anul II. Desemn cu huh drepte i curbe
dupi o sfirmi ori altceva analog tinut in spa tiu,
in acelae mod ca in anul precedent. Combine-
tiuni de linii drepte cu linii curbe, insotite de
explicatiuni geometrice.
Aceste exercitii se fac la inceput cu mina li-
bard i in urind cu rigla i cornpasul.
Exercitii de memorie. Exercitii de diviziune
de proportiuni.
Desemn depe figuri combinate din fieii
drepte i curbe, toate Mate din hirtie coloratä
ei lipite pe hârtie albi,
Desemnuri depe ornamente de ipsos cu pu-
tin relief,
CANTU/.
Diviziunea I. CAntAn i. ware, potrivite
cu inteligenta copiilor. Imuul national, cântiri
ware bisericesti.
Toate, cel putin 10 la numir pe an, se vor
inviti dupd auz.
Diviziunea II. Cantece nationale ì bi-
sericetti, asemenea cal putin 10 pe an.
Diviziunea III. Cântece nationale
bisericestt, unisonice si in cloud voci. Cel pup
10 cantece.
Observare. Duminicile i sarblitorile mari, toll
copiii participa la serviolui leturghiei.
GIMNASTICA
Se aranjeazi astfel materia pe clase :
Clas a I-1. Exercitii Intre banci
a) Exercitii simple: Intoarcerea capului la
dreapta i la stinga.
Aplecarea capului la dreapta ei la stânga.
Aplecarea capului inainte pi inapoi.
Itotatia capului spre dreapta ei spre stanga.
Intoarcerea tranchiului la dreapta i la
stânga.
Aplecarea trunchiului la dreapta ei la stânga.
inainte si inapoi.
Aducerea bratelor inainte.
Inapoi.
in sus.
in jos.
Ridicarea bratelor laterale in sud, in doni
timpuri si in patru timpur t.
Rotatia pumnilor spre dreapta i spre stfinga.
Morieca inainte ei inapoi cu pumnii strânei ;
b) Exercitii cominnate : Ducerea bratului
drept in sus si a ceiui stdng inapoi ei invers.
Aruncarea bratului drept in sus si a celui
sting inapoi t invers.
Aruncarea bratelor succesiv inainte.
inapoi.
In sus.
in jos.
 142 PROGRAME

Ridicarea bratelor prin fatA alternativ in sus. Aruncarea picioarelor din Induire inapoi, la-
» dreapta i prin stânga teral.
alternativ in sus. Ridicarea i läsarea corpului pe varful pi-
II. Ezerciii de ordine. Apezarea in linie cioarelor.
dupä mArime. Desfacerea picioarelor lateral.
Atezarea In rAnd chip& mfirime. b) Exercgii libere combinate Repetirea
Intoarcerea la dreapta i la stânga. exercitiilor din trecut.
Luarea distantelor pentru exercitii (distanta II. Exercitii de ordine. a) .1. Intoarcerea
mica, prin Intinderea bratului drept; distanta imprejur Dintfo linie sau rand apezarea pe
-mare, prin intinderea ambelor brate, lateral). douä linii sau rânduri.
III. Jocuri gimnastice. Pisica i oarecele. Dintr'o linie sau rand atezarea pe trei linii
Cine ajunge arziu se cdihngte rAu. sau randnri.
Clasa II. I. ExerciVi intre bänci sau Dinteo linie sau rand atezarea pe patru linii
sau rânduri.
afarä. a) Exercijii libere simple: Repetirea
exercitiilor din clasa I. Intoarcerile la dreapta i la stânga din mag.
Ridicarea i lasarea umerilor. Jumätate de intoarcere la dreapta ti la stânga
Ducerea umerilor inainte. din mart.
21 » Inapoi. Pasul alergator (gimnastic);
picioarelor inainte alternativ. b) Salturi. Saltul inainte, inapoi, lateral ea
Inapoi picioarele unite, in Pus ou desfacerea picioare-
12 n lateral a lor Mainte.
b) Exercijii combinate Ridicarea bratului Saltul in sus cu incrucitarea picioarelor.
drept lateral ti ducerea piciorului drept lateral. » in lungime.
Acelat exercitiu cu mfina stângä i cu picio- » Inainte din mart.
rul stfing. » lateral » »
Ridicarea bratului drept lnainte i ridicarea Jocuri gimnastice. Repetirea jocurilor
piciorului drept /nainte. deja cunoscute. Capra.
Acelat exercit'u cu bratul stâng i cu picio- Clasa I V.I. Gimnastica intre bänei pi
rul atâng. afará. a) Exercijii de ordine : Repetirea
Aruncarea bratului drept inainte (cu pumnul exercitillor cunoscute din clasele anterioare;
Inch's), cu aruncarea piciorului drept Mainte. b) Exercitii libere : Repetirea exercitiilor
Acelat exercitiu cu bratul slang i cu picio- cunoscute.
rul stang. Transformarea din mart a liniilor In rânduri
Aruncarea bratelor Mainte, cu aruncarea pi- pi viceversa.
cioarelor Inainte, alternativ, intaiu dreptul Marpul in spiralk
apoi stfingul. Lant gironastic (marp)..
Ridicarea br telor lateral in sus, cu ridicarea II. Salturi cu obstacole. Saltul in sus pi Inainte
läsarea corpului pe varful picioarelor, Indo- peste sfoark Sanul in sus pi inapoi peste sfoarä.
ind genunchiul. III. ExerciOi combinate. Maguri combinate-
cu exercitii libere (mipcäri ale bratelor deja cu-
II. Exercitii de ordine. Repetarea exerci- noscute de elevi) pi cu salturi.
tiilor din clasa I. Exercitii libere ti de- ordine, combinate cu
Atezdrea pe douä cântece.
" rânduri.
n
IV. Exerci;ii cu bastoane de lemn.
Jumätate intoarcere la dreapta. V. Salturi. Suirea pe präjina perpendiculars.
» stânga. Suirea pe frânghie.
Formarea cercului. VI. Jocuri gimnastice. RePetirea jocurilor
Martul inapoi. deja cunoscute.
» lateral. Bariera (barul).
III. Exerci/ii de ordine libere Prizonierul.
combinate cu antari. Not& La acoalele Cu 11/1 singur Invatetor se vor
IV. Jocuri gimnastice. face treptat exercitiile prevazute in programa ana
Clasa II I.-1. Gimnastica Intro bänci sau liticit a acoalei urbane, In marginele posibilitiitii.
afarii.a) Exereitii libere simple : Repetirea La acoalele cu doi InvalAtori, in divizia I se vor
face etercitiile prevázute in programa clasei I ur-
exercitiilor dejà cunoscute. bane; tn divizia II ai III unite se vor face treptat
Indoirea picioarelor lnapoi, alternativ. ai In marginate putintei, exercitiile previlzute In
clasele II, III ai IV urbane.
Aruncarea picioarelor din Indoire inainte, al- La acoalele cu trei tnviltatori, In diviziunea I se
ternativ. vor face exercitiile din clasa I urban& ; diviziunea II
Aruncarea picioarelor din indoire inapoi, al- In ex,-rc4ii din clasa It urban& ; iar tn diviziunea lU
ternativ. se vor face, tn marginele posibilulni, exerciiiile clink
clasele III pi Iv urbane.

www.digibuc.ro
 PROGRAME 143"

LUCRUL MANUAL Cusgtura numiti *inaintea aculuis, aplicatg la

A.Pentru biieti.
Lucrul manual constg din : impletituri, car-
tonaje i luerari upare de tAmplArie.
Programul pe clase se va alcgtui de fiecare
invglAtor i va fi supus aprobirii inspectoratului
scolar.
B. Pentru scoalele de fete.
Diviziunea L Exercitii cu croseta, apli-
Cate la lucrAri simple : mijloace (tuluri sau an-
tredeuri), colì i horbote (dantele).
obiecte uzuale ea : servete, basmale, etc.
Diviziunea II. Impletituri de ciorapi.
Elevele trebue sA invete raporturile de mgrime a
fiecgrei pgrti a ciorapului. Ca material va servi
bumbacul de tesut.
Cusgtura cu puncte numità în crucicr cu
burnbac colorat, ye pAnzg groasg. Cu aceste
puncte se vor forma diferite modele nationale.
Diviziunea 111. eskuri i carpeli de
ciorapi i rufe.
Punerea de petece pe pang.
Ajururi sau eapace pe Ong.
Rufe femeesti si bärbAtesti dupg tipul telt-
rgnese.

ORARUL $COALELOR RURALE CO UN INVATATOR

ORELE DE OCDPATIUNE DIRECTA

7..'

MATERIILE DIVIZIUNILE p.
L
03

co
.c1
,
I II III 0

Religiunea 1(a/2)
Litnba romang :
a) Scrierea si exercitii gramaticale . . 1(2/0 E
b) Citirea .
e) Exercitii de memorie 3±4/2(7/2)
1+1/2(3/2) ;
si liberg reproducere 4/2 4/2 2) a
....,
ci) Exercitii de compunere. 1
4(2/2) 8s
Aritmetica si geometria 1-0/2(3/2) 2(4/2) 2(4/2) ; :-.
Istoria 4/2 1-F4/2(3/)
Geografia . 1(2/2) 1-H/28/2) 23 o
Exercitii de inturtiune . . . . . 1(2/2) 1(2/2)
tiintele fizico-naturale . . . . 1 (2/2)
a)
"3 t
CD

Caligrafia . j/2 Vs 10,

Desemnul 4/2 iia 1' .°
......
Cantul 1(2/) 1 2/2 10/0 2) o
Exercitii corporale 1 12 4/2 3/2 ...7 a'
Lucrul manual 2 cel putin 2 cel putin ,f, 8
u ..
Totalul orelor pe skitämAng 8i/2 14 46 a 72'
nz
o
1

Not& La caligratle, desemn, cAnt, gimnastIcA i lucru manual, lnválAtorul se ocupii direct cu toata

www.digibuc.ro
-144 RROGRAME

ORARUL §COALELOR RURALE CU DOI INVATATORI

ORELE DE OCUPATIUNE DIRECIA

....
MATERIILE DIVIZIUNILE ai
'''.

..2
0
I II III

Religiunea. 11/2(3/s) 1(2/s) 1(2/2 ) El

Ts°

Limba romfinA : -a
(t
a
a) Scrierea si exercitii gramaticale. . 2(4/2) (24/2 ) ,..1
..'-'

S
b) Citirea 1t/2(1/2) 11/2(3/s)
.52

0) Exercitii de memorie 1044 ON -a

o
.2.1.
p.
si liberA reproducere. 1/2 i/2 78
aa
t

1.5
d) Exercitii de compuneri 1(1/2) I2 .17
CIS
mi vi
Aritmetica si geometria 5 2(4) 2(1/2 ) a .35°

49 a
0.4
Istoria 11/s(1/2) 11/se/a '473'
.3 .
21 24
Geografia 1(2/s) 12/2(1/2) g eo
"4 co
Exercitii de intuitiune. 1(2/s) ll a
2(4/2)

Stiintele fizico-naturale 1(2/s

Caligrafia 1(2/s) l(24)

.a.g
Desemnul . 1(2/s) 1(2/2 )
ag .
u.r.4.
CAntul 2(4/2) VA) 1(2/2) .-;.P.
0.6

Exercitii corporale . 12
r, 2
21/2(2/2) /2(/2) 2(4/2 )
ra :
03-')
Lucrul manual 2 cel putin 2 cel putin 74 g
1a
Totalul orelor pe sAptAmAni 23 181/2 19
,0

Notel. Un InviitAtor va face 1ectiuni numai cu diviziunea I, iar celälalt cu diviziunile II el IlL

www.digibuc.ro
 RROGRAME '145

ORARUL COALELOR RURALE CU TREI INVATATORI

OBELE OE OCUPATIUNE DIREITA ...

'..t..
o
MATERIILE DIVIZ1UNILE ;..
cu
.0t.
I I
II 1
HI
CD
...
Religia 1.1 /2(3/2) 2 tya aS

o
0
,..
Limba romanä : 'cl
al'
a)
a) Scrierea §i exercitii gramaticale. . 3 3 o
§
b) Citirea 3 3 ..gd
o
"a
. CI

11
c) Exercitii de memorie 10(6+8/2) o
rd

§i liberi reproducere. 1 1
5,-
o
o
.4
d) Exercitii de compuneri 3 3 e
«.
o
o
o
o
kritmetica §i geometria 5 4 4
,
,
a.
e
Istoria ' 21/2 3

Geografia 2172 21/2 "0

:7,..
o
Exercitii de intuitiune. 2 o
24/2 :-...j

Stiintele fizico-naturale

Caligrafia
2
.i
g1
o.
1(2/0 "1(2/2)
4e
1(2/2 o
Desemnul 1(2/0 o
P. CD
0a
Cântul . (24/2) 4(2/0 1(2/2) P'0.3
73 a
a
Exercitii corporale 21/2(5/) 2(/2) 2(4/0 r.
145
To.

-e.`"
Lucrul manual 2 cel putin 2 ce' putin t -61-

á.:-21
Totalul orelor pe sàpVárnfinl.. . . 23 30 30 ..2
>

Ministrul cultelor instructiunii publice, Sp. Haret.

10

www.digibuc.ro
ORAREL 1-11,

www.digibuc.ro
 ORARE 149
148 ORARE

CU UN SINGUR INVATATOR
Tipul A. ORAR PENTRU COALELE RURALE

11 12 2 3 3 4
cu
cd
*p 9-10 10-11
'5
.-. s/2 1//2 .° /
. i/2 12 1/2 3/2
A il2 1/ 1/0 til
Exercitii de Copiere din Copiere din
Scriere din nand de nume calcul saris 'Scriscitit abecedar abecedar
I de finite ori literati ea- Scriscitit Numarari tn serfs .--.
noscnte, dinteun cerc dat
....,
0 .0 Lecture In gand Memorizareqili- Scriere dln me- Copierea poeziei
Rezolvire de pro- Deprinderea lectiel 0 Citirea bare reproduc. morie Invatate
,- ° II Aritmetica bleme in scris de citire Caligrafia
ats Prescart. In sera a
Deprinderea lectiei Rezolvire de pro- u unei burati de Iceland Citirea Lecturit tn gand Compunere geo- Geografia
Ill Aritmetica tratatâ grafica
de citire Herne in scris
Scriere din gdnd de
Copiere din nume de finite el Deprinderi de
I Aritmetica Exercitii de calcul Deprinderi de citire Ex. intuitive abecedar . Scriscitit lucruri cunoscute lecture In gand
scris In gand dintetm cere dat
,..
....
unei Desemn din Copiere din carte Dep inderea lee-
s-
cl II Rezolvire de pro- Copiere dupa cartea Deprinderea le,tiei Ex. intuitive Analizarea
propozitiuni memorie tie' de istorie Istoria
bleme In saris Ar itme tica de citire de ex. intuitive
Deprinderea lecttei de D eprinderea lee- Compunere
Lncrarea in seris a
Rezolvire de pro- stiintele naturale t. Naturale Istoria lief de istorie compunerii tratate
III Lectura In gend bletne In scris Iritmetica Scriere din memorie
Scriere de propoz. settee Numarttri In Deprinderea lec- Coptere din
despre Iiinte el lucruri Exercilii de calcul scris Religia tiei de religie abeeedar
....
I canoscute la Intreb : ce Scriscitit serfs es
s.. este ? cumeste ? ce face ?
o
0 ... Deprindere de le- Deprinderea lee- Copiere din carte
c.)
Scriere de prop. ca aplic. Deprinderea lectiel 0
En
Geografia Religia tiei de religte
'al II Granitica a legulelor gramaticale de geografle 0 semn geograbc
Desemnul
.-4
o Deprinderea lec,iei
Geografia Rezolvire de pro- Deprinderea lee- Religia
III Deprinderi ortngra- de geografie bleme In scris ttei de reltgie
Lectura In g And fine dupa model Gramatica
Scriere de nrop.Lspre
iiinte si lucruri la In- Copiere de pe
I. Aritmetica Exercitli de calcul Deprinderi de Scriscitit treb : ce este ? cum abecedar
scris lectura In gand este ? ce face ?
'al Deprinderea lectiei Rezoldire de pro- Lecture In gAnd Citirea
''' II de istorie bleme In scris Aritmetica Caligralla
Scriere de prop. ca aplic.
Compunere Lucrarea com- 12-121/2 Instructia militara
III a reguleler gramaticale Aritmetic a Rezolvire de pro- Deprinderea lectiei punerii tratate Istoria
Invg ate \
Memn
el I saris de istarie
Exercitii de Religia Copiere din Coriere din
Scriscitit Copiere din abe- Numarari In scris calcul saris abecedar abecedar
I cedar .--.
...c.. 0 Rezolvire de Desemn din
2 ii Deprinderea lectiei Deprinderi de de- Compunere Scrierea com- probsleerme In Deprinderea lee- Religia
Geografia
.... punerii tratate tiei de religie memorfe
de geografie semn geogiafic 0
.... .re
Deprinderi de de- Memorizare ei li- Scrieyea din me- Depr.inderea lec- Religia
III Deprinderea lectiei G ramat ica Deprinderea lectiel LI semn geografic Geografia berft reprocluc. moms a poeztet Ow de religie
de istorie de grarnatica Invetate
Scriere din gand de
Copiere din tame de Mate ei
Exercitii de calcul Deprinderi de abecedar Scriscitit lucrnri cunoseute Lecture la gand
1 Aritmetica saris lectura Ex. intuitive dintr'un cere dat
>ce
..e
wa
Rezolvire de pro- Deprinderi de de- Deprinderea le-tiei Copieee din car- Lectura in gand Analizaraa unei Citirea caligrafla
8
.t II Aritmetica Ex. intuitive tea de citire propozitiuni
cn
bleme in sells semn geografic de ex. intuitive
Reznmat In scris al lee- Analizarea unel Caligrafla Citirea
III Lectura in gaud Rezolvire de pro- Aritmetica Desemn din me- tiei de ftiin te natnrale qt. Naturale Istoria prop. sau fraze
bleme In saris morie
orele 9 a. m. gi la 2 p. m. oi se sunned In ordinea stabilitä tn orar. De la 1 Octomvrie Omit la finale
Observatil: L In luna qeptemvrie ei dela 1 Martie pawl la finele anului ecolar, lectille !Deep la
lunei Fevroarie, orele de Mesa sunt dela 9.-12 ei dela 1-3. dal; divizillor U oi III reunite, In zilele de Luni, Miercuri gi Vineri, tn orele dela 4-5, In tuna Sep-
II. Lucru manual, lame, sau practice agricola in lunile de veil, cand tImpul e favorabil. se pre- Februarie. Pentru fete, Went] manual se Inlocueote nu lucrul de mâni, care se preda In aceleagi zile
temvrie e, dela 1 Martie pane la finele anului gaoler, ei dela 3-4, dela 1 Octomvrie, pana la finale lui
ei ore tuturor divizillor reunite. Lucrul manual, tnvi4Atoru1 ocupit deodati diviziunile II gi III.
III. La Cent ei Gimnastica, invatatorul ocupit de odala cate trele divizille. La Caligrafie, Desemn ei 10 minute.
IV. Recreatiunile dupa ora intaia sunt de 5 minute, tar dupa celelalte ore dP studiu, ele sunt de mAtate de orA el dureze 25 minute depline.
Timpul de recreatiune se ia din orele prevAzute pentru studiu, astfel ca fiecare lectie de o in-

www.digibuc.ro
 ORARUL 1-k LA SCOALELE CU UN SINGUR INVATATOR, CU INVATAMANT PE JUMATATE DE ZI
Tipul B. I.

ZILELE 2 2'/1 Vis 3 3 lis at/s 4 4 41/2

LUNI Aritmetica Scriscititul Exercitii de intuitie - Scriscititul -Gimnastica

MARTI Scriscititul Religia Scriscititul Cântul

MIERCURI Aritmetica .. Scriscititul Exercitii de intuitie Scriscititul

JOI L I B R

VINERI Aritmetica Scriscititul Religia Cântul

,

VOMIT), Lucrul manual sau practIca lucrärilor agricole cu elevii diviziilor II si IR. CA ntul 112 (ma.
,...

1) In tuna Septemvrie si dela 1 Martie pana la finele anului scolar, lectitle Incep la 2 p. si se succed In nrdinea stabllitit In orar ; tar dela 11)
Octomyrte panä la ftnele luntt Fevruarie se Incep la ora 11/2 p. m.
2) Ilecreattuntle sunt de cate cinci minute, clupa ftecare ()rt.
www.digibuc.ro
 ORARUL DIVIZIILOR II §I III LA §COALELE CU UN SINGUR iNVATATOR, CU TNVATAMÂNT PE JUMATATE DE ZI
Tipul B. IL

Zile le
9-10 10-11 II-12 12-121/g
ili 2 11
i2
112 I/
2 I
1:12
'2
11 1/
'2
u Aritmetica LecturE in gänd Citire Deprinderea leetiel Ex. de memorie si Scrierea din me-
libera. reprodu- morie a poeziei in-I
1

Luni de memorizare cere vAtate Callgrafta

III Rezolvire de pro-
LecturA In gAnd Aritmetica bleme In sells Citire Desemn geografic Geografia
Same; e de propoz.
II despre flinte gi lu-
Rezolvire de pro- Istoria Copiere din cartea cruri la Intreb: ce
Aritmetica bleme In serfs de ci tire Ex. de intuitte
Mar0 este ? cum este ? CAntul I
ce fbce?
III Comere din cartea Rezolvire de pro- Rezumat In serfs al
de citir e Aritmetica bleme In scris Istoria unei buc. de istorie Y t. naturale
Seriere de propozt-
n tiuni ea aplicare a Deprin eri de de-
Ex. gramaticale regulelor gramati- Geografia semn geografic Religie Lecturti in gAnd
cale InvAtate
Mlercuri Scriere de propozi- Desemnul
Copiere din cartea tiuni ca aplicare a Geografia Depr nderl de de-
III de citire Ex .gramaticale regulelor gra mat i- s emn geografic Religia
cale invAtaie
.Scriere de popoz.
II Aritmetica Rezolvire de pro- Copiere din cartea despre" Mule gi lucr.
Citire de citire Leant% in gAnd la Mt reb.: ce este ?
Jot bleme In scris,.. Glmnastica
cum este ? ce face?
In Deprinderea lectiel Aritmetica Rezolvire de pro- Istorla
de istorie bleme In serfs Ex. de compunere Citire
Deprinderea lectiei Dep . inderi de de- Religia
Lucrarea compune-
II de geografie Geografi a semn geografic LecturA in gaud Ex. de compunere rii tratate
Scriere de propozi-
Vinod tiuni cu aplicatiuni Deorinderi de de-
III Ex. gramaticale a regulelor grama- Geografia semn geografic Religia LecturA in gAnd Ex. de memorizare
ticale Invatate
Scriere do propoz.
11 Rezolvire de pro- despre finte gi blur. Copiere din cartea
AritmetIca bleme in saris Ex. de intuttie la In reb.: ce este ? Citire Lecturil in gAnd de cltire
SAmbAtA cum este? ce face?
III Copiere din cartea
Aritmetica Rezolvire de pro- i Rezumat In sells al
de ci t ire bleme In serfs St. naturale unei buc. de istorie Istorie Ex. de compunere
Observation!: 1) La CAnt GinnasticA, Caligrafle, Desemn gi Lucrul manual, invAtAtorul ocupA de odatA ambele divizil.
2) Recreatiunile dupA ora Intaia sunt de 5 minute, iar dupil relelalte o.e de stu lu ele stint de 10 minute.
Timpul de recreatiune se ia din orele previizote pentru studiu, astfel ca fiecare lectiune de o JumAtate ile orA sd. dureze 25minute depline.
Jola dupA amiazi dela 21/2-31/R p. m. se face instrucria militara cu elevii divlziel IlL
www.digibuc.ro
 Tipul C. ORAR PENTRU COALELE DE CATUN, CU DIVIZIILE I SI II, SIMULTANEU

aa I =.°
.
76 1.7 9-10 10H H-12 2-3 3-4
I Scriscitit Copied din Exercitii de Copied din Copied din Scriscitit Copied din :Denote
,..o abecedar inteitie abecedar abecedar abecedar
o Gimnastica Centel
.-1 Lecture In Aritmetica Rezolvi re de Citire Callgrafte Lecture in Denote Copied din
gend probleme gend carte
Calcul in Copied din Calcul In Deprinderi de Lecture din Copied din
....... I Adtmetica serfs Scriscitit abecedar aerie lecture adecedar Soriscitit abecedar
;.,
al Exercitii Gimnastica
il Copied
carte
din Aritmetica Rezolvire de
probleme
Exercitil
gramaticale
de memorie si.
libels& repro- Desemnul Citire
Copieri din
carte
Exerciiii
de inteitie
ducere
...
to I Aritmetica Calcul In
aerie
Scriscitit Lecture din
abecedar
Copied din
abeeedar
, Le,turA din
abecedar
Denote Copied din abecedar
s.. Gimnastica
.:1.i n Lecture In Aritmetica Rezolvlre de Citire Istoria Denote Lecture In Exercitli k Compunere
Z gAnd probleme geed de inteitie
I Scrisoitit Lecture din Aritmetica Calcul In Scriscitit Copied din
abecedar scris abeceder
...
o Lecture In Rezolvire de Deprinderea
->
Il Aritmetica Exercitil
gelid probleme graMaticale lectiei de gra-
mattee
Geografla

Aritmetica Calcul in Scriscitit Copieri din Lecture din Copteri din Scriscitit Leclure din Lecture tn
.-. I scris abecedar abecedar abecedar abecedar gee d
r.
co
I:1
Gimnastica
.... Lecture In Aritmetica Rezolvire de Deprinderi de Lecture ln
II gend probleme Citire
.
ortogralle Caligrafta geed Istorla Desemnul

15, I Scriscitit Lecture In Exercitii de Copier din Lecture din Scriscitit Lecture din Scriscitit Copieri din
vs geed intuitie abecedar abecedar abecedar abecedar
.o
E Lucrare Centel
II Lecture In Aritmetica Rezolvi e de Exercitii de Copied din
13 geed probleme intuitie Compunere In Soria a corn- Citire carte Geografte
puneHi
Observatii: 1) In lunh. Septemvrie I dela 1 Martie pAnA la flnele anului scoter, lectionile incep la orele 9 a. m. gi la 2 p. m. gi se succed In or-
dines stabilite Lfl orar. Dela 1 Octornvrie pane la finale tenet Fevruarie, orele de clase sent data 9-12 gi dela 1-3.
2) Lucrul manual, lama, sau practice agricole, in lunile de veil, cend timpul e favorabil, se predau diviziei II In zilele de Luni, Miercuri si Vi-
neri, In orele dela 4-5 In luna Septemvrie si dela 1 Martie pane la finale anului scoter, gi dela 3-4 data 1 Octomyrie pane la finale lui Fevruarie.
Pentru fete, luerul manual se Inlocueste on lucrul de mane, care se precIA In aceleagi zile i ore tuturor diviziunilor reunite.
3) La cAnt 1 gimnasticil, InvAçAtorul ocupA odatit ambele
4) Recreatiunile dupe ora Inteia sent de 5 minute, far dupe celelalte oie de studiu ele sent de 40 minute.
www.digibuc.ro
Timpui de recreatiune se la din orele prevezute pentru studie, astfel ea Decare lectiune de o jumatate de ore se dureze 25 minute depline.
 Tipu1 D. ORARUL COALELOR OE CATUN CU INVATAM ANT PE JUMATATI DE ZI

DIVIEILE OR ELE LUNI MARTI MIERCURI JOI VINERI [ SiiMB.A.T.k 1

9-10 Aritmetica Citirea Aritmetica Citirea Aritmetica 1/2 Ex. gramatic. I

i/2 Citire
=
Ex. gramaticale Istoria Geograila Ex. gramaticale Geografia Istoria
-4
1-1 10-11
N Deprinderi
.i Ex. de intniV e de memorizare Ex. de intuitie Religia Ex. de intuitie Religia
P
,..,
Compunere Caligrafia Desemnul Desemnul Compunere Caligrafia
A
14-12
Gimnastica Cântul Gimnastica Cantul Gimnastica Girnnastica

Aritmetica Scriscitit Aritmetica Aritmetica '

,os

,--1

Scriscitit Religia Scriscitit ra Scriseitit a'

-tt
..., P.1
ào MI
03
ou 0.
76

Ex. de intuitie Scriscitit Ex. ne intuitie n2 Religia IV a) -

....
..a.
;..
- -a
o .2.)
.1 e.)
ed
c2 o .,V,
p.
" Scriscitit Cantu] Scriscitit .2 Cântul .2 c,
\ T. ..
1:2. 1:3

4-41/s Gironastica Gimnastica vi

rn
I

Observapunl: Elecreatinnile dupä ora Inttia sunt de cinci minute, tar dupa celelalle ore de studiu ele aunt de 10 minute.
Timpul de recreatiune se ia din orele prevazute pentru studiu, astfel ea flecare lectie de o Jumatate de oil sa dureze 25 minute depline.
2) Dela Octomyrie i pAn/i la linele lunei Fevruarie, lectiunile de dupt pranz Incep la orele 11/2 si se sucoed In ordinea stabilita in orar.

www.digibuc.ro
 OBARE I 55
154 OBARE

DRAB PENTRU SCOALELE CU DOI INVATATORI, CU TOATE TREI DIVIZIILE, SIMULTANEU (PE' ZILE INTREGI)
Tipul E. Invatätorul A div. I inväIät. B, div. II i III

w --
a)
9-10 10H 11-12 2-3 3-4
li,
gi i:a i /2 1/
2 4/2 1.
it2 I/2 I
1/2 'A 'A I
1
i
I Scriscitit Aritmetica Scriscitit . Religia Scriscitit Gimnastica
.. Deqemn din Copier! din Gramatica Deprinderi de Exercitii
1
Rezolvire de pro- Aritmetica Deprinderea lectlei Istoria Compunere (Deprinderi de
1
o II blame In scris de istorie memorie cartea de citire ortografle) den= geogr. de intuitie 1
0
1-1 Gramatica Scriere de propo- Deprinderi
Rezolvire de pro- Deprinderea lectiei Compunere Lucrarea zitiuni ca apli- Geografia
I III Aritmetica Istoria compuneril (Dep inderi de carea regnl. de desemn
blame In saris de istorie ortografie) geografic
gramat. InvAt.

.,,
I Aritmetica Scriscitit Cântul Exerc4ii
intuitive
Scriscitit Gimnastica
..-,. Scriere de propo- Deprinderea Religia Copieri
m. II Gramatica zitiuni ca apnea, e a Citirea LecturA In gAnd lectiei de religie din carte
go re gul. Inviitate Desemnul Gimnastica Cântul
Deprinderea
TiT Gäsire de cuvinte Gramatica LecturA In gAnd Citirea Religia lee Oaf de Ohl- .t.. naturale
II' din aceeas famine tele naturale

..-.
r...
I Scriscitit Aritmetica Scriscitit Religia Scriscitit Gimnastica
n Rezumat scurt Memorizare Scriere Desemn
o II Aritmetica Rezolvire de Istoria al bucatti de istorie Compunere si liberá din memorie Geografia geografic
m., 1 probleme In scris predate reproducere
a.) Caligrafia
...., Copieri Memorizare Deprinderl
R ezolvire de Deprinderea lectiei LecturA tn gaud si libera de desernn Geografia
HI probleme In srls
e Aritmetica de istorie Istoria .
din carte
reproducere geografic
, Exercipi
I Aritmetica Scriscitit intuitive Cântul 1.2-121/2

Analizarea unei Copied Exerc4ii

-.
o II propozitiuni Gramatica Lectura. In gAnd Citirea din carte intuitive
Gimnastica Instruclia militara
Aplicare in scris Compunere oLmupo ruanreerai
III Gramatica a regulelor gramat. Citirea Lectura In gAnd
predate
... I Scrisc.itit Exercipi intuitive Scriscitit
1
Cantul Religia Scriscitit Gimnastica
1...
Notari asupra Insu§i- Deprinderi
°I II Aritmetica Rezolvire de Istoria Deprinderea lectiei rilor, etc., a finite or Geografia de desemn 1

m* probleme in eerie de istorie §i luerarilor conoseute geografla .

.... Caligrafia Gimnastica Cântul
Deprinderea
Rezolvire de Aritmetica Deprinderea lectief Istoria Geografia lectiei de siiinte t. naturale
ill
probleme In scris de istorie naturale

2m
....
I Aritmetica Scriscitit CAntul Exercitii
intuitive Scriscitit Gimnastica

.0 Rezolvire de Copier!
..a H Aritmetica Gramatica Lecturd in &id Citirea Lecturd in gand Religia din carte
probleme in eerie
Desemnul Gimnastica
I

vs Deprinderea
Rezolvire de Aritmetica Analizarea uncut Gramatica Deana In &id Citirea Religia
r/2 HI probleme In scris propozitinni sau fraze lectiei de roll gie
J
Observalii.-1) In luna Septemyr'e ei de/a 1 Mantle pánd la flnele anului polar, lectille incep la orele 9 a. m el la 2 p. m. el se succed in ordinea stablIlt in orar. Dela 1 Octomvria pandla fluele lunei Fe-
vruarie orele de des& sunt dela 9-12 el dela 1-3. sillor II el III reunite, in zilele de Luni, Miercur i Vineri, in orele dela 4-5 le luna Septéravrie el dela
2) Lucrut manual, lama, sau practice ag ri cola in lunlle de yard, cand timpul e favorab IL se predau divi- fete, lucrul manual se inlocueete cu lucrul de mana, care se predt ta aceleeei rile ei ore tuturor divizii-
la 1. Mantle pant& la flnele anului cooler, al dela 3-4 dela 1 Octomvrie pane la finale lui Fevruarie. Pentru
lor reunite. manual, invalfitorul ocupa odati divizlunile II el III.
3) La cant el gimnastica, Invällitorul B ocupd odati ambele divini. La caligrafie, desemn i lucru minute.
4) Recreatiunile duiel ora intaia sunt de 5 minute, lar dupii celelalte ore de studiu ele aunt de 10 ord s dureze 25 minute depline.
Timpul de recreatiune se la din orele prevezutepentru studio, astfel ea &care lectie de o Jumdtate de

www.digibuc.ro
 156 °RABE
ORAFIE 157

ORAR PENTRU COALELE RURALE CU DOI INVA TATORI CU INVATAMANT PE ZILE INTREGI
Tipul F. Invä¡ätorul A face Ieqii cu divizia I III, InväVdtorul B cu divitiunea II

..,... 9-10 10-11 11-12 2-3 3-4

:3
p.
1., I i,
t 12 ,I 1
V2 Vs
1/2
IA % 1/2
IA
I Sc Hs citit Copierf din abecedar Exeraitii de intuitie LecturA din abecedar Copieri Copierl din
din abecedar Scrisci tit abecedar Religia
III LecturA In And Aritmetica ' fl ezohre
d de pro- Citire Gimnastica Cântul
o bleme In scris IstoHa Lecturit In Iteligia Copier! din
,
And carte
II AritmetIca Istoria Compunere Geografia Caligrafia CAntul
I

I Aritmetica Calcul in serfs Scri scitit Copieri din abecedar Deprinderi Copieri din LectnrA In
..-, Calcul in scris la lacteal carte Scriscitit And
.....
Aritmetica Rezolvire de pro- ..,_
ra gramaticale Ex. de memorie Gimnastica
P. 1 II Copieri din carte bleme in serfs Desemn geo-
rs ei Ube/4 Desemnul Geografia grade St. naturale
reproducere
%
Il Exercilii gramaticale Citire Desemnul Gimnastica Exercitii de intuitie Religia
I Aritmetica Calcul In serfs Scriscitit Copieri din abecedar LecturA in Copieri Copier'
;- LecturA In And And Religia din abecedar din abecedar
=
III ArItmetica Rezolvire de pro- Citire Gimnastica
Q LeeturA In gA,nd bleme In scris Leeturii In
r.
a)
Istoria Religia And 't. naturale Compunere

Z II Aritmetica Istoria Compunere Ex. de memor. 0 liber. repr. Geografia Gimnastica

Scriscitit LecturA din abecedar Aritmetica Calcul in scris Scriscitit dinCaleiecedar
.....
III Aritmetica /I ebzloelmv ier Eilli dsee rpi sr o -
Ex. gramaticale Aplicarea re-

,.
o LecturA In And gulei gramatic. Geografia
,-. Invittate
II ExerciOi gramaticale Gitire Caligrafia Gimnastica Instruqia militará
.. I Aritmetica Galcul in scris Scriscitit Copier! din abecedar Copieri Copieri Copieri
Lecturft In A nd din abecedar Scriscitit din abecedar din abecedar
s.
a) ,,, Rezolvire de pro- Gimnastica
n m Lecturit In And Aritmetica bleme In scris Citire Deprind. Caligrafia Lecturft In
And Istoria Desemnul
de ortografie
II Aritmetiça Istoria Gimnastica Compunere Geografia Exercilii de intuitie
I Scriscitit Copleri din abecedar Ex. de in-tuitie Copieri din abecedar Scriscitie LecturA In Scriscitit Copieri
>es Lecturft In And And din abecedar
...
xxl Lucrare CAntul
.0 III Ex. gramaticale Aplicarea regulei St. naturale Desemn geo-
Lecturft In And gramatie. Invatate Compunere In serfs a com- Geografia grade Caligrafia
5 punerii predate
al
tn II Aritmetica Exercilii gramaticale Citire Religia Desemnul Cintul

Observaçluni: 1) In luna Septemvrie I dela 1 Marrie pAnd la finale anului ecolar, lectfunfle bleep ia
Dela 1 Octomvrie pAnA la Slide lunei Fevruarfe, orele de clasA Bunt dela 9'2 el dela 1-3. orele 9 a. m. el la 2 p. m. ei se succed In ordinea stabilitA In orar.
2) Lucrul manual, iarna, sau practice agricola in bunile de yard, cAnd timpnl e favorabil. se predau
1 Martie páná la finale anului polar el dela 3-4 dela 1 Octomvrle panii la finale lunel Fevruarie. Pen- diviziilor II ei III, in Miele de Luni, Miercurf i Vineri. In orele dela 4-5, in luna Septemvrie ei dela
divizlilor reunite. tru fete, lucrul manual se inlocueete eu lucrul de mat* care se preda In aceleaei zile ei ore tuturor
8) Recreatiunile dupil ora intafa slant de 5 minute; far dupe' celelalte ore de studiu de cAte 10 minute.
Timpul de recreatiune se la din orele prevAzute pentru stadia, astfel ea &care lectie de ori si dureze 25 minute depline.

www.digibuc.ro
 ORARUL §COAL'ELOR_QJ DOI INVATATORI, CU INVATAMÂNT PE ZIUA INTREAGA
Tipul G. (invätätorul A V2, diviziunea I Odiviziunea III; invatatorul B IA, diviziunea I i diviziunea II)
_
9 10 1.0-11 11-12 2 3 3 4
I

Copier! din Exerc4ii de Copied din Copieri din Copied din

'' Soriscitit a becedar intutIfe abecedar abenedar Scrisoitit abecedar Religia
''-
Gimnastica Cantul
a Lecturil In Rezolvire de Lectudi ln Copieri din
gand Aritmetica problems Mire Gangrene gand Rellgia carte
PI

Deprinderi
Arttmetioa Calcul In scris Soriscitit
Copier i din
abecedar Calcul In seris de lecturA in Lecturil
abecedar
din
Scriscitit Copied din
abecedar
14 4ro gand
Gimnas-
-4
Exercilii de tica
Copied din Rezolvire de ExeroiVI momode el lib. Desenmul
Copied din Exercitil de
carte Aritmetica probleme gramatioale Citire carte intunie
reproducVe

Aritmetioa L eacbteuereAd adri n C oapbleecr,i3 adri n LecturA din Copied din abe-
,:~4 1,-. Calcut tn serfs Scriscitit abecedar Religia cedar
0 C..)
Gimnastica
El r.2. Lecturi tri RezolvIre de Lecturn ln Exercitii de Gompu-
I

gand Aritmetica Citire Istorie Religia

4 -
--, Soriscitit LecturA din
abecedar
probleme

Aritmetica Calcul In sods Scriscitit Copier! din

abecedar
gaud intuiçie nere I

14 5_
Deprinderea
.. Aritnietioa
LecsizurlIn Rezolvire de
problems
Exercip
graatioale
m
lecvei de gra-
mal ica.
Geograilla

..-. Aritmetica Calcul In Beds Soriscitit Copied din LecturA din Copleri din Soriscitit LecturA din LecturA tn
a becedar abecedar a becedar abecedar gind
Gimnas-
-
i=1

4 4 Lecturti in Rezolvire de Lector& tn

tica
Aritmeticia Citire Deprinded Gangrene Istoria Desemnul
,-' gand probleme de ortogralle gAnd
ai
-¢ LecturA In Exercitil de Copied din Leant% din Leeturil din Scriscitit Copieri din
Scriscitit gAnd intui/ie abecedar abecedar Scriscitit abecedar abecedar
<4
co
.- LecturA In
gand Aritmetica Rezolvire de
probleme
Exerc4ii de
intuipe Compunere
Lucrare
tn scris a corn- Citire Copieri din
carte Geografla
CAntul

www.digibuc.ro punerii
 Copier! din Exercitii de in- Lecturd din Copieri din Copier! din
I Soriscitit abecedar tuitie abecedar abecedar Scriscitit abecedar Rellgia
-- 'i. Gimnastica Clintul
.-1 Lecturi In .Rezolvire in Lecturd in ('op'eri
III Wind Aritmetica seris Citire lstoria Wind Religla din carte
tt de probleme
Leeturd
.--. I Aritmetica Calcul in saris Scriscitit
Copier! din
abecedar Calcul in scris Deprinderi
lecturd
la Copied din
carte Scriscitit In gánd Gimnas-
Fl
-4 tica
Copierl din Rezolvi re In Exercdtii Ex. de memori- Desemn geo- StlInte'e
0 III carte Ar itmetica saris gramaticale zare s i. liberd Deseinnul Geografla graft naturale
de probleme repreducere
Caoipeiecreidadrin Lecturd in Lecturft in Copieri Copier i
17g. I Aritmetica Calcul in seris Scriscitit gand gánd Religia din abe- din
ti cedar abeced.
Gl innastica
0 It=1 Lecturd in Rezolvire de Lectura in Stiintele Compu-
2 III gaud Aritmetica probleme in Citire Istoria Religia gaud naturale nerl
saris
r --
Lectul A din Copied din
I Scriscitit abecedar Aritmetica Calcul in sells Scriscitit abecedar
'5
Lectura in Rezolvire de Exercitii Aplicarea reg.
El* III gánd Aritmetica probleme in gramaticale gramaticale Geografla Instructia militarii
scris inválate
_
4 .--, I Aritmetica Calcul in saris Scriscitit
Copieri din Lecturd In
gánd
Copieri din
Scriscitit
Lecturd din Copi erl
din abe-
= abecedar abecedar abecedar cedar Gimnas-
tica
Lecturd in Rezolvire de Deprinderi de Lea-turd in
Wi nd Aritmetica probleme in Citire ortografle Caligrafia grind Istoria Desemnul
saris
Copier din Exercitli de in- Copied din Lecturd in Lectura in Copieri
E-
I Scriscitit abecedar tuige abeeedar gdnd Scriscitit gand Scriscitit din abe-
-, cedar Cántal
CO
Aplicarea reg. Lacrare in saris
Lecturd in Exercitii gramaticale q natu- Compunere a compunerli Geografta Desemn geo- Callgrafla
rn gánd gramaticale invatale rate pred. graft

Observatii : 1) In tuna Septemvrie ei dela 1 Martie pAnd la finele anului gooier, lectiunile Weep dela orele 9 a. m. §i la 2 p. m. ei se succed in or-
dinea stabilitá in oral% Dela 1 Octomvrie panit la ¡Mete lunei Fevruarie, orele de etas& sunt dela 9-,12 ei dela 1-3.
2) Lucrul manual, lama, eau practice agricola in lunile de yard, cand timpul e favorabil, se predau diviziilor II ai Ill reunite, in zilele de Luni,
Miercuri i Vineri, in orele dela 4-5 In tuna Septemvrie si dela 1 Mantle pána la finele anului scolar, si dela 3-4 dela I Octomvrie nand la finele lui
Fevruarie. Pentru fete, lucrul manual se Inlocueate cu lucrul de mand, care se precid In aceleati cite ai ore tutUror divizianilor reunite.
3) La cánt i gimnastica, invátitorul ocupd deodatit ambele diviziuni.
Recreallunile d ipâ ora inthia sunt de 5 minute, far dap& celelalte ore de studiu sunt de 10 minute.
Timpul de recreatiune se la din orele prevdzute pentru stadia, astfel ca fiecare le tiune de o jumatate de ord. si dureze 25 minute depline.
www.digibuc.ro
 ORAR PENTRU §COALELE CU DOI INVATATORI, CU TNVATAMANTUL PE 1/2 ZI

Tipul H. I. (Dilizia I impärtitä in don& serii) la acelaq !megaton.

ORELE LUNI MARTI M1ERCURI JOI VINERI SAM13iTi

,
I

.11
9-10 Aritmetica Scriscitit Scriscitit
.

-4 10-11 Scriscitit Aritmetica Aritmetica

g 1/2 Ex. de intuitle 1/2 Scriscitit 1/2 Ex. de intultie

11-12 1/2 Gimnastica 12 Cantul /4 Scriscitit
W %

C/2 11/2-21/2 Ya Scriscitit 1/2 Ex. de intuitie Scriscitit

1/2 Re ligia 1/2 Scriscitit Ludrul manual
(Lucrul de mand
1/2 Cantu'. 1/2 Religia pentru fete)
21/2--31/2 h/2 Cantul
th Gimnastica r

9-10 SA.Iseltit Scriscitit Aritmetica

10-11 Aritmetica Aritmetica

r
ScriscItit
-4
1/2 Scriscltit 1/2 Ex. de intuitie
11-12 1/2 caetul 1/2 Ex. de intuitie 1/2 Cantu'
1/2 Gimnastica ih Scriscitit 1/2 Gimnastica
g
W 11/2-21/2 Scriscitit 1/2 Ex. de intuitie
1/2 Scriscitit
_
Lucrul manual
cn (Lucrul de maná
21/2-3 1/2 1/2 Rigia
el2 1/2 Rellgia pentru fete)
1. Scriseitit 1/2 Cantul,

ObservaVunf : 1) In Septemvrie ei dela 4 Martie pang la line e anului ecolar, lectiunile de dimineatA !neap la orele 9, far ce e de dupa amlazi Incep
la orele 2 ei se succed In ordinea stabilità In orar, iar dela 1 Octomvrie ei panà la finale lui Fevruarie ele Incep dupa prAnz dela orele 11/2.
2) Recreatiunile dupit ora 1. sunt de 5 minute, iar dupa celelalte ore de studie aunt de c4te 10 minute, Timpul de recreat une se la din orele de
stucliu, astfel ca pecare lectiune ie.1/2 orti sá dureze 25 minute clepline,
www.digibuc.ro
 ORARUL COALELOR CU DOI INVATATORI, CU INVATAMANT PE 1/2 ZI
Tipul U. II.

Divi-
= Diviziile II qi III, la acelaq invilator

ziile
ORELE LUNI MARTI MIERCURI J0I VINERI SAMBIT A

9-10 Aritmetica Ex. gramaticale Aritmetica

. "" 10-11 Citirea . 1/2 Istoria

1/2 Geografia
Citirea
..c. 1/2 Ex. de intuitie 1/2 Desemnul 1/2,Ex. de intuitie
14-12 1/2 Compunere 1/2 Cântul V2 Caligrafia
N
o-r

1-,
11/2 21 1, - 1/2 Religia
1/2 lstoria
- i//5 Religia
1/2Ex. de mernorie
siliberkreproducere Lacrul manual
A

2 v2_31/2 1/2 Gimnastica 1/2 Geografia

9-10 Aritmetica Ex. gramaticale Aritmetica

i
-" 10-11 Citirea Iztoria Citirea

-4 a 1/2 Ex. de memorie

.

" 14-12 si liberl reproducere 1/2 Geografia

1/2 Caligrafia
1/2 Compunere
1/2 Desemnul
N 1/2 Compunere
s

" 11/2-21/2 Writele naturale . Geografia .

A Instructia militall
1/2 Istoria 1/2 Religia Lucrul manual
(2i/2-31/2)
21/2-4 1/2 Religia 1/2 t. naturale
i 2 Cantul 1/2 Gimnastica
Observatinni: 1) In Septemvrie gi dela 1 Martie Oa la flnele anului acolar, lectiunile de dimineatti bleep dela orele 9, iar cele de dupa amiazi
mcep la orele 2 ai se succed In ordinea stabilitA.Ln orer; lac dela 1 Octomvrie panii. la finele lui Fevruarie ele Incep clupa prAnz dela orele 11/,.
21 Recreatiunile dupA ora 1 sunt- de 5 mmute, far duptl celelalte ore de studiu sunt de cAte 10 minute. Timpul de recreatiune se ia din orele
fie stncliu, astfelica flecare lectlune de ih orA sa dureze 25 minute depline.
www.digibuc.ro
 1 63
ORARE

162 ORARE
INVA TATORI, CU INVATAMÂNTUL PE 1/2 DE ZI
Invatatoru1 B IA din dtvizia I p. m. i divizia III a. m.
ORAR PENTRU §COALELE RURALE CU DOI
Tipul I. InvaVetoru1 A 1/2 din divizia I p. m. i divizia II a. m.
MIERCURI J0I VINEQI SAMBATA.
.
ORELE LUNI M ARV. Exercilii gramaticale
Aritmetica Citire Aritmetica Citire
9-10 Aritmetica Citire
Istoria
Geografia ExerciVi gramaticale Geografia
Exercitii gramaticale Istorie
- io-li Exercitii de intui ie Religia Exerciiii de intuitie Religia s,_
PI
Exertilii de iutuitie Deprinderi de memorizare
4 4 Desemnu1 Desemoui Compunerea Caligrafia
0 t,1 Comptinere Caligrafia
Gimnastica Cantu] Gfinnastica Gimnastica
P- 11-12
0 p Gimnastiea Cântul
Aritmetic Aritmetica
4 A ritmetica Scriscitit
Scriscitit Scriscitit Lucru1 de mini
il. 2-3
4 Scriscitit Religia
Exercilii de intui/ie LIRER Religia sau

../.
ZExercilii
14 3-4
de intuitie

Scriscitit
Scriscitit

Cantul
Scriscitit Centul Practice agricolii
...

Gimnastica
/
4-41/2 Gimnastica - ---Gitire Aritmetica
Aritmetica Exereitii grainaticale Exercitd gramatidale
. .."
9-10 Aritmetica Citire
Geografia Istoria Geografia Istoria
.,.-
0- Exereitii gramaticale Istoria
Stlintete naturale Religia Stiin Lae naturale Geografia
- §tiintele naturale Deprioderi de memorizare
Desemnul Desemnul Companerea Religia
4 N
-,
.4 Compunere Caligrafia
r=, Giumastica Centul Gimnastica Caligrafia
(4 41-12 --
0 imnastica Until
El
Ar Itmetica Aritmetica
,-
4 Aritmetica Scriscitit
Ser tsei tit Scriscitit Lucrul de maul
4
14
- . 2-3
Scriseitit Religia
Exerci.tii de intuflie
InstrucVa militarà
Religia
/ eau

Z r--
ExereiIii de intuipe Scriscitii
Serisel tit Cintul Practice agricol
14
0-1
3-4
Q Scriscitit Cantul . I
Gimnastica ,
4-41/2 Gimnastica
la orele 9 a. m. si la 2 p. m., si se succed. In ordinea stabilitä In orarj Dela -1 Octomyrie Omit la ?Inge
ObservaVuni: 1) In tuna Septemvrie si dela t Martie And la finele anului social*, lecilile tncep de 10 minute. Timpul de recreatiane se ia din orele previkute.peptru studiu, astfel ca fiecare lectic;
tenet Fevruarie orele de clasi aunt dela 9-12 si dela 1-3.
2) Recreatlunile dupa ora India sunt de a minute; iar dup5. celelalte ore de studiu, ele sunt
de o lumatate de orl ea dureze a minute depline.
www.digibuc.ro
 Tipul J.

.5
'F. LUNI
ORAR PENTRU §COALtELE RURALE CU TREI INVATATORI

mAaTI MIERCURI S0I VINERI

.. J..

SAMBATI
i Scriscitit ,
ArItmetica Scris citit Aritmetica ScriscItit ArItmatica
....
n AriOneticg bramatica Arltmetica Gramatica Aritmetica Aritmetica
a)
I
. 1
/ix Aritmetica Citirea AritmatIce Gramatica Aritmetica Aritmetice
X Aritmetica Scrlscitit Arltmetica Scriscitit .1/2 Ex. intuitive Scriscltit
..r. 1/2 Seri sci it
se
II Istoria Citirea Istoria Citlrea 1/2 fstoria Gramatica
C,I i/2 rimnastica
ss
nt Istoria Gra matica Istoria Citf rea Istoria Gramatica
th Scriscitit 1/2 CAntul f/2 Scriscitit 112 Ex. intuitive
1
1/2 CAntul 1/2 CAntul 1 2 Gimnastica
cI
...
Compunere 1/2 Desemnul Compunere 1/2 Gangrene Compunere Citirea
1/2 Gimnastica 1/2 Oimnastica
Ill Compunere 1/2 Geografia Gompunere \ //2 Callgrafia Compunere 1/2 Desernnul
1/2 Desemnul 1/2 Gimnastica 4/2 Gimnastica
I 1/2 Rellgia 112 Ex. Intuitive 1 2 Religia ) 1/2 Religia 1/2 Ex. intu tive
co ,---- 1/2 Scriscitit 1/2 Scilkciti t 1/2 Saris Cittt 1/2 Scriscitit 1 ., Seristitit
)

eg1 II Geografia Religia Deprind. de memorizare Geograna Bell&

III Geog.afla Religia Deprind, de memdrizare Geografia Cllirea
---
I 1 2 Gimnatica I/2 Gil/mastics lA Gimnastica 1/2 Wmnastica 1/2 CAntui
4/2 Gangrene 1/2 Geogralla 4/a Desemnul
wr
I
it 1/2 Crintul §t. naturale 1/2 Gimnastica §t. naturale 1/2 CAntul
c*
1/2 Caligrafla 1/2 Seligia
nt 1 2 Gamut §t. neturale Instructia militarA §t. naturale 1/2 CAntul
,

Observ4luni: 1) In tuna Septemvrle gi dela 1 Martie pea la finale anulul polar, lecliunile !neap la orele 9 a. m. gi la 2 p. m. el se succed in
ordinea stabling In orar. Dela 1 Octoinvrie pan4 la flnele lunei Feyruarie, oele de clasti sunt dela 9-12 a. m. el dela 1-3.
2) Lucrul manual iarna. sau practice agricola in lunitede yea, and timpnl e favorabil, se predil dlviziunilor II si III in zilele de Lunt, Miercurl
Vineri, In orele dela 4-5 in tuna Septeinvrle gi dela 1 Martie One la finale squint ecolar, si. di:4a 3-4 dela 1 Octomvrie pAnA la finele lunei Fe-
vruarle. .
Pentru fete, lucrul manual se Inlocuegte eS., lucrul de mAnti, care se predA fn aceleaei zile el ore tuturor diviziunilor reunite.
3) Recreatiunile cinpi. ora Willa aunt de 5 minute, iar dupe celetalte ore de studiu aunt de 10 minute. Timpul de recreatiune se fa diu orate pre-
Vitzute pentru studiu, astfel oa fiecare locOune de o orft at dureza 50 minute efectiv, iar lectinntle de o lumAtate orA 25 minute depllne
www.digibuc.ro
 ORARE 165

Tipul K. ORARUL COALELOR URBANE DE.BAIETI

CD

4,
ct
4, Luni Illarp Mierenri Joi Vineri Sambät6
0 °
r...

8-9 Scriseitlt Aritmetica Scriscitit Aritmetica Scriscitit Aritmetica

N.
9-14 Aritmetica Scriicitit Aritmetica Seriscitit 1/2 Ex. intuit. Scriscitit
4 12 eriscitit .

rn
1/2 Ex intuit.
_,e 0 11 1/2 Seriscitit 1/2 CAntul 1/2 Scriscitit 1/2 Carlini 1/2 CAntul /2 Gimnastica
,-a
r4 2 a 1/2 Religia 1/2 Ex. intuit. 1/2 Religia 1/2 Relight 1/2 Ex. intuit.
-- il 2 Scriscitit 1/2 StriaCitit /2 Seriscitit 1/2 Scrisci tit 1/2, ScrIscitit
3-4 1/2 Gimnastica 112 Giamastica 1'2 Gimnastica 1/2 Gimnasticaj 1/2 CAntul

8-9 Aritmetica Gramatica Aritmetlea Aritmetica Gramatica Arilmetica

112 Istoria i/2 Depr. de - 112 Walla
" 9-10 Ci irea 1/2 Depr. de Citirea memorizare Citirea 1/2 Seriere
4 memorizare y2 Istoria dupA dictare
rn
4 10-11 1/2 Compunere 1/2 Desemnul Scriere diva 1/2 Ex. intuit.
dictare 1/2 Gimnasliea 1/2Compunere 1/2 Desemnul
,J
1/2 Geografia- 1/2 Ex. intuit. 1/2 Geografia 1/2 Geografie 1/2 Ex. intuit.
c") 2-3 112 Religla 4/2 Callgrafia 1/2 Bangui 1/2 Religia 1/2 Caligrafia

3-4 2 Gimnastica lit Cantul 1/2 Gimuasica 1/2 CAntul /2 Glmnastica

A itmetica Gramatica Aritmetica Gramatica Aritmetica

8 9
_Aritmetica
9 -10 Istoria Citirea Istoria CPtirea 172 Istorla Gramatica
1/2 Gimnastica
4
cn 1/2 Desemnul 1/2 Geografia
.2 10-11 Compunere 1 2 Gimnastica Compunere 1/2 Caligrafia Compunere Citirea
-.1
2-3 Deprind. de
Geografia Religia Geografia Religia
c..)

1.12 Caligrafla
memorizare
Instructia 1/2 Desemnul
_
1/2 CAn ut
§t. naturale militarA
St. naturale
1/2 CAntul

8-9 Artimetica Citirea Aritmetica Gramatica Aritmetica Aritmelica

> Gramatica
.-1 9-10 Is to via Istoria Citirea Istoria Gramatica
4
co 112 Desemnril
Compunere
y2 Catigrafia
Compunere
. 1/2 Desemoul
4 10 11 Compunere 1/2 Caligrafia /2 Gimnastica Ile Gimnastica
.4 Deprind. de
c4 2-3 Geografla Religia memorizare Geografia Cltirea
34 St. fizico-
Instruptia 1/2 Geografia St. fizico- 92 Religia
militara. naturale 1/2 CAntul naturale 1/2 Cantul
Observattunt. 1 In luna Septemvrie ai -data 1 Martie pAnft la vacanta Paatelui, leetiunile bleep la
8 a. m. Lai a 2 p. m. al se succed In ordinea stabilitA In orar.
Dela 1 Octomvrie i panA la finale lui Fevruarie, orele de clasA tneep la 9 a. m. al la 2 p, m. DupA
vacanta Paateloi f panA la finale anului acolar se aplica orarul de varti.
Lucrul manual 1,1 clasa LIE ai IV reunite se predA eke o orA tn zilele de Luni,Miercuri i Vineri
dela 4-5 p. m., tar In lunile Noeinvrie vi Deeemvrie numai clit lumina permite.
3) Recreatiunile aunt de eke 10 minute, earl se lau din orate de lectiuni, astfel ca primeje lee-
Veal, atilt diraineata cAt a. duel arniad sg. fie de o ortl tntreaga, lar celelalte deate 50 minute efee-
tiv. Lectiunile de -13 junaltate de orA de dimineata
, ai a don's orA (WO arniazi vor durA 25 minute efectiv.
4) En class R, In trimestral I al II, la orele rezervate pentru compunere, se vor face exercitii de
.copiere.

www.digibuc.ro
166 ORAliE

fipul L. ORAR PENTRU BCOALELE URBANE DE FETE

1c. m
w
cc,
k Luni Mart.i Mierouri Joi Vineri Sámbätä
c.) I. ° 1

8-9 Aritmetica scrlscititul Aritmetica Scriscititul Scriscititul Scrlsci titul

9-10 Scriscititul Aritmetica Scriscititul Aritmetica. Aritmetica 1/2 Ex. intuit.

1/2 Scriscititul
4
co 10-11 IA Ex. intuit. 1/2 Scriscititul 1/2 Ex. intuit. 1/2 Scriscititul 1/2 Scriscititul ih Gimnastica
4 1/2 Gimnastica 1/2 Gimnastica ih Gimnastica 1/2 CAntul 1/2 Ex. intuit.
4
0 2-3 Lucr. de mAnA 1/2 rteligia 1/2 Religia 1/2 Rellgia
Lucr. de mAna. 1/2Scriscititul
1/2 Scriscitit ul 1/2 Scriscrtitul

3-4 Lncr. de mAnd 1/2 CAntul yt CAntul Lucr, de mama' 1/2 Cantul

8-9 Aritmetica Gramatica Aritmetica Aritmetica Gramatica Aritmetica

1/2 Deprind. de 1/2 Istoria
-+ 9-10 Citirea memorizare Citirea 1/2 Istoria Citirea 1/2 Deprind. de
1/2 Istoria 1/2 Ex. Intuit. memorizare
4 1/2 Saris dupA 1/2 Saris dupA
cil 10-11 1/2 Ex. intuit. 1/2 Geografia dictare 1/2 Compunere f/2 Desemnul dictare
4 112 CO Illpunere 1/2 Desemnul i/2 Gimnastica 1/2 Geografia 1/2 Gimnastica
4 ,
2-3 Lucr. de mAng 1/2 Reggie 1/2 Geografia Lucr. de mA,n1 1/2 Religia ,
C.)
112 CAntul 1/2 Caligrafia - 1/2 Ex. intuit.

3-4 Liter. de mAnA. 1/2 Glmnastica 1/2 Relight Lucr. de mAnA 1/2 Cali grafia
1/2 Can tul
8-9 Aritmetica Gramatica Aritmetica Gramatica Art-trial:it-Ica Aritmetica
,
1/2 Istoria
Cltirea Istorla Citirea Istoria Gramatica
'.7'.. 9-1u 1/2 Callgrafia

4 10-11 Compunere 1/2 Geografia Deprind. de Compunere 1/2 De.emnul 1/2 Geografia
co 1/2 Desemnul memorizare 1/2 Callgrafia 12 Religia
4
2-3 Lucr. de mAnA St. naturale Lucr. de mAnA Geografia Lucr. de mAnA
C.)
3_402 Lucr. de mAnA Rellgia Luer. de mAnd St. naturale Luc... de Wind.
1/2 CAntul 1/2 Gimnastica (1 orA) °I./2 CAntul 12 Gimnarnica
8-9 Arltmetica Gramatica 1 Aritmetica Gramatica- Aritmetica Aritmetica

9-10 Istor'a Ci Wee Istoria Citlrea Is.toria Gramatica

4 v2 Geografia Deprind. de ./.2 Desemnul
to 10-11 Compunern Compunere 1/2 Geogralla
1/2 Desemnul memorlzare 1/2 Caligrafia 1/2 Religia
4
4 2-3 Lucr. de mAnA St. natura4 Lucr. de mAnA Geografia Lncr. de mAnA
o
1/2 Bengt°.
13_41/4 Lucr. de milnil 1/2 Caligrafia Lucr. de man& St. naturale Lucr. de mAnA
1/2 Chntul 1/2 Gimnastica (1 orA) 172 Chntul 112 Gl tunas tic 1

Observa/iunl generale: 1) In luna Sep emvrie si dela 1 Mantle pAnA la va9anta Paetelui, lectiunile
Incep la 8 a. m. ei la 2 p. m., i se succed In ordinea stabiliti In orar.
Dela 1 Octomvrie el pAnA la finale lu Fevruarte, ot ele de clasil incep la 9 a. m. i la 2 p. m. Dap&
vacan(a PaeteluI i pant{ la finele anulul ecolar se apnea orarul de van&
2) R.ecreatiunile aunt d&, 10 minute, cari se iau din orate de lectiuni, astfel ca primele lectiuni, atAt
dimineata cAt el dupd am i sd fle de o orA IntreagA, iar celelalte de rate 50 minute efectiv.
Lectitmile de cAte o JumAtate de orA vor dull 25 minute efectiv.

www.digibuc.ro
 ORAR PENTRU COALELE URBANE AollX.TE
Tipul M.

. .
a)
To ORELE LUNI MARTI MIERCURI 30I ITINERI SAMBITÄ
0
t) .

8-9 Aritmetica Scriscititui Aritmetica Scriscititul Scriscititul Scriscititul

1/2 Ex. intuitive

9-40 Scriscititul Aritmetica Scriscititul Aritmetica Aritmetica
'/s Scriscitit.il
<I
cn 1/2 CAntul 1/2 Scriscititul 1/9 Ex. de iutuitie 1/2 Scriscititul
10-11 1/9Scriscititul 1/9 Gimnastica
-al 1/9 Gimnastica 4 2 Gimna,itica 1/2 Gimnastica 1/2 Cfintul
.4
1/2 Religia 1/9 Ex. intnitie 1 2 Religia 1/2 Religia
c.) 2-3 1/2 See scititul " 2Sericleititui 1/2 Scri..cititul 1/2 Scri icititul
Cântul

3-4 Lucrul de manä 1/2 Cintut Lucrul de mânä Lucrul de mânä . Lucrul de ma 5.
e ,
8-9 Aritmetica Gratratica Aritinetica Aritmetica Gramatica Aritmetica

.-I
9-10 Cittrea
1/, Deprinderi de 1/2 Istoria lh Istoria
memorizare Citirea Citirea 1/2 Scris dupâ diet.
th 1storia (A Ex. cl.- intu4ie
-al
co 1/2 Ex. de intuilie -1/s Scrfere depe 1/2 Caligrafia 1/, Compunere ih Ex. intuitive
10-11 1/2 Cotnpunere dictare V2*Gimnastica 1/I Gimnastica
1/9 Caligrafia 1/9 Desemnut
41 14 Gimnastica
1-4
1/2 Geografia 1/2 Religia 1/9 Geografia 1/2 Geografia //2 Deprinderi de
ci 2-3 4/2 Religia 1/2 Ex. de intuitie 1 2 DesestInul 1/2 Religia
memorizara
4/2 Cantu]

I3-4 Lucrul de mkuil 1/9 Cântul Lucrial de minä Lucrul de mânä Lucrul de ittânS.

Observaiiuni generate : 4) ln tuna Septemvrie, dela 1 Martia pan& la liacanIa Pagtelui, leetiunile lncep la 8 a. pi 2 p. ro. pi se succed In ordi-
nea stabilita In orar.
Dela 1. Octomyrie pi pana la Ilnele lui Feyrnarie orele de elasA sunt dela 9-12 a. in. pi dela 2-4 p.
Dupii vaeança Paptelui pi pana la finale anului pcolar se split& oratul de varit.
2) Re reaOunile aunt de ate 10 minute, earl se lau din orele de lecIluni astfel ol. p ¡male lectluni, atAt dimineata cat pi dupil amiazi, sA fie de
www.digibuc.ro
o erl. IntreagA, tar celetalte de elite 50 minute efectiv.Lectiunile de o Jumatate de ora vor dura ate 25 minute erectly.
168 ORInE ORARE 169

Tipul N. ORAR PENTRU SCOALELE DE BAIETI AVAND CLASELE I SI II UNITE

.
co
cu
15 8 9 9 10 10-11 2-3 3-4
.. ,,
NI c..)

Copiere din LecturA in Copier& din Copiere din

I Socoteli in scris Aritmetica Scriscitit gând carte Scriscitit abecedar ce
abecedar *.-
!...'

Z en

,-, - eti
a
1-
IA
II Aritmetica
Rezolvire in Ex. gramat. Copiere din carte Citirea Desemnul ,
LecturA in -
gind Geografia
-0
E

scris de probleme

Copiere Lectura in Copiere d n Ex. de intui .- Copiere din

-, I Seriscitit Aritmetica Socoteli in-scris gind Scriscitit abecedar abecedar
din abecedar -E
E-.-
t4 .4
..,C a
Rezolvire de Depr inderi de Seriere din Ex. de intuiVe Copiere din Citirea
II Lecturä in gind A ritmetiqa
probleme in saris Istoria memorizare memorie carte

Copiere din Copiere din Copiere Thn

'Eal I Aritmetica Socoteli in scris Scriscitit
abecedar
Ex. de intuitie abecedar
Religia abecedar Scriscitit -8.-
w
c.3 ed
CG a
C.] Aplicare In E
Rezolvire de eerie a regute- LecturA In Copiere din 3
II Lectura in gAnd Aritmetica Ex. gramat. or grarnaticale Caligrafia Religia carte
probleme in scris gAnd
.,...--
tuvatate

Copiere din Copiere din

1 Aritmetica Socoteli In scris Scriscitit Ex. de intuitie abecedar .,
1.4
abecedar 'N.
0
r,
Rezolvire de LeeturA in
11 Leaned in gad Aritmetica probleme in saris Citire gfind
Desemnul

_
1-, Copiere din LecturA In Copiere din LeeturA in
g I LecturA In gAnd Scriscitit Ex. de intuitie Relig fa