SEMIOLOGIE

Dr. OANA PIRONCU

 Febra
• creşterera temperaturii centrale > 38,5ºC sau creşterea
temperaturii periferice > 38ºC
• temperatura normală a corpului se menține constantă
datorită echilibrului raportului arderii principiilor
energetice și pierderii de căldură ;
• valori normale :
– temperatura periferică (axilară) (36,5 – 36,8 ⁰C dimineața
; 36,8 - 37⁰C seara);
– temperatura centrală ( cavitatea orală, vaginală, rectală)
este cu 0,3 -0,5 diviziuni de grade mai mare ca
temperatura periferică ( 37⁰C – dimineața; 37,5⁰C-seara)
 Febra
• tehnica corectă de termometrizare :

– se verifică coloana de mercur

– se verifică axila ( fără a se
produce căldură se înlătură
transpirația);
– se plasează termometrul în
axilă
– se lasă minimum 5 minute
Febra
• în mod curent în clinică, pacientul se termometrizează
dimineața și seara la orele 7-8 , iar seara la 17-18 ; de
asemenea ori de cate ori este nevoie;
• în FO temperatura este trecută în fișa curbelor
biologice ( formată din linii verticale și orizontale )
alături de TA, puls, nr. respirații; fiecare linie orizontală
reprezintă 2 diviziuni de grad ;
• condiții fiziologice de creștere a temperaturii : digestia;
a II-a parte a ciclului menstrual ; emoțiile ;
 Febra
• anamneza :
– modul de debut brusc / progresiv ;
– intensitate : 37,1 - 38⁰C ( subfebrilitate);
38,1 - 39⁰C (moderat);
39,1 - 41⁰C ( mare);
– durata;
– in crisis (brusc) – mod de scădere în decurs de cateva ore
însoțită de transpirație profundă ; de la valori de 40⁰C pană la
37⁰C
– in lisis (insidios)- cand scăderea este progresivă de la o zi la alta
Febra
• evoluția se urmărește în funcție de trasarea curbei febrile ;
• utilizarea antibioticelor modifică într-un fel sau altul curba febrei

• febra poate apare

– în boli infecțioase ( bacteriene, virale, parazitare, SIDA) ;
– boli neinfecțioase ( colagenoza, artrita politraumatică,
polimialgia reumatică);
– boli hematologice ( leucemiile acute, gama-patiile ) ;
– cauze iatrogene (medicale): citostatice;
– boli neoplazice (cancer pulmonar);
– patologie neurologică (există tumori cerebrale care pot
debuta cu febră de tip central dacă a efectuat tratament cu
neurotrope = febra malignă , chiar și după anestezice )
Febra
• evaluarea pacientului febril cu stare gravă:
– cauze; evaluarea semnelor și simptomelor care atestă
atingere viscerală ;
– starea hemodinamică; aprecierea pulsului arterial
(1 grad de ferbă accelerează pulsul cu 15-20 bătăi);
măsurarea TA ;
– aprecierea elementelor de deshidratare (scăderea
diurezei) ,somnolența; convulsii febrile la copii ;
– starea de șoc termic se manifestă prin cefalee,
polipnee/tahipnee, scăderea TA pană la starea de șoc ;
 Frisonul
• precede întotdeauna febra ;
• este o senzație de frig însoțită de tremurături (intense
generatoare de căldură ), la finalul acestor fenomene , bolnavul
simte căldură, moment care concide cu ascensiunea termică ;
• durata : cateva minute sau zeci de minute,evoluand intermitent
sau continuu ;
• apare în boli bacteriene, mai rar în cele virale ; poate avea
caracter solemn în pneumonia acută bacteriană , marcand astfel
dechiderea tabloului clinic al pneumoniei pneumococice
 Hipotermia

• scăderea temperaturii periferice sub

36⁰C;

• este însoțită de tulburări psihice

majore ; tremurături; paloare ;
cianoză; puls slab→comă→exitus ;
• cauze : îngheț, consum de alcool, mai
rar în hipotiroidism ; coma
barbiturică(34⁰C-35⁰C)
Oboseala
• este un fenomen fiziologic reversibil ( dispare
de obicei după odihnă ), corespunzător scăderii
rezervelor energetice ale organismului în urma
unui efort;
• oboseala permanentă după odihnă este
descrisă imprecis de pacient;
• oboseala simptom este acea senzație de
scădere a capacităților fizice , psihice ale
pacientului și poate fi nuanțată prin limbaj de
pacient ;
 Fatigabilitatea
• desemnează o boală rapid instalată , expresie a
scăderii rezervelor energetice ale organismului
(senzație de epuizare fizică )
 Astenia
• este o stare de oboseală generalizată și permanentă, neameliorată
de odihnă;

• un nevrotic se plange mereu de astenie ;

• astenia recent instalată poate marca debutul unei boli infecțioase;
• astenia progresivă însoțită de paloare arată o anemie;
• bolile endocrine - boala Addison ( insuficiența corticosuprarenală
cronică); boli metabolice ; boli hepatice (B, C ) ;
• sub marca termenului de astenie , pacientul poate relata starea de
oboseala confundand cu dispneea ; dar atenție la bolile
cardiovasculare cand astenia poate însoți dispneea ca urmare a
creșterii nivelului de CO2 la nivelul mușchilor scheletici
Adinamia

• este oboseala extremă pană la epuizarea

capacităților funcționale și musculare, fiind
descrisă ca o slăbiciune musculară marcată

Sindromul oboselii cronice

• în bolile psihiatrice e
matinală, nefiind
ameliorată de repaus
Pruritul
• senzație neplăcută localizată la nivelul
tegumentelor și mucoaselor care incită la grataj
(scărpinare, mancărime);
• survine în boli dermatologice, boli renale ( uremia,
insuficiența renală cronică), boli
parazitare(ascaridioza, lambliaza), alergodermii;
• simptom revelator în diabetul zaharat ( pruritul
vaginal vulvar) sau în cancerul de cap de pancreas (
prurit intens în zona toraco-abdominală) ;
 Pruritul
• dpdv al topografiei : pruritul este
– localizat ( pediculoza-pielea capului ; hemoroizi-
regiunea anală; diabet zaharat- prurit regiunea
vulvară ; înțepături de insecte; dermatoze de
contact)
– generalizat ( scabie-acarieni ; dermatoze alergice cu
substanțe autoimune ; cauze alimentare –în general
proteine animale ; prurit sinemateria- fără cauză );
• în situația în care pruritul este asociat cu leziuni
elementare ( macule, pustule), acestea trebuie
diferențiate de leziunile de grataj ;
Pruritul
• dpdv al anamnezei :
– mod de debut brusc/progresiv;
– corelarea cu posibili factori declanșatori
– ex. prurit după baia caldă;
– factori alimentari ;
– contact cu detergenți sau alte substanțe
– anumite plante, păsări, animale de casă;
• evoluția : continuă / intermitentă / progresivă ;
Pruritul
• cauze iatrogene :
– efectuarea de tratamente generatoare
de prurit;
– prurit generalizat cu/fără erupții
eritematoase din cauza administrării
unor medicamente ca :
– antibiotice - în special penicilina
→testare înainte de administrare
 Tulburările comportamentului
alimentar

• apetitul

– proces complex
senzorial afectiv
care desemnează
pofta de mancare ,
dorința și plăcerea
de a manca ;
 Tulburările comportamentului
alimentar

• foamea

– necesitatea organismului de manca,

caracterizată prin creșterea ingestiei de
alimente; este descrisă de pacient ca o
senzație de gol epigastric ( care necesită
ingestia de alimente pentru ameliorarea
acestei senzații)
 Tulburările comportamentului
alimentar
• sațietatea
– senzație de
plenitudine
gastrică

• sațietatea precoce
– apare în bolile care diminuă capacitatea de
rezervor a stomacului ( rezecții gastrice )sau
în staza duodenală ;
 Tulburările comportamentului
alimentar
• inapetența ( anorexia)
• lipsa poftei de mancare
–se întalnește în
– neoplasme

– nevroze

– boli psihiatrice ( anorexia mentală)

– unele parazitoze ( giardia)

– boli organice de obicei grave , în stadiu terminal

(insuficiență renală cronică) însoțite de scăderea ponderală

(ce duce la apariția plicii abdominale )
–anorexia poate fi recent instalată sau cu debut progresiv ( cand
este însoțită de scăderea ponderală)
 Tulburările comportamentului
alimentar

• hiperfagia ( hiperorexia)

• creșterea poftei de mancare

– se întalnește în - hipertiroidism (b.Basedow)
– la gravide (fiziologică)

– în parazitoze

– diabet zaharat
 Tulburările comportamentului
alimentar
• bulimia
– creșterea patologică a poftei de
mancare (mese copioase); de
obicei pacientul provocandu-și
vărsături , curba ponderală
neinfluențată

• sitofobia
– teama de a se alimenta ( în aerogastrie și stenoză
pilorică )
 Tulburările comportamentului
alimentar
• parorexia
– desemnează un apetit viciat ,
tendința de a ingera substanțe
nocive sau improprii (pămant,
cretă, păr)
 Transpirația
• secreție sudorală
• fiziologic cantitatea de sudoare este de 200 ml;
• ca și proces fiziologic participă la menținerea
constantă a temperaturii (homeostazia);
• tot fiziologic , aceasta crește la efort, la
temperatura crescută a mediului ambiant
 Transpirația patologică
• Excesivă
• Hiperhidroză, hipersudorație( creșterea secreției sudorale ) care poate fi:
– esențială – accentuată de emoții localizată de regulă palmo-plantar
– în rahitism – zona occipitală și nas
– în hipertiroidie – zona palmelor și cap)

• Redusă
• Hipohidroză, hiposudorație, anhidroză :
– după administrarea unor medicamente (atropină, tranchilizante)
– în boli neurologice ( ex. polinevrite)
 Transpirația patologică
• o transpirație cu debut brutal ( rapid
instalat),cu caracter exploziv poate marca o
boală gravă (hipoglicemie severă, sincopă);

• în cursul anamnezei urmărim deci modul de

debut , simptomele asociate, evoluția,
topografia