Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Dan Vâță
de a ajuta pacienţii să-şi păstreze o piele
sănătoasă şi de a controla boala cutanată prin
aplicarea tratamentelor prescrise cât şi
încurajarea pacienţilor de a avea grijă
independent de pielea lor
de a educa pacienţii şi familiile lor despre
bolile cutanate şi tratamentul lor.
Asistentele pot contribui la educarea tuturor
oamenilor despre îngrijirea de rutină a pielii
pentru menţinerea pielii sănătoase şi
prevenirea bolilor cutanate.
Ele pot consilia bolnavii cu scopul de a reduce
izolarea socială trăită de mulţi pacienţi cu boli
dermatologice
de a coordona variate aspecte ale îngrijirii
pacienţilor lucrând împreună cu pacienţii şi cu
echipa implicată în tratarea lor.
de a oferi sprijin pacienţilor ajutându-i
psihologic şi emoţional
de a evalua pacienţii şi de a prevenii şi
controla infecţiile
Foarte important este ca asistentele să-şi
cunoască limitele competențelor lor şi să nu
întreprindă decât procedurile pe care le pot
îndeplinii într-o manieră sigură şi calificată.
în fototerapie, în aplicarea ultravioletelor sau
UVB sau PUVA terapiei
▪ 36% - trunchi
▪ 9% - cap şi gât
▪ 1% - organele genitale.
Variază cu regiunea anatomică, sexul, vârsta:
pielea palmelor şi tălpilor – până la 5 mm
la nivelul pleoapelor şi prepuţului - doar 0,2-0,5 mm
copii, bătrâni şi femei - mai subţire.
Greutatea pielii
Substanțe minerale:
Na, Cl raport 1/20, Fl,
K, Cu,
Mg, As,
Ca, Zn,
S, Cr, ş.a.
Ph,
hidrocarbonate:
glucoză – în special în epiderm
glicogen – în derm proteine:
mucopolizaharide: proteoglicani, aminoacizi: tirozina, triptofanul,
glicozaminoglicani histidina, cistina, cisteina,
metionina etc.
albumină
globuline
lipide:
keratină
intercelulare – grăsimi neutre
melanină
celulare:
colagen
▪ steroli – colesterol
▪ fosfolipide
▪ sfingozide, ceramide ş.a.
desmolaze - glucide → CO2 + H2O
hidrolaze → hidroliză în prezenţa apei
peroxidaze → procese de oxidare
proteinaze
catalaze - descompun apa oxigenată
esteraze:
fosfataza,
lipaza,
colinesteraza,
hialuronidaza,
tirozinaza ş.a.
A – intervine în keratinizare
B1 – rol în metabolismul grăsimilor, Cu, Mg
B2 – rol trofic pentru mucoase
B6 – rol în metabolismul triptofanului
B12 – rol în metabolismul acizilor nucleici, sinteza metioninei
PP – fotoprotectoare
C – oxidorectoare – protecţia faţă de radicalii liberi
D2 – metabolismul Ca şi P
E – antitoxică
H – intervine în metabolismul glucidelor
K – redoxicatalizator
1. EPIDERMULUI
2. DERMULUI
3. HIPODERMULUI
+
STRUCTURA ANEXELOR PIELII
Epiteliu stratificat pavimentos keratinizat,
cu reînnoire continuă.
Celula de bază: keratinocitul.
Organizarea keratinocitelor în straturi denumite după
proprietăţile structurale sau după activitatea funcţională a
celulelor incluse.
Straturile reprezintă diferite stadii de diferenţiere.
STRATUL CORNOS
STRATUL GRANULOS
STRATUL MALPIGHIAN
STRATUL GERMINATIV
STRATUL CORNOS
STRATUL GRANULOS
STRATUL MALPIGHIAN
STRATUL GERMINATIV
derm
18% din grosimea epidermului
un singur rând de keratinocite de formă cilindrică,
dispuse perpendicular pe zona joncţională dermo-epidermică
cu organite tipice.
Cornos
Granulos
Spinos
Bazal
Melanocitele:
Celulele Langerhans
Celulele Merkel
Celulele dendritice nedeterminate
derm mijlociu
derm profund
Fibroblastele şi fibrocitele: sunt celule alungite sau stelate, cu
prelungiri efilate; au organitele bine reprezentate, nucleul mare,
ovalar, situat central, cu cromatină fină şi 1-2 nucleoli (pentru
fibroblaste).
Histiocitele: au o morfologie variată în funcţie de activitatea
desfăşurată: nucleul mare, central, citoplasma palidă; histiocitul
adult cu numeroase prelungiri citoplasmatice, nucleul alungit,
numeroase organite.
Histiocitele – forma fixă, macrofagul – forma mobilă.
Mastocitele: au aspect fuziform sau dendritic, nucleul mare,
rotund, ovalar sau neregulat, cu cromatină dispusă în grunji,
organite citoplasmatice, granule cu structură lamelară la
microscopul electronic sau granulară.
Sunt de 2 tipuri: mucoase şi conjunctive.
Secretă amine cu acţiune vasoactivă.
Celule migrate în derm: plasmocite, limfocite, celule cromafine,
PN.
Fibroblastele şi
Fibrele fibrocitele
colagene
limfocite
Fibrele de
reticulină
Fibrele
macrofagul
elastice
mastocitele:
Fibrele de reticulină:
fine, dispuse în grilaj, în special în dermul papilar şi în jurul anexelor, conţin
reticulină.
Se evidenţiază prin impregnare argentică.
La microscopul electronic: fibrile separate de o substanţă interfibrilară cu
MPZ neutre.
Fibrele colagene:
groase, dispuse în fascicole, predominând în dermul propriu-zis şi profund,
se evidenţiază prin coloraţia HE.
În microscopie electronică: fibrile cu striaţii transversale.
Sunt formate din molecule de colagen care conţin 3 lanţuri polipeptidice
spiralate.
Fibrele elastice:
sunt subţiri, sinuoase, predominând în dermul profund.
Se evidenţiază prin coloraţia cu orceină.
Sunt compuse din elastină.
În microscopie electronică nu prezintă striaţie transversală, având forma
de cordoane cilindrice.
La microscopul electronic: Constituenţi:
proteine globulare şi MPZ acide,
proteine filamentoase. proteine,
electroliţi,
vitamine,
într-o suspensie apoasă.
Lobuli grăsoşi separaţi de travee de ţesut conjunctiv, cu
elemente vasculo-nervoase.
Foliculul pilos:
Teaca epitelială internă:
cuticula: un strat ce celule lamelare intricate, dispuse invers faţă de celulele
epidermiculei (cu marginea liberă în jos)
stratul Huxley – 2-3 rânduri de celule care conţin tricohialină
stratul Henle – un rând de celule bogate în tricohialină
Teaca epitelială externă rezultată din invaginarea epidermului de suprafaţă.
Teaca fibroasă condensare a dermului.
Repliul periungheal
Repliul periungheal Cuticula Lunula lateral
posterior
Marginea liberă