Sunteți pe pagina 1din 6

UNIVERSITATEA BABEȘ-BOLYAI CLUJ NAPOCA

FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONIMICE ȘI GESTIUNEA


AFACERILOR

DEZASTRUL ECOLOGIC DE LA CERTEJ

STUDENT: TUPIȚĂ FLAVIU

DISCIPLINA: Managementul Mediului

SPECIALIZARE: Economie Agroalimentara si a Mediului

1
Certeju de Sus este o comună în județul Hunedoara, situată în partea de sud-est
a Munților Metaliferi. Comuna are în componență satele Bocșa Mare, Bocșa Mică,
Certeju de Sus, Hondol, Săcărâmb, Toplița Mureșului, Măgura-Toplița, Nojag,
Vărmaga, și face parte din „Grupul de acțiune locală Țara Zarandului” , având acces la
programele de finanțare europeană pentru dezvoltare rurală.

Zona Certej este una dintre cele mai vechi zone miniere din țara noastră, fiind
recunoscută încă din anul 1746, când împărăteasa Maria Terezia a hotărât relansarea
mineritului aurifer în Munții Apuseni, înființând la Certej în anul 1763 prima topitorie
de aur, aceasta urmând să funcționeze nu mai puțin de 119 ani. De-alungul celor două
secole de exploatare minieră a zăcămintelor din Munții Metaliferi, la Certej s-a obținut
o cantitate de peste 40 de tone de aur.

Această zonă are și o importanță istorică, găzduind „Stânca lui Horea„ , locul în
care minerii din Certej, Săcărâmb și Hondol, au fost mobilizați să se alăture răscoalei
țărănești din 1784.

Conform recensamântului din 2011, în comuna Certeju de Sus își duc traiul
3126 de suflete, numărul lor fiind în scădere față de recensământul din 2002, când s-au
înregistrat 3456 locuitori. Numărul locuitorilor s-a redus drastic în zonă, în comparație
cu anii `30 a secolului trecut, când satul Săcărâmb, azi localitate a comunei Certeju de
Sus, găzduia aproximativ 15000 de locuitori, în timp ce orașul Deva avea o populație
de numai 8000 locuitori.

În acea vreme, localitatea Certej se bucura de o situație economică favorabilă,


datorată în mare parte exploatării miniere, dar și altor activități economice desfașurate
în zonă (bănci, ateliere meșteșugărești, fabrica de bere) .

2
Avalanșa de steril

Sfârșitul lunii octombrie a anului 1971, reprezintă sfârșitul unei ere de minerit
în localitatea Certej, dar și sfârșitul tragic a zeci de locuitori, schimbând totodată
destinul celor rămași în viață.

Sâmbătă, 30 octombrie 1971, la primele ore ale dimineții, digul iazului de


decantare al exploatării miniere Certej, a cedat, astfel permițând deversarea unui val
de 300.000 metri cubi de steril, care în numai un sfert de oră, a acoperit aproximatic
cinci kilometri pătrați, cu un strat de pana la jumătate de metru.

Cauzele și efectele deversării de steril

Cauza principală a acestui incident „neprevăzut” , conform spuselor


anchetatorilor care au preluat cazul, pare a fi depozitarea de elemente de depunere
diferite ca granulație, tasare și umiditate, care au creat o falie de alunecare. Pe lângă
depozitarea de materiale necorespunzatoare în iazul de decantare și creșterea în înălțime
peste limita critică a masivului de steril, o cauză a producerii acestui incident este
indiferența și nepăsarea autorităților, care deși s-au confruntat cu o situație similară, cu
cinci ani înainte de producerea acestui eveniment, nu au reușit să rezolve problema și
sa elimine riscul producerii unui astfel de incident, dar nici nu au oprit exploatarea.

Producerea acestui dezastru ecologic a avut loc la numai o saptămână de la


verificarea iazului de decantare, de către ministrul minelor Bujor Almășan și o comisie
guvernamentală, care în urma verificării nu au identificat nereguli, aniversând cu mare
pompă 225 de ani de minerit.

În urma deversării de steril de la mina de aur din Certej, numărul victimelor a


atins o cotă alarmantă. Deși în presă era declarat decesul a aproximativ 40 persoane,
numărul real al deceselor depașea 89 de persoane, iar numărul răniților fiind estimat la
aproximativ 76 de persoane.

2
Cartierul din apropierea exploatării miniere, a fost distrus, șase blocuri a câte 25
de apartamente fiecare, un cămin, șapte locuințe individuale și 24 de gospodării au fost
înghițite de valul de nămol toxic.

La Certej au fost trimiși militari din Deva, Brad și Orăștie, cu scopul de salva
victimele dezastrului și de a scoate persoanele decedate de sub stratul gros de steril.
Identificarea celor decedați s-a realizat greu, îmbrăcămintea lor fiind descompusă
aproape în totalitate de cianura care se găsea în nămolul scurs. Printre victimele
dezastrului, s-au numărat și militari, care în încercarea de a-i salva pe cei în nevoie, au
fost înghițiti de valul de steril.

Statul i-a despăgubit pe cei care au avut de suferit în urma tragediei de la Certej,
oferind apartamente supraviețuitorilor din blocurile mânate de viitură, iar celor care și-
au pierdut casele, au avut posibilitatea de a-și construi altele cu materiale primite de la
stat.

În prezent, fosta localitate minieră şi trăieşte în anonimat tranziţia dintre epoca


apusă a celor peste două secole de exploatare a minelor de aur şi minereuri complexe şi
cea a exploatărilor aurifere care au fost în ultimii ani, doar la stadiu de proiect.

Deşi se află la doar 20 de kilometri de reşedinţa judeţului Hunedoara, Certeju


de Sus pare izolat de civilizaţie. Cea mai mare parte a fostei localităţi miniere este
ocupată de ruinele exploatării. Zona industrială a fost lăsată în grija câtorva agenţi de
pază şi a haitelor de câini. În partea „urbană“ a localităţii, blocurile de locuinţe nu au
căldură, iar apa de la robinet nu prea are presiune. Un pârâu roşiatic curge dinspre gurile
fostelor mine, trecând prin gospodăriile sătenilor. În atmosfera comunei care nu a mai
devenit oraş, puţini dintre localnici îşi mai păstrează optimismul.

În prezent, o serie de firme – Deva Gold, detinută de Eldorado Gold și Minvest,


sunt interesate să deschidă o exploatare de aur cu cianură la Certej, iar lucrările de
construcție au început deja, deși, potrivit unei alerte Mining Watch, nu există autorizații
de construcție. Proiectul inițial a primit aviz de mediu, anulat în instanță în urma acțiunii
ONG-urilor. Recent, proiectul a primit un nou aviz de mediu, care a fost, de asemenea,
contestat în instanță și anulat în cele din urmă.

2
Greenpeace se opune mineritului și exploatărilor resurselor de subsol, prin
practici poluante, care afectează mediul, ecosistemele și comunitățile locale.
Greenpeace propune alternative care nu presupun expunerea mediului la poluare sau la
riscul de poluare - turism ecologic, agricultură sustenabilă, investiții în dezvoltarea
infrastructurii pentru exploatarea energiei regenerabile.

Concluzii

În opinia mea, această catastrofă din 1971, de la Certej, putea fi evitată,


problemele exitente la digul iazului de decantare fiind cunoscute încă, cu 5 ani în urmă,
când un eveniment similar a avut loc la exploatarea minieră Certej, care părea a fi un
semnal ed alarmă pentru autorități. Cu toate acestea, problemele au fost doar remediate,
nu rezolvate,și riscul unei posibile astfel de situații nu a fost asumat.

Ca urmare a incidentului, mediul a avut cel mai mult de suferit, dar și locuitorii
din localitate, care și-au văzut casele înghițite de valul de nămol.

Statul comunist, a încercat mai mult să ascundă crunta realitate de la Certej, fără
a găsi soluții viabile pentru deontaminarea zonei și relansarea ulterioară a minieritului.

Astăzi, după aproape 48 de ani de la acel dezastru ecologic, putem remarca


faptul că nu s-a învățat din greșeli și ca astfel de situații au mai avut loc, cel mai recent
având loc la Baia Mare în anul 2000.

3
BIBLIOGRAFIE

 https://adevarul.ro/locale/hunedoara/dezastrul-ecologic-
certej-imagini-marturii-cutremuratoare-avalansa-steril-ucis-
aproape-100-oameni-1_59f62b1f5ab6550cb89bbbf3/index.html

 www.wikipedia.org

 www.digi24.ro

 https://www.greenpeace.org/romania/ro/campanii/rosiamontana/act
ivitati/43-de-ani-de-la-accidentul-minier-de-la-certej--lectii-
neinvatate/

 http://www.ziare.com/bani/aur-vechi/la-5-decenii-de-la-tragedia-
ecologica-de-la-certej-guvernul-da-liber-la-taiat-paduri-pentru-
exploatari-de-aur-si-argint-1536539

 www.certejudesus.ro

 www.miningwatch.ro