Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1
Certeju de Sus este o comună în județul Hunedoara, situată în partea de sud-est
a Munților Metaliferi. Comuna are în componență satele Bocșa Mare, Bocșa Mică,
Certeju de Sus, Hondol, Săcărâmb, Toplița Mureșului, Măgura-Toplița, Nojag,
Vărmaga, și face parte din „Grupul de acțiune locală Țara Zarandului” , având acces la
programele de finanțare europeană pentru dezvoltare rurală.
Zona Certej este una dintre cele mai vechi zone miniere din țara noastră, fiind
recunoscută încă din anul 1746, când împărăteasa Maria Terezia a hotărât relansarea
mineritului aurifer în Munții Apuseni, înființând la Certej în anul 1763 prima topitorie
de aur, aceasta urmând să funcționeze nu mai puțin de 119 ani. De-alungul celor două
secole de exploatare minieră a zăcămintelor din Munții Metaliferi, la Certej s-a obținut
o cantitate de peste 40 de tone de aur.
Această zonă are și o importanță istorică, găzduind „Stânca lui Horea„ , locul în
care minerii din Certej, Săcărâmb și Hondol, au fost mobilizați să se alăture răscoalei
țărănești din 1784.
Conform recensamântului din 2011, în comuna Certeju de Sus își duc traiul
3126 de suflete, numărul lor fiind în scădere față de recensământul din 2002, când s-au
înregistrat 3456 locuitori. Numărul locuitorilor s-a redus drastic în zonă, în comparație
cu anii `30 a secolului trecut, când satul Săcărâmb, azi localitate a comunei Certeju de
Sus, găzduia aproximativ 15000 de locuitori, în timp ce orașul Deva avea o populație
de numai 8000 locuitori.
2
Avalanșa de steril
Sfârșitul lunii octombrie a anului 1971, reprezintă sfârșitul unei ere de minerit
în localitatea Certej, dar și sfârșitul tragic a zeci de locuitori, schimbând totodată
destinul celor rămași în viață.
2
Cartierul din apropierea exploatării miniere, a fost distrus, șase blocuri a câte 25
de apartamente fiecare, un cămin, șapte locuințe individuale și 24 de gospodării au fost
înghițite de valul de nămol toxic.
La Certej au fost trimiși militari din Deva, Brad și Orăștie, cu scopul de salva
victimele dezastrului și de a scoate persoanele decedate de sub stratul gros de steril.
Identificarea celor decedați s-a realizat greu, îmbrăcămintea lor fiind descompusă
aproape în totalitate de cianura care se găsea în nămolul scurs. Printre victimele
dezastrului, s-au numărat și militari, care în încercarea de a-i salva pe cei în nevoie, au
fost înghițiti de valul de steril.
Statul i-a despăgubit pe cei care au avut de suferit în urma tragediei de la Certej,
oferind apartamente supraviețuitorilor din blocurile mânate de viitură, iar celor care și-
au pierdut casele, au avut posibilitatea de a-și construi altele cu materiale primite de la
stat.
2
Greenpeace se opune mineritului și exploatărilor resurselor de subsol, prin
practici poluante, care afectează mediul, ecosistemele și comunitățile locale.
Greenpeace propune alternative care nu presupun expunerea mediului la poluare sau la
riscul de poluare - turism ecologic, agricultură sustenabilă, investiții în dezvoltarea
infrastructurii pentru exploatarea energiei regenerabile.
Concluzii
Ca urmare a incidentului, mediul a avut cel mai mult de suferit, dar și locuitorii
din localitate, care și-au văzut casele înghițite de valul de nămol.
Statul comunist, a încercat mai mult să ascundă crunta realitate de la Certej, fără
a găsi soluții viabile pentru deontaminarea zonei și relansarea ulterioară a minieritului.
3
BIBLIOGRAFIE
https://adevarul.ro/locale/hunedoara/dezastrul-ecologic-
certej-imagini-marturii-cutremuratoare-avalansa-steril-ucis-
aproape-100-oameni-1_59f62b1f5ab6550cb89bbbf3/index.html
www.wikipedia.org
www.digi24.ro
https://www.greenpeace.org/romania/ro/campanii/rosiamontana/act
ivitati/43-de-ani-de-la-accidentul-minier-de-la-certej--lectii-
neinvatate/
http://www.ziare.com/bani/aur-vechi/la-5-decenii-de-la-tragedia-
ecologica-de-la-certej-guvernul-da-liber-la-taiat-paduri-pentru-
exploatari-de-aur-si-argint-1536539
www.certejudesus.ro
www.miningwatch.ro