UNIVERSITATEA OVIDIUS DIN CONSTANȚA

Facultatea de Litere
Masterat
Comunicare și discurs intercultural în spațiul european

DIVERSITATE ȘI IDENTITATE CULTURALĂ

PROF. COORDONATOR
Prof. dr. Gh. Barlea
Masterand: Tiu Anca-Maria
 Casian Popa, istoric de profesie, pasionat de cultura băuturilor ne spune că termenul de
palincă a fost atestat în 1630 pe undeva prin Slovacia, a trecut în limba maghiara şi apoi a
ajuns în Ardeal.
Cuvântul,, țuică" desemnează exclusiv o băutură distilată din prună. Casian ne explică
că este greșit să spunem țuică din mere ori din caise, corect este să le denumim rachiuri.
Aflăm de la acesta că palinca este din fructe fermentate în timp ce țuica este exclusiv din
prună. Un alt aspect important asupra acestei băuturi îl are cazanul, iar în Transilvania este
folosit cazanul cu fracționare; acesta scoate alcoolul metilic otrăvitor și devine o bautură mai
pură. (sursa: snoblesse.ro)
Țuica provine din sârbescul,, cujka", probabil un imit după țâțâitul bețivilor.
(sursa:scriban 1939).
Băuturile obținute prin distilarea fructelor sunt denumite,, racbiu" < tc. Rakı,, rachiul
are o tăriei mai mare decât vinurile.
Din categoria rachiurilor fac parte următoarele băuturi alcoolice:
- Țuica = este obținută din prune prin fermentare şi distilare
- Palinca = se obține din fructe fermentate și distilate
- Horinca/holerca = este o denumire regională din Maramureș și Țara Oasului, denumire
pentru rachiu în alte zone şi are sensul de rachiu de proastă calitate (dexonline.ro)
În Transilvania de Nord băutura spirtoasă din fructe se numește palincă, iar în Maramureș
horincă(Wikipedia.org)