*

**
Pentru o ,,introducere" la această categorie estetică propunem, prin intermediul textelor
din Nicolai Hartmann, Evanghelos Moutsopoulos, Ian Ianoşi, analiza câtorva poziţii
semnificative cu privire la raportul tragic-frumos, tragic-sublim, precum şi locul
tragicului în sistemul categoriilor estetice. Astfel, pentru Moutsopoulos tragicul şi
dramaticul sunt categorii estetice determinative eidologice dinamice. [Iată, în formă
concentrată, clasificarea categoriilor estetice: 1) tradiţionale (frumos, urât, sublim,
drăguţ, fermecător, graţios, simplicitate); 2) determinative: a) eidologice, b) tipologice, c)
tendenţiale; 3) finale. În clasa categoriilor determinative eidologice sunt cuprinse:
poeticul, liricul, elegiacul, idilicul, epicul, dramaticul şi tragicul. Subclasa categorii
tipologice cuprinde: paradisiacul, biblicul, nostalgicul, reveria, oniricul, misteriosul,
fantasticul, coşmarul, dantescul, demonicul, titanicul, bahicul, prometeicul, eroicul.
Subclasa categorii tendenţiale cuprinde: captivantul, înălţătorul, stimulantul, atrăgătorul,
îmbătătorul, violentul şi deturnantul, minunatul, zguduitorul, pateticul, eroticul, seriosul
şi solemnul. În sfârşit, categoriile finale sunt: pitorescul, exoticul, descriptivul,
cosmopolitismul, folcloricul, naivul, arhaicul, avangardismul, clasicul, romanticul,
primitivul, manieristul, simbolicul ş.a.].
În această conjuncţie, Moutsopoulos consideră, alături de Et. Souriau că ,,dramaticul este
mai pur decât tragicul, întrucât, în vreme ce un element conflictual este prezent în
amândouă, în cazul tragicului conflictul este de pondere inegală, tocmai pentru că forţele
opuse sunt inegale şi neechivalente; de unde şi faptul că, opoziţia încetează a se referi la
domeniul frumosului, ca să se înalţe într-acela al sublimului, în măsura în care diferenţa
de potenţial între cele două elemente, aflate în conflict, tinde spre o sporire superlativă".
Din punct de vedere teoretic, categoria tragicului se prezintă drept o categorie închisă, în
timp ce dramaticul este mai degrabă, pentru Moutsopoulos, o categorie
deschisă. ,,Tragicul admite o singură ieşire, căderea definitivă şi de neocolit a eroului...
Dramaticul se dovedeşte a fi o categorie deschisă, întrucât şi situaţiile determinate de el
nu au un rezultat determinant". De asemenea, ,,categoria tragicului este, eventual,
categoria estetică cea mai legată de nelinişti metafizice şi existenţiale. Principala
problemă metafizică constă, în această privinţă, în efortul de realizare a irealizabilului;
principala problemă existenţială constă în efortul trăirii a ceea ce e de netrăit". Oricum
însă, ,,atingerea inteligibilului" trebuie să aibă loc pe un fond estetic, adică să existe
contemplare şi, totodată purificare, înălţare în chiar actul receptării.