GAP - v4 - 0-2 - Ro PDF

BUNE PRACTICI LA NIVELUL FERMEI
BAZELE TUTUROR FERMELOR | BAZA CULTURILOR | FRUCTE ŞI LEGUME

PUNCTELE DE CONTROL ŞI CRITERII DE CONFORMITATE
VERSIUNE IN LIMBA ROMANA (in caz de dubii, versiunea in limba engleza predomina)
EDIŢIA 4.0-2_MAR2013
VALID DIN: MARTIE 2013

OBLIGATORIU DIN: IUNIE 2013
BAZELE TUTUROR FERMELOR

Tradus de SC CARDINAL PRODCOM SRL, Romania
Corectat de Dr. Iuliana Grigoriu
CONŢINUT
INTRODUCERE
SECŢIUNEA AF MODULUL - BAZELE TUTUROR FERMELOR

AF 1 ISTORIA ŞI GESTIOANREA TERENULUI
AF 2 EVIDENŢA ŞI CONTROLUL INTERN AL AUTO-EVALUĂRII/INSPECŢIEI INTERNE PĂSTRAREA ÎNREGISTRĂRILOR ŞI
AUDITUL INTERN/INSPECŢIA INTERNĂ
AF 3 SĂNĂTATEA, SIGURANŢA ŞI BUNĂSTAREA MUNCITORILOR
AF 4 SUBCONTRACTORI
AF 5 GESTIONAREA DEŞEURILOR, POLUAREA, RECICLAREA ŞI REUTILIZAREA
AF 6 MEDIUL ÎNCONJURĂTOR ŞI CONSERVAREA
AF 7 RECLAMAŢII
AF 8 PROCEDURA DE RETRAGERE
AF 9 APĂRAREA PRODUSELOR ALIMENTARE (Nu se aplică pentru flori şi plante ornamentale)
AF 10 STATUTUL GLOBALG.A.P.
AF 11 UTILIZARE LOGO-ului
AF 12 TRASABILITATEA ŞI SEGREGAREA sunt obligatorii atunci când producătorul este înregistrat pentru producţie paralelă/proprietatea
paralelă
ANNEX AF 1. GHIDUL EVALUĂRII RISCURILOR – GENERALITĂŢI
130926_gg_ifa_cpcc_af_v4_0-2_ro
ANNEX AF 2. GHIDUL EVALUĂRII RISCURILOR – GESTIONAREA TERENULUI
Cod Doc.: IFA V4.0_March11 – CPCC; Editia: AF 4.0-2; Versiune in limba romana
In caz de dubii, versiunea in limba engleza predomina.
Pagina: 3 din 94
Nº Puncte de control Criterii de Conformitate Nivel
AF BAZA TUTUROR FERMELOR

Punctele de control în acest modul sunt aplicabile la toţi producătorii care doresc certificarea pentru că acoperă toate punctele relevante la nivelul
fermelor
AF 1 ISTORIA LOCAŢIEI SI MANAGEMENTUL LOCAŢIEI
Unul dintre punctele importante ale fermelor sustenabile este integrarea continuă, cunoaşterea locaţiei şi experienţele practice pentru planificarea
managementului şi practicilor. Această secţiune inteţioneaza să asigure faptul că terenul, cladirile şi celelalte facilităţi sunt administrate astfel
încat să asigure o producţie sigură şi protecţia mediului
AF 1.1 Istoria locaţiei
AF 1.1.1 Există un sistem de referinţa pentru fiecare parcelă, livadă, seră, Conformitatea trebuie să includă identificarea vizuală sub forma unui Punct Minor
gradină, grajd sau altă locaţie de producţie, stabilit şi marcat pe planul semn fizic la fiecare zonă de fermă câmp/livadă, cu efect de
sau harta fermei? seră/curte/lot/efectivele de animale construirea/creion sau alt/locaţie,
sau un plan de fermă sau o hartă care ar putea face trimitere la
sistemul de identificare. Fără N/A.
AF 1.1.2 Este stabilit un sistem de înregistrare pentru fiecare unitate de producţie Înregistrările curente trebuie să furnizeze o istorie de producție Punct Major
sau pentru orice altă locaţie pentru a asigura o înregistrare a efectivelor GLOBALG.A.P. din toate domeniile de producție. Fără N/A.
de animale, acvaculturii sau/şi activităţilor agricole pentru aceste locaţii?
AF 1.2 Managementul locaţiei
AF 1.2.1 Există o evaluare a riscurilor disponibilă la inspecţia iniţială pentru toate O evaluare a riscului este necesară la inspecția inițiala pentru a Punct Major
terenurile înregistrare pentru certificare? În timpul inspecţiilor ulterioare, determina dacă terenul este adecvat pentru o evaluare a riscurilor,
o evaluare a riscurilor pentru parcele de producţie noi sau existente, în trebuie să fie revizuite anual și să ia în considerare riscurile care s-au
cazul în care riscurile s-au schimbat (aceasta include şi terenurile schimbat sau atunci când sunt utilizate terenuri noi. Evaluarea
închiriate). Acest lucru arată că evaluarea riscurilor parcelei în cauză riscurilor trebuie să ia în considerare istoria terenului și impactul de
este potrivită pentru producerea în ceea ce priveşte siguranţa întreprinderi propuse pe stoc adiacente/culturi/mediu (a se vedea
alimentară, mediu şi sănătate animală, dacă este cazul? anexa 1 AF de evaluare a riscurilor pentru informații de bază și anexa
2 pentru AF informații specifice asupra a ceea ce trebuie să fie

acoperit).
AF 1.2.2 Există un plan de management dezvoltat care stabileşte strategii pentru Un plan de management se adresează riscurilor identificate în Punct Minor
a minimiza riscurile identificate în evaluarea riscurilor? AF.1.2.1 descrie strategiile, care justifică faptul că terenul în cauză
este potrivit producţiei.
AF 2 PĂSTRAREA INREGISTRARILOR ŞI CONTROLUL INTERN/ INSPECŢIE INTERNĂ
Detaliile importante ale practicilor folosite in fermă trebuiesc înregistrate şi păstrate
Pagina: 4 din 94
AF 2.1 Sunt toate înregistrarile făcute în timpul inspecţiei externe accesibile şi Producătorii trebuie să menţină înregistrările pentru un minim de doi Punct Minor
păstrate pentru o perioada minima de doi ani, cu excepţia cazului în care ani, cu cel puțin trei luni înainte de data inspecției externe sau de la
în punctele de control specifice se solicita o perioadă mai lungă? data înregistrării. Solicitanții trebuie să aibă înregistrări noi complete
care fac referire la fiecare zonă acoperită de înregistrare cu toate
activitățile agricole legate de documentația necesară GLOBALG.A.P.
din acest domeniu. Pentru cresterea animalolor aceste înregistrări
trebuie să se întoarcă cu cel puțin o rotație înainte de inspecția
inițială. Fără N/A.
AF 2.2 Işi asuma producătorul sau grupul de producători responsbilitatea de a Există dovezi documentate privind: Punct Major
respecta auditul intern o data de an, conform standardului Opțiunea 1: auto-evaluarea internă a fost finalizată sub
GLOBALG.A.P.? responsabilitatea producătorului;
Opțiunea 2: o inspecția internă a fiecărui membru al grupului și a unui
audit intern SMC au fost efectuate sub responsabilitatea grupului de
producători. Fără N/A.
AF 2.3 Sunt acţiuni corective luate ca urmare a neconformităţilor detectate la Acțiunile corective necesare sunt documentate și au fost puse în Punct Major
auditul/inspecţia internă? aplicare. Fără N/A.
AF 3 SIGURANŢA, SĂNĂTATEA ŞI BUNĂSTAREA MUNCITORILOR
Oamenii sunt cei mai importanţi pentru orice activitate într-o fermă. Angajaţii, colaboratorii şi producătorii reprezintă calitatea produsului şi
protecţia mediului. Şcolarizarea şi cursurile ajută la progres în ceea ce priveşte sustenabilitatea şi clădirea capitalului social. Această secţiune îşi
doreşte să asigure practici sigure la locul de munca şi competenţa şi înţelegerea angajaţilor în ceea ce priveşte îndatoririle acestora pe de o
parte şi pe de altă parte în cazul accidentelor să aibe asistenţa de calitate în timp util.
AF 3.1 Sănătate şi Siguranţă
AF 3.1.1 Există în fermă o evidenţă a evaluarii riscurilor privind siguranţa Evaluarea riscurilor scrisă poate fi una generică, dar trebuie să fie Punct Minor
condiţiilor de muncă? adecvata pentru condițiile din ferma. Evaluarea riscurilor trebuie să fie
revizuită și actualizată atunci când modificările (de exemplu, mașini
noi, clădirile noi, produse noi de protecție a plantelor, practicile de

cultivare modificate, etc.) apar. Exemplele de pericole includ, dar nu
sunt limitate la: piese de mașini în mișcare, priză de putere (PTO),
energie electrică, zgomot excesiv, praf, vibrații, temperaturi extreme,
scari, depozitarea combustibilului, rezervoare de namol, etc. Fără N/A.
Pagina: 5 din 94
AF 3.1.2 Sunt stabilite în fermă politici de sănătate, siguranţă, igienă şi proceduri Procedurile de sănătate și siguranță trebuie să abordeze punctele Punct Minor
care să includă evaluarea riscurilor de la AF.3.1.1? identificate în evaluarea riscului (AF.3.1.1) și trebuie să fie adecvate
pentru operațiunile agricole. Procedurile ar putea include, de
asemenea, accidentele și procedurile de urgență, precum și planuri de
urgență, care se ocupă cu orice riscuri identificate în situația de lucru,
etc, şi trebuie să fie revizuite anual și actualizate atunci când se
schimbă evaluarea riscurilor.
AF 3.1.3 Au fost instruiţi toţi muncitorii privind normele de protecţia muncii? Lucrătorii pot demonstra competență în responsabilități și sarcini, prin Punct Minor
observare vizuală. Acolo trebuie să existe dovezi ale instrucțiunilor și
înregistrări de instruire. Producătorul poate să desfaşoare cursuri de
formare în domeniul sănătaţii și siguranței și/sau materiale de
instruire sunt disponibile (de exemplu, nu trebuie să fie o persoană
din exterior care conduce cursurile de formare). Fără N/A.
AF 3.2 Igiena
AF 3.2.1 Există în fermă instrucţiuni de igienă? Evaluarea riscurilor pentru probleme de igienă în scris acoperă mediul Punct Minor
de productie. Riscurile depind de produsele fabricate și/sau furnizate.
Evaluarea riscurilor poate fi una generic[, dar trebuie să fie
corespunzătoare pentru condițiile de exploatație și trebuie să fie
revizuită și actualizată anual atunci când modificările (de exemplu, alte
activităţi) apar. Fără N/A.
AF 3.2.2 Există în fermă documente pentru toţi muncitorii privind instrucţiunile de Instrucțiunile de igienă sunt afișate vizibil: furnizate prin intermediul Punct Minor
igienă? unor semne clare (imagini) și/sau în limba predominantă a forţei de
muncă. La un nivel minim, instrucțiunile trebuie să includă:
- Necesitatea de curăţare pe mâni;
- Acoperirea tăieturilor pielii;
- Limitarea privind fumatul, mâncatul și băutul în zonele desemnate;
- Notificarea oricăror infecții relevante sau condiții, aceasta include

semnele de boală (de exemplu, vărsături, icter, diaree), prin care
muncitorilor le este limitat contactul direct cu produsul și cu
suprafetele alimentelor;
- Utilizarea de îmbrăcăminte de protecție adecvată. Fără N/A.
Pagina: 6 din 94
AF 3.2.3 A fost instruit tot personalul din fermă despre regulile de bază ale igienei Cursurile de instruire, atât scrise și verbale, sunt predate cu titlu de Punct Minor
conform AF.3.2.2? cursuri de instruire introductive pentru igienă. Toți muncitorii noi
trebuie să beneficieze de aceste cursuri de formare și să confirme
participarea lor. Toate instrucțiunile de la AF.3.2.2 trebuie să fie
acoperite în acest curs. Toți lucrătorii, inclusiv proprietarii și managerii,
trebuie să participe anual la aceste cursuri.
AF 3.2.4 Sunt procedurile de igiena implementate in fermă? Lucrătorii cu sarcini identificate în procedurile de igienă trebuie să Punct Major
demonstreze competența în timpul inspecției și sa existe dovezi
vizuale ca procedurile de igienă sunt puse în aplicare. Fără N/A.
AF 3.3 Cursuri
AF 3.3.1 Există în fermă un registru privind activităţile de formare şi lista Se păstrează înregistrările pentru activități de formare profesională, Punct Minor
participanţilor? inclusiv subiectul acoperit, instructorul, data și participanții. Dovada
prezenței este necesară.
AF 3.3.2 Toţi muncitorii care utilizează medicamente de uz veterinar, substanţe Înregistrările trebuie să identifice muncitorii care desfăsoară astfel de Punct Major
chimice, dezinfectanţi, pesticide, biocide şi alte substanţe periculoase sarcini, precum si dovada de competentă, certificate de formare
sau care lucrează cu utilaje periculoase sau complexe definite in profesională, si/sau înregistrări de formare, cu dovada de participare.
punctul AF. 3.1.1 au certificat de competenţă şi/sau alte certificari? Fără N/A.
AF 3.4 Riscuri si Prim Ajutor
Pagina: 7 din 94
AF 3.4.1 Există şi sunt afişate corespunzator toate procedurile de urgenţă în caz Procedurile de accidente trebuie să fie permanent şi clar afisate în Punct Minor
de accident şi comunicate tuturor persoanelor care sunt implicate în locatie, accesibile şi vizibile. Aceste instructiuni sunt disponibile în
activitatea fermei? limba predominantă a fortei de muncă si/sau pictograme. Procedurile
trebuie să identifice, următoarele:
- Harta si adresa fermei
- Persoana de contact
- O listă actualizată cu numerele de telefon relevante (politie,
ambulantă, spital, pompieri, accesul la îngrijiri medicale de urgentă la
fata locului sau prin mijloace de transport, energie electrică, apă si
furnizorul de gaz)
Exemple de alte proceduri care pot fi incluse:
- Locul de cele mai apropiate mijloace de comunicare (telefon, radio)
- Cum si de unde să contacteze serviciile medicale locale, spitale si
alte servicii de urgentă. (Unde s-a întâmplat? Ce s-a întâmplat? Câte
persoane sunt rănite? Ce fel de leziuni au? Cine apelează?)
- Locul stingătorului;
- Iesirile de urgentă;
- Intreruperea de urgentă pentru aprovizionarea cu energie electrică,
gaze si apă; precum si
- Cum să raporteze accidente sau incidente periculoase.
AF 3.4.2 Sunt identificate clar toate riscurile potenţiale şi semnele de avertizare Semnele permanente si lizibile trebuie să identifice pericolele Punct Minor
sunt amplasate corespunzator? potentiale (de exemplu, gropi de deseuri, rezervoare de combustibil,
ateliere de lucru, usile de acces ale produsului de protectie a
plantelor/îngrăsăminte/facilitatile de depozitare alte produse chimice,
precum si intervalele re-intrare, etc.). Semnele de avertizare trebuie
să fie prezente si în limba predominantă a fortei de muncă si/sau
pictograme. Fără N/A.
AF 3.4.3 Instrucţiunile de utilizare ale substanţelor periculoase sunt accesibile? Când se solicită să se asigure masuri adecvate, informatiile (de Punct Minor
exemplu, site-ul web, numărul de telefon, fise tehnice de securitate,

materiale, etc.) sunt accesibile.
AF 3.4.4 Trusele de prim ajutor sunt disponibile permanent în apropierea locurilor Trusele de prim ajutor complete şi întreţinute (de exemplu, în Punct Minor
de muncă? conformitate cu recomandările locale) trebuie să fie disponibile si
accesibile în toate campurile permanente si disponibile pentru
transport (tractor, auto, etc), la apropierea de locul de muncă.
Pagina: 8 din 94
AF 3.4.5 Există întotdeauna în apropiere persoane instruite (cel puţin una) care, Există întotdeauna cel putin o persoană instruită în acordarea primului Punct Minor
în momentul în care sunt efectuate activitaţi de risc, să acorde primul ajutor (de exemplu, în ultimii 5 ani), prezentă pe fermă ori de câte ori
ajutor? în exploatatia agricolă, se desfăsoară activităti. De exemplu: o
persoană instruită pentru 50 de lucrători agricoli. In exploatatia
agricolă se includ toate activitătile mentionate în modulele relevante
ale acestui standard.
AF 3.5 Haine de protecţie/ Echipament
AF 3.5.1 Sunt muncitorii, vizitatorii şi subcontractorii dotaţi cu echipament de Seturi complete de îmbrăcăminte de protectie, care să permită Punct Major
protecţie conform normelor legale sau/şi instrucţiunilor sau aşa cum a instructiunile de pe etichetă si/sau cerintele legale si/sau cerinte,
autorizat o autoritate competenta? autorizat de către o autoritate competentă care urmează să fie
respectate sunt disponibile la fermă, utilizate si într-o stare bună.
Pentru a se conforma cu cerintele de etichetare sau operatiunile din
fermă, acestea pot include unele dintre următoarele: cizme de cauciuc
sau alte tipuri de încăltăminte adecvată, haine impermeabile, salopete
de protectie, mănusi de cauciuc, măsti pentru fată, echipament
respirator adecvat (inclusiv filtre de schimb), la ureche si dispozitive
de protectie pentru ochi, veste de salvare, etc. în conformitate cu
eticheta sau operatiunile din fermă.
AF 3.5.2 Sunt spălate hainele de protecţie dupa utilizare şi păstrate astfel încat să Îmbrăcămintea de protectie este curată si există un program de Punct Major
se previna contaminrea lor sau a echipamentelor de protecţie? curătare adaptat în functie de tipul de utilizare si gradul de
contaminare. Curătarea îmbrăcămintei de protectie si a
echipamentului include spălarea separată de îmbrăcămintea privată.
Spalati-va manuşile re-utilizabile înainte de scoatere. Haine murdare
si deteriorate si echipamentele de protectie expirate si mastile trebuie
să fie eliminate în mod corespunzător. Produsele de unică folosintă
(de exemplu, mănusi, salopete, etc.) trebuie să fie eliminate după o
singură utilizare. Toată îmbrăcămintea si echipamentele de protectie,
inclusiv filtrele de rezervă, etc. trebuie să fie depozitate în afara
produselor de protectie a plantelor/instalatiilor de depozitare si

separate fizic de orice alte substante chimice care ar putea cauza
contaminarea îmbrăcămintei sau echipamentului. Fără N/A.
AF 3.6 Bunăstarea Muncitorilor
AF 3.6.1 Există o anumita persoană din conducere desemnată ca fiind Documentatia disponibilă demonstrează că un membru identificat în Punct Major
responsabilă pentru sănătatea, siguranţa şi starea de bine a mod clar, numit de conducere are responsabilitatea de a asigura
muncitorilor? respectarea si punerea în aplicare a regulamentelor existente, curente
si relevante la nivel national si local, cu privire la siguranta sănătătii
lucrătorilor si a bunăstării.
Pagina: 9 din 94
AF 3.6.2 Au loc în mod regulat consfatuiri între muncitori şi persoana responsabilă Înregistrările arată că preocupările lucrătorilor privind sănătatea, Recom.
din conducere? Se ţine o evidenţa a acestor întalniri? siguranta si bunăstarea sunt înregistrate în reuniunile planificate si a
avut loc cel putin o dată pe an între conducere si lucrători si că aceste
discutii pot avea loc în mod deschis (adică fără teama de intimidare
sau de răzbunare). Auditorul nu este obligat să facă judecăti cu privire
la continutul, exactitatea si rezultatele unor astfel de întâlniri.
AF 3.6.3 Muncitorii au acces la spaţiile de depozitare a alimentelor, la spaţiile de Trebuie să fie puse la dispozitia lucrătorilor instalatii de spălare pe Punct Minor
odihnă, la locuri de spălat pe măini şi la surse de apă potabilă? mâni, apă potabilă, un loc pentru a depozita produsele alimentare si
un loc să mănânce.
AF 3.6.4 Sunt la faţa locului cămine de locuit şi au facilitaţi şi servicii de bază? Spatiile de locuit pentru muncitori indeplinesc conditiile de baza si au Punct Minor
un acoperis solid, ferestre si usi, precum si servicii de bază de apă
curentă, toalete, si facilitati privind canalizarea. În cazul în care nu
există canalizare, gropile septice pot fi acceptate în cazul în care sunt
în conformitate cu reglementările locale.
AF 4 SUBCONTRACTORI
AF 4.1 Când producătorul colaborează cu subcontractori sunt disponibile toate Subcontractorii trebuie să efectueze o evaluare (sau producătorul Punct Minor
informaţiile despre ei în fermă? trebuie să o facă în numele subcontractorilor) de conformitate cu
punctele de control GLOBALG.A.P. relevante pentru serviciile
furnizate in ferma. Dovada conformitătii cu punctele de control
aplicabile trebuie să fie disponibile in exploatatie în timpul inspectiei
externe si subcontractorul trebuie să permită GLOBALG.A.P.
certificare autorizate li să verifice evaluările printr-o inspectie fizică în
cazul în care există dubii. Producătorul este responsabil pentru
respectarea punctelor de control aplicabile, sarcinile îndeplinite de
către subcontractant prin verificarea si semnarea evaluării
subcontractantului pentru fiecare sarcină si de sezon contractat. În
cazul în care subcontractantul a fost evaluat de către un organism de
certificare a treia parte, care este GLOBALG.A.P. aprobat,

producătorul va primi un raport din partea subcontractantului, cu
următoarele informatii: 1) Data de evaluare, 2) Numele organismului
de certificare, 3) Numele inspectorului, 4) Detalii ale
subcontractantului, 5) Raportul care listează răspunsurile la punctele
de control relevante si criteriile de conformitate. În cazul în care
manipularea produsului este subcontractată, organismul de certificare
care inspectează producătorul trebuie să verifice în continuare
punctele relevante de control (a se vedea caietul de sarcini domeniul
de aplicare relevante).
Pagina: 10 din 94
AF 4.2 Toţi subcontractorii şi vizitatorii sunt înştiinţaţi despre procedurile privind Există dovezi că procedurile relevante cu privire la sănătatea Punct Minor
siguranţa personală şi illgienă? personală, siguranta si igiena sunt comunicate oficial vizitatorilor si
subcontractantilor (de exemplu, instructiunile relevante sunt într-un loc
vizibil, unde toti vizitatorii si subcontractantii pot să le citească).
AF 5 MANAGEMENTUL DEŞEURILOR SI POLUĂRII, RECICLARE ŞI REFOLOSIRE
Minimizarea deşeurilor trebuie să includă: revizuirea practicilor curente, evitarea şi reducerea deşeurilor, refolosirea şi reciclarea deşeurilor
AF 5.1 Identificarea deşeurilor şi agenţilor poluanţi
AF 5.1.1 Au fost identificate toate sursele de poluare şi toate sursele de deşeuri în Produsele posibile de deseuri (de exemplu, hârtie, carton, plastic, ulei, Punct Minor
toate aspectele de producţie? etc.), precum si sursele de poluare (de exemplu, excesul de
îngrăsăminte, fum de esapament, ulei, combustibil, zgomot, efluenti,
produse chimice, oi-dip, alimentarea cu deseuri, alge produse în
timpul net de curătare, etc.), produse prin procesele agricole au fost
enumerate.
AF 5.2 Planul de acţiune pentru deşeuri si poluare
AF 5.2.1 Există în fermă un plan de gestionare a deseurilor, plan care să evite Un registru curent, plan documentat care să cuprindă pierderile, Recom.
sau să reducă poluarea si pierderile şi să includă dispozitii adecvate poluarea si reciclarea deseurilor este disponibila. Trebuie sa fie
pentru eliminarea deseurilor? identificate în plan toate produsele si sursele de contaminare a
aerului, solului , apei.
AF 5.2.2 Toate gunoaiele/deşeurile au fost eliminate? Evaluarea vizuală că nu există în imediata vecinătate a clădirilor de Punct Major
productie sau de depozitare, nici o dovadă a deseurilor. Gunoiul si
deşeurile ocazionale si nesemnificative în zonele desemnate, precum
si deseurile din ziua de munca curentă sunt acceptabile. Toate
celelalte gunoaie si deseuri au fost eliminate, inclusiv scurgerile de
combustibil.
AF 5.2.3 Dacă nu există nici un risc de îmbolnavire, sunt în fermă deşeuri Deseuri organice sunt compostate si folosite pentru conditionarea Recom.
organice în exploataţie şi acestea sunt utilizate pentru ameliorarea solului. Metoda compostării asigură că nu există niciun risc de boală
solului? reportare.
AF 6 MEDIUL INCONJURATOR ŞI CONSERVARE
Agricultura şi mediul încojurator sunt inseparabile. Păstrarea faunei salbatice şi a peisajului are o mare importanţă; Sporirea speciilor, precum şi
diversitatea structurala a solului şi peisajului vor beneficia de diversitatea florei şi faunei.
AF 6.1 Impactul agriculturii asupra mediului incojurator şi biodiversitaţii (trimitere cu AB 10 modulul acvacultura)
Pagina: 11 din 94
AF 6.1.1 Fiecare producător are un plan de conservare a faunei şi biodiversitatii, Trebuie să existe un plan de actiune în scris care vizează să Punct Minor
în care se menţioneaza impactul activităţilor agricole asupra mediului? consolideze si să mentină biodiversitatea habitatelor pe fermă. Acesta
poate fi un plan individual sau o activitate regională, în cazul în care
ferma participă sau susţine astfel de acţiuni. Actiunea va include
cunoaşterea practicilor de gestionare a dăunătorilor, utilizarea
nutrientilor de culturi, terenuri de conservare, alimentari cu apă,
impactul asupra altor utilizatori, etc
AF 6.1.2 Producătorul a luat în considerare modalităţile de sporire a biodiversitaţii Acolo trebuie să existe actiuni concrete si initiative care pot fi Recom.
în beneficiul comunităţii locale, a florei şi faunei şi acestă politică este demonstrate 1) prin producător, fie de la locul de productie sau 2) prin
compatibilă cu bunele practici agricole şi reduce impactul activităţilor participarea într-un grup care este activ în schemele de sprijin de
agricole asupra mediului? mediu uităndu-se la calitatea habitatelor si elementele de habitat.
Există un angajament în cadrul planul de conservare de a efectua un
audit de bază la starea, localizarea, nivelurile actuale, etc. ale faunei
si florei din fermă, astfel încât să permită actiuni in acest sens. În
cadrul planului de conservare există o listă clară a prioritătilor si
actiunilor de consolidare a habitatelor pentru faună si floră si de a
creste bio-diversitatea în fermă.
AF 6.2 Terenuri necultivate
AF 6.2.1 S-a luat în considerare conversia locurilor necultivate (de ex. Habitate Trebuie să existe un plan privind conversia terenurilor neproductive şi Recom.
umede, liziere, promontorii, soluri sărăcăcioase) pentru protejarea florei identificarea zonelor prioritare ecologic în zone de conservare în cazul
şi faunei? în care se considera viabile.
AF 6.3 Eficienţa energiei
AF 6.3.1 Poate fermierul să arate că monitorizează energia folosită în fermă? Existenţa înregistrărilor privind consumul de energie. Producătorul Recom.
este conştient de modul în care este consumată energia în ferma şi în
practicile agricole aplicate. Utilajele agricole trebuiesc selectate şi
menţinute pentru un consum minim de energie. Utilizarea surselor de
energie ne-regenerabile trebuie mentinute la un nivel minim.

AF 7 RECLAMAŢII
Rezolvarea plângerilor conduce la un sistem productiv mai bun.
AF 7.1 Există o procedură de reclamaţii disponibilă referitoare la aspecte O procedură documentată privind reclamaţiile este disponibilă pentru Punct Major
acoperite de standardele GLOBALG.A.P. şi această procedură asigură a asigura faptul ca reclamaţiile formulate referitoare la aspecte
faptul că reclamaţiile sunt înregistrare corespunzator, analizate şi reglementate de standardul GLOBALG.A.P. sunt înregistrate şi
soluţionate, şi că există înregistrari ale acţiunilor luate? urmărite. Acţiunile întreprinse pentru aceste reclamaţii sunt
documentate. Fără N/A.
Pagina: 12 din 94
AF 8 RECHEMARE/ PROCEDURA RETRAGERE

AF 8.1 Producătorul are o procedură documentată de a gestiona/iniţia Producătorul trebuie să aibă acces la proceduri documentate care Punct Major
retragerea produselor certificate de pe piaţă şi sunt acestea testate identifică tipul de eveniment care ar putea duce la o
anual? retragere/rechemare, persoanele responsabile pentru luarea deciziilor
privind posibila retragere/rechemare a produsului, procedura de
notificare pentru clienti si a Organismului de Certificare
GLOBALG.A.P. (în cazul în care o sanctiune nu a fost emisa de
Organismul de Certificare si producătorul sau grupul de producători au
retras/rechemat produsele din propria initiativa) si metodele de
solutionare a stocului. Procedurile trebuiesc testate anual pentru a se
asigura că acestea sunt eficiente. Se poate realiza un test de
simulare. Această simulare trebuie să fie înregistrată.
AF 9 APĂRAREA ALIMENTELOR (nu se aplică la Flori şi plante ornamentale)
AF 9.1 Există o evaluare de risc pentru apărarea produselor şi dacă există Pericolele potentiale la adresa securitătii alimentare în toate fazele de Punct Major
riscuri sunt făcute procedurile pentru riscurile posibile? productie trebuie să fie identificate si evaluate. Riscurile alimentare
identificate trebuie să asigure că toate intrarile provin din surse sigure
si păzite. Trebuie să fie disponibile informatii privind toti muncitorii şi
subcontractorii. Trebuie să existe proceduri privind acţiuni corrective
pentru situaţiile unor ameninţări intenţionate.
AF 10 STATUTUL GLOBALG.A.P.
AF 10.1 Sunt toate tranzacţiile documentate, inclusiv referitor la statutul Documentele privind tranzacţia comercială (de exemplu, facturi de Punct Major
GLOBALG.A.P. (produs certificat sau necertificat) vânzare) precum şi altă documentaţie, dacă este cazul, trebuie să
includă statutul GLOBALG.A.P. al produsului.
Identificarea pozitivă este suficienta în documentele de tranzactionare
(de exemplu, "<numele produsului certificat> GLOBALG.A.P.").
Produsele necertificate nu trebuie să fie identificate ca "necertificate".
Identificarea statutului certificarii este obligatorie, indiferent dacă

produsul certificat a fost comercializat ca produs certificat sau nu.
N/A numai atunci când există un acord scris disponibil incheiat între
producător și client pentru a nu identifica statutul GLOBALG.A.P. al
produsului in documentele de tranzactionare.
Pagina: 13 din 94
AF 10.2 Toţi producătorii au încheiat acorduri pentru a preveni utilizarea abuzivă Producătorii trebuie să aibă un acord cu clientii lor directi (ambalatori, Punct Minor
a GGN de către clienţii lor direcţi? exportatori, importatori, etc.) în care se specifica că numărul lor GGN
nu va fi utilizat abuziv si că, clientul va urma cele mai bune practici
privind trasabilitatea si etichetarea ((de exemplu, nu va eticheta
produsele altor producători cu numarul GGN, GLN sau sub-GLN al
producătorului, nu va amesteca produse certificate ale producătorului
cu alte produse necertificate, care sunt apoi etichetate cu numarul
GGN, GLN sau sub-GLN al producătorului).
Acordul de a nu abuza de numarul GGN al producătorului, GLN sau
sub-GLN, poate fi:
• clauză aditionala la contractul existent sau un acord între
producător și clienții lui direcți,
• o scrisoare emisa de către client unde acesta declară ca nu
abuzeaza de GGN, GLN sau sub GLN,
• alte solutii sunt, de asemenea, posibile, cum ar fi includerea unei
astfel de declarații (nu se abuzează de GGN al producătorului,
GLN sau sub-GLN) pe o comandă de achizitie in cazul in care
produsul certificat GLOBALG.A.P. este solicitat.
N/A numai atunci când există un acord scris disponibil între
producător si client de a nu utiliza GGN, GLN sau sub-GLN pe
produsul gata de a fi vândut.
AF 11 FOLOSIREA LOGO-ULUI
AF 11.1 Cuvântul, marca sau logo-ul GLOBALG.A.P. (EUREPGAP) şi GGN sunt Producatorul/grupul de producători va utiliza cuvântul, marca sau Punct Major
utilizate în conformitate cu Regulamentele Generale ale GLOBALG.A.P. logo-ul GLOBALG.A.P. (EUREPGAP) și GGN (numărul
şi cu sublicenţa si contractul de certificare? GLOBALG.A.P.), GLN sau sub-GLN în conformitate cu Regulamentul
General Anexa 1 și în conformitate cu Sublicenta și Acordul de
Certificare. Cuvântul, marca sau logo-ul GLOBALG.A.P.
(EUREPGAP) nu trebuie să apară pe produsul final, pe ambalajul de
comercializare, sau la punctul de vânzare, dar titularul certificatului il

poate utiliza in orice sau toate comunicarile de afaceri.
AF 12 TRASABILITATE ŞI SEGREGARE obligatorie când producătorul este înregistrat pentru Producţii Paralele/ Proprietate Paralelă
Referire la Regulamentele Generale GLOBALG.A.P. Partea I – Anexa 1.3 Ghidul GLOBALG.A.P. privind Productiile si Proprietatea Paralela
AF 12.1 Productii paralele si/sau de proprietate (aplicabilă numai în cazul în care produsele certificate şi necertificate sunt produse si/sau detinute
de către o entitate juridică.
Pagina: 14 din 94
AF 12.1.1 Există un sistem eficace pentru a identifica şi separa toate produsele Un sistem trebuie să existe, pentru a evita amestecarea produselor Punct Major
GLOBALG.A.P. certificate de cele necertificate? certificate cu cele ne-certificate. Acest lucru poate fi realizat prin
intermediul identificării fizice sau procedurile de manipulare a
produselor, inclusiv înregistrările relevante. Fără N/A.
AF 12.1.2 Există un sistem care să garanteze că toate produsele finale provenite La final, gata pentru a fi vândute produsele (fie la nivel de fermă sau Punct Major
de la un proces de productie certificat sunt corect identificate? după manipularea produsului), trebuie să fie identificate cu un GGN
sau GLN sau sub-GLN în cazul in care produsul provine dintr-un
proces de certificare.
În cazul în care nu se folosește GLN sau sub-GLN: GGN se utilizează
pentru identificarea produsului certificat. Acesta poate fi GGN grupului
(opțiunea 2), GGN unui membru al grupului, ambele GGN sau GGN a
producătorului individual (opțiunea 1).GGN nu trebuie să fie utilizat
pentru a eticheta produsul necertificat.
În cazul în care este folosit GLN, acesta va fi folosit pentru a identifica
doar produsul certificat.
În cazul în care producătorii doresc să identifice de asemenea
produsul/produsele necertificat (e), se utilizează sub-GLN; cel puțin
unul pentru produsele certificate și altul pentru produsele necertificate.
Un sistem trebuie să existe pentru a se asigura că toate produsele
finale provenite din diferite procese de producție certificate (producție
proprie sau cumpărate) sunt identificate și urmarite în mod corect.
N/A numai atunci când este disponibil un acord scris între producător
și clientul de a nu utiliza GGN, GLN sau sub-GLN pe produsele
pregatite pentru a fi vandute.
AF 12.1.3 Există un control final pentru a asigura corecta livrare a produselor Verificare trebuie să fie documentată pentru a demonstra că Punct Major
certificate faţă de cele necertificate? produsele certificate si necertificate sunt livrate corect. Fără N/A.
AF 12.1.4 Include toate documentele folosite în tranzacţii numarul GGN ca Documentele de tranzactionare (facturi de vânzare, alte documente Punct Major
referinţa la certificatul GLOBALG.A.P.? privind vânzarea, documente de livrare, etc.) referitoare la

comercialziarea produselor certificate, trebuie sa includă sub-GLN al
titularului certificatului si trebuie să contină o trimitere la statutul
certificarii GLOBALG.A.P.
Identificare pozitivă este suficienta în documentația tranzacției (de
exemplu, "GGN-GLOBALG.A.P. certificat <numele produsului>").
Pentru utilizarea corectă a GGN, GLN sau sub-GLN se face referire la
AF 12.1.2
N/A numai atunci când există un acord scris disponibil între
producător și client de a nu utiliza GGN, GLN sau sub-GLN pe
produsul gata de a fi vândut.
Pagina: 15 din 94
AF 12.1.5 Există proceduri de identificare corespunzătoare şi înregistrările de Procedurile trebuiesc stabilite, păstrate si documentate în mod Punct Major
identificare a produselor achiziţionate din surse diferite? corespunzător la scara de operare, pentru identificarea produselor
certificate si necertificate provenite din surse diferite (de exemplu, alţi
producători sau comercianti).
Înregistrările trebuie să includă:
- Descrierea produsului
- Statutul certificării GLOBALG.A.P.
- Cantitaţile produsului/lor achiziţionate
- Datele furnizorului
- Copia certificatelor GLOBALG.A.P., acolo unde este cazul
- Date de trasabilitate/coduri legate de produsele achizitionate
- Comenzi de achiziţie/facturi primite de către o organizatie în curs de
evaluare
- Lista furnizorilor acceptaţi. N/A dacă nu se realizeaza achiziţii de
produse.
AF 12.1.6 Există detaliile tuturor vânzărilor de produse certificate si necertificate Detaliile comercializării de produse certificate şi necertificate trebuiesc Punct Major
înregistrate? înregistrate cu o atenţie sporită pentru cantităţile văndute şi descrierile
prevăzute. Documentele trebuie să demonstreze un echilibru
consecvent între intrarile şi ieşirile produselor certificate şi
necertificate. Fără N/A.
AF 12.1.7 Sunt toate detaliile cantitative ale produselor certificate şi necertificate Cantitătile (inclusiv informatii cu privire la volume sau greutate) de Punct Major
înregistrate şi cuantificate? certificate si necertificate, intrate, iesite si stocate, trebuie să fie
înregistrate si să se menţintă un rezumat astfel încăt să se faciliteze
balanţa masei de verificare a procesului.
Frecvența procesului de verificare trebuie definita și să fie adecvata
pentru amploarea operațiunii, dar aceasta se va face cel puțin anual
per produs. Documente pentru a demonstra procesul de verificare
trebuie identificate în mod clar. Fara N/A
AF 12.1.8 In timpul manipulării sunt raporturile de conversie şi/sau pierderi (intrari- Ratele de conversie se calculează si sunt disponibile pentru fiecare Punct Major
ieşiri calculate la un proces de productie) calculate şi controlate? proces de manipulare relevant. Toate cantitătile de deseuri generate
de produse se înregistrează. Fără N/A.
Pagina: 16 din 94
ANEXA AF 1 GHIDUL GLOBALG.A.P. – EVALUAREA RISCURILOR - GENERALITAŢI
Introducere în evaluarea riscurilor

În standardul GLOBALG.A.P. o serie de evaluări a riscurilor este necesară pentru a facilita siguranţa alimentară, sănătatea si siguranţa muncitorilor precum şi protecţia mediului.
Acest ghid oferă asistenţă producatorilor.
Cinci paşi în evaluarea riscurilor
Evaluarea riscurilor este un pas important în protejarea produselor, a muncitorilor şi a afacerilor căt timp sunt conforme cu legea şi cerinţele GLOBALG.A.P. Evaluarea riscurilor
ajută la concentrarea pe acele riscuri care contează cu adevarat la locul de muncă – cele cu potenţial de a provoca un prejudiciu real. In multe cazuri, măsuri simple, eficente şi
necostisitoare pot controla cu usurinţă riscurile (de exemplu cele varasate sunt curăţate imediat astfel încăt produsele nu pot fi contaminate).
Aceasta nu presupune ca să se elimine toate riscurile, dar este de aşteptat şi este necesar să protejeze produsele şi muncitorii în măsura în care este “rezonabil” .
Aceasta nu este singura modalitate de a face o evaluare a riscurilor; există şi alte metode care funcţionează bine, în special pentru riscurile mai complexe şi/sau circumstanţe. Cu
toate acestea, credem că acestă metodă ofera o abordare directă pentru majoritatea producătorilor. Muncitorii şi alţii au dreptul de a fi protejaţi de daunele cauzate de o eroare
luănd măsuri rezonabile de control. Accidentele şi bolile pot ruina viaţa şi afacerile de asemennea dacă producţia este compromisă sau poţi ajunge la tribunal. Producătorii sunt
obligaţi prin lege să evalueze riscurile de la locul de muncă, astfel încăt un plan pentru controlul riscurilor să poată fi pus în aplicare.
Ce este evaluarea riscurlor?
O evaluare a riscurilor este pur şi simplu o examinare atentă a ceea ce, în activitatea dumneavostră, ar putea dăuna produsului, mediului şi/sau muncitorilor, astfel încăt să se
poată evalua dacă aţi luat sau nu măsuri de precauţie suficiente sau trebuie să se facă mai mult pentru a preveni daunele.
Nu complicaţi procesul. În multe întreprinderi, riscurile sunt binecunoscute şi măsurile necesare de control sunt uşor de aplicat. Verificaţi dacă aţi luat măsuri de precauţie
rezonabile pentru a se evita contaminarea şi /sau răniri.
Cănd vă găndiţi la evaluarea riscurilor, amintiţi-vă
• un pericol înseamnă orice poate cauza prejudicii cum ar fi produsele chimice, de energie electrica, munca de pe scara;
• riscul este sansa, mică sau mare,că cineva ar putea fi afectat de acestea sau alte pericole, împreună cu o indicaţie de cât de grav ar putea fi.
Cum să evaluezi riscurile în întreprinderea ta

Pasul 1 : Identificarea pericolelor
Pasul 2:Decide cine/ce ar putea fi afectate şi cum
Pasul 3: Evaluează riscurile şi decide măsurile de precauţie

Pasul 4: Înregistrează planul de lucru / constată şi pune în aplicare
Pasul 5: Reanalizează evaluarea şi actualizează dacă este necesar.
Pagina: 17 din 94
Pasul 1 Identificarea pericolelor

În primul rănd, trebuie să identificaţi cum produsele, mediul şi /sau muncitorii ar putea fi afectaţi. Aici sunt căteva sfaturi care să vă ajute să identificaţi pe cele care contează:
• Mergeţi în jurul locului de muncă şi uitaţi-vă la ceea ce ar putea în mod rezonabil să cauzeze prejudicii ( de exemplu: situaţii, echipamente, produse, practici)
• Întrebaţi muncitorii (dacă este cazul) sau reprezentanţii lor ce cred ei. Ei ar fi putut observa lucruri care nu sunt imediat evidente pentru tine.
• Verificaţi instrucţiunile producătorilor sau datele pentru substanţele chimice şi echipamente, deoarece acestea pot fi utile în identificarea pericolelor şi punerea lor în
perspectiva lor adevărată.
• Revizuieşte incidenţa prealabilă şi evidenţa accidentelor – deoarece acestea ajută la identificarea pericolelor mai puţin evidente. Amintiţi-vă să gandiţi pe termen lung
pericolele pentru sanatate ( de exemplu nivelul ridicat de zgomot sau expunerea la substanţe nocive) precum şi pericolele alimentare
Pasul 2 Decide cine / ce ar putea fi afectate şi cum
Pentru fiecare pericol, trebuie stabilit clar cine sau ce ar putea fi lezat; acest lucru va putea ajuta la identificarea celei mai bune căi de gestionare a riscului
Amintiţi-vă:
• Căteva activitaţi au cerinţe particulare( de exemplu : recoltarea)
• Alte posibilitati vor fi necesare pentru unele pericole, mai ales în situaţiile în care persoane ( de exemplu: curăţătorii, vizitatorii, contractorii, muncitorii de la întreţinere) nu
sunt la muncă tot timpul
Pasul 3 Evaluează riscurile şi decide măsurile de precauţie
După ce aţi reperat pericolele, va trebui să decideţi ce să faceţi cu ele. Legea cere să se facă totul “rezonabil” pentru a proteja oamenii. Acest lucru il puteti face singuri, dar cel
mai simplu mod este de a compara ceea ce se face împotriva a ceea ce sunt deja definite ca bune practice.
Deci în primul rănd, uitaţi-vă la ceea ce aţi făcut deja, găndiţi-vă la controalele din locaţie şi modul cum este organizată munca. Compară apoi cu bunele practici şi vezi dacă poţi
aduce îmbunătăţiri standardului. În timpul procesului de evaluare, luaţi în considerare urmatoarele:
• Pot scăpa de pericol cu totul?
• Dacă nu, cum pot gestiona riscurile astfel încăt prejudiciul să fie puţin probabil?
Atunci cănd gestionaţi riscurile, dacă este posibil, aplicaţi principiile de mai jos, dacă este posibil în urmatoarea ordine:
• Încercaţi o opţiune mai puţin riscantă( de exemplu utilizarea unei substanţe chimice mai puţin periculoasă)
• Prevenirea accesului la risc( de exemplu prin pază)
• Organizarea sarcinilor de lucru pentru a reduce expunerea la risc.
• Echipament individual de protecţie( de exemplu îmbrăcaminte , încălţăminte, ochelari de protecţie etc.) şi

• Acordarea de facilităţi sociale( de exemplu prim ajutor şi facilităţi de spălare pentru îndepărtarea contaminarii)
Îmbunătăţirea sănătăţii şi securităţii nu trebuie să coste foarte mult. De exemplu amplasarea unei oglinzi într-un colţ periculos pentru a ajuta prevenirea accidentelor de vehicule
este o masură de precauţie ieftină, luănd în considerare riscurile. Imposibilitatea de a lua măsuri de precauţie simple pot costa mai mult dacă se întamplă un accident.
Implică personalul (dacă este posibil) astfel încăt să puteţi fi sigur că ceea ce vă propuneţi să faceţi va funcţiona în practică şi nu produce noi pericole.
Pasul 4 Înregistraţi constatările şi implementaţile
Punerea în aplicare a rezultatelor evaluării riscurilor va face diferenţa atunci cănd vă uitaţi la siguranţa alimentară, siguranţa şi sănătatea muncitorilor şi la afacere.
Pagina: 18 din 94
Scrierea rezultatelor evaluării riscurilor, precum şi împărtăşirea acestora cu personalul tău, te va încuraja să finalizezi implementarea acestora.
Atunci cănd scrieţi rezultatele evaluării riscurilor, păstraţi-le( de exemplu, contaminarea la recoltare: facilităţi de spălare pe măini în cămp)
Nu este de aşteptat ca evaluarea riscurilor să fie perfectă, dar ea trebuie să fie adecvată si suficientă.Trebuie să fi în masură să demonstrezi că:
• Un control adecvat a fost făcut
• Aţi întrebat cine sau ce ar putea fi afectate
• Aţi abordat toate pericolele semnificative
• Măsurile de precauţie sunt rezonabile şi riscul rămas este scăzut, şi
• Aţi implicat personalul sau pe reprezentanţii lor( dacă este cazul) în acest proces
Un plan bun de acţiune include un amestec de răspunsuri diferite, cum ar fi:

• Soluţia temporară poate fi pusă în aplicare păna la controale mai fiabile;
• Soluţii pe termen lung la aceste riscuri pot causa accidente sau imbolnaviri;
• Soluţii pe termen lung la aceste riscuri cu cele mai grave consecinţe potenţiale.
• Modalităţi de instruire a angajaţilor cu privire la riscurile primare şi modul în care aceste riscuri sunt controlate
• Verificari periodice pentru a se asigura că măsurile de control sunt publice; şi
• Responsabilităţi clar definite- cine va conduce ce acţiune şi păna când
Amintiţi-vă, prioritatea şi abordarea sunt cele mai importante lucruri. Pe masură ce completaţi fiecare acţiune, se bifează planul de lucru.
Pasul 5 Revizuiţi evaluarea riscurilor şi actualizaţi dacă este cazul
Puţine întreprinderi rămân la fel. Mai devreme sau mai târziu, vei aduce echipamente noi, substanţe şi/sau proceduri care ar putea conduce la noi pericole. Missing translation: In
sensul in care sunt revizii aflate in curs de desfasurare. Anual, in mod formal trebuie efectuata revizia cu privire la bunele practice recunoscute, pentru a se asigura imbunatatirea si
nu declasarea.
Uită-te la evaluarea riscurilor din nou
• Au existat schimbări?
• Mai este nevoie de îmbunătăţiri?

• Muncitorii au observat problemele?
• Aţi învaţat ceva din aceste incidente sau cele pe langa care ati trecut?
• Asiguraţi-vă că evaluarea riscurilor este actualizată.
Când se desfăşoară o afacere, este usor să uităm de revizuirea evaluării riscurilor – până când ceva merge greşit şi este prea târziu. De ce nu stabilim o dată de revizuire a
riscurilor acum? Scrie-l şi notează-l în jurnalul tău ca un eveniment anual.
Pe parcursul anului, dacă există o schimbare semnificativă, nu aştepta. Verifică evaluarea riscurilor şi unde este necesar, modifică. Dacă este posibil, este bine să vă gândiţi la
evaluarea riscurilor atunci când faceţi o schimbare de plan – în acest fel există o mai mare flexibilate
Sursa:: Five Steps to Risk Assessment, Health and Safety Executive; www.hse.gov.uk/pubns/indg163.pdf
Pagina: 19 din 94
ANEXA AF 2 GHIDUL GLOBALG.A.P. – EVALUAREA RISCURILOR - GESTIONAREA TERENULUI
Punctul de control AF 1.2.1

Există disponibilă o evaluare a riscurilor de la inspecţia iniţială pentru toate terenurile înregistrate pentru certificare? În timpul inspecţiilor ulterioare, o evalure a riscurilor pentru
terenurile de producţie noi sau existe, în cazul în care s-au schimbat (aceasta incude şi terenurile închiriate) este disponibilă. Evaluarea riscurilor arată că terenul în cauză este
portivit pentru producere, în ceea ce priveşte siguranţa alimentară, mediul şi sănătatea animalelor, dacă este cazul?
Criterii de conformitate AF 1.2.1

O evaluare a riscului este necesară la inspecţia iniţială pentru a determina dacă terenul este adecvat. Evaluarea riscurilor trebuie revizuită anual şi trebuie luate în considerare
riscurile care s-au schimbat sau când sunt utilizate terenuri noi. Evaluare riscurilor trebuie să ia in considerare istoria terenului şi impactul asupra lotului sau vecinatatilor
stocului/culturilor sau mediului inconjurator (a se vedea anexa AF 1 – evaluarea riscurilor pentru informaţii de bază si Anexa AF 2 pentru informaţii specifice asupra a ceea ce
trebuie să fie acoperit).
Dacă răspunsul la oricare din cele 3 întrebari din diagrama de mai jos este da, o evaluare a riscurilor este necesară.
Factori de luaţi în considerare (notă: aceasta nu este o listă exhaustivă a factorilor)
Legislaţia
Regulile locale ar trebui controlate mai întâi pentru a verifica respectarea legilor.
Înainte de utilizarea terenurilor:
1. Culturile precedente: de exemplu producţia de bumbac implică de obicei utilizarea masivă a erbicidelor reziduale, care pot avea efecte pe termen lung asupra cerealelor şi a
altor culturi de legume.
2. Utilizarea industrială sau militară: de exemplu fostele parcuri de vehicule pot fi considerabil contaminate cu petrol.
3. Depozitele de deşeuri sau terenuri miniere:pot conţine deşeuri inacceptabile în subsol care pot contamina recoltele viitoarepot fi subiectul afectarii persoanelor care lucreaza in
camp.
4. Vegetaţia naturală:ar putea conţine dăunători, boli şi/sau buruieni
Solul:
Evalurea riscurilor ar trebui să acopere structuri adecvate pentru scopul in care va fi folosit, structuri susceptibile la erodare; şi adecvări chimice pentru culturile destinate.
Eroziunea: Evaluarea riscurilor ar trebui să stabilescă dacă există, sau ar putea fi pierderi de sol vegetal de apă/ vânt care pot afecta culturile, şi/sau afectează terenurile şi apa din
aval.
Pagina: 20 din 94
Modele de drenaj: Răspunderea la inundaţii şi/sau eroziune
Expunerea la vânt: Viteza excesivă a vântului poate cauza pierderi ale culturilor
1. Este un nou site agricol în

conformitate cu definiţia unui” nou
site”
nu da
Nici un risc pentru sistemul de 2. Este posibil ca procesele de Posibilul risc, face evaluarea
producţie; nu producţie anteriare să poată cauza da riscurilor în conformitate cu Anexa
evaluarea riscurilor nu este necesară un risc la producţia curentă? 1.
nu da
3. Factorii de schimare a mediului pot

detemina un risc pentru producţia
curentă?
Apa
Calitatea apei: 1. Trebuie determinată de autorităţile locale trebuie adecvată scopului sau în cazul în care nu există un standard local, atunci rezultatele de la un laborator adecvat,
capabil să realizeze analize chimice şi/sau microbiologice până la nivelul ISO 17025, sau un standard echivalent, trebuie să fie disponibile pentru a arata că, calitatea apei folosită
la irigare este în conformitate cu criteriile stabilite în tabelul 3, p 39 din Ghidul Sănătătii WHO pentru utilizarea apelor uzate în agricultură su acvacultură. (A se vedea WHO raportul
tehnic seria 778,1989 tabelul 3 la sfârşitul documetului). 2. Calitatea apei potabile: Ghidul WHO pentru calitatea apei potabile. 3. Încorporează primul şi al doilea act adiţional, Vol.
1 2008( A se vedea tabelul 7.7 Valori orientative pentru verificarea calitătii microbiene la sfârşitul documentului)
Disponibilitate: În timpul întregului an sau cel puţin în sezonul de cultivare.

Autorizarea pentru utilizare: asigurarea cantităţilor preconizate necesare pentru cultură; drepturile celorlalţi utilizatori; legile locale sau vamale pot recunoaşte alţi utilizatori ale căror
nevoi pot preveni uzarea agriculturii în timp; impactul asupra mediului; chiar legal, ceva exceptii, ar putea afecta negativ flora şi fauna asociată sau dependenta de sursa de apă.
Inundaţii: inundaţii neintenţionate – contaminarea microbiologică şi chimică
Alte efecte:
1. Praful, fumul şi zgomotul pot cauza probleme în funcţionarea maşinilor agricole;
2. Contaminarea izvoarelor prin chimicale sau namoluri
3. Devierile de pulverizare
4. Insectele atrase de culturile, deşeurile şi/sau operaţiuni care folosesc gunoiul de grajd
Pagina: 21 din 94
5. Distrugerea de către dăunatorii din zonele naturale sau de conservare apropiate

6. Fum, vapori şi/sau praful provenit de la instalaţiile industriale sau de transport din apropriere, inclusiv drumurile cu trafic intens
7. Furtul de către locuitorii din comunităţile apropiate.
8. Activităţi agricole adiacente
9. Disponibilitatea transportului adecvat către pieţe
10. Disponibilitatea forţei de muncă adecvată
11. Disponibilitatea intrarilor
WHO Raportul tehnic seria 778, 1989. Ghidul de sănătate pentru utilizarea apelor uzate în agricultură şi acvacultură
Tabelul 3. Ghidul recomandarilor microbiologice pentru utilizarea apelor uzate în agricultură
Fecal coli forme (numar

Grupuri Nematozi intestinali Prin epurarea apelor uzate este de aşteptat să se
Categoria Condiţii de reutilizare
c
pe 100 ml )
expuse (numar de oua pe litru) obţina calitatea microbiologica cerută.
≤1 ≤ 1000
d
A Irigarea culturilor care pot fi Muncitori, O serie de iazuri concepute pentru a realiza calitatea
consumate nepreparate, terenuri consumatori, microbiologica cerută sau tratament echivalent
d
de sport, parcuri publice public
B Irigarea culturilor de cereale, a Muncitori ≤1 Nici un standard Păstrarea în iazurile de stabilizare pentru 8-10 zile
culturilor industriale, culturilor recomandat sau echivalentul de eliminare a coli form.
furajere, păşuni şi copaci
e
C Irigarea culturilor din categoria B în Niciunul Nu este aplicabil Nu este aplicabil Pre-tratarea, în conformitate cu tehnologia de
cazul în care expunerea irigare, dar nu mai puţin de dedimentarea primara.
muncitorilor şi publicului nu se
produce
În cazuri specifice, factori epidemiologici, socio-culturali şi de mediu locali ar trebui luaţi în considerare, precum şi ghidul modificat corespunzător.
a
Ascaris si Trichuris specii şi viermi intestinali

b
cÎ
n timpul perioadei de irigare
Un ghid mai strict (≤ 200 fecal coli forme pe 100 ml) este necesar pentru peluze publice, cum ar fi peluza hotelului unde există contact uman direct
d
În cazul pomilor fructiferi, irigarea ar trebui să înceteze cu două săptămâni înainte de recoltare şi nici un fruct nu trebuie cules de pe jos. Irigarea prin aspersie nu ar trebui utilizată.
e
Ghidul WHO pentru apa potabilă, 2008
Tabelul 7.7 prezintă valori orientative pentru verificarea calităţii microbiene a apei potabile. Valorile individuale ar trebui utilizate direct din tabel. Valorile
orientative ar trebui utilizate şi interpretate în coroborare cu informaţiile conţinute în aceste ghiduri şi în alte documentaţii justificative. O consecinţă a sensibilitaţii
variabilă la agenţii patogeni este faptul că expunerea la apa potabilă de o calitate deosebită poate conduce la efecte diferite asupra sănătaţii la populaţii diferite.
Pentru derivarea ghidului, este necesar să se definească populaţia de referintă sau, în unele cazuri, să se concentreze pe subgrupe specifice sensibile.
Autorităţile naţionale sau locale îşi pot dori să aplice caracteristicile specifice populaţiilor lor în determinarea standardelor naţionale.
Pagina: 22 din 94
Tabelul7.7 Valori orientative pentru verificarea calitaţii microbiene( a se vedea de asemenea tabelul 5.2) ( pp142-144)
Organisme Valori
Întreaga cantitate de apă destinată pentru a fi băută
bc Nu trebuie să fie detectabile în orice probă de 100 ml.
E.coli sau coli termotolerant
Apa tratată care intra în sistemul de distribuţie
b Nu trebuie să fie detectabile în orice probă de 100 ml.
Apa tratată în sistemul de distribuţie
b Nu trebuie să fie detectabile în orice probă de 100 ml.
Acţiuni de investigaţie trebuie luate imediat în cazul în care sunt detectate E.coli
a
Deşi E.coli este un indicator precis al poluării cu fecale, numărul de bacterii termotolerant coli form este o alternativă acceptabilă. Dacă este necesar, testele corespunzatoare de
bA
conformitate trebuie să fie efectuate. Totalul bacteriilor coli form nu sunt indicatori acceptabili ai calităţii sanitare a furnizorilor de apă, în special în zonele tropicale, în cazul în care
mai multe bacterii fără nici o semnificaţie sanitară apar în aproape toate livrările netratate.
c
Este recunoscut faptul că, în marea majoritate a surselor de apă din mediul rural, în special în ţările în curs de dezvoltare, contaminarea cu fecale este larg
răspândită, mai ales în aceste condiţii, obiectivele pe termen mediu pentru îmbunătăţirea treptat a surselor de apă ar trebui sa fie stabilite.
Pagina: 23 din 94
BAZA CULTURILOR

CONŢINUT
SECŢIUNEA CB MODULUL BAZA CULTURILOR
CB 1 TRASABILITATEA
CB 2 MATERIALUL DE ÎNMULŢIRE
CB 3 ISTORIA ŞI GESTIONAREA TERENULUI
CB 4 MANAGEMENTUL SOLULUI
CB 5 APLICAREA INGRASAMINTELOR
CB 6 IRIGARE /FERTIRIGARE
CB 7 MANAGEMENTUL COMBATERII INTEGRATE
CB 8 PRODUSE DE PROTECTIA PLANTELOR
CB 9 ECHIPAMENTUL
ANEXA CB 1 GHIDUL GLOBALG.A.P. – RISCURI MICROBIOLOGICE
ANEXA CB 2 GHIDUL GLOBALG.A.P. – UTILIZAREA RESPONSABILA A APEI
ANEXA CB 3 GLOBALG.A.P. KIT MANAGEMENTUL DE COMBATERE INTEGRATA
ANEXA CB 4 GHIDUL GLOBALG.A.P. – UTILIZAREA PPP ÎN ŢĂRILE CARE PERMIT EXTRAPOLAREA
ANEXA CB 5 GHIDUL GLOBALG.A.P. – ANALIZA REZIDURILOR
ANEXA CB 6 GHIDUL GLOBALG.A.P. – ANALIZA RISCURILOR PRIVIND DEPASIREA LIMITELOR MAXIME ADMISIBILE DE REZIDUURI
ANEXA CB 7 GHIDUL GLOBALG.A.P. – INSPECŢIA VIZUALĂ ŞI TESTAREA FUNCTIONALA A ECHIPAMENTULUI
130926_gg_ifa_cpcc_cb_v4_0-2_ro
Pagina: 25 din 94
CB BAZA CULTURILOR
CB 1 TRASABILITATE
Trasabilitatea facilitează retragerea/rechemarea produselor alimentare și permite clienților să li se furnizeze informații specifice și exacte cu
privire la produsele implicate.
CB 1.1 Poate fi produsul înregistrat GLOBALG.A.P. urmărit în sus şi în jos pe Există documente de identificare și un sistem de trasabilitate, care Punct Major
coloana producerii şi vânzarii. Trasabilitatea poate fi urmarită până la permit ca produsele înregistrate GLOBALG.A.P. să fie urmărite
locul unde a fost produs şi împachetat? înapoi la fermă sau la grupul de producători, și până la clientul
imediat următor (cu o treaptă înainte şi una înapoi). Informațiile cu
privire la recoltare trebuie să facă trimitere la un lot al registrelor de
producție sau fermele producătorilor (vezi Partea III Regulamente
Generale pentru informații cu privire la segregarea în opțiunea 2).
Manipularea trebuie să fie, de asemenea, acoperită, după caz. Fără
N/A.
CB 2 MATERIALUL DE ÎNMULŢIRE
Alegerea materialului de înmulțire joacă un rol important în procesul de producție și, prin utilizarea varietăților adecvate, poate ajuta la
reducerea numărului aplicarilor de îngrășăminte şi produse de protecție a plantelor. Alegerea materialului de înmulțire este o precondiție a
cultivării eficiente a plantelor si a obţinerii de produse de calitate.
CB 2.1 Calitate şi Sănătate
CB 2.1.1 Există un document care să garanteze calitatea seminţei (liberă de O înregistrare/certificare a calităţii semințelor se păstrează și este Recom.
viruşi, impurităţi etc.)? disponibilă, care prevede puritatea soiului, denumirea soiului,
numărul lotului și furnizorul semințelor.
CB 2.1.2 În urma achiziţionării materialului de înmulţire, este documentată Există înregistrări pentru a demonstra că materialul de înmulțire este Punct Minor
garanţia privind calitatea acestuia? în conformitate cu liniile directoare de organizare a sectorul și
scopului (de exemplu, certificat de calitate, termeni de livrare, scrisori
semnate, sau furnizate de o pepiniera care are GLOBALG.A.P. sau
cerificate GLOBALG.A.P. recunoscute).
Pagina: 26 din 94
CB 2.1.3 Există un sistem de control al calităţii pentru protecţia plantelor, Un sistem de control al calității care conține un sistem de Punct Minor
implementat la locul de înmulţire? monitorizare a semnelor vizibile de boli și dăunători este în vigoare și
înregistrările actuale ale sistemului de monitorizare trebuie să fie
disponibile. Pepiniera există oriunde materialul de înmulțire este
produs, (inclusiv pepiniera proprie). Sistemul de monitorizare trebuie
să includă înregistrarea și identificarea altoilor şi portaltoilor sau
domeniul culturilor de origine, după caz. Înregistrarea trebuie să fie la
intervale regulate stabilite. În cazul în care copacii cultivaţi sau
plantele sunt destinate numai pentru utilizare proprie (adică nu
vândute), aceasta va fi suficient. Atunci când sunt folosiţi portaltoi, o
atenție deosebită trebuie acordată documentație originii portaltoilor.
CB 2.2 Tratamente Chimice şi Drajonarea
CB 2.2.1 Sunt înregistrate tratamentele chimice achiziţionate şi utilizării pentru Există înregistrări cu numele produselor utilizate și dăunători vizaţi Punct Minor
materialul de înmulţire (seminţe, portaltoi, răsaduri, butaşi)? și/sau boli (de exemplu, înregistrările menținerea/pachete de
semințe, etc). În cazul în care semințele au fost tratate cu scop de
conservare, dovezi ale substanțelor chimice utilizate trebuie să fie,
de asemenea, păstrate.
CB 2.2.2 Sunt înregistrate tratamentele în pepiniere, răsadniţe? Înregistrări ale tuturor tratamentelor de protecție a plantelor aplicate Punct Minor
în cursul perioadei de înmulțire a plantelor, utilizare în pepinieră,
sunt disponibile și includ locația, data, numele comercial și
ingredientul activ, operatorul autorizat, justificarea, cantitatea şi
utilaje folosite.
CB 2.3 Organisme Modificate Genetic (N/A dacă nu sunt utilizate varietăţi Modificate Genetic)
CB 2.3.1 Plantările sau încercările de plantare cu GMO sunt în acord cu legislaţia Producătorul sau grupul de producători au o copie a legislației Punct Major
din ţara de producţie? aplicabile în țara de producere și le respectă. Înregistrările trebuie să

fie păstrate pentru toate modificările și/ sau codul unic de identificare.
Cultivare specifica și consiliere de management trebuie să fie
obținute.
CB 2.3.2 Există documente disponibile atunci cănd producătorul cultivă organisme Dacă soiuri modificate genetic și/sau produse derivate din modificări Punct Minor
modificate genetic? genetice sunt folosite, înregistrările documentate de plantare,
utilizarea sau producerea de soiuri de OMG-uri și/ sau produse
derivate din modificări genetice sunt menținute.
Pagina: 27 din 94
CB 2.3.3 Producătorul informează direct clienţii fată de statutul produsului dacă Trebuie să fie furnizate dovezi documentate privind comunicarea. Punct Major
este organism modificat genetic?
CB 2.3.4 Există un plan pentru materialul modificat genetic (recoltări şi încercări) Un plan scris, care explică modul în care materialele modificate Punct Minor
sau o strategie de a minimaliza riscul contaminării acestuia cu un al genetic (de exemplu, culturi și studii) sunt manipulate și depozitate
material, astfel încât să se păstreze integritatea produsului obţinut? pentru a minimiza riscul de contaminare cu materiale convenționale
și pentru a menține integritatea produsului, este disponibil.
CB 2.3.5 Materialul modificat genetic este depozitat separat de alte produse Evaluarea vizuală trebuie să fie realizată şi în depozitele culturilor Punct Major
culese astfel încat să nu se amestece? modificate genetic (OMG) pentru integritate și de identificare.
CB 3 ISTORICUL ŞI MANAGEMENTUL TERENULUI
CB 3.1 Păstrează producătorul înregistrări pentru seminţe, densitate, Înregistrări de însămânțare/plantare, rata și data trebuie să fie Punct Minor
însamânţare, data de plantare? păstrate și disponibile.
CB 3.2 Există acolo unde este posibil, rotaţia anuală a culturilor? Numărul de rotații pot fi verificate de la data plantării și/sau de la data Punct Minor
înregistrării aplicării produselor de protecţie a plantelor.
CB 4 MANAGEMENTUL SOLULUI
Solul reprezintă baza tuturor producțiilor agricole; conservarea și îmbunătățirea acestei resurse valoroase este esențială. Cultivarea bună a
solului asigură pe termen lung fertilitatea, sprijină randamentul și contribuie la profitabilitate.
CB 4.1 Sunt hârtile terenului pregătite pentru fermă? Tipurile de sol sunt identificate pentru fiecare locaţie, bazat pe un Recom.
profil al solului sau analizei solului sau cartografierea locală
(regională) a solului.
CB 4.2 Au fost folosite tehnici de întreţinere a structurii solului şi de evitare a Tehnicile utilizate sunt potrivite pentru utilizarea pe teren. Nu trebuie Punct Minor
compactării lui? să existe nici o dovadă vizuală de compactare a solului.
CB 4.3 Au fost folosite tehnicile de cultivare pentru a reduce posibilitatea Se ţine evidenţa controlului pesticidelor și a măsurilor de remediere Punct Minor
eroziunii terenului? (de exemplu, mulcirea, tehnici de lucrare a solului pe linia versanților,
canale de scurgere, însămânțare sau îngrășăminte verzi, copaci și
arbuști de pe marginea locului, etc.), pentru a minimiza eroziunea
solului (de exemplu, apă, vânt).
Pagina: 28 din 94
CB 5 APLICAREA ÎNGRĂŞĂMINTELOR
Procesul decizional implică necesităţile culturilor; furnizarea trebuie să fie în sol și substanțe nutritive disponibile din gunoi de grajd agricole și
reziduuri vegetale aplicarea corectă pentru a optimiza utilizarea și procedeele de stocare, pentru a evita pierderile și contaminările
CB 5.1 Cerinţa de Nutrienţi
CB 5.1.1 Aplicarea îngrășămintelor este adoptată în funcție de nevoile specifice Producător trebuie să demonstreze că s-a ținut seama de nevoile Punct Minor
ale culturilor şi solului? nutriționale ale culturilor și fertilității solului, o înregistrare de analize
și/ sau a altor culturi din literatura de specilitate trebuie să fie
disponibile ca probă. Fără N/A.
CB 5.2 Recomandări privind Cantitatea şi Tipul de Ingrăşământ
CB 5.2.1 Recomandările pentru aplicarea fertilizărilor (organice sau anorganice) În cazul în care înregistrările de îngrășăminte arată că persoana Punct Minor
au fost date de o persoană competentă, calificată? responsabilă din punct de vedere tehnic a face alegerea
îngrășământului (organic sau anorganic) este un consultant extern,
formarea și competența tehnică trebuie să fie demonstrată prin
calificări oficiale, cursuri de formare specifice, etc. cu excepția
muncitorului angajat de către o organizație competentă (de exemplu,
servicii de consultanță oficiale).
În cazul în care înregistrările de îngrășăminte arată că persoana
responsabilă din punct de vedere tehnic în determinarea cantității și
tipului de îngrășământ (organic sau anorganic) este producătorul,
experiența trebuie să fie completată de cunoștințe tehnice (de
exemplu, accesul la literatura tehnică de speciliate, cursuri de
formare specifice, etc.) și/sau utilizarea de instrumente (software, cu
privire la metodele de detectare agricole, etc.).
CB 5.3 Înregistrările Aplicărilor
de la 5.3.1 pana la 5.3.6: Înregistrările tuturor aplicărilor de îngrășăminte de sol şi foliare, atât organice cât și anorganice, includ
următoarele criterii:
CB 5.3.1 Referinţa pentru câmp, livadă sau seră? Sunt păstrate înregistrările tuturor aplicarilor de îngrășăminte, Punct Minor
detaliind zona geografică și numele de referință al câmpului, livezii
sau serei acolo unde se afla cultura prodului înregistrat. Inregistrările
trebuisc, de asemenea, păstrate pentru situații de hidroponice și
acolo unde se utilizează fertirigarea.
Pagina: 29 din 94
CB 5.3.2 Date de aplicare? Evidenţa detaliată a tuturor aplicărilor de îngrășăminte conţin date Punct Minor
exacte (ziua/luna/anul) cu privire la momentul aplicarii.
CB 5.3.3 Tipul de fertilizanţi aplicaţi? Prezentarea detaliată a aplicării tuturor fertilizantilor cuprinde Punct Minor
denumirea comercială, tipul de îngrășământ (de exemplu, N, P, K), şi
concentrațiile (de exemplu, 17-17-17). Fără N/A.
CB 5.3.4 Cantităţile aplicate? Evidența detaliată a tuturor fertilizanților aplicaţi, în ceea ce priveste Punct Minor
cantitatea pe produs, trebuie să fie aplicate în functie de greutate
sau volum. Cantitatea reală aplicată trebuie să fie înregistrată, acest
lucru nu este neapărat obligatoriu, ci ca și recomandare. Fără N/A.
CB 5.3.5 Metoda de aplicare? Evidența detaliată tuturor fertilizantilor aplicati, metoda folosită (de Punct Minor
exemplu, prin intermediul irigării sau distribuire mecanică) și utilaje
folosite, dacă este cazul. Fără N/A.
CB 5.3.6 Detalii privind operatorul? Evidența detaliată tuturor fertilizantilor aplicati trebuie sa cuprinda Punct Minor
numele operatorului, cel care a aplicat îngrășământul. In cazul în
care un singur individ face toate aplicațiile, este acceptabil să se
înregistreze detaliile operatorului doar o singură dată. Fără N/A.
CB 5.4 Depozitarea Îngrăşămintelor
de la 5.4.1 pana la 5.4.7: Sunt toate îngrăşămintele păstrate:
CB 5.4.1 Separarea de produsele de protecţia plantelor? Cerința minimă este de a preveni contaminarea încrucișată între Punct Minor
îngrășăminte (organice şi anorganice), precum și produsele de
protecție a plantelor prin utilizarea unei bariere fizice (perete, foi,
etc.). Dacă îngrășăminte care se aplică, împreună cu alte produse de
protecție a plantelor (de exemplu, microelemente sau îngrășăminte
foliare) sunt ambalate într-un container închis, ele pot fi depozitate

împreuna cu produsele de protecție a plantelor.
Pagina: 30 din 94
CB 5.4.2 În zonă acoperită? Zona este potrivită pentru protejarea tuturor îngrășămintelor Punct Minor
anorganice (de exemplu, pulberi, granule sau lichide), de influențele
atmosferice (de exemplu, lumina soarelui, îngheț și ploaie). Bazat pe
evaluarea riscurilor (tip de îngrășământ, condițiile meteorologice,
depozitare temporară), acoperirea din plastic ar putea să fie
acceptabilă. Depozitarea nu poate fi direct pe sol/ podea. Este
permisă stocarea varului și ipsosului din zona. Atâta timp cât se
respectă cerințele de stocare si datele de securitate sunt respectate,
îngrășăminte lichide în vrac pot fi depozitate afară, în recipiente.
CB 5.4.3 În zonă curată? Îngrășăminte anorganice (de exemplu, pulberi, granule sau lichide), Punct Minor
sunt stocate într-o zonă care este liberă de deșeuri, nu constituie un
loc de reproducere pentru rozătoare, și în care deversarea
scurgerillor poate fi îndepărtată.
CB 5.4.4 În zonă uscată? Zonă de depozitare pentru toate îngrășămintele anorganice (pulberi Punct Minor
de exemplu, granule sau lichide), este bine ventilată si fără apă de
ploaie sau de condens grele. Depozitarea nu poate fi direct pe sol.
Atâta timp cât se respectă cerințele de stocare şi datele de securitate
sunt respectate, îngrășămintele lichide în vrac pot fi depozitate în
containere afară.
CB 5.4.5 În mod adecvat, ce reduce riscul contaminării cursurilor de apă? Toate îngrășămintele sunt stocate într-un mod, care prezintă un risc Punct Minor
minim de contaminare a surselor de apă. Depozitele de fertilizanți
lichizi trebuie să fie înconjurate de o barieră, să conțină o capacitate
de până la 110% din volumul celui mai mare recipient și sa ţină
seama de cursurile de apă din apropiere și riscurile de inundație,
etc.
CB 5.4.6 Nu împreună cu produsele recoltate? Ingrăşămintele nu pot fi depozitate împreună cu produsele recoltate. Punct Major
CB 5.4.7 Există o inventariere actualizată a stocurilor de îngrăşăminte sau Un inventar de stoc care indică conținutul magazinului (tipul și Punct Minor
evidenţa de utilizare disponibile? cantitatea), este disponibil și este actualizat cel puțin o dată la 3 luni.
CB 5.5 Îngrăşămintele Organice
CB 5.5.1 A fost interzisă utilizarea deşeurilor umane în fermă? Deşeurile de provenienţă umană nu sunt utilizate pentru producția de Punct Major
culturi certificate GLOBALG.A.P. Fără N/A.
Pagina: 31 din 94
CB 5.5.2 A fost facută o evaluare a riscurilor pentru folosirea îngrăşământului Documente justificative sunt disponibile pentru a demonstra că cel Punct Minor
organic, înainte de aplicarea acestuia, această evaluare consideră sursa puțin următoarele riscuri potențiale au fost luate în considerare: tipul
sa, caracteristicile și destinaţia? de îngrășământ organic, metoda de compostare, buruieni/ semințe,
conținutul de metale grele, calendarul de aplicare, precum și
aplicarea de îngrășământ organic (de exemplu, contactul direct cu
partea comestibilă a culturilor, solul dintre culturi, etc.). Acest lucru
este valabil și pentru substraturile din instalațiile de biogaz. A se
vedea anexa CB.1 pericole microbiologice.
CB 5.5.3 Se ţine cont de contribuția nutritivă de aplicaţii de îngrăşăminte O analiză este efectuată sau sunt utilizate valori standard Punct Minor
organice? recunoscute, care iau în considerare conținutul de nutrienți N · P · K
din îngrășămintele organice aplicate.
CB 5.5.4 Îngrăşămantul organic este stocat în mod corespunzător, astfel încât se Îngrășăminte organice trebuie să fie depozitate într-o zonă Punct Minor
reduce riscul contaminării mediului? desemnată. Măsuri corespunzătoare au fost luate pentru a preveni
contaminarea apelor de suprafață (de exemplu, fundație din pereţi
de beton, containere etanşe special construite, etc.) sau trebuie să
fie depozitate cel puțin la 25 m de sursele de apă de suprafață.
CB 5.6 Conţinutul de Nutrienţi
CB 5.6.1 Îngrăşămintele achiziţionate sunt însoțite de documente privind Documente justificative privind continutul de N, P, K (sau valorile Punct Minor
conţinutul de elemente nutritive (N, P, K)? recunoscute standard) sunt disponibile pentru toate tipurile de
îngrășăminte utilizate pe culturile certificate GLOBALG.A.P. pentru
ultima perioadă de 12 luni.
CB 5.6.2 Au fost achiziţionate îngrăşămintele anorganice însoţite de documente Documente justificative care detaliază conținutul chimic, inclusiv Recom.
cu evidenţa conţinutului de chimicale, incluzând şi metale grele? metale grele, sunt disponibile pentru toate tipurile de îngrășăminte
anorganice utilizate pe culturi certificate GLOBALG.A.P. pentru o
perioadă de 12 luni.
CB 6 IRIGARE/ FERTIRIGARE
Apa este o resursă naturală limitată și irigarea trebuie să fie declanșată de o prognoză corespunzătoare și/ sau de echipamente tehnice care să
permită utilizarea eficientă a apei pentru irigații. Pentru informații despre utilizarea responsabila a apei, a se vedea anexa CB 2.
Pagina: 32 din 94
CB 6.1 Prognoza Cerinţelor de Irigare
CB 6.1.1 Există metode de prognoză şi calcul al apei în funcţie de necesitatea Calculele sunt disponibile și sunt susținute de înregistrări de date (de Recom.
culturii? exemplu, manometre de ploaie, suporturi de drenaj pentru substrat,
evaporare, tensiune metri de apă (determinarea% de umiditate în sol
și hărțile de sol). Datele pot fi acumulate pe o scară regională.
CB 6.2 Metoda de Irigare/ Fertirigare
CB 6.2.1 Poate producătorul să justifice metoda de irigare folosită în lumina Ideea este de a evita irosirea cantităţilor de apă. Sistemul de irigare Punct Major
folosirii cât mai puţin a apei? utilizat este eficient. Producătorul utilizează sistemul de irigare cel
mai eficient - este accesibil din punct de vedere tehnic și financiar,
precum și în conformitate cu legislația cu privire la orice restricții
locale asupra consumului de apă.
CB 6.2.2 Există un plan de management optim pentru folosirea apei astfel încât Trebuie să existe un plan de acțiune în scris, care are scopul de a Recom.
să se reducă pierderile? optimiza utilizarea apei în fermă. Acest lucru poate fi un plan
individual sau o activitate regională, dacă ferma participă la și/sau
acoperă astfel de situaţii.
CB 6.2.3 Există înregistrări făcute pentru apa folosită la irigare şi fertirigare? Înregistrările, care indică data și volumul de apă pe metru sau unitate Recom.
de irigare, sunt păstrate. Dacă producătorul lucrează cu programe de
irigare, durata calculată de irigare și cantitatea reală de apă irigate
trebuisc înregistrate.
CB 6.3 Calitatea Apei de Irigat
CB 6.3.1 Este interzisă folosirea apei netratate provenită din canalizare pentru Apa de canalizare netratată nu se utilizează pentru irigare/fertirigare. Punct Major
irigare şi fertirigare? În cazul în care apa de canalizare sau apă tratată recuperată este
utilizată, calitatea apei este conformă cu WHO -Ghidul pentru

utilizarea în siguranță a apelor reziduale și a materiilor excretate în
Agricultură și Acvacultură publicat in 1989. De asemenea, atunci
când există îndoieli, dacă apa vine dintr-o sursă, eventual poluată
(de exemplu din cauza unui sat din amonte, etc.), agricultorul trebuie
să demonstreze prin analize că apa este în conformitate cu cerințele
ghidului WHO sau legislația locală pentru apa de irigații. A se vedea
tabelul 3 din anexa AF. 1 pentru Evaluarea riscurilor. Fără N/A.
Pagina: 33 din 94
CB 6.3.2 Există o evaluare a riscului pentru apa poluată folosită la irigare si Evaluarea riscurilor trebuie să ia în considerare potențialul de Punct Minor
fertirigare? poluare microbiană, poluarea chimică şi fizică a tuturor surselor de
apă utilizate la irigare/fertirigare.
La un nivel minim, evaluarea riscurilor se referă la:
- Identificarea surselor de apă
- Metoda de irigare (tii)
- Momentul de irigare (în timpul stadiului de dezvoltare al culturilor)
- Contactul apei de irigare cu culturile
Tip de cultură:
- Culturile care pot fi consumate crude și care nu au un înveliş
protector, care este îndepărtat înainte de a se consuma
- Culturile care pot fi consumate crude și fie nu au un înveliş
protector, care este eliminat înainte de fi consumat sau nu au un
anumit risc sau antecedente de contaminare cu patogeni
- Culturile care pot fi consumate crude și au un înveliş protector,
care este eliminat înainte de a fi consumat, sau să crească de la sol
sau nu au antecedente semnificative de contaminare cu agenti
patogeni.
- Culturile care sunt întotdeauna gătite
A se vedea anexa CB.1 pericolelor microbiologice
CB 6.3.3 Este apa pentru irigații analizată cu o frecventă în conformitate cu Analiza apei se realizează la o anumită frecventă în functie de Punct Minor
evaluarea riscurilor (CB.6.3.2)? rezultatele evaluării riscurilor, care ia în considerare caracteristicile
culturii. Mostrele trebuie luate la punctul de iesire din sistemul de
irigatii sau la cel mai apropiat punct de prelevare practic.
CB 6.3.4 În funcţie de analiza de risc CB 6.3.2, se controlează apa şi din punct de Conform analizei de risc (în cazul în care există un risc de Punct Minor
vedere microbiologic? contaminari microbiene), analiza de laborator oferă o înregistrare
documentată a contaminantilor microbieni relevante printr-o analiză
de laborator.
CB 6.3.5 Analiza este realizată de către un laborator competent? Rezultatele analizelor realizate la un laborator, capabil să execute Recom.
analize microbiologice până la nivelul ISO 17025, sau un standard
echivalent, ar trebui să fie disponibile.
CB 6.3.6 Dacă analiza de risc arată unele deficienţe, s-au luat măsuri pentru Sunt disponibile înregistrările de actiuni corective si/sau deciziile Punct Minor
urmatorul ciclu de producere? luate.
Pagina: 34 din 94
CB 6.4 Aprovizionarea Apei de Irigat/ Fertirigat
CB 6.4.1 Pentru protejarea mediului inconjurator, apa este extrasă dintr-o sursă Surse durabile se numesc sursele care furnizează apă suficientă în Punct Minor
durabilă? conditii normale (obişnuite).
CB 6.4.2 Folosirea apei a fost cu acordul autorităţilor, unde este necesar? În cazul în care este necesar, trebuie să existe o comunicare scrisă Punct Minor
pe această temă (de exemplu, scrisoare, licentă, etc.).
CB 7 MANAGEMENTUL DE COMBATERE INTEGRAT
Managementul Combaterii Integrate (IPM) implică o analiză atentă a tuturor tehnicilor disponibile de combatere a dăunătorilor si integrarea
ulterioară a măsurilor adecvate care să descurajeze dezvoltarea populatiilor de dăunători si păstrează produsele de protectie a plantelor si alte
interventii la niveluri care sunt justificate economic si să reducă sau să minimizeze riscurile pentru sănătatea umană si mediu. Un kit (măsuri,
feromoni, alte materiale) IPM (anexa CB.3) a fost elaborat pentru a oferi alternative pentru actiunile de aplicare a tehnicilor IPM în productia
comercială a culturilor agricole si horticole. Având în vedere variatia naturală asupra dezvoltării organismelor dăunătoare pentru diferite culturi si
zone, orice sistem IPM trebuie să fie pus în aplicare în contextul local fizic (climatic, topografic, etc.), biologic (complexul dăunătorilor, complexul
dăunătorilor naturali, etc.), precum si în condiţii economice.
CB 7.1 Există asistenţa pentru implementarea sistemului de combatere integrată În cazul în care un consilier extern a oferit asistentă, formare si Punct Minor
ce a fost obţinută prin instruire sau consultanţă? competentă tehnică trebuie să fie demonstrată prin calificări oficiale,
cursuri de formare specifice, etc., cu exceptia cazului angajării în
acest scop, a unei organizatii competente (de exemplu, servicii de
consultantă oficiala).
În cazul în care persoana responsabilă este, din punct de vedere
tehnic producător, experienta trebuie să fie completată de cunostinte
tehnice (de exemplu, accesul la literatura de IPM tehnică, cursuri
specifice de formare, etc.) si/sau utilizarea de instrumente (software,
metodele de detectare agricole, etc.).
de la CB.7.2 pana la 7.4: Poate producătorul să demonstreze evidenţa implementarii a cel puţin o activitate ce se poate încadra într-una din
categoriile:
CB 7.2 “Prevenire”? Producătorul poate demonstra implementarea a cel putin unei Punct Major
activităţi care include adoptarea de practici de productie, care ar
putea reduce incidenta si intensitatea atacurilor dăunătorilor,
reducând astfel nevoia de interventie.
Pagina: 35 din 94
CB 7.3 “Observare şi Monitorizare”? Producătorul poate demonstra a) punerea în aplicare a cel putin o Punct Major
activitate care va determina atunci când, si în ce măsură, dăunători si
dusmanii lor naturali sunt prezenti, si b) folosind aceste informatii
poate planifica ce tehnici de gestionare a dăunătorilor sunt
necesare.
CB 7.4 “Intervenţie”? Producătorul poate dovedi ca, în situatiile în care atacurile Punct Major
dăunătorilor afectează în mod negativ valoarea economică a unei
culturi, intervenţia cu metode specifice de combatere a dăunătorilor
va avea loc. Acolo unde este posibil, trebuiesc luate în considerare
abordări non-chimice.
CB 7.5 Au fost urmărite recomandările de anti-rezistenţă trecute pe eticheta Atunci când nivelul de contaminare cu dăunători, boli si buruieni Punct Minor
astfel încât produsul să fie eficient folosit la protecţia plantelor? necesită controale repetate în culturi, există dovezi că recomandările
de anti-rezistentă (în cazul în care sunt disponibile) sunt urmate.
CB 8 PRODUSELE DE PROTECŢIA PLANTELOR
În situatiile în care atacul dăunătorilor va afecta negativ valoarea economică a unei culturi, ar putea fi necesar să se intervină cu metode
specifice de combatere a dăunătorilor, inclusiv a produselor de protectie a plantelor (PPP). Corecta utilizare, manipularea si depozitarea
produselor de protectie a plantelor sunt esentiale.
CB 8.1 Alegerea Produselor de Protecţia Plantelor
CB 8.1.1 Există o listă actualizată a produselor fitosanitare care sunt autorizate în O listă este disponibilă pentru numele mărcilor comerciale ale Punct Minor
tara de productie destinate utilizării în culturi cultivate? produselor de protectie a plantelor (inclusiv compozitia substantelor
active sau organismelor benefice) care sunt sau care au fost utilizate
în ultimele 12 luni în cadrul fermei care implementează cerinţele
GLOBALG.A.P.
CB 8.1.2 Producătorii care folosesc produse de uz fitosanitar ce sunt înregistrate Toate produsele de protectie a plantelor aplicate sunt oficiale si Punct Major
în ţară, doar pentru cultura respectivă, există într-un registru oficial? autorizate sau permise de o organizatie guvernamentală
corespunzătoare în tara de aplicare. În cazul în care nu există un
sistem oficial de înregistrare, consultati Ghidul GLOBALG.A.P.
(anexa CB.4) pe acest subiect si FAO Codul international de
conduită privind distributia si utilizarea pesticidelor. Consultati, de
asemenea, la anexa CB.4 pentru cazurile în care producătorul ia
parte la studiile de teren legale pentru aprobarea finală a PPP de
către administrația locală. Fără N/A.
Pagina: 36 din 94
CB 8.1.3 Este produsul de uz fitosanitar aplicat aproape de targhetul recomandat Toate produsele fitosanitare aplicate culturilor sunt potrivite si pot fi Punct Major
pe eticheta? justificate (conform recomandărilor de pe etichetă sau publicaţiilor
oficiale ale organismului de certificare) pentru combaterea
dăunătorilor, bolilor, buruienilor sau tinta interventiei produsului de
protectie a plantelor. Dacă producătorul foloseste PPP interzis pe
etichetă, trebuie să existe dovezi de aprobare oficială pentru
utilizarea PPP pe acea cultură în această tară. Fără N/A.
CB 8.1.4 Sunt păstrate şi înregistrate facturile cu care s-au achiziţionat produsele Facturile de produse de protectie a plantelor utilizate înregistrate Punct Minor
de uz fitosanitar? trebuie să fie păstrate pentru evidentă si disponibile la momentul
inspectiei externe. Fără N/A.
CB 8.2 Recomandări privind Cantitatea şi Tipul Produselor de Protecţia Plantelor
CB 8.2.1 Alegerea produselor de Protecţia Plantelor se face de către o persoană În cazul în care înregistrările produselor de protectie a plantelor arată Punct Major
competenta? că persoana responsabilă din punct de vedere tehnic a face alegerea
produselor de protectie a plantelor este un consultant calificat,
competenta lui tehnică poate fi demonstrată prin calificări oficiale sau
certificate de cursuri specifice de formare de participare, fax-uri si e-
mail-uri de la consilieri, guverne, etc. sunt permise.
În cazul în care înregistrările produselor de protectie a plantelor arată
că persoana responsabilă punct de vedere tehnic a face alegerea
produselor de protectie a plantelor este producătorul, experienta
trebuie să fie completată de cunostinte tehnice, care pot fi
demonstrate prin documentatie tehnică (de exemplu, literatura
tehnica de specialitate, participarea la cursuri specifice de formare,
etc.).
CB 8.3 Înregistrările Aplicărilor
de la 8.3.1 pana la 8.3.10: Sunt toate înregistrările privind aplicările produselor de protecţia plantelor păstrate şi includ urmatoarele
critetii:
CB 8.3.1 Numele culturii şi/sau soiul? Există registrele tuturor aplicărilor fitosanitare pentru produsele Punct Major
vegetale si/sau soiurile tratate. Fără N/A.
CB 8.3.2 Locul aplicării? Toate registrele privind aplicarea produselor fitosanitate specifică Punct Major
zona geografică, denumirea sau numărul de referintă al fermei, al
câmpului, livezii sau serei unde cultura este situată. Fără N/A.
Pagina: 37 din 94
CB 8.3.3 Data aplicării? Toate registrele privind aplicarea produselor fitosanitare specifică Punct Major
datele exacte (ziua/luna/anul) ale aplicării. Înregistrează data efectivă
(data de încheiere, dacă este aplicat mai mult de o zi) de aplicare.
Fără N/A.
CB 8.3.4 Numele (marca) produsului şi substanţa activă? Toate registrele privind aplicarea produselor fitosanitate precizează Punct Major
denumirea comercială completă (inclusiv formularea) si ingredientul
activ sau organismului benefic cu denumirea ştiinţifică. Substanţa
activă trebuie să fie înregistrată sau trebuie sa fie posibilă conectarea
substantei active cu denumirea comercială. Fără N/A.
CB 8.3.5 Numele operatorului? Operatorul aplicării produselor de protectie a plantelor a fost Punct Minor
identificat în înregistrări. In cazul în care un singur individ face toate
aplicatiile, este acceptabil să se înregistreze detaliile operatorului
doar o singură dată. Fără N/A.
CB 8.3.6 Justificarea aplicaţiei? Numele dăunătorilor, boalei si sau a buruienilor tratate este Punct Minor
documentat în toate înregistrările de protectie a plantelor de aplicare
a produsului. Dacă nume comune sunt utilizate, atunci acestea
trebuie să corespundă cu numele înscris pe etichetă. Fără N/A.
CB 8.3.7 Autorizarea pentru aplicare? Persoana responsabilă din punct de vedere tehnic în luarea deciziei Punct Minor
de utilizare si dozele produselor de protectie a plantelor ce aplică a
fost identificat în evidenta contabilă. Fără N/A.
CB 8.3.8 Cantitatea de produs aplicată? Toate registrele privind aplicarea produselor fitosanitate specifică Punct Minor
cantitatea de produs care urmează să fie aplicată în greutate sau
volum sau cantitatea totală de apă (sau alt solvent) si doza în g/l sau
măsuri recunoscute pe plan international pentru produsul de
protectie a plantelor. Fără N/A.
CB 8.3.9 Ce echipament de aplicare a fost folosit? Tipul echipamentului de aplicare (de exemplu, rucsac, volum mare, Punct Minor
ULV, prin sistemul de irigare, fumigare, aerian sau altă metodă),
pentru toate produsele de protectie a plantelor aplicate (în cazul în
care există unităti diferite, acestea sunt identificate individual), sunt
detaliate în toate înregistrările de protectie a plantelor de aplicare a
produsului. Fără N/A.
CB 8.3.10 Intervalul pre-recoltare? Intervalul de pre-recoltare a fost înregistrat pentru toate aplicatiile de Punct Major
produse de protectie a plantelor acolo unde un interval de pre-
recoltare a fost înscris pe eticheta produsului sau daca nu pe
etichetă, asa cum a fost declarat de o sursă oficială. Fără N/A,
exceptie Certificarea Florilor şi a Plantelor ornamentale.
Pagina: 38 din 94
CB 8.4 Perioada înainte de Recoltare (neaplicabil pentru flori şi plante ornamentale)
CB 8.4.1 Au fost respectate perioadele necesare de pre-recoltare? Producătorul poate demonstra că toate intervalele de pre-recoltare Punct Major
au fost observate pentru culturile unde au fost aplicate produsele de
protectie a plantelor, prin utilizarea unor înregistrări clare, cum ar fi
înregistrările de aplicare a produselor de protecţia plantelor si datele
de recoltare a culturilor. In special, în situatiile de recoltare continue,
există sisteme în vigoare în camp, livadă sau seră (de exemplu,
semne de avertizare, timp de aplicare, etc.), pentru a asigura
conformitatea cu toate intervalele de pre-recoltare. Consultati 8.6.2.
Fără N/A, cu exceptia producţiei de Flori şi Plante ornamentale.
CB 8.5 Eliminarea Surplusului Amestecului de Substanţe
CB 8.5.1 Surplusul rămas după aplicare sau amestecul după spălare sunt Aplicarea prin pulverizare a surplusului şi a soluţiei provenite de la Punct Minor
eliminate într-un mod care să nu compromită siguranţa alimentară şi spălarea cisternelor (rezervoarelor) peste culturi, este o prioritate în
mediul înconjurător? conditiile în care nu este depăsită doza recomandată pe etichetă.
Surplusul sau soluţia provenită din spălarea cisternelor sunt eliminate
într-un mod care nu face compromisuri nici de sigurantă alimentară,
nici mediului înconjurător. Înregistrările sunt păstrate. Fără N/A.
CB 8.6 Analiza Reziduurilor Produselor de Protecţia Plantelor (N/A pentru Flori şi Producţii Ornamentale)
CB 8.6.1 Producătorul poate demonstra că are informaţii despre piaţa pe care el Producătorul sau clienţii producătorului trebuie să aibă la dispozitie o Punct Major
intenţionează să comercializeze produsele şi restricţia faţă de limita listă de MRL actuala aplicabila pentru toata/e piata (le) în care
maximă admisă de reziduuri pe piaţă? produsele sunt destinate a fi tranzactionate (piata internă si/sau
internatională). MRL vor fi identificate fie demonstrand comunicarea
cu clientii care să confirme destinaţia pietei, sau prin selectarea unei
tări (sau un grup de tări), în care produsele urmeaza să fie
comercializate, precum si prin a prezenta dovezi de conformitate cu

un sistem de depistare a rezidurilor corespunzător in tară. Atunci
când un grup de tări sunt vizate împreună pentru comercializare,
sistemul de verificare a rezidurilor trebuie să respecte cele mai stricte
MRL aplicabile în grup. Consultati analiza reziduurilor din cadrul
anexei CB.5.
Pagina: 39 din 94
CB 8.6.2 S-au luat măsuri privind limita maximă admisă de reziduri de pe piaţa pe În cazul în care MRL din piata în care producătorul intentionează să Punct Major
care producătorul intenţionează să-şi vândă produsele? comercializeze produsele sunt mai stricte decât cele din tara de
productie, producătorul sau clientul producătorul poate demonstra
că, în timpul ciclului de productie aceste MRL au fost luate în
considerare (de exemplu, modificarea, acolo unde este necesară a
regimului de aplicare a produselor de protectie a plantelor si/sau de
utilizare a rezultatelor testelor produc reziduuri).
CB 8.6.3 Producătorul are încheiată o evaluare a riscurilor pentru a determina Analiza riscurilor evaluează utilizarea PPP si riscul potential de Punct Major
dacă produsele sale vor fi compatibile cu MRL-urile din tara de depăsire a MRL. Evaluarea riscurilor se bazează pe criteriile
destinatie? explicate în anexa la Ghidul CB.6 -depăsirile MRL.
CB 8.6.4 Există o evidenţă a rezidurilor testate bazată pe rezultatele analizei de Pe baza rezultatelor evaluării riscurilor, dovezi documentate curente Punct Major
risc? sau înregistrări, trebuie să fie disponibile rezultatele analizei
rezidurilor produselor de protectia plantelor pentru produse
înregistrate GLOBALG.AP. , sau de participare ca terta parte la
sistemul de monitorizare a rezidurilor produselor de protective a
plantelor , care este urmărit de la fermă. Atunci când testele de
reziduuri sunt necesare ca urmare a evaluării riscurilor, criteriile
referitoare la procedurile de prelevare a probelor, laboratoare
acreditate, etc, trebuie să fie urmate.
Analiza riscurilor în mod normal concluzioneaza că există o nevoie
de a întreprinde analiza reziduurilor și de a identifica numărul de
analize, când și unde sa ia probe și tipul de analize în conformitate
cu anexa CB 6 Analiza Riscurilor – Limita Maxima de Reziduri.
O evaluare a riscurilor, care ajunge la concluzia că nu este nevoie de
a efectua analiza reziduurilor trebuie sa identifice că acolo există:
- Un istoric de 4 sau mai multi ani de verificare analitică, fără
detectarea incidentelor (de exemplu, depășiri, utilizarea PPP-lor
neautorizate, etc.) si
- Utilizarea minima sau deloc a PPP si
-Nu a fost utilizat PPP in apropierea perioadei de recoltare
(tratamentele in perioada de recoltare sunt mult mai mari decat in
perioada de pre-recoltare) si
-O evaluare a riscurilor validată de către o terța parte independenta
(de exemplu inspector CB, expert, etc.), sau de catre client. Excepție
de la aceste condiții ar putea fi aceste culturi asupra carora nu s-a
utilizat PPP, mediul inconjurator este foarte controlat și pentru
aceste motive, în mod normal nu se întreprinde analiza reziduurilor
de PPP (ciupercile ar putea fi un exemplu)
Pagina: 40 din 94
De la 8.6.5 pana la 8.6.7: Daca s-a realizat o analiză a reziduurilor, au fost respectate urmatoarele:
CB 8.6.5 Procedurile de prelevare sunt corect urmărite? Există dovezi documentate care să demonstreze conformitatea cu Punct Minor
procedurile de esantionare aplicabile. A se vedea anexa CB.5
analiză a reziduurilor.
CB 8.6.6 Laboratorul care testează produsele este acreditat de o autoritate Există dovezi clare documentate (pe foi cu antet, copii ale acreditări, Punct Minor
naţională competentă la standardul ISO 17025 sau un standard etc.) ca laboratoarele utilizate pentru analiza reziduurilor de protectia
echivalent? plantelor, au fost acreditate, sau sunt în proces de acreditare de
către o autoritate natională competentă în conformitate cu ISO 17025
sau un standard echivalent. În toate cazurile, laboratoarele trebuie să
facă dovada participării la testele de competentă (de exemplu,
FAPAS trebuie să fie disponibil). A se vedea anexa CB.5 analiza
reziduurilor.
CB 8.6.7 Un plan de acţiune există în cazul în care MRL este depăşit? Există o procedură documentată clară cu privire la măsurile de Punct Major
remediere si actiunile (aceasta va include comunicarea cu clientii,
urmărirea exercitiilor de produs, etc.), care urmează să fie luate în
cazul în care analiza rezidurilor de protecţie a plantelor indică un
MRL (fie din tara de productie sau de tările în care produsul recoltat
este destinat a fi comercializat în cazul în care este diferită) depăsit.
A se vedea anexa CB.5 analiza reziduurilor.
CB 8.7 Depozitarea Produselor de Protecţia Plantelor
Depozitarea produselor de protectia plantelor trebuie să respecte regulile de bază pentru a asigura condiţii de siguranţă în păstrare si
utilizare.
CB 8.7.1 Produsele de uz fitosanitar sunt păstrate în conformitate cu Depozitarea produselor de protectie a plantelor este în conformitate Punct Major
cu legislatia şi regulamentele în vigoare la nivel national, regional si
regulamentele locale?
local.
de la 8.7.2 pana la 8.7.8: Sunt produsele de protecţia plantelor păstrate într-un spaţiu care este:
CB 8.7.2 Robust? Depozitul produselor de protecţie a plantelor este construit într-un Punct Minor
mod care să asigure robusteţe şi să fie solid. Fără N/A.
CB 8.7.3 Închis? Produsele de protectie a plantelor sunt depozitare sub cheie. Fără Punct Major
N/A.
Pagina: 41 din 94
CB 8.7.4 Cu temperatură acceptabilă pentru produse? Produsele de protectie a plantelor sunt stocate în conformitate cu Punct Minor
cerintele de depozitare înscrise pe etichetă. Fără N/A.
CB 8.7.5 Rezistente la incendii? Depozitele de pesticide sunt construite din materiale care sunt Punct Minor
rezistente la foc (Cerinta minimă RF 30, adică 30 de minute de
rezistenţa la foc). Fără N/A.
CB 8.7.6 Bine ventilate (in cazul deplasarilor in cadrul depozitului)? Depozitele de pesticide au suficientă si constantă ventilatie de aer Punct Minor
proaspăt pentru a evita acumularea de vapori nocivi. Fără N/A.
CB 8.7.7 Bine luminate? Depozitele de pesticide au sau sunt situate în zone cu iluminare Punct Minor
naturală sau artificială suficientă pentru a se asigura că toate
etichetele produselor pot fi citite cu usurintă în timp ce sunt pe rafturi.
Fără N/A.
CB 8.7.8 Depozitate departe de alte materiale? Cerinta minimă este de a preveni contaminarea încrucisată între Punct Minor
produsele de protectie a plantelor si a altor materiale prin folosirea
unei bariere fizice (perete, foi, etc.). Fără N/A.
CB 8.7.9 Materialul poliţelor pe care se păstrează materialele de uz fitosanitar nu Depozitele de pesticide sunt dotate cu rafturi, care nu sunt Punct Minor
este absorbant? absorbante în caz de deversare (de exemplu, metal, plastic rigid, sau
acoperite cu folie de protectie impermeabilă, etc.).
CB 8.7.10 Depozitul unde sunt păstrate produsele de uz fitosanitar poate reţine Depozitele de pesticide au recipiente de reţinere în conformitate cu Punct Minor
scurgerile de substanţe? 110% din volumul celui mai mare recipient de lichide depozitat,
pentru a se asigura că nu poate exista nici o scurgere, infiltrare sau
contaminare la exteriorul instalatiei. Fără N/A.
CB 8.7.11 Există facilităţi pentru măsurarea şi amestecarea produselor de uz Depozitul de pesticide sau zona de preparare a soluţiei de pesticide, Punct Major
fitosanitar? în cazul în care aceasta este diferită, au echipamente de măsurare a
containerelor si de verificare a cântarelor, a fost verificat anual de
către producător pentru a asigura exactitatea acestor amestecuri si
sunt echipate cu ustensile (găleti de exemplu, alimentarea cu apă,

punct etc.) pentru manipularea sigură si eficientă a tuturor produselor
de protectie a plantelor care pot fi aplicate. Fără N/A.
CB 8.7.12 Există facilităţi contra scurgerilor? Depozitul de pesticide si zona de preparare a pesticidelor, sunt Punct Minor
echipate cu un recipient din material absorbant inert, cum ar fi
nisipul, mătura si pungi de plastic, care trebuie să fie semnalizate si
într-o locatie fixă, care urmează să fie utilizate în cazul scurgerilor de
produse de protectie a plantelor. Fără N/A.
Pagina: 42 din 94
CB 8.7.13 Accesul la depozitul cu produsele de uz fitosanitar este limitat doar la Depozitul de pesticide este încuiat si accesul fizic este permis numai Punct Minor
muncitorii care sunt instruiţi corespunzator pentru a manipula aceste în prezenta persoanelor care pot demonstra pregătire oficială în
produse? manipularea în conditii de sigurantă si de utilizare a produselor de
protectie a plantelor. Fără N/A.
CB 8.7.14 Toate produsele de uz fitosanitar sunt păstrate în ambalajul lor original? Toate produsele de protectie a plantelor, care sunt în prezent în Punct Major
depozit sunt păstrate în recipientele şi ambalajele originale. În caz de
spargere, noul ambalaj trebuie să contină toate informatiile de pe
eticheta originală. Consultati CB.8.9.1. Fără N/A.
CB 8.7.15 Produsele de uz fitosanitar aprobate pentru a fi folosite în culturile Produse de protectie a plantelor utilizate în alte scopuri decât pentru Punct Minor
înregistrate pentru certificarea GLOBALG.A.P. sunt depozitate separat culturile înregistrate si/sau certificate (de exemplu utilizarea în
de produsele de uz fitosanitar destinate în alte scopuri? grădină, etc.) sunt clar identificate si depozitate separat în depozitul
de pesticide.
CB 8.7.16 Lichidele nu sunt păstrate pe rafturi deasupra pulberilor? Toate produsele de protectie a plantelor lichide sunt stocate pe Punct Minor
rafturi, intotdeauna pe rafturile inferioare produselor sub forma de
pulberi sau sub formă de granule. Fără N/A.
CB 8.7.17 Există un inventar al produselor de uz fitosanitar disponibil? Un inventar de stoc care indică continutul depozitului (tipul si Punct Minor
cantitatea), este disponibil si este actualizat cel putin o dată la 3 luni.
CB 8.8 Manipularea Produselor de Protecţia Plantelor (N/A dacă nu se manipuleaza Produse de Protecţia Plantelor)
CB 8.8.1 Se fac anual controale de sănătate muncitorilor care manipulează Toti muncitorii care sunt în contact cu produsele de protectie a Recom.
produsele de uz fitosanitar? plantelor sunt supuşi în mod voluntar controalelor sanitare anuale.
Aceste controale de sănătate trebuie să respecte codurile de practică
nationale, regionale sau locale si trebuie să respecte legea cu privire
la divulgarea datelor cu caracter personal.
CB 8.8.2 Există proceduri care prevăd intrarea în cultură după aplicarea un Există proceduri clare, documentate, care reglementeaza toate Punct Major
tratament cu pesticide? intervalele de re-intrare pentru produsele de protectie a plantelor,

aplicate pentru culturi în conformitate cu instructiunile de pe etichetă.
În cazul în care nu există informatii pe etichetă, nu există cerinte
specifice, dar pulverizarea trebuie realizată pe plantele uscate înainte
de a se reintra în zona de cultivare.
CB 8.8.3 Sunt afişate procedurile în caz de accident la mai puţin de 10 metri Procedura în caz de accident detaliată în AF.3.4.1 trebuie să afiseze Punct Minor
distanţă de locul de depozitare al produselor de uz fitosanitar? etapele de bază ale îngrijirii în caz de accident si să fie accesibilă
pentru toate persoanele la o distanţă de 10 de metri de depozitul de
pesticide si zonele desemnate de amestecare. Fără N/A.
Pagina: 43 din 94
CB 8.8.4 Există facilitaţi de acordare a primului ajutor în caz de contaminare? Depozitele de pesticide precum şi cele de preparare a pesticidelor Punct Minor
prezente în ferma au facilităţi de spălare a ochilor, o sursă de apă
curată la cel mult 10 metri distantă, o trusă completă de prim ajutor si
o procedură clară in caz de accident cu număr de telefon de contact
de urgentă sau etape de bază ale îngrijirii în caz de accident, toate
permanent si clar afişate. Fără N/A.
CB 8.8.5 La amestecarea pesticidelor sunt urmarite instrucţiunile de pe eticheta? Facilitătile, inclusiv echipamentul de măsurare potrivit, trebuie să fie Punct Minor
adecvate pentru amestecarea produselor de protectie a plantelor,
astfel încât manipularea corectă si procedurile de umplere, aşa cum
se mentionează pe etichetă, poate fi respectată. Fără N/A.
CB 8.9 Containerele Goale de Produse de Protecţia Plantelor
CB 8.9.1 Este evitată refolosirea containerelor goale în care s-au păstrat Există dovezi că recipiente goale de protectie a plantelor nu au fost Punct Minor
produsele de uz fitosanitar? sau nu sunt în prezent în curs de re-utilizare pentru altceva decât
cele care contin si transportarea produs identic după cum se
mentionează pe eticheta originală. Fără N/A.
CB 8.9.2 Păstrarea recipientelor de produse fitosanitare goale se face în aşa fel Beneficiind de un depozit securizat, un sistem de manipulare în Punct Minor
încât să se evite expunerea oamenilor? conditii de sigurantă înainte de eliminare, precum si o metodă de
eliminare care să evite expunerea oamenilor, sistemul utilizat pentru
eliminarea containerelor goale de produse de protectie a plantelor,
se asigură că persoanele nu pot intra în contact fizic cu recipientele
goale. Fără N/A.
CB 8.9.3 Păstrarea recipientelor de produse fitosanitare goale se face în aşa fel Beneficiind de un depozit securizat si un sistem de manipulare Punct Minor
încât să se evite poluarea mediului înconjurator? înainte de eliminare, printr-o metodă responsabil fată de mediu,
sistemul de eliminare a containerelor goale de produse de protectie a
plantelor reduce riscul de contaminare a mediului, cursurilor de apă,
a florei si faunei. Fără N/A.

CB 8.9.4 Este folosit programul de colectare a ambalajelor atunci când este În cazul în care sistemele de colectare si de eliminare oficiale există, Punct Minor
disponibil? există înregistrări documentate de participare de către producător.
CB 8.9.5 Există un sistem de colectare, containerele goale sunt depozitate în mod Toate containerele goale nu sunt reutilizate, si au fost depozitate Punct Minor
corespunzator, etichetate şi manipulate conform regulilor de colectare? adecvat, etichetate si manipulate, în conformitate cu cerintele de
colectare oficiale si sistemele de eliminare după caz.
Pagina: 44 din 94
CB 8.9.6 Sunt spălate containerele folosind un dispozitiv integrat de spălare cu Instalaţia de aplicare a produselor de protectie a plantelor sunt Punct Major
presiune, fie clătite de 3 ori cu apa? curăţate prin presiunea de la echipamente sau clătirea ambalajelor
de 4 ori. Există instrucţiuni scrise clare ca fiecare container să fie
curăţat. Fără N/A.
CB 8.9.7 După clătire, amestecul se pune în echipamentul de tratatament? Fie prin utilizarea unui dispozitiv de manipulare a containerelor sau Punct Minor
printr-o procedură scrisă pentru operatorii echipamentului de
aplicare. Apa urmată din clătire din containerele goale este
întotdeauna pusă înapoi în rezervorul echipamentului de aplicare
atunci când se amestecă.
CB 8.9.8 Containerele goale sunt păstrate în loc sigur până când eliminarea lor Există o zonă securizată pentru depozitarea containărelor goale Punct Minor
este posibilă? înainte de eliminare, care este izolată de produse şi materiale de
ambalare (de exemplu în permanentă semnat si cu acces limitat
pentru persoane).
CB 8.9.9 Regulile privind eliminarea şi distrugerea containerelor, sunt disponibile Toate reglementările legislaţiei nationale, regionale si locale, dacă Punct Major
în locuri vizibile? există, au fost respectate în ceea ce priveste eliminarea de
containere goale de produse de protectie a plantelor.
CB 8.10 Produse de Protecţia Plantelor Ieşite din Termen
CB 8.10.1. Produsele de uz fitosanitar ieşite din termen, sunt păstrate în mod sigur, Există înregistrări documentate care indică faptul că produsele de Punct Minor
identificate şi eliminate de către o instituţie competentă? protectie a plantelor depăsite au fost eliminate prin canale autorizate
oficial. Atunci când acest lucru nu este posibil, produsele de protectie
a plantelor sunt păstrate în sigurantă si identificabile.
CB 8.11 Aplicarea Altor Substanţe decât Îngrăşăminte şi Produse de Protecţia Plantelor
CB 8.11.1 Sunt înregistrari în cazul în care s-au folosit în culturi şi/sau sol Dacă se folosesc orice alte preparate sau amelioratori, ameliorarea Punct Minor
substanţe care nu sunt cuprinse în categoria produselor fitosanitare şi a solului, sau orice alte substante sunt utilizate pe culturi certificate,
îngrăşămintelor? înregistrările trebuie să fie disponibile. Aceste evidente trebuie să
includă denumirea substantei (de exemplu, planta din care aceasta
provine), denumirea comercială (în cazul în care produsul este
achizitionat), câmpul, data si suma. Dacă, în tara de productie, exista
un sistem de înregistrare pentru această substantă (e), acesta
trebuie să fie aprobat.
CB 9 ECHIPAMENTUL
Pagina: 45 din 94
CB 9.1 Echipamentele sensibile la siguranţa alimentară şi protecţia mediului Echipamentul este tinut într-o stare bună, cu dovezi documentate de Punct Minor
(echipamentul de aplicare îngrăşăminte, echipamentele de aplicare de întretinere zilnic pentru toate reparatiile, schimbarea uleiului, etc.,
pesticide, sistemele de irigare, cântarele, termometrele) sunt verificate şi întreprinse.
calibrate anual? De exemplu:
Distribuitor de îngrăsăminte: trebuie, cel putin, să fie înregistrări
documentate care confirmă că verificarea calibrării a fost efectuată
de către o companie specializată, furnizor de echipamente de
fertilizare sau de către persoana responsabilă din punct de vedere
tehnic în cadrul fermei, în ultimele 12 luni.
Produse de pulverizare a pesticidelor: a se vedea anexa CB.7 pentru
îndrumări cu privire la conformitatea cu inspectia vizuală si testele
functionale ale echipamentului de aplicare. Echipamentul de aplicare
a pesticidelor (automat si non-automat) a fost verificat pentru o
functionare corectă în ultimele 12 luni si acest lucru este certificat
sau documentat fie prin participarea la un sistem oficial (acolo unde
există) sau a fost efectuată de către o persoană care pot demonstra
competenta.
CB 9.2 Foloseste producătorul firme independente pentru calibrarea Implicarea producătorului într-un sistem de calibrare este Recom.
echipamentelor? documentată.
Pagina: 46 din 94
ANEXA CB 1 GHIDUL GLOBALG.A.P. – RISCURI MICROBIOLOGICE
1 INTRODUCERE
Scopul acestui Ghid este de a facilita identificarea pericolelor de igienă în timpul recoltatului fructelor şi legumelor proaspete şi de întelegere a măsurilor de luat
în considerare pentru evitarea acestor pericole. Riscurile chimice şi fizice sunt abordate în mai multe secţiuni ale Standardului GLOBALG.A.P.
Atunci când igiena nu este luată în considerare, condiţiile pentru prezenţa microorganismelor patogene (inclusiv umane) în produse sunt crescute, generand un
pericol biologic care poate provoca toxiinfecţie alimentară în rândul consumatorilor.
Riscurile de igiena sunt variabile în funcţie de mai multe condiţii care sunt specifice pentru fiecare fermă, astfel încat nu este posibl să se explice în doar un
document al tuturor procedurilor de atenuare care urmeaza să fie stabilite în fiecare caz. În consecinţa, acest ghid nu este extins şi ar trebui luat în considerare
faptul că reflectă toate riscurile de igiena privind o anumită fermă.
2 RISCURI DE BAZA PRIVIND IGIENA
Este recunoscut faptul că există cinci surse principale probabile de contaminare microbiană, pe care un cultivator trebuie să le cunoască şi să le evalueze în
ferma lui. Odata riscul identificat, de asemenea, trebuie să se considere că o contaminare încrucişată se poate întampla în orice moment al ciclului de producţie:
1. 2. 3. 4.
5.
PREZENTA FOLOSIREA
APA ANIMALELOR, DESEULUI & OAMENI
MATERIALE
PASARILOR & INGRASAMINTE (MUNCITORI)
REPTILELOR ORGANICE
CONTAMINARE INCRUCISATA
PRODUCTIE
3 IDENTIFICAREA PERICOLELOR
Cel mai bun mod de a evita pericolele, şi prin urmare riscurile de recoltare, este de a lua măsuri preventive. Dar prevenţia nu este o problemă generică: ea
trebuie să se concentreze pe riscurile asociate cu condiţiile agricole specifice. Această secţiune oferă îndrumări pentru cultivatori, în scopul de a identifica şi de a
evita pericolele legate de igiena.
Pagina: 47 din 94
Monitorizarea continuua a condiţiilor se recomandă, chiar dacă riscurile au o probabilitate redusă.
3.1 GENERALITATI:
3.2. CARACTERISTICILE CULTURILOR
Primul factor care se ia în considerare este reprezentat de caracteristicile esenţiale ale culturii. Câteva din aceste condiţii care pot creea pericole, iar cultivatorii
trebuie să se gândească la asta. Un instrument simplu cunoscut sub numele ”arbore decizional” poate fi folosit aşa acum este în imaginea urmatoare:
Arborele decizional constată pericolele inerente caracteristice unei culturi.
Produsul creşte în contact direct cu

solul
Risc mare: Produsele trebuie Produsul este potrivit pentru a capta praful
manipulate prin eliminarea sau şi apa (suprafeţe aspre, textura, verdeţuri)?
evitarea prezeţei solului
În timpul recoltării produsul

Probabilitate mare de pericol este în contact direct cu solul
În general, pericolul mic este

Probabilitate mare de pericol asociat cu acest produs
Pagina: 48 din 94
În aceste culturi, care din cauza caracteristirlor lor, pericolele sunt identificate ca fiind mai mari, măsuri mai atente trebuie să fie luate şi, probabil, o combinaţie de
măsuri trebuie luate în considerare pentru a evita pericolele specifice.
3.3 RISCURI SPECIFICE
3.3.1 Apa
3.3.1.1 Apa folosită cu puţin timp înainte de recoltare
În funcţie de sursa şi sistemul de distribuţie, apa poate fi contaminată de la animale sau oameni. Există câteva riscuri din cauza apei care transporta
microorganisme patogene şi care supravieţuiesc pentru a ajunge la consumator, în special la acele produse la care, în funcţie de caracteristicile lor, pericolele
sunt mai mari. (Vezi secţiunea anterioară).
În unele culturi apa este utilizată în apropierea sau cu puţin timp înainte de recoltare pentru scopuri cum ar fi:
• Irigaţii, inclusiv fertirigare (hidroponic) (CB 6.3)

• Controlul daunelor solare asupra produselor
• Ultimele aplicaţii de produse fitosanitare (CB 8)
În cazuri de irigare, apa trebuie să corespundă standardelor de irigare locale, dar de asemenea, trebuie să se ia în considerare că, în cazul în care apa este
utilizată în apropierea perioadei de recoltare şi ajunge în contact direct cu partea comestibilă a produsului, atunci pericolele sunt mai mari şi trebuie luate măsuri
pentru a se evita contaminarea apei din canalizări, de la animale şi păsări.
În cazul în care apa este folosită pentru controlul daunelor solare sau pentru protecţia plantelor în apropierea perioadei de recoltare, atunci apa folosită trebuie
să fie curată, necontaminată de animale, păsări şi canalizare.
3.3.1.2 Apa folosita pentru spălarea produselor recoltate şi materiale (FV 3)
Apa folosită pentru spălarea produselor recoltate trebuie să provină dintr-o sursă sigură, de preferat apă potabilă sau care a fost tratată pentru a elimina
bacteriile. Practic, sunt patru aspecte care trebuie luate în considerare pentru a stabili cele mai practici de igienă legate de apa folosită pentru spălarea
productiei:
a) Întotdeauna folosiţi apă proaspătă, potabilă. În cazul apei din fântâni, sistemul de extracţie trebuie să fie proiect, construit şi întreţinut pentru a proteja
potenţiala contaminare a apei.
b) În cazul în care apa este recirculată, trebuie tratată prin utilizarea de agent dezinfectant. Punctele slabe ale tratării apei sunt în general de control şi de
supraveghere pentru a menţine efectul lor. Adesea ele sunt uitate sau slab făcute, un accent special ar trebui să se acorde înregistrarilor şi frecvenţei
monitorizărilor şi acţiunilor corective.
Pagina: 49 din 94
c) Curăţarea rezervoarelor, conductelor şi pompelor utilizate pentru spălare. Echipamentul trebuie să fie curăţat şi dezinfectat în fiecare zi şi menţinut uscat
până a doua zi.
d) Frecvenţa schimbării apei. Aceasta ar trebui să fie stabilită pentru fiecare caz specific, în funcţie de tipul de produs, design-ul echipamentelor de spălare şi
informaţiile de la controale. Furnizorul dezinfectantului ar trebui să ofere îndrumari pentru această determinare.
e) Rezervele de apă trebuie făcute folosind numai apă potabilă sau apă tratată.
f) Niciodată să nu folosiţi apa pentru irigaţii (excepţie apa potabilă de calitate) la spălarea sau “reîmprospătarea” produselor
3.3.1.3 Apa şi gheaţa pentru răcirea produselor recoltate
Acelaşi arbore decizional poate fi utilizat pentru a evalua riscurile atunci când apa şi gheaţa folosite în procesul de răcire, dar există câteva consideraţii adiţionale
legate de depozitarea gheţii:
• Sursa gheţii:
o Gheaţa trebuie întotdeauna obţinută din apă potabilă (apă potabilă calitativ). Producătorul trebuie să se informeze cu privire la provenienţa
gheţii, vizitând furnizorul şi verificând dacă a fost produsă cu apă potabilă controlată.
• Depozitarea ghetii
o Gheaţa nu trebuie să aibă contact cu solul
o Gheaţa trebuie depozitată într-un rezervor acoperit sau într-o structura similară pentru a evita contaminarea accidentală de la animale sau
păsări
• Manipularea ghetii
o Toate instrumentele folosite pentru a manipula sau a zdrobi gheaţa trebuie să fie curate şi depozitate în dulapuri
o Nu adăugaţi niciodata apă nepotabilă pentru a spăla sau menţine gheaţa
Pagina: 50 din 94
Deciziile ghidului pentru evaluarea pericolelor de contaminare microbiană după recoltare de la apa.
Echipamentul de spălare/ răcire este

curăţat în fiecare zi ?
Echipamentul de spălare/ răcire

trebuie spălat în fiecare zi.
Apa/ gheaţa este furnizată de o sursă care
furnizează/ utilizează apă potabilă (potabilă
din punct de vedere al standardului) ?
Testată apa pentru bacteria E. Sursa de apă, rezervoarele de stocare,

coli. Sunt niveluri detectabile de sistemul de distribuţie pot fi contaminate cu
E. coli în analize ? fecale ale animalelor sau păsărilor ?
Izolaţi sau închideţi toate

punctele de contaminare din
sistem.
Apa este schimbată pentru
spălare zilnică ?
Apa este recirculata cu dezinfectant Probabilitate mica de pericol
suplimentar ?
Există măsuri frecvente de control,

acţiuni corective şi înregistrări ?
Apa trebuie tratată înainte de Măsurile de control pentru
utilizare sau schimbarea sursei concentraţia şi evidenţa
de apa. Probabilitate mica de pericol
dezinfectantilor trebuie implementate.
Pagina: 51 din 94
Bazat pe “Guidelines for on farm food safety for fresh produce. Guvernul Australian”. Departamentul de Agricultură, pescuit şi silvicultură
În cazul în care rădăcini sau tulpini ale produsului sunt recoltate, de asemenea o pre-spălare trebuie să se efectueze cu scopul de a curăţa produsul de pământ
şi de a reduce posibilitatea de contaminare înainte de spălare/răcire
3.3.1.4 Apa din condiţii ne-controlabile, cum ar fi inundaţiile şi ploile abundente în sezonul de recoltare.
Contaminanţi periculoşi pot fi depozitaţi pe terenul cultivat de inundaţii puternice (de exemplu: deşeuri toxice, materiale fecale, animale moarte). Previ
contaminarea încrucişată prin curăţarea sau dezinfectarea echipamentelor care au venit în contact cu solul anterior inundaţiilor
FDA consideră că orice cultură inundată sa fie considerată “marfă alterată” care nu poate fi vândută pentru consumul uman.
Zonele care au fost inundate în orice perioadă a sezonului nu pot fi utilizate pentru a stoca produse sau materiale de ambalare.
3.3.2 Prezenţa animalelor, păsărilor şi reptilelor
Animalele, păsările şi reptilele pot contamina produsele şi materialele cu microorganisme care pot cauza boli consumatorilor şi muncitorilor. Este necesar să se ia
toate măsurile pentru a evita contactul acestora cu produsele din fermă în timpul recoltării şi manipulării, inclusiv în timpul transportului.
Arborele decizional se axează pe prezenţa animalelor în timpul recoltării.
Arborele decizional constată pericole datorate prezenţei animalelor în timpul recoltării

Pagina: 52 din 94
Există în zonele adiacente crescătorii de animale?
Da: Probabilitatea de pericol mare
Trebuie puse în aplicare măsuri şi bariere fizice pentru a evita

scurgerea deşeurilor provenite de la animale
Există în fermă o zonă de creştere a animalelor?
Efectivele de animale sunt limitate Animalelor domestice le este interzis accesul în femă şi au fost luate
măsuri pentru a evita prezenţa lor în fermă
Trebuie luate măsuri pentru a evita Animalele folosite la munci agricole sunt monitorizate în spaţiile de lucru şi
accesul animalelor domestice în fermă în deşeurile lor sunt recuperate imediat
special în perioada de recoltare.
Animalele folosite la munca agricolă
trebuiesc controlare
Fauna salbatică (păsări, etc.) nu este abundentă sau poate fi gestionată
Nu: Probabilitate de pericol mare

Ferma are un risc mic de la animale
Punctele de atracţie pentru animale, rozătoare şi păsări trebuie evitate. În acest scop, toate produsele aruncate trebuie acoperite sau scoase din zona de
recoltare. Orice produs care se suspectează că a venit în contact direct cu rozatoare, animale, păsări sau reptile trebuie aruncat. Un sistem de control al
dăunatorilor trebuie să existe în zonele utilizate pentru a stoca/menţine produsele recoltate.
Pagina: 53 din 94
3.3.3 Utilizarea deseurilor în culturi şi condiţiile de stocare a deseurilor în fermă (CB 5.5)
Gunoiul şi alţi fertilizanţi naturali, datorită originii lor, sunt o potenţială sursă de contaminare microbiana. Din acest motiv folosirea acestor tipuri de fertilizanţi
naturali trebuie gestionată pentru a evita o posibilă contaminare microbiana. În timpul recoltării o atenţie specială trebuie acordată urmatoarelor aspecte:
1. Culturile care cresc în sol sau în apropierea solului sunt cele mai vulnerabile la agenţii patogeni, care pot supravieţui în sol. Culturile mici care pot fi stropite cu
pământ în timpul irigării sau ploilor torenţiale, prezintă, de asemenea, un risc la agenţii patogeni din gunoiul care persistă în sol. Produsele, a căror parte
comestibilă în general nu intră în contact cu solul au o probabilitate mai mică de contaminare, cu condiţia ca produsele care au intrat în contact cu solul (de
exemplu fructele căzute din pomi) să nu fie recoltate.
2. Intervalul de timp dintre aplicarea gunoiului şi recoltarea fructelor şi legumelor trebuie să fie maxim. Fertilizaţii organici netrataţi nu trebuie aplicaţi cu 60 zile
înainte de perioada de recoltare.
3. Evitaţi posibila contaminare cu gunoiul de pe un teren învecinat. Uită-te după levigate sau contaminarea prin canale de irigaţii. Precipitaţiile abundente pe
gunoi pot provoca levigatul în zonele de recoltare.
4. Nu amplasa depozitul de deşeuri sau tratamente în imediata apropiere a zonei de producţie de fructe proaspete sau legume sau în apropierea zonei utilizată
pentru depozitarea instrumentelor şi materialelor folosite la recoltare.
5. Utilajele folosite la recoltare ca tractoare, camioane şi transportatori nu au voie să circule prin zona cu gunoi înainte de a intra în câmpul de producere. Toate
echipamentele care au intrat în contact cu deşeuri netratate (de exemplu tractoare, unelte) trebuie curăţate înainte de a intra în zona de recoltare.
3.3.4 Sănătatea şi igiena oamenilor (muncitorilor)
Igiena corespunzătoare a angajaţilor este un element crucial al siguranţei alimentare în fiecare operaţiune de producţie a produselor proaspete.
Conformarea la măsuri adecvate de igienă a angajaţilor poate fi facilitată dacă ei au acces la:
• Infrastructura sanitară pentru angajaţi
• Informarea şi instruirea în igienă şi sănătate este acordată tuturor angajaţilor
• Supravegherea respectării instrucţiunilor
3.3.4.1 Infrastructura pentru angajaţi
Pentru a se conforma la aspectele de bază ale igienei, angajaţii au nevoie să aibă acces la instalaţiile şi echipamentele specifice.
a) Centrele sanitare din câmp. Muncitorii din câmp trebuie să aibă acces la facilităţi sanitare corespunzătoare în scopul prevenirii pericolelor. Locaţia şi sistemul
toaletelor sanitare folosite în câmp va depinde de legislaţia locală, dar recomandările în domeniul sanitar sunt:
• Facilităţile trebuie să fie accesibile tuturor muncitorilor şi să permită folosirea toaletelor ori de câte ori este necesar
• Punctele sanitare trebuie menţinute în condiţii bune şi curate pentru a evita contaminarea solului, apei, culturilor şi a muncitorilor înşişi
Pagina: 54 din 94
• Semne care indică că mâinile trebuie spălate dupa fiecare folosire a toaletei trebuie să existe
• Eliminarea rezidurilor trebuie făcută astfel încât să nu se contamineze culturile, pământul, produsele sau materialele.
b) Spălarea mâinilor
• Apă curată trebuie să existe în zonă pentru spălarea pe mâini a muncitorilor, precum şi săpun
• Apa poate fi menţinută în rezervoare închise, prevăzute cu un robinet şi într-o zonă cu umbră
• Apa trebuie schimbată în fiecare zi
• Rezervorul trebuie frecvent bine spălat, în funcţie de condiţiile specifice din fermă
3.3.4.2 Informarea şi instruirea în igienă şi sănătate a muncitorilor
Instruirea şi formarea privind igiena de bază trebuie acordată tuturor muncitorilor şi supraveghetorilor
a) Instrucţiunile de bază trebuie să includă:
• Cum să ne spălam mâinile
• Când să ne spălam pe mâini
• Cum să ne ocupăm de tăieturi şi leziuni
• Ce să facem în caz de sângerări
• Afişarea semnelor care interzic mâncatul, fumatul, mestecatul gumei şi scuipatului în camp
• Utilizarea instalaţiilor sanitare
• Cum să detectezi condiţii nesanitare în câmp( păsări, rozătoare şi dovezi ale prezenţei lor, animale domestice, cum să manipulăm gunoiul)
Supraveghetorii trebuie instruiţi în privinţa recunoaşterii simptomelor de boală şi cum să facă faţă acestor condiţii.
b) Instruirea trebuie să cuprindă, cel puţin, manipularea produselor specifice şi ambalarea în condiţii igienice. Urmărirea aplicării principiilor de igienă şi a
instrucţiunilor trebuie să intre în sarcina supraveghetorilor.
4. Materiale
4.1 INSTRUMENTELE SI CONTAINERELE DE RECOLTAT
• Trebuie menţinute curate şi în bune condiţii astfel încât să nu contamineze sau deterioreze produsul
• Muncitorii trebuie instruiţi să utilizeze numai aceste recipiente şi instrumente care sunt curate şi în bune condiţii. Îndepărtaţi toate impurităţile posibile de
pe remorci şi cutiile folosite la recoltare între utilizări.
• Orice recipient sau instrument care este suspect că a venit în contact cu deşeuri animale sau fecale umane, sânge sau cu excremente de păsări trebuie
spălat şi dezinfectat înainte de folosire.
• Recipientele folosite la recoltare nu ar trebui folosite pentru a căra materiale sau substanţe altele decât fructele şi legumele recoltate. Muncitorii agricoli
ar trebui instruiţi în acest sens.
Pagina: 55 din 94
• Recipientele pentru deşeuri, produsele secundare şi substanţele nealimentare şi periculoase ar trebui identificate în mod specific. Ele nu trebuie folosite
pentu depozitarea fructelor şi legumelor sau materialelor de ambalare care sunt folosite pentru fructele şi legumele proaspete
4.2 ECHIPAMENTELE ŞI UTILAJELE FOLOSITE LA RECOLTARE

• Atunci când se folosesc maşini de recoltare, acestea ar trebui calibrate şi manevrate corespunzător pentru a preveni deteriorarea fizică a produselor
• În fiecare zi maşinile ar trebui revizuite pentru a se asigura că nici un produs nu a rămas în interiorul acestora
• Maşinile de recoltat trebuie curăţate şi spălate în conformitate cu recomandările producătorului şi cu condiţiile specifice de muncă
4.3 TRANSPORTUL
• Utilajele folosite pentru transportul fructelor şi legumelor proaspete sau ambalate nu trebuie folosite pentru transportul substantelor periculoase
• Fiecare vehicul trebuie curăţat adecvat, şi unde este necesar dezinfectat pentru a se evita contaminarea încrucişată
• Un vehicul murdar sau unul care are resturi de produse nu va fi folosit niciodata
4.4 DEPOZITAREA TEMPORARA A PRODUSELOR RECOLTATE

• Produsele recoltate trebuie depozitate întotdeauna într-o zonă curată
• Produsele recoltate trebuie protejate de caldură, animale sau orice alte surse de contaminare posibile
• Un control al dăunatorilor trebuie să existe
5. BIBLIOGRAFIE
1. Departamentul pentru Agricultură, Pescuit şi Silvicultură, Australia: Ghidul pentru Siguranţa alimentară pentru produsele proaspete, Ediţia a doua, 2004
2. EEC: Regulamentuul ( EC) Nr. 852/2004 pentru igiena produselor alimentare al Parlamentului European şi al Consiliului din 29 Aprilie 2004
3. FAO : Codul bunelor practici de igiena pentru fructe şi legume proaspete CAC/RCP 53-2003, Codex Alimentarius ,2003
4. Fundaţia pentru dezvoltarea fructelor: Ghidul pentru bune practici de igiena la fructe şi legume, 2000 Chile
5. Departamentul American de Sănătate şi Servicii Umane, FDA, Centrul pentru Siguranţa Alimentară şi Nutriţie Aplicată: Ghidul pentru minimizarea riscurilor
alimentare microbiene la fructele şi legumele proaspete, Octombrie,1998
Pagina: 56 din 94
Anexa CB 2- Ghidul GLOBALG.A.P. – Utilizarea responsabilă a apei
Risc Problema Statut Acţiune

Bazinul hidrografic sau în zona feței de deficitul de apă din cauza
supraexploatării resurselor de apă? Poate afecta deficitul de apă consumul
Deficitul de apa de apă curentă sau planificată de către producător? Producătorul contribuie
în mod semnificativ la deficitul de apă din bazinul sau zona sau s-ar putea
să facă acest lucru în viitor?
Bazinul hidrografic sau zona de seceta se confruntă din cauza precipitaTiilor
neregulate? Poate acest fenomen afecteaze consumul de apă al
Seceta
producătorului? Cât de flexibilă este utilizarea apei in ferma? Poate acest
fenomen să afecteaze mediul, aspectele sociale si/sau culturale?
Are bazin hidrografic sau zona de inundatii din cauza ploilor fata neregulate
sau de gestionare a apei? Poate acest fenomen să-l afecteze pe
Inundatii
Fizic producător? Poate acest fenomen să afecteaze mediul, aspectele sociale
si/sau culturale?
Are bazin hidrografic sau zona de poluarea apei fata? Sunt surse actuale
sau potentiale de poluare în amonte sau situate în zona apelor subterane
Poluarea apei
fel ca şi producător? Poate afecta poluarea producătorul? Poate această
poluare afecta mediul, aspectele sociale si/sau culturale?
Există surse alternative de apă non-supraexploatate si/sau non-poluate?
Poate această apă să fie alocată producătorului în mod regulat? Poate
această apă să fie alocată producătorului, în situasii extreme (secetă,
Surse alternative de apa
poluare, etc.)? Există (noi) mecanisme de stocare, în scopul de a aborda
situatii temporare extreme? Care sunt efectele asupra mediului ale surselor
alternative sau sistemelor de stocare a apei?
Este bazinul hidrografic sau zona gestionata în conformitate cu un plan sau
o schemă? Acest plan sau schema au fost consultate de către publicul si
părtile interesate si aprobate de către autoritatea corespunzătoare? Planul
Alocarea apei şi sistemul de este implementat si actualizat în mod regulat? Este consumul de apă al
De
producătorului inclus în plan sau schema? Dacă nu consumul de apă al
management
reglementare
producătorului este in concordanta cu alocarea din plan si sistemul de
management? Acest plan este considerat adecvat mediului, aspectelor
sociale si/sau culturale?
Există o procedură care permite deţinerea apei folosita? Producătorul să
Permisul de utilizare a apei detină un permis de utilizare a apei adecvate pentru utilizarea apei sale? Are
acest permis interactiona cu alti (consumul de apă) permisele?
Pagina: 57 din 94

Producător apa utilizarea (partial), fără permis corespondentului? Alti
utilizatori folosesc apă fără autorizatie corespunzătoare? Poate această
Neautorizarea apei utilizata utilizare a apă neautorizara sa afecteaze permisul de utilizare a apei a
producătorului sau consumul de apă în sine? Poate utilizarea de apă non-
autorizata sa afecteaze mediul, aspectele sociale si/sau culturale?
Este utilizarea apei prioritizată în bazin sau zonă? Care este clasamentul
producătorului în raport cu alti utilizatori de apă? Sunt prevăzute
reglementări specifice pentru situatii extreme (secetă, poluare, etc.)? Există
Prioritatea de utilizare un risc pentru utilizarea producător de apă, luând în considerare scenariile
de trend ale utilizatorilor de apă prioritare si situatiile extreme? Permis poate
fi derogate în scopul de a furniza apă pentru utilizatorilor de apă care au
prioritate?
Exista bazine hidrografice sau ape subterane care traverseza zone
nationale, regionale, locale sau granite culturale/etnice? Există conflicte
legate de apă în bazinul hidrografic sau in zonă? Care sunt motivele lor?
Aceste conflicte sunt abordate prin rezolvarea conflictelor, procese de
Conflicte in folosinta apei
dialog? Este producătorul implicat în conflictele de apă, în acest domeniu
special, sau în orice altă zonă geografică in care el functionează? Utilizatorii
de apă similari sunt implicati în conflictele de apă din bazinul hidrografic sau
zona sau zonele adiacente?
Care este situatia actuală a apei proaspete din mediul înconjurator din
bazinul hidrografic sau zonă? Care sunt tendintele mediului inconjurator si a
biodiversitătii pentru bazin hidrografic sau zona? Pot aceste tendinte de
mediu sa afecteze negativ operatiunile fermei? Folosirea in apei are impact
în mod semnificativ în formă directă sau indirectă asupra caracteristicilor
Probleme de mediu
esentiale ale mediului sau al biodiversitătii? Producătorul a dezvoltat o
declaratie (publică) a mediului si/sau planul? Acest plan raspunde la toate
Reputational conflicte legate de apa din mediu inconjurator sau problemele apărute? Este
pus în aplicare acest plan, auditat si se actualizează în mod regulat? Este
acest plan accesibil publicului?
Care este situatia sociala actuala legata de probleme de apă (accesul la apă
potabilă si canalizare adecvată, etc.) din bazinul hidrografic sau zona? Care
sunt tendintele sociale pentru aceste aspecte? Cerintele sociale sau
reclamatiile pot afecta negativ operatiunile fermei? Folosire a apei din ferma
poate avea un impact semnificativ în formă directă sau indirectă asupra
Aspecte sociale
accesul la apa potabilă si canalizare pentru locuitorii din bazinul hidrografic
sau zonă? Producătorul a elaborat o declaratie (publică) si/sau un plan în
acest sens? Acest plan răspunde oricăror conflicte sau nelămuriri apărute
pe utilizarea apei? Este pus în aplicare acest plan, auditat si se actualizează
în mod regulat? Este acest plan accesibil publicului?
Pagina: 58 din 94

Care sunt aspectele culturale-cheie legate de apa din bazinul hidrografic sau
zonă? Care a fost evolutia lor? Tendintele culturale, cerinte sau reclamatiile
pot afecta negativ operatiunile fermei? Folosire a apei in ferma poate avea
un impact semnificativ în formă directă sau indirectă asupra patrimoniului
Aspecte culturale cultural al bazinului hidrografic sau zona? Producătorul a dezvoltat o
declaratie (publică) si/sau un plan în acest sens? Acest plan răspunde
oricăror conflicte sau nelămuriri apărute in utilizarea apei? Este pus în
aplicare acest plan, auditat si actualizat în mod regulat? Este acest plan
accesibile publicului?
Apă din ferma este gestionata în conformitate cu un plan? Acest plan
include registrele privind utilizarea in trecut, curenta si viitoare a apei? Acest
plan include dispozitii privind utilizarea durabilă si eficienta a apei? Acest
Gestionarea apei din fermă
plan răspunde oricăror conflicte sau nelămuriri apărute în ceea ce priveste
gestionarea apei din ferma? Este pus în aplicare acest plan, auditat si se
actualizează în mod regulat? Este acest plan accesibil publicului?
Producătorul solicita o finantare externa regulată sau neregulată? Investitorii
(actuali si potentiali) iau în considerare criterii legate de apa în evaluarea
finantării acestora? Există aspecte specifice (de exemplu, planul de
gestionare a apei, permise de utilizare a apei), cerute de investitori?
Finanţarea Investitorii stabililesc praguri pentru respectarea acestor criterii legate de
apă?
Producătorul subscribe asigurari pentru operatiunile sale? Operatorii (actuali
si potentiali) de asigurare iau în considerare criterii legate de apa în
Financiar
Asigurarea evaluarea lor? Există aspecte specifice (de exemplu, planul de gestionare a
apei, permise de utilizare a apei), cerute de operatorii de asigurare? Acestia
stabililesc praguri pentru respectarea acestor criterii legate de apă?
Producătorul plăteste pentru consumul de apă? Cum este stabilit acest
pret/taxa/tarif ? Acesta nu include costurile operationale si externalitătile (din
Tarifarea apei mediul inconjurator)? Sistemul de tarifare este stabil, previzibil si
transparent? Care esteprobabilitatea ca pretul apei sa fie majorat în mod

regulat sau neregulat?
Pagina: 59 din 94
ANEXA CB 3 GHIDUL GLOBALG.A.P. | PACHETUL MANAGEMENTULUI DE COMBATERE INTEGRATA
1 INTRODUCERE
Acest document este un set de acţiuni alternative pentru aplicarea tehnicilor IPM în producţia comercială a culturilor agricole şi horticole. Acesta a fost elaborat
pentru a oferi posibile acţiuni de punere în aplicare a IPM. Având în vedere variaţia naturală privind dezvoltarea dăunătorilor pentru diferite culturi şi zone, un
model specific pentru fiecare situaţie implicată în IPM nu poate fi dezvoltat, şi prin urmare, consideraţiile analizate şi exemplele prezentate în acest document nu
sunt toate, dar sunt direct îndreptate către punerea în aplicare a IPM în industria locala. Acesta este un aspect important deoarece orice sistem IPM trebuie
implementat în contextul condiţiilor locale , fizice( climatice, topografice, etc.) biologice ( dăunători, inamici naturali) şi economic( accesul la subvenţii sau lipsa lor;
cerinţele tuturor ţărilor importante).
1.1 DEFINITIE
Combaterea Integrată a Dăunătorilor (IPM) este o analiză atentă a tuturor tehnicilor disponibile de combatere a dăunătorilor şi integrarea ulterioara a măsurilor
adecvate care să descurajeze dezvoltarea populaţiilor de dăunători şi alte intrevenţii la acest nivel care sunt justificate economic şi reduc sau minimizeaza riscul
pentru sănătatea umană şi mediu. IPM pune accentul pe creşterea unor culturi sănătoase cu cele mai putine daune ale agro ecosistemului şi încurajează
mecanismele naturale de control al pesticidelor (Codul Internaţional de Conduită al Distribuţiei utilizării pesticidelor, FAO 2002).
1.2 SCOP
Scopul aplicării IPM în cadrul GLOBALG.A.P. este să asigure sustenabilitatea producţiei aceasta incluzand şi protecţia culturilor. Acest lucru poate fi realizat prin
integrarea şi aplicarea tuturor tacticilor de combatere şi reprimare a dăunătorilor, inclusiv aplicarea raţională a substanţelor chimice.
Ultimul cuvânt din “IPM“ este management. Acest lucru are o importantă cruciala, deoarece implică cunoaşterea acestei probleme şi intensitatea problemei (lor).
În cazul gestionării dăunătorilor această informaţie poate fi obţinută prin aplicarea la sisteme standardizate de gestionare a dăunătorilor.
1.3 CADRUL
Acest document prezintă abordări posibile care pot fi folosite pentru a implementa cei trei piloni de bază ai IPM care sunt: prevenţia, monitorizarea şi controlul
bolilor, buruielilor şi dăunătorilor artropode în culturile de fructe şi legume. Acest set este conceput pentru a furniza exemple de abordări diferite pe care
producătorul le poate lua în considerare pentru dezvoltarea propriilor programe de IPM. Acesta nu este conceput ca un text exhaustiv şi final al instrumentelor
IPM şi vor fi actualizate periodic.
Culturi diferite din diferite zone ale lumii necesită diferite combinaţii ale metodelor IPM. Cu toate acestea, filozofia generala IPM este generică şi universală. IPM
trebuie considerat un sistem flexibil, care trebuie adaptat la condiţiile locale (fizice, biologice şi economice), în care o anumită cultură este produsă într-o anumită
zonă. Prin urmare, un model generic IPM poate fi folosit în orice situaţie în care nu poate fi dezvoltat. Prin urmare, lista exemplelor oferite aici este un ghid. Nu
este şi nu poate fi complet, dar este suficient ca un ghid pentru producătorii locali care doresc să elaboreze şi să implementeze un program IPM.
Producătorii ar trebuie să evalueze critic, cel puţin în fiecare an, practicile curente de protecţie a plantelor şi să evalueze sistematic potenţialul diferitelor practici
IPM pentru culturile lor. Specialişti tehnici locali sau regionali trebuie să fie în măsură să analizeze planul IPM, boli sau buruieni şi să verifice care practică IPM
sau combinaţii ale acestora sunt de succes. Astfel de informaţii vor fi utile pentru a ajuta producătorii din aceleaşi zone precum şi din alte zone, similare din lume,
pentru a îmbunătaţi practicile lor IPM.
Pagina: 60 din 94
1.4 CEI TREI PILONI AI IPM
GLOBALG.A.P. a identificat trei etape cronologice în tehnica IPM, care sunt în conformitate cu principiile IOBC:
(1) PREVENIREA
Eforturi maxime ar trebui să se facă pentru a preveni problemele cu dăunători, boli şi buruieni pentru a preveni necesitatea unei intervenţii. Aceasta include
adaptarea unor tehnici de cultivare şi a acţiunilor de management la nivelul fermei pentru a preveni sau reduce incidenţa şi intesitatea dăunătorilor, bolilor şi
buruienilor. În cazul unor dăunători cronici (Stern 1959; Pringle 2006) care poate să includă opţiuni de prevenire a gestionarii dăunătorilor, inclusiv prin
pulverizare.
(2) MONITORIZAREA SI EVALUAREA
Monitorizarea este inspecţia sistematică a culturilor şi a împrejurimilor pentru a stabili prezenţa, stadiul (oua larve) şi intensitatea (nivel de populaţie; nivelul de
infestare) de dezvoltare, şi locul dăunătorilor, bolilor şi buruienilor. Aceasta este una dintre activităţile cele mai critice ale IPM, deoarece aceasta va alerta
producătorul cu privire la prezenţa şi nivelul dăunătorilor, bolilor şi buruienilor în cultura sa. Acest lucru va permite producătorului să ia o decizie cu privire la cea
mai adecvata intervenţie, subliniind cât este de esenţială această parte a monotorizării şi evidenţei la un program IPM.
(3) INTERVENTIA
Diferite tehnici IPM pot fi utilizate atunci când monitorizarea indică faptul că un prag de acţiune a fost atins şi că intervenţia este necesară pentru a preveni
impactul economic asupra valorii culturilor sau boala/dăunătorii se vor răspandi şi în alte culturi. În cadrul programului IPM, se acordă prioritate metodelor non-
chimice care reduc riscul asupra oamenilor şi mediului înconjurător, atâta timp cât acestea controlează în mod eficient dăunătorii, bolile şi buruienile. Cu toate
acestea, cele mai multe sunt în prezent preventive, cum ar fi plasarea dozatoarelor pentru perturbarea împerecherii, conservarea naturală a populaţiei inamice
etc. Dacă monitorizarea indică în continuare că acest control este insuficient, atunci utilizarea de produse chimice fitosanitare ar putea fi luată în considerare. În
aceste cazuri, pesticide selective care sunt compatibile cu abordarea IPM, ar trebui selectate şi aplicate în mod selectiv asupra produselor.
În scopul implementării IPM în fermă, producătorul trebuie să-şi însuşească cunoştinţele de baza IPM cu privire la aspectele legate de cultura şi locaţia sa.
Aceste cunoştinte de bază sunt descrise în secţiunea 2.
2 DEZVOLTAREA CUNOSTINTELOR DE BAZA

În scopul de a avea success cu IPM, este important să aibă cunoştinţe de bază cu privire la:
• Dăunătorii cheie, bolile şi buruienile care pot afecta cultura

• Strategiile potenţiale, metodele şi produsele pentru a le controla
În acest scop, producătorul ar trebui să colecteze informaţii cu privire la:
Pagina: 61 din 94
2.1 Dăunători, boli şi buruieni
Producătorul ar trebui să detină urmatoarele inforrmaţii de bază:
2.1.1 Lista cu dăunătorii, bolile şi buruienile relevante pentru culturi specific zonei, regiunii sau ţării.
2.1.2 Informaţii de bază (fişe) despre biologia dăunătorilor, bolilor şi buruienilor relevante şi despre duşmanii or naturali cum ar fi:
• Informaţii despre ciclul lor de viaţă
o Diferite etape de viaţă şi data aproximativă a apariţiei lor
o Cerinţe de dezvoltare (pragul de temperatură minimă de dezvoltare, numărul de zboruri pe sezon, sezonul în care atacă sau se
dezvoltă etc.)
o Locul unde iernează (în cazul dăunătorilor)
• Ghiduri fotografice ale dăunătorilor (diferite etape), bolilor şi buruienilor relevante şi daunele lor tipice
• Ghiduri fotografice ale duşmanilor naturali relevanţi (diferite etape)
• Prag economic de dăunare(EIL) şi pragurile de acţiune
• Cunostinte referitoare la diferite organisme, care au statut de carantina, export
2.2 PRODUSE DE PROTECTIA PLANTELOR
Producătorul ar trebui să deţină urmatoarele informaţii de bază:
2.2.1 Lista pesticidelor care pot fi legal aplicate împotriva dăunătorilor, bolilor şi buruienilor din cultură
2.2.2 Informaţii de bază (fişe) cu privire la:

• Familia substanţelor chimice
• “Ruta de contact” (sistemic, translaminar, activitatea vaporilor, contact, stomac)
• Dozele
• Nivelul maxim de reziduri (în propria ţară şi în ţările în care face export)
• Persistenţa
• Intervalul de re-intrare
• Intervalul de recoltare
• Tehnicile optime de aplicare
• Timpul optim de aplicare
• Numărul maxim de aplicări pe sezon
• Selectarea duşmanilor naturali a polenizatorilor
• Modul de acţionare
Pagina: 62 din 94
2.3 ALTE METODE DE PROTECTIE
• Informaţii similare ar trebui să fie disponibile pentru alte metode de proteţie
2.4 INSTRUIREA
Formarea de personal relevant (personal propriu sau consultant de specialitate) în urmatoarele subiecte:
• Recunoaşterea dăunătorilor, bolilor, buruienilor şi a duşmanilor naturali relevanţi
• Cercetarea şi monitorizarea tehnicilor, inclusiv păstrarea înregistrărilor
• Principii, tehnici, metode şi strategii IPM
• Cunoştinţe de protecţia plantelor şi tehnicile de aplicare
3 MASURI POTENTIALE IPM INAINTE DE PLANTARE

Măsurile preventive şi de igienă reprezintă o parte esenţială a abordarii IPM. Multe măsuri preventive pot fi luate înainte de plantarea culturilor, în scopul
prevenirii sau reducerii viitoarelor probleme cu dăunătorii, bolile sau buruienile din timpul perioadei de creştere.
3.1 ANALIZA RISCURILOR

Întocmeşte o evaluare a riscurilor campului
3.1.1 Istoria campului

• Ce culturi au fost cultivate pe acest lot în ultimii trei ani?
• Care au fost, în trecut, principalele probleme cu dăunătorii, bolile şi buruienile pe acest lot?
• Deşi nu este întotdeauna posibil, este de recomandat ca să se adune toate informaţiile anterioare referitoare la utilizarea produselor fitosanitare:
• Ce produse fitosanitare au fost folosite în trecut pe acest camp?
• Ar putea utilizarea produsele fitosanitare folosite în trecut pe acest camp:
• Creea probleme cu reziduri pe cultura proprie? (de ex. acumularea în sol datorită pesticidelor)
• Cauza focare de boală sau dăunători în timpul viitorului sezon de creştere? (de ex: pentru ca toti inamicii naturali au fost exterminate din plantele
perene cum ar fi copacii si tufisurile)
3.1.2 Vegetaţia şi culturile învecinate

Evaluaţi influenţa potenţială a vegetaţiei şi culturilor învecinate asupra culturii dumneavoastre:
• Care sunt practicile IPM din culturile învecinate?
• Care sunt pesticidele utilizate în culturile învecinate şi care este riscul derivării pesticidelor?
• Care sunt potenţialele probleme cu dăunătorii sau bolile create de vegetaţia şi culturile învecinate?
3.1.3 Probe de sol şi apă

Ia şi analizează probe de sol şi apă cu scopul de a verifica:
• Prezenţa bolilor şi dăunătorilor (inclusiv nematozi)
Pagina: 63 din 94
• Prezenţa reziduurilor de pesticide, metale grele sau alte toxine

• Nivelul nutriţional al solului
3.1.4 Evaluarea şi analiza evaluării riscurilor

Se bazeaza pe analiza evaluării riscurilor şi monitorizarea înregistrărilor din anii anteriori (vezi 4.2) (Dacă există aceste înregistrări pentru noile campuri),
identifica măsurile care ar trebui luate pentru a preveni sau reduce problemele cu dăunătorii, bolile sau buruienile specifice şi relevante din cultura sa proprie.
3.2 PREVENIREA
Acolo unde este relevant, urmatoarele măsuri preventive ar trebui luate în considerare pentru noile campuri
3.2.1 Solul
Pentru prevenirea dăunătorilor (din sol), nematozilor, bolilor şi buruienilor( rădăcini) următoarele măsuri ar trebui luate:
• Rotaţia culturilor în concordantă cu programul de rotaţie al culturilor şi în funcţie de cultură
• Anul de odihnă, necultivat, în funcţie de cultură
• Dezinfecţia solului sau a substratului de creştere (de ex: solarizare,fumigaţie, inundaţie, aburire, apă calda)
• Promovarea şi/sau augmentarea beneficiilor organismelor microbiene şi macrobiene din sol
• Curatarea locului sau sanitatia culturilor (inclusic fructele in cazul livezilor) pentru a reduce intesitatea atacului peste iarna
3.2.2 Apa
Măsuri preventive ar trebui luate pentru a asigura
• Apă curată (îndeplineşte reglementările locale în materie de dăunători, boli şi reziduri chimice, sau reducerea conţinutului lor, dacă este cazul)
• Metode de irigare optime şi /sau utilizarea fertirigării
3.2.3 Plantele
Măsurile preventive care pot reduce problemele cu dăunătorii, nematozii şi bolile sunt:
• Alegerea unor soiuri optime, rezistente
• Utilizarea de portaltoi rezistenţi (altoire)
• Materialul de platat sau semanat se fie liber de boli si daunatori (seminţe sau plante). Acestea pot include teste pentru dăunători şi agenţi
patogeni
3.2.4 Condiţiile climatice

Condiţiile climatice pot avea o mare influenţă în dezvoltarea bolilor, precum şi a dăunătorilor şi buruienilor. Prin urmare, se ia in considerare:
• Măsuri pentru a preveni sau reduce dezvoltarea dăunătorilor şi /sau bolilor
• Crearea unei staţii de monitorizare agro-climaterice sau abonament la un serviciu de informare sau avertizare
3.2.5 Calendarul
În ceea ce priveşte (prima) apariţia dăunătorilor cheie, bolilor şi buruienilor în timpul sezonului de creştere, se ia în considerare
Pagina: 64 din 94
• Posibilitatea de a alege o dată optimă de plantare pentru a reduce (evita) problemele cu dăunătorii cheie, bolile şi buruienile
• Alegerea unor soiuri timpurii sau soiuri de sezon scurt, pentru a evita perioadele cu presiune mare de infestare cu anumiţi dăunători sau boli.
3.2 6. Locaţia şi selecţia campurilor

Analizaţi dacă, culturile învecinate ar putea fi o sursă de boli si daunatori.
4 MĂSURI POTENŢIALE PENTRU IPM ÎN PERIOADA DE CREŞTERE

4.1 PREVENIREA
Măsurile preventive sunt o parte esenţială a abordării IPM. Scopul lor este de a menţine populaţia dăunătorilor, bolilor şi buruienilor sub pragul de acţiune. În
orice caz, producătorul trebuie să ia în considerare cele mai potrivite măsuri preventive, în funcţie de situaţia particulară a acestora şi în funcţie de dăunătorii,
bolile şi buruienile relevante pentru culturile şi locaţia lor.
4.1.1 Curăţenia fermei (Igiena şi Sanitatia)

Măsurile de igienă sunt menite să împiedice dăunătorii, bolile şi buruienile să intre pe teren şi răspândirea sau dispersarea lor în culturi.
4.1.1.1 Prevenirea transmisiei de dăunători, boli şi buruieni ale vectorilor de:
• Identificarea vectorilor, cum ar fi insecte, animale, animale de companie, rozătoare.
• Identificarea acţiunilor de a păstra aceşti vectori departe de culturi
• Identificarea buruienilor in granitele sau din zonele adiacente, care pot gazdui daunatori
4.1.1.2 Prevenirea transmisiei de dăunători, boli şi buruieni la oameni:

• Lucrarea de la plantele sanatoase catre zonele si plantele bolnave
• Purtarea de haine adecvate, mănuşi, pantofi (depinde de cultură)
• Dezinfecţia mâinilor, pantofilor, hainelor înainte de a intra pe teren, în special după vizitarea loturilor altor producători (depinde de cultură)
4.1.1.3 Prevenirea transmisiei de dăunători, boli şi buruieni la echipamente sau materiale prin:
• Curăţarea echipamentelor (inclusiv a maşinilor) şi materialelor după terminarea muncii şi înainte de intrarea într-un teren nou
• Utilizând echipamente şi materiale diferite în diferite câmpuri (dacă este posibil), în funcţie de culturi
• Utilizarea cutiilor şi lăzilor curate
4.1.1.4 Prevenirea transmisiei de dăunători, boli şi buruieni prin gestionarea reziduurilor de culturi
• Curăţarea livezii după taiere, recoltare, adunarea frunzelor sau orice altă acţiune care a produs reziduuri organice
• Nu păstraţi reziduurile în apropierea câmpului
4.1.1.5 Prevenirea derivării pesticidelor de la parcelele vecine
Întocmiţi acorduri şi organizaţi comunicări cu producătorii din parcelele învecinate pentru a elimina riscul de derivă al pesticidelor nedorite
4.1.2 Măsuri culturale şi tehnice
4.1.2.1 Ingrijirea optima a culturilor (fertirigare, irigare, etc.). Retineti ca prea multa fertilizarea poate fi in detrimental gestionarii daunatorilor, deoarece
fertilizarea in exces poate genera aminoacizi liberi in phoel sixylem si poate creste respiratia afidelor.
Pagina: 65 din 94
Cultura optima care poate genera o cultura mai sanatoasa, care rezista la boli si daunatori.
4.1.2.2 Management si micro climat
Folositi masuri pentru cultura, cum ar fi tăierea, curatirea locului şi adunatul frunzelor, cu scopul de a asigura un micro-climat optim (umiditate, temperatură,
lumină, aer) pregatirea terenului pentru a preveni sau reduce dezvoltarea dăunătorilor şi/sau bolilor.
4.1.2.3 Sisteme de cultivare

Sisteme de cultivare diferite pot fi utilizate pentru a preveni sau reduce problemele cu dăunătorii, bolile şi buruienile.
• Culturi acoperite pentru a preveni buruienile şi pentru a stimula duşmanii naturali
• Tipuri speciale de sisteme de cultivare: culture mixte, benzi de cultură, benzi de recoltare, permacultura
• Alte practici privind sistemul de cultivare (de exemplu: margini de teren necultivate pentru a preveni migraţia dăunătorilor cum ar fi melcii şi
serpii)
4.1.2.4 Tehnici de excludere (în culturi protejate)

În special în culturile protejate, tehnici diferite pot fi utilizate pentru a exclude dăunătorii din culturi, cum ar fi plase pentru insect si folli UV pentru solarii pentru a
reduce imigraţia anumitor insecte, bariere pengtru aer si usi duble.
4.1.2.5 Mulcirea
Evaluati daca mulcii ar putea ajuta in minimizarea diferitelor boli si daunatori sau buruieni (mulci de plastic, refelectiv, paie, etc)
4.1.2.6 Alte măsuri tehnice

• Analizaţi ce alte măsuri tehnice de prevenire pot fi întreprinse
• Prevenirea mecanica si afectarea produsului
4.1.3 Conservarea controlului bilogic

4.1.3.1 Măsuri de sporire a populaţiilor de inamici naturali şi de polenizatori în şi din apropierea culturilor
• Utilizarea diferitelor sisteme de cultivare (cultura si recoltarea pe rand) culturi mixte, culturi permanente altele)
• Utilizarea de culturi de protecţie(inclusiv garduri vii) (plante care produc polen, plante care produc nectar, plante care sunt gazde alternative
pentru inamici naturali)
• Utilizarea culturilor de protecţie în interiorul câmpului (plante care produc polen, plante care produc nectar, plante care pot fi gazde alternative
pentru inamici naturali)

• Utilizarea de momeli pentru inamicii naturali
• Furnizarea de ascunzişuri sau cuiburi pentru inamicii naturali şi polenizatori
• Furnizarea de surse de alimentaţie atunci când cultura este în stare latenta cum este cazul fructelor de foioase
• Utilizarea de produse chimice selective, locuri de plasare selective şi/sau momente de pulverizare unde şi când controlul chimic este necesar
• Utilizarea tehnologiei împinge-trage (atrage şi ucide; folosirea de repellente)
4.1.3.2 Asigură cuiburi pentru păsările de pradă pentru a controla rozătoarele.

4.1.3.3 Previno reducerea de inamici naturali prin folosirea pesticidelor
• Utilizarea pesticide selective care sunt compatibile cu inamicii naturali
Pagina: 66 din 94
• Utilizarea de tehnici de aplicare selectivă (tratarea locului, aplicarea pe sol a produselor sistemelor, curse, sprayuri, capcane, etc.)
4.2 INSTRUMENTE DE MONITORIZARE SI SUPORT DE DECIZIE

Monitorizarea este un instrument important pentru reducerea numărul de intervenţii cu produse chimice de uz fitosanitar şi este fundamentală pentru un program
IPM sigur şi durabil. Este de preferat ca monitorizarea să fie utilizată în combinaţie cu instrumente de suport decizionale.
4.2.1 Organizaţia
• Nominalizaţi o persoană responsabilă cu cercetarea şi monitorizarea
• Această persoană trebuie să beneficieze de formare în:
o Recunoaşterea dăunătorilor, bolilor şi buruienilor
o Tehnici de cercetare şi monitorizare
o Menţinerea înregistrărilor
Această instruire ar trebui actualizată în mod regulat.
4.2.2 Observarea
Organizarea programului de monitorizare şi cercetare pentru fermă:
• Identificaţi care dăunători, boli şi buruieni trebuie monitorizate şi de ce
• Stabiliţi cum trebuie monitorizate (observarea directă în cultură a părţilor din plante cheie, capcane, plantele indicator)
• Stabiliţi în care perioadă a anului, în care stadiu de viaţă al organismelor dăunătoare, monitorizarea ar trebui să aibe loc.
• Participă la sisteme existente de monitorizare/avertizare din zona.
• Identifică frecvenţa monitorizărilor
• Stabiliţi zona care constituie o unitate de monitorizare
• Stabiliţi numărul de puncte de prelevare pe unitatea de suprafată
4.2.3 Pastrarea înregistrărilor

• Stabiliţi fişe de înregistrări (în calculator sau pe suport de hârtie) care include
o Identificarea campurilor şi culturilor care trebuie monitorizate
o Numele persoanei responabilă cu monitorizarea
o Data monitorizarii
o Numele dăunătorilor, bolilor şi buruienilor care sunt monitorizate

o Numărul de probe
o Numărul constatărilor
o Stadiul ciclului de viaţă al constatărilor (în cazul dăunătorilor)
o Compararţi cu pragurile
o Locurile de amplasare din interiorul parcelei
o Luarea deciziei
• Fisele cu inregistrari ar trebui arhivate astfel incat sa se permita comparatia cu inregistrarile din diferiti ani si diferite parcele
Pagina: 67 din 94
4.2.4 Sisteme de avertizare şi Instrumente de decizie

• Utilizarea de modele predictive şi sisteme de suport decizionale (de exemplu:temperatura-computere cu programme functie de fenofaza, grade
– modele zilnice) în combinaţie cu informaţiile de la monitorizări şi prognozele meteo
• Utilizarea de sisteme de avertizare la nivelul zonei
4.2.5 Evaluarea/luarea deciziilor

• Utilizarea de praguri de acţiune pentru dăunătorii relevanţi, bolile şi buruienile pentru a decide dacă este sau nu nevoie de o intervenţie
• Decizii documentate care au fost luate pentru a efectua o anumită intervenţie
• Faceţi o analiză a înregistrărilor la sfârşit de sezon, trageţi concluzii şi adaptări ale planului IPM pentru sezonul urmator
4.3 INTERVENTIA
În cazul în care o intervenţie trebuie făcută, acolo sunt câteva metode non-chimice care trebuie aplicate. În cazul în care pesticide trebuie aplicate, utilizarea lor
poate fi redusă prin utilizarea de tehnici optime de aplicare şi prin prevenirea dezvoltării rezistenţei la pesticide.
În unele cazuri, cum ar fi necesitatea obtinerea conditiilor de carantina in caz de carantina dăunătorilor, bolilor şi buruienilor, o cerinţă fitosanitară este făcută de
către ţările terţe. În aceste cazuri, utilizarea produselor fotosanitare de mai multe ori nu poate fi evitată. Dacă fermierul este obligat să utilizeze produse de uz
fitosanitar din cauza unor probleme specifice carantinei, el trebuie să utilizeze şi să furnizeze informaţii cu privire la metodele de prevenire şi monitorizare pentru
a sprijini necesitatea unei astfel de aplicări.
4.3.1 Controale mecanice/fizice

Înainte de a recurge la metode chimice, un fermier trebuie să evalueze tehnicile mecanice sau fizice pentru a ucide sau elimina dăunătorii, bolile sau buruienile,
cum ar fi:
• Dăunătorii
o Colectarea şi izolarea frunzelor, fructelor sau plantelor infestate (salubrizare)
o Aspirarea daunatorilor (e.g. Lygus spp.)
o Altele
• Bolile
o Colectarea si izolarea frunzelor, fructelor sau plantelor deteriorate şi infectate (salubrizare)
• Buruieni
o Cositul
o Îndepărtarea manuală a buruienilor
o Plivitul mechanic
o Etc.
4.3.2 Semi chimicale

Semichimicalele pot fi folosite în diferite moduri pentru a combate dăunătorii
• Atrage şi ucide, inclusiv:
o Capcane cu semichimicale
o Culturile capcană
Pagina: 68 din 94
o Tehnici de momeli prin pulverizare

• Sterilizarea chimica (acestă tehnica poate fi utilizată ca o alternativă la tehnica SIT): masculii dintr-o populaţie de dăunători sălbatici pot fi atraşi
de momeli care sunt cu chemosterilant
• Repelente
• Întreruperea împerecherii (confuzia împerecherii)
4.3.3 Controale biologice augmentative

Diferiţi duşmani naturali şi produse microbiene pot fi eliberaţi sau aplicaţi pentru o mai bună gestionare a populaţiilor de dăunători şi, de asemenea, de boli.
Inoculativ sau inundativ agenti care sa controlees insctele si acarienii daunatori
• Inoculari sezoniere sau inundative de inamic naturali mass-crescuti pentru controlul insectelor si acarienilor daunatori
• Utilizarea de viruşi patogeni pentru insecte (NPV sau viruşi baculo) fungi, bacterii sau nematozi pentru a controla insectele dăunătoare si
acarienii
• Utilizarea fungilor şi bacteriilor antagoniste pentru a controla rădăcina şi frunzele bolnave
4.3.4 Tehinici steril insect( SIT)

Aceste tehnici locale sunt cu succes folosite în multe zone al lumii pentru a gestiona populaţiile, de exemplu; musca fructelor (Tephritidae,cum ar fi pentr fructele
mediteraneene Fruitfly: Ceratitis capitata) numite specii de Lepidoptera (de exemplu omida fluturelui de bumbac: Pectinophora gossypiella-viermele roz al
capsulelor de bumbac, Cydia pomonella- viermele merelor) şi anumite specii de muşte de importanţă veterinară (de exemplu musca:Cochliomyia hominivorax)
prin eliberarea frecventa a SIT (NOTA: în cazul screwworm ambele sexe sunt eliberate) a dăunătorilor vizaţi
4.3.5 Utilizarea de produse naturale

Diferite produse naturale pot fi utilizate pentru a controla dăunătorii, bolile şi buruienile. De asemenea, în aceste cazuri, o grijă diligentă ar trebui luată pentru a se
asigura că acestea sunt compatibile cu abordarea IPM şi nu reprezintă nici o problemă de sănătate şi securitate în alimentaţie.
• Uleiuri (uleiuri minerale şi uleiuri vegetale)
• Botanice (de exemplu: pyrethrum natural, azadirachtine)
• Săpunuri
• Diatomaceous earth
• Etc.
Nota: Trebuie avut grijă ca aceste produse să fie corect înregistrate ca PPP în ţara de producţie, acolo unde este cazul.
4.3.6 Produse chimice de protecţie a plantelor

În cazul unei intervenţii cu produse chimice de protecţie a plantelor, aceste produse trebuie selectate în prealabil. Cerinţa de la punctul C.B 8.1.1 este utilă în
acest scop. Trebuie avute în vedere urmatoarele:
4.3.6.1 Sistemele de avertizare şi luarea deciziilor

Pentru a avea o decizie optima de timp si obiectiv si obiectiv urmatoarele informatii sunt necesare:
• Care este perioada optimă de aplicare în scopul obţinerii efectului maxim asupra combaterii dăunătorilor, bolilor şi buruienilor?
• Informaţii despre intervalul de re-intrare şi despre intervalul de recoltare.
• Informaţii despre frecvenţa aplicărilor corecte
• O prognoza meteo cu informaţii despre
Pagina: 69 din 94
o Vânt şi condiţiile de temperatură cu scopul de a evita problemele din timpul aplicării

o Probabilitatea de a ploua după perioada de aplicare
• Utilizarea de modele predictive şi a observaţiilor din teren cu scopul de a determina dacă dăunătorii sunt într-un stadiu sensibil al ciclului lor de
viaţă. Acest lucru poate fi important pentru optimazarea aplicărilor, astfel încât sa se evite aplicări suplimentare.
4.3.6.2 Pragul acţiunilor

Documentarea pragului de acţiune pentru dăunătorii, bolile şi buruienile relevante.
4.3.6.3 Selectarea produsului (vezi 2.2 produsele de protecţie a plantelor)

• Înainte de aplicarea produselor chimice, determină care este scopul: curăţarea totală, tratamente locale, corecţia populaţiei, compatibilitatea cu
inamicii naturali etc, şi selectează un produs în funcţie de scopul tău.
• În cazul în care se aplică amestecurile din rezervoare, identifica dacă există sau nu efecte negative cunoscute ale cocktail-ului care ar trebui
evitate.
4.3.6.4 Managementul anti-rezistenţa

Dezvoltarea rezistenţei pesticidelor (1) reduce numărul pesticidelor disponibile şi (2) de multe ori duce la o aplicare frecventă a dozelor mai mari şi prin urmare
creşte riscul depăşirilor MRL. Prin urmare este foarte important să aveţi un plan de gestionare anti-rezistenţa, pentru a preveni astfel rezistenţa împotriva
pesticidelor chimice.
4.3.6.5 Aplicarea
Aplicarea optimă a pesticidelor poate reduce drastic utilizarea pesticidelor, maximizând efectul aplicării pesticidelor
• Identificarea şi utilizarea optimă a echipamentului de pulverizare( inclusiv tipul şi mărimea dozelor) şi a tehnicilor:
o Presiune
o Viteza de conducere
o Volumul de apă
o pH-ul apei, dacă este relevant pentru produsele de protecţia plantelor
o Utilizarea adjuvanţilor( autocolante şi distribuitoare eficente)
• Calibrarea periodică a echipamentului de pulverizare
• Menţinerea înregistrărilor calibrărilor
• Utilizarea tehnicilor de aplicare care sunt selective pentru inamicii naturali
Nota: A se vedea 4.1.3.1 si 4.1.3.3,” Utilizarea de produse chimice selective, locuri de plasare selective şi /sau momente de pulverizare unde şi când controlul
chimic este necesar.
Evaluarea posibilitatii de a utiliza metode selective, prin care produsele de protecţie a plantelor ar putea fi aplicate, fără a perturba populaţiile de inamici naturali
din culturi şi integrarea într-un program IPM cum ar fi:
o Indice scăzut, aplicare electrostatică
o Tratamente locale
o Aplicarea pe fâşii
o Tratarea doar a unei părţi din plantă
Pagina: 70 din 94
o Calendarul aplicărilor atunci când dăunătorii şi inamicii naturali nu sunt activi în culturi
o Momeală pulverizată
o Utilizarea de momeli şi capcane (de exemplu împotriva muştelor de fructe (Tephritidae))
4.3.6.6 Nominalizarea unei persoane care să fie responsbilă cu aplicarea produselor de protecţie a culturilor. O astfel de persoană trebuie să aibă:
• Cursuri practice în aplicarea pesticidelor
• Cunoştinţe de calibrare a echipamentului
4.3.6.7 Produse de protecţia plantelor învechite

• Produsele de protecţia plantelor învechite trebuie păstrate în siguranţă, identificate şi eliminate printr-o cale autorizată sau aprobată
4.3.6.8 Recipientele goale de protecţie a plantelor

• Nu reutilizaţi recipientele goale de protecţie a plantelor
• Clătiţi-le de trei ori înainte de ale arunca (elimina)
• Depozitarea sigură şi în sigurantă a recipientelor goale
• Eliminarea în concordanţă cu cerinţele legale/bunele practici
5 MĂSURI POTENŢIALE IPM POST-RECOLTARE

5.1 TRATAMENTE POST-RECOLTARE
Atunci când o intervenţie post-recoltare se cere, următorii factori trebuie luati în considerare
5.1.1 Selecţia tehnicilor şi produselor

La selectarea unei tehnici de intervenţie sau a unui produs
• Prioritate trebuie acordată utilizari tehnicilor non-chimice, cum ar fi utilizarea de sisteme de încălzire, congelare, iradiere, spălare, CO2.
• În cazul în care produsele fitosanitare trebuie utilizate, acestea trebuie selectate în prealabil acordându-se prioritate produselor cu persistenţă pe
termen scurt
5.1.2 Aplicarea tehnicilor

În scopul minimizării numărului de aplicări a produselor chimice fitosanitare, urmatoarele puncte trebuie avute în vedere:
• Echipamentul de aplicare trebuie să fie calibrat (volum aplicat la volumul produselor din linia de ambalare)
• Doza trebuie preparată utilizând echipamente de măsurare calibrate
5.1.3 Înregistrarea aplicărilor

Înregistrarea aplicărilor trebuie menţinută în conformitate cu Listele de Control si Criteriile de Conformitate GLOBALG.A.P.
Pagina: 71 din 94
5.2 DEPOZITAREA ŞI TRANSPORTUL

5.2.1 Monitorizarea
• Sunt cautate spatiile de adapostire a rozătoarelor, păsărilor şi insectelor
• Sunt cautate dovezi ale prezenţei lor (fecale, păr, pene)
• Revizuirea condiţiilor din zona de marfă şi zona de transport cum ar fi camioanele şi bărcile
•
5.2.2 Prevenirea
Diferite măsuri ar putea fi luate pentru a elimina dăunătorii şi bolile în timpul depozitării şi al transportului
• Depozitarea optimă şi ambalaje pentru transport
• Depozitarea optimă şi condiţii de transport
o Condiţii climatice optime (temperatură, umiditate relativă, circulaţia aerului, ventilaţie etc.)
o Atmosfera (de exemplu ULO,…)
• Cutii curate, lăzi, depozite climatizate, camioane
• Prevenirea stocării produselor pentru dăunători şi boli (inclusiv rozătoare) prin, de exemplu, excluderea tehnicilor
5.2.3 Intervenţia
Diferite tehnici de intervenţie pot fi utilizate pentru a controla dăunătorii şi bolile în timpul depozitării şi transportului
• Tehnica capcanelor
• Semiochimicale
• Controlul biologic al dăunătorilor
• Control chimic
• Îngheţarea sau încălzirea
• Atmosferă controlată
• Altele
REFERINTE:
Fundaţia pentru Dezvoltarea fructelor (Ediţia 2, 2004) Ghid pentru monitorizarea dăunătorilor. Santiago de Chile 50pp.
IOBC-OILB, 2004, Ghidul pentru producţia integrată. Principii şi linii directoare tehnice. Editia a 3-a, Elveţia
Pimentel, D(ed), 1997, Tehnici pentru reducerea utilizării pesticidelor, beneficii economice şi de mediu. John Wiley&Sons pag. 444
Pimentel, D. ( ed), 1991, Manualul pentru gestionarea pesticidelor în Agricultură. Vol II Ediţia a doua, CRC Press, Boca Raton.
Pringle, K.L. 2006. Utilizare pragurilor economice în gestionarea dăunătorilor: merele din Africa de Sud. Jurnalul Sud African al ştiinţei102:201-204.
Stern, V. M., Smith, R. F., Van Den Bosch, R.&Hgen, K. S(1959). Conceptul integrat de control. Hilgardia 29, 81-101
FAO, Codul Internaţional de conduită al Distribuţiei şi Utilizării Pesticidelor, 2002
EISA: Codul cu privire la agricultura integrata
Pagina: 72 din 94
ANEXA CB 4 – GHIDUL GLOBALG.A.P. – PRODUSELE DE PROTECTIA PLANTELOR UTILIZATE IN STATELE CARE PERMIT EXTRAPOLAREA
Criterii de utilizare în condiţii de siguranţă ( Operator Autorizaţia PPP pentru utilizarea pe culturi
Schema de înregistrare în ţara de utilizare
şi mediu) individuale
Nu există nicio schemă de înregistrare PPs care sunt utilizate trebuie să conţină orientări clare Utilizarea extrapolării este permisă
pentru utilizatori pentru a permite utilizarea în siguranţă a
produsului în conformitate cu “Codul Intenaţional de
conduită privind distribuţia şi utilizarea pesticidelor” (FAO
Roma 2002).
Există o schemă a inregistrarilor:PPP importate Utilizatorul de PPP, care este importator direct, trebuie să 1. PPP importat poarta o etichetă omologata
pot fi vândute cu eticheta ţării de origine. Acest furnizeze ghiduri clare care să permită utilizarea în naţional
lucru poate fi pe lângă etichetele naţionale ale siguranţă a produsului. Acest ghid poate fi sub forma unor
PPP etichete traduse sau sub forma unor note provenite de la
distribuitor.
2. PPP importat poartă o etichetă care este
difertită de omologările naţionale actuale. În acest
caz PPP poate fi folosit pe culturile unde
omologarea naţională este validă.
3. Cultura nu este cuprinsă pe eticheta natională.
Utilizarea extrapolată este permisă , dacă
sistemul naţional permite în mod explicit acestă
practică.
Excepţia:
Acolo unde studiile de teren sunt efectuate de către producători în cooperare cu guvernul ca studii finale înainte de aprobarea produselor de protecţie a
plantelor( PPP), producătorul poate primi certificarea GLOBALG.A.P., chiar dacă o parte a produsului va fi distrusă sau utilizată pentru analize viitoare. Acolo
trebuie să existe o transabilitate clară şi informţii despre zona( dimensiunea) utilizată pentru studii. De asemenea, producătorul trebuie să aibă documente
semnificative care să indice că producătorul ia parte la un studiu de teren legal în deplină conformitate cu legislaţia ţării de producţie. În plus , trebuie să existe
proceduri clare privind gestionarea acestor studii. PPP care sunt testate nu este permisă utilizarea lor pe produsul care urmeză să fie certificate şi testarea
rezidurilor trebuie să nu indice reziduri pe acest produs.
Pagina: 73 din 94
ANEXA CB 5 – GHID DE INTREPRETARE GLOBALG.A.P.- CB 8.6 – ANALIZA REZIDUURILOR

Puncte de
Interpretarea
control
CB 8.6.1. 1.În toate cazurile, o listă cu evidenţa MRL aplicabile în ţară(ţările)/regiunea (chiar dacă este ţara de producţie) unde produsele urmează să fie
comercializate, trebuie să fie disponibilă sau orice alt document care arată că producătorul (sau clientul direct) a inclus acestă informaţie.
2.În cazul în care comunicarea cu clienţii este prezentată de producător, aceasta poate fi în formă scrisă sau sub forma altor dovezi
verificabile..
3. Ca o alternative la punctul 2, unde , de exemplu, producătorul nu ştie încă cu cine va avea loc tranzacţionarea, producătorul poate participa
la un sistem de verificare a reziduurilor care îndeplineşte cele mai stricte MRL (sau toleranţa la import dacă există şi este diferită) în ţara sau
regiunea unde se intenţionează tranzacţionarea produsului. Daca lista MRl este armonizata cu zona, aceasta trebuie confirmata. Dacă
producătorul vinde produsul pe piaţa ţării de producţie, lista MRL actuala aplicabilă( la nivel naţional) trebuie să fie disponibilă.
4.Segregarea interna sau transabilitatea produselor certificate este necesară dacă se doreşte satisfacerea MRL în diferite pieţe pentru loturi
diferite de produse( de exemplu: producţia simultană pentru SUA, UE, ţara de producţie)
5. Acest punct de control trebuie comparata cu informaţiile furnizate la înregistrarea producătorului şi orice actualizări trimise la CB de la
înregistrare, pentru a verifica dacă producătorul îşi vinde produsul sau exclusiv pe piaţa ţării de producţie şi declară că acest lucru este
înregistrat.
CB 8.6.2 1 Ghidul trebuie extras din industria PPP/ organizatia producatorilor sau consultant tehnici pentru adaptarea metodelor (de exemplu cresterea
intervalului pana la recoltare) care sunt necesare pentru o strictete mai mare a MRL-ului.
2.Dacă producătorul îşi vinde produsele exclusiv pe piaţa din ţara de producţie şi el declară acest lucru la înregistrare, acest punct de control
este considerat respectat( de la legislaţia privind GAP cum ar fi intervalul pre-recoltare, doza etc. în ţara de producţie, acoperă acest punct
deja)
3.Acest punct de control trebuie comparate cu informaţiile furnizate de producător la înregistrare precum şi orice alte actualizări trimise de la
înregistrare
CB 8.6.5 1.Potrivit cu evaluare a riscurilor, un plan de eşantionare este disponibil cuprinzând cel puţin urmatoarele cerinţe minime:
frecvenţa eşalonarilor este definită( de exemplu: 1 proba per x kg/bucati, pachet sau o probă pe săptamâna/lună/an etc.)
descrierea metodei de analiză( GCMS – MS, LCMS- MS, metode specifice)
Evaluarea riscurilor se face cel puţin o dată pe an
2. Planul de eşantionare conceput în conformitate cu proceduri bazate pe risc
3.Procedura standardizata de operare pentru eşantioane- bazată pe CODEX sau reglementările EU

4.Consideraţii: contaminarea încrucişată,trasabilitatea probelor (la laborator şi rezultatele analizelor de reziduri înapoi la sursa de eşantionare)
de proces, prin eşantionare/practici de curierat
CB 8.6.6 1 Testarea se face la un laborator acreditat ISO 17025. Este important ca laboratorul macar sa fie in curs de acreditare ISO 17025 sau
acreditat cu un standard echivalent (e.g. GLP) sa dovedeasca o testare eficienta.
2.Tehnicile trebuie să fie capabile să detecteze limitele de performantă corespunzatoare( de exemplu LOD 0.01 ppm, etc.
3. Mentenanţa trasabilitătii
Pagina: 74 din 94
CB 8.6.7 1. Vezi sarcina probei în Regulamentele Generale GLOBALG.A.P.

2. Verificaţi trasabilitatea rezultatelor; identificaţi natura şi sursa de depăşire a MRL
3. Interpretaţi rezultatele de laborator şi convenţi măsurile corespunzatoare( implicaţi grupul de referinţă relevant – de exemplu:expertul,
industria,cultivatorul, laboratorul, etc. )
4. Implementaţi măsuri corective( unde este necesar) modificări ale procedurilor şi controalelor relevante, sancţiuni impuse în caz de depăşire
a MRL
5.Comunicarea între părţile relevante în caz de depăşire a MRL
Pagina: 75 din 94
ANEXA CB 6 – GHIDUL GLOBALG.A.P. – CB 8.6.4 ANALIZA RISCURILOR PENTRU DEPASIREA MRL
Condiţii
Consumatorii de azi sunt obişnuiţi să aleagă, pe tot parcursul anului, dintr-o varietate diversă de înalta calitate de produse alimentare proaspete şi prelucrate, la
preţuri accesibile. Pentru a satisface acest cereri, în multe cazuri, plantele trebuie să fie protejate în timpul creşterii împotriva dăunătorilor şi bolilor, prin aplicarea
produselor de protecţie a plantelor (PPP), în conformitate cu principiul” cât mai puţin posibil, atât cât este necesar”
Pentru a avea un set de standarde cu privire la reziduurile PPP privind produsele alimentare şi hrana pentru animale, pentru a permite ca, comerţul cu produse
alimentare să aibă loc, pentru a respecta bunele practici agricole (G.A.P) şi pentru a se asigura că sănătatea umană este protejată, sunt stabilite legal Limitele
maxime de reziduuri aplicabile.
Este în interesul tuturor persoanelor care muncesc în producţia agricolă primară şi în lanţurile alimenare, inclusiv GLOBALG.A.P., să se asigure că măsurile
practice luate sunt în conformitate cu aceste standarde de comercializare. Pentru GLOBALG.A.P., un instrument –cheie este GLOBALG.A.P.- Standarde şi
implementarea lor corectă.
Cu toate acestea, în ciuda multor măsuri de precauţie luate la nivel de producător, nu este întotdeauna posibil respectarea 100% a MRL; totuşi este
responsabilitatea tuturor celor implicaţi în lanţul producţiei de alimente de a evita depăşiri ale MRL-ului.
În scopul asigurării îmbunătăţirii protocoalelor GLOBALG.A.P., producătorii trebuie să evalueze riscurile asociate cu utilizarea PPP. Documentul ataşat oferă
exemple despre modul în care pot apărea depăşiri ale MRL astfel încât producătorii să poată modifica procedurile de producţie din fermă în timpul producţiei.
Motivele principale ale depăşirii MRL ce pot apare

• Nerespectarea bunelor practici agricole şi a instrucţiunilor de pe etichete, inclusiv utilizarea improprie sau ilegala a PPP
• Nu sunt aplicate standardele corespunzatoare de asigurare a calităţii pentru a verifica metodele de produţie
• Diferenţele dintre MRL din ţara de producţie( CP ) şi ţara de destinaţie( CD) şi alte provocări legale în aplicarea şi comunicarea MIL-urilor, cum ar fi
schimbări ocazionale de nivel al MRL la jumatatea sezonului de creştere prin care nu se permite producătorului să schimbe G.A.P pentru a asigura un
produs final în conformitate cu MRL modificat.
• Circumstanţe excepţionale, unde condiţii anormale culturilor, condiţii climatice sau agronomice, sunt experimentate
I. Nivelul producătorului (controlul la producator)

Situaţii care pot fi controlate de către producător

• Este obligatoriu sa se urmeze instructiunile de pe eticheta PPP:
o Metoda de aplicare
o Intervalul pre-recoltare
o Manipularea şi amestecul
o Erori în calcularea concentraţiilor şi în volumul pulverizării
o Practici de creştere( acoperite vs. producţie deschisă)
• Aplicarea de PPP neînregistrate( de exemplu pe culture mici)
• Utilizarea necorespunzătoare a aditivilor sau uleiurilor
Pagina: 76 din 94
• Aplicarea de PPP ilegal sau utilizarea din surse ne-autentice de formule.

• Nerespectarea bunelor practici agricole( de exemplu: curăţarea echipamentului, descărcarea amestecului de pulverizare, practici de management, inclusiv
managementul apei) şi PHI
• Sistemul de livrare greşit, utilizarea greşita a echipamentului de aplicare sau starea proastă a echipamentului( de exemplu: calibrarea, duze greşite)
• Utilizaţi compostul produs de plante tratate
• Reziduuri în culturile urmatoare
• Metode de eşantionare ( de producător)
o Contaminarea încrucişată în timpul metodelor de eşantionare în câmp/ sala de sortare
o Proba incorectă luată ca urmare a erorilor umane în câmp/sala de sortare
Situaţii unde controlul producătorului este minim

• Creşterea rapidă a plantelor după aplicare, conduce la o recoltare timpurie, mai devreme decât se prevăzuse, şi prin urmare a redus PHI
• Devierea pulverizării de la plantele învecinate culturii
II. DUPA PLECARE PRODUSELOR (dupa poarta)

Situaţii care pot fi controlate de producător
• Nerespectarea instrucţiunilor de pe etichetă pentru tratamentele după recoltare utilizate în in josul fluxului ( ex; sala de sortare) (vezi sus)
• Practici de management deficitare( de exemplu: eşecul în urmărirea instrucţiunilor şi regulilor privind igiena/salubritatea, depozitarea şi transportul în
siguranţă a PPP care sunt concepute pentru a evita contactul direct al produsului şi PPP)
Nici un control direct al producătorului

• Lipsa unui set complet de MRL armonizate la nivel global
o PHI nu aplică MRL COD( nu sunt relevante pentru produsele de origine EU)
o Reducerea MRL sau retragerea de a.i.- combinate cu comunicarea insuficientă a modificărilor
o MRL diferite în CP şi COD
o Confuzia cu privire la care MRL este conform, dată fiind utilizarea mai multor standarde legale şi private fiecare cu cerinţe diferite ale MRL.
• Metode de eşantionare(de către terţe-părţi)

o Contaminarea încrucişată în timpul eşantionării
- În câmp
- La depozit
- În magazin
o Eşantioane incorecte luate ca urmare a erorii umane
- În câmp
- La depozit
- În magazin
o Substanţa uscată nu este împărţită omogen în sol şi în plante
Pagina: 77 din 94
o Dimensiunea prea mica a eşantionului

o Nu există metode armonizate de eşantioane
• De testare şi de laborator
o Marjă de eroare mare inerentă analizelor de reziduuri
o Metoda analitica folosita greşit
o Erori (nterferente de la alte activitati sau procedure de slaba calitate a laboratorului)False positives (interference from plant-made actives or poor labs
procedure or matrix effect
o Abilitatea în contradictoriu între laboratoarele certificate şi aprobate
• Metode statistice utilizate şi conservatorismul în modul de stabilire a MRL.
o Potrivit Regulamentelor EU, MRL sunt stabilite pe baza unui număr limitat de studii de teren utilizând metode statistice specificate, şi, în acest context,
principiul ALARA (cât mai scăzut posibil de atins) este folosit.
o Datorită modului conservator în care MRL sunt stabilite şi datorită procedurilor statistice din zonă, matematic este inevitabil că acolo vor exista depăşiri
procentuale mici ale MRL. Posibilitatea statistica a depăşirii MRL ar putea fi eliminatat numai prin revizuirea legislaţiei
Pentru a va ajuta în evaluarea riscurilor, GLOBALG.A.P. – Pachetul pentru producători( disponibil şi pe site) vă va ghida printre proceduri
GHIDUL PRIVIND INTOCMIREA ANALIZEI RISCURILOR PENTRU DEFINIREA UNUI PLAN DE ESANTIONARE PENTRU ASIGURAREA CONFORMITATII
CU MRL-le
1. Context şi principii
• Această evaluare a riscurilor ar trebui să concluzioneze :
o Dacă analizele PPP sunt necesare sau nu şi cât de multe
o Unde şi când trebuie luate probe
o Ce tip de analize se efectuează
• Rezultatele acestei evaluări a riscurilor este un plan de eşantionare care indică cât de multe, unde şi când ar trebui prelevate aceste probe şi ce analize
trebuie efectuate. Evaluarea riscurilor este un proces care urmăreşte să ajungă la aceste concluzii şi care ar trebui să includă raţionamentul şi consideraţiile
făcute.
• Producătorii ar trebui să dispună de sisteme de verificare a implementării corecte a GAP şi conformitatea produsului cu MRL legale. Analiza rezidurilor PPP
este un sistem de verificare foarte eficient.
• Programul de eşantionare trebuie:

o Să fie un sistem de verificare robust al aplicării GAP de la fermă şi al nivelului manipulării produselor
o Să fie un sistem de verificare robust prin care reziduurile produsului să fie conforme cu MRL legal şi cu specificaţiile clienţilor , dacă este cazul.
o Controlaţi că nu există acolo o contaminare încrucişată de la vecini, câmpurile adiacente sau mediu( apa, sol, echipamente de aplicare, etc.)
o Controlaţi că numai produse autorizate sunt utilizate( de exemplu : numai produsele înregistrare pentru cultură sunt utilizate în cazul în care ţara de
producţie are o schemă de înregistrare a PPP; Pentru produsele organice numai produsele pemise în agricultura ecologică sunt utilizate)
• Evaluarea riscurilor ar trebui să se facă pe fiecare cultură( sau grup de culturi similare, cum ar fi în cazul plantelor), deoarece tipul culturii are în mod
normal, un impact major asupra riscului
• Evaluarea riscurilor ar trebui documentată şi revizuită anual.
Pagina: 78 din 94
2. Numărul eşantioanelor
Factorii care ar trebui luaţi în considerare pentru a defini numărul eşantioanelor, ar trebui să incudă cel puţin urmatoarele:
• Cultura. Tipul culturii poate avea un impact major asupra riscului. Este foarte diferit riscul într-o producţie de ciuperci, într-o plantaţie de castani sau înt-o
cultură de struguri de masa. În culturile de ciuperci sau plantaţiile de castani evaluarea riscurilor ar putea conclude că nicio analiză de reziduuri nu este
necesară sau este necesar un număr minim de analize, în timp ce pentru cultura strugurilor de masa este aşteptat un număr mai mare de eşantioane.
• Ţara de producţie: tara unde este localizată suprafaţa de producţie poate avea un impact. Ar trebui să se ştie istoricul fiecarei culturi şi ţara pentru a evalua
riscul.
• Mărimea: suprafaţa sau tonele de producţie. Cu cât mărimea este mai mare, cu atât riscul este mai mare.
• Numărul de PMU: Cu cât numărul de PMU este mai mare, cu atât riscul este mai mare
• Intensitatea utilizării PPP: Acest factor este, în mod normal, legat de tipul de cultură (unele culturi necesită utilizare de PPP mai mult decât altele), locaţia
producţiei (în unele zone există tehnici IPM mai avansate, în altele mai multă presiune a dăunătorilor, etc.) competenţele şi cunoştinţele fiecărui producător
individual.
• Istoricul producătorului: Datele istorice privind probleme PPP legate de fiecare producător individual ar trebui luate în considerare
• Pentru grupurile de producători, în plus faţă de factorii de mai sus, un factor principal este numărul de producători. Cu cât numărul producătorilor este mai
mare, cu atât riscul este mai mare.
Numărul de eşantioane trebuie decis de la caz la caz.

Notă: O regulă ar putea servi ca un ghid: în multe cazuri, valoarea probelor prelevate+ analizele sunt în jurul valorii de 0.1 – 0.5 % din valoarea culturii.
3. Când şi unde se ia probe

De îndată ce numărul probelor a fost definit, este important să se decidă când şi de unde să se ia probe.
• Când: Pentru fiecare cultură ar trebui identificată cea mai riscantă perioadă. Pentru a identifica această perioadă, istoricul culturii şi al suprafeţei ar trebui
luate în considerare. De asemene este important să aveţi cunoştiinţe despre agronomia culturii şi utilizarea de PPP. În unele cazuri, este util să se identifice
în care momente de ciclu sunt mai multe probleme pentru a se conforma cu perioada pre- recoltare.
• De unde să se ia probe: acesta include soiuri şi locaţii
o Soiuri ale culturii: Probabil riscul de soiuri diferite nu este acelaşi. Unele soiuri tind să aibă mai multe tratamente, decât altele; sau PPP sunt aplicate
aproape de recoltare; sau sunt sensibile la pesticide sau boli
o Punctul de prelevare: ar trebui luat în considerare în cazul în care probele sunt luate din câmp, în depozitul de ambalare, în tranzit, la destinaţie, etc.
o Originea produsului: de asemenea trebuie luat în considerare dacă unele suprafeţe au un risc mai mare decat altele. Posibile contaminări încrucişate
de la suprafeţe adiacente, culturi anterioare, etc. suprafeţe cu o presiune a dăunătorilor mai mare; etc
4. Tipul analizelor
Există mai multe analize disponibile pe piaţă şi este important să se selecteze acelea care sunt adecvate şi accesibile din punct de vedere economic.
Consideraţiile care trebuie făcute sunt:
• Dacă tratamentele post-recoltare au fost utilizate, acestea ar trebui de asemenea, acoperite de analize
• Analizele ar trebui să acopere tot (sau cel puţin cele mai multe) din ingredientele active utilizate, precum şi alte ingrediente active care nu au fost utilizate ,
dar care ar putea fi prezente în mediul înconjurător (pulverizate de către vecinii din alte culturi, contaminarea încrucişată, etc.).
Pagina: 79 din 94
• Ingredientele active utilizate care nu sunt acoperi de analize din motive tehnice sau economice ar trebui identificate şi riscul pentru fiecare din aceste
ingrediente active ar trebui evaluat.
o Ar putea fi considerat ca au un risc scăzut acele incrediente active utilizate la începutul sezonului, departe de perioada de recoltare, care nu sunt
persistente şi pentru care nu au fost detectate probleme de către industrie (laboratoare, clienţi). În aceste cazuri, evaluarea riscurilor ar putea
concluziona că nu este necesar includerea ingredientelor active în analiza domeniului de aplicare.
Alte ingrediente active cu risc mare ar trebui incluse în urmarire acolo unde este posibil. Acest lucru ar putea fi făcut la origini în laboratoare, la destinaţie de către
client, sau in analize specifice nu ca si un cele uzuale dar validarea prin folosire a PPP
Pagina: 80 din 94
ANEXA CB 7 – GHIDUL GLOBALG.A.P. – GHID PENTRU INSPECTIA VIZUALA SI TESTELE FUNCTIONALE ALE ECHIPAMENTULUI DE APLICARE
1. Acolo nu trebuie să existe scurgeri de la pompă, de la rezervorul de pulverizare (atunci când capacul este închis), ţevi, furtunuri şi filter
2.Toate dispozitivele de măsurare, de pornire şi de oprire, de reglare a presiunii şi/sau a debitului trebuie să funcţioneze fiabil şi nu trebuie să existe scurgeri.
3.Echipamentulde duze trebuie să fie adecvat pentru aplicarea corespunzătoare a produselor de protecţie plantelor. Toate duzele trebuie să fie identice (tip,
dimeniune material şi origine), formează un jet uniform( de exemplu forma uniformă, pulverizare omogenă) şi nu trebuie să existe nici o scurgere după oprirea
duzelor.
4.Toate celelalte componente ale echipamentului( pulverizator), de exemplu duzele/ transportator, filter, ventilatorul etc trebuie să fie în stare bună şi să
funcţioneze corespunzător.
Sursa:Document de bază: DIN EN 13790 – 1:2004. Maşini agricole – Pulverizator, Inspecţia Pulverizatorilor în folosinţă – Partea 1: Pulverizarea culturilor de
câmp
Pagina: 81 din 94
FRUCTE ŞI LEGUME

CONŢINUT
SECŢIUNEA FV FRUCTE ŞI LEGUME
FV 1 MANAGEMENTUL SOLULUI (N/A dacă nu se aplică fumiganţi la nivelul solului)
FV 2 SUBSTRATURI (N/A dacă nu sunt utilizate substraturi)
FV 3 ÎNAINTE DE RECOLTARE
FV 4 RECOLTAREA
FV 5 MANIPULAREA (aplicabil atâta timp cât manipularea are loc pe proprietatea producătorului)
130926_gg_ifa_cpcc_fv_v4_0-2_ro
Pagina: 83 din 94
Nº Puncte de control Criterii de conformitate Nivel
FV FRUCTE ŞI LEGUME
FV 1 MANAGEMENTUL SOLULUI (N/A dacă nu este practicată fumigarea solului)
FV 1.1 Fumigarea Solului (N/A dacă nu sunt aplicanţi fumiganţi)
FV 1.1.1 Există o justificare scrisă pentru utilizarea fumiganţilor? Există dovezi scrise și justificate pentru utilizarea fumiganților, Punct Minor
inclusiv locul, data, ingredientul activ, dozele, metoda de aplicare și
operatorul. Utilizarea bromurii de metil ca fumigant al solului nu este
permisă.
FV 1.1.2 Este urmarită perioada de remanenţa? Intervalul de pre-plantare trebuie să fie înregistrat. Punct Minor
FV 2 SUBSTRATURI (N/A dacă nu sunt utilizate substraturi)
FV 2.1 Fermierul participă la programe de reciclare a substratului (pentru Producătorul păstrează evidența cantităților reciclate și datele. Recom.
substraturi, acolo unde este disponibil)? Facturi/borderouri de încărcare sunt acceptate. Dacă nu există
dovezi la participarea la un program de reciclare, ar trebui să fie
justificare.
FV 2.2 Dacă sunt folosite substanţe chimice pentru a steriliza substratul pentru Când substraturile sunt sterilizate la fermă, numele sau referința Punct Major
a fi refolosit, sunt înregistrate: date privind locaţia, data sterilizării, tipul câmpului, livezii sau serei este înregistrat. Dacă sterilizarea este
substanţei chimice folosite, metoda de sterilizare, numele celui care a realizată în afara fermei, atunci numele și locația companiei, care
efectuat operaţia, intervalul de pauză lăsat? sterilizează substratul, sunt înregistrate. Înregistrări corecte sunt
urmatoarele: data sterilizării (ziua/luna/an); numele și ingredientul
activ, mașina (de exemplu, 1000l-cisternă, etc.); metoda (de
exemplu, udarea, aburire, etc.); numele operatorului (de exemplu
persoana care a aplicat substanţele chimice și a făcut sterilizarea) și
intervalul de pre-plantare.
FV 2.3 Se poate demonstra că substratul de natură organică nu provine din Există înregistrări care dovedesc sursa de substraturi de origine Recom.
zone protejate? naturală folosită. Aceste documente demonstrează că substratul nu
provine din zonele de conservare desemnate.
Pagina: 84 din 94
FV 3 ÎNAINTE DE RECOLTARE (a se vedea anexa CB.1 Ghidul de orientare GLOBALG.A.P. - Pericole Microbiologice)
FV 3.1 Calitatea Apei Utilizata pentru Aplicarea Produselor de Protecţia Plantelor
FV 3.1.1 Evaluarea riscurilor ia în considerare calitatea apei folosite la O analiză a riscurilor este efectuată în scris. Ea include sursa de apă, Punct Major
tratamente? tipul de produs de protecție a plantelor (erbicid, insecticid, etc.),
calendarul de aplicare (faza de creștere a culturilor), metoda aplicării
(partea comestibilă a culturii, în alte părți ale culturii, la sol între
culturi, etc.) şi se iau măsuri corective, dacă este necesar.
FV 3.2 Aplicarea Îngrăşămintelor Organice
FV 3.2.1 Este îngrăşământ organic încorporat în sol înainte de plantare (culturilor Intervalul dintre aplicare și recoltare să nu compromită siguranța Punct Major
de pomi) și nu sunt aplicate în timpul sezonului de cultivare? alimentară (a se vedea, de asemenea, CB 5.5.2). Fertilizarea și
înregistrările de recoltare ar trebui să demonstreze acest lucru.
FV 3.3 Verificarea înaintea recoltării
FV 3.3.1 Există lipsa de dovezi activităţii animală excesive în zona de producţie a Măsuri adecvate trebuie luate pentru a reduce posibila contaminare Punct Minor
culturilor, care este un potenţial risc de securitate alimentară? în cadrul zonei de cultivare. Exemplul include: efectivele de animale
din zonă, concentrații mari ale vieții sălbatice din zonă, rozătoarele,
animale domestice (animale proprii, câine, etc.). În cazul în care
zonele adecvate, tampon, bariere fizice, garduri ar trebui să fie
utilizate.
FV 4 RECOLTAREA
FV 4.1 Generalităţi (a se vedea Anexa CB.1 Ghidul de orientare GLOBALG.A.P. - Pericole microbiologice)
FV 4.1.1 A fost efectuată o analiză a riscurilor privind igiena procesului de Există o evaluare a riscurilor documentată și la zi (de exemplu Punct Major
recoltare şi transport în cadrul fermei? revizuită anual) care să acopere contaminarea fizică, chimică și
microbiologică și a bolilor transmisibile omului. Aceasta trebuie să
includă, de asemenea, FV.4.1.2 - FV.4.1.12. Evaluarea riscului
trebuie să fie adaptată la scara fermei, culturii, precum și nivelul
tehnic al afacerii. Fără N/A.
FV 4.1.2 Există o procedură documentată privind igiena în cadrul procesului de Pe baza analizei riscurilor, există o procedură de igienă documentată Punct Major
recoltare ? pentru procesul de recoltare.
Pagina: 85 din 94
FV 4.1.3 Sunt proceduri documentate de igienă pentru procesul de recoltare, Managerul de fermă sau o altă persoană nominalizată este Punct Major
puse în aplicare? responsabilă pentru punerea în aplicare a procedurilor de igienă.
Fără N/A.
FV 4.1.4 Au fost instruiţi muncitorii despre normele generale de igiena înainte de În cazul în care există cerințe de igienă care depășesc AF3.2.2, Punct Major
a manevra produsele? atunci trebuie să existe dovezi că lucrătorii au primit instruire
specifică în ceea ce privește procedurile de igienă pentru procesul de
recoltare. Lucrătorii trebuie să fie instruiți în scris (în limbile
corespunzătoare) și/ sau instrucțiuni ilustrate pentru a preveni
contaminarea fizică (de exemplu, melci, pietre, insecte, cuțite,
reziduuri de fructe, ceasuri, telefoane mobile, etc) microbiologică,
precum și chimică a produsului în timpul recoltării.
FV 4.1.5 Sunt documentate instrucţiuni şi proceduri pentru manipularea Există dovezi vizuale care muncitorii respectă instrucțiunile și Punct Major
produsului în vederea evitării contaminării acestuia? procedurile.
FV 4.1.6 Există recipientele și instrumente utilizate pentru recoltarea curățate, Recipientele refolosibile la recoltare, instrumente de recoltare (de Punct Major
întreținute și protejate împotriva contaminării? exemplu foarfeci, cuțite, foarfece, tăierea etc.) şi echipamentele de
recoltare (de exemplu, mașini) sunt curățate și întreținute. Un
program de curățenie și dezinfectare este disponibil pentru a preveni
producerea contaminării. Înregistrările sunt disponibile.
FV 4.1.7 Sunt vehiculele utilizate pentru transportul produselor recoltate curățate Vehicule agricole pentru transportul produselor recoltate, care sunt, Punct Major
și întreținute atunci când este necesar în funcţie de evaluare a riscurilor? de asemenea, utilizate în alte scopuri, altele decât transportul
produselor recoltate, sunt curățate și întreținute în conformitate cu un
program astfel încât să se prevină producerea contaminării (de
exemplu, sol, murdărie, îngrășăminte organice, scurgeri etc.).
FV 4.1.8 Muncitorii care recoltează au acces la facilităţi pentru spălarea mâinilor? Punctele de spălare trebuie să fie menținute în condiţii sanitare Punct Major
curate pentru a permite muncitorilor să-şi cureţe şi dezinfecteze
mâinile. Personalul trebuie să se spele pe mâini sau să folosească

un dezinfectant pe bază de alcool, înainte de începerea lucrărilor;
dupa fiecare vizită la toaleta; după utilizarea lavetelor; după
manipularea materialului contaminat, după fumat, mâncat sau băut,
după pauze, și înainte de a se întoarce la muncă, și în orice alt
moment când mâinile lor pot constitui o sursă de contaminare. Fără
N/A.
Pagina: 86 din 94
FV 4.1.9 Muncitorii care recoltează au acces la toalete curate în vecinatatea Unitățile sanitare din câmp trebuie să fie proiectate, construite, și Punct Minor
locului de muncă? situate într-o manieră care minimizează riscul potențial de
contaminare a produsului și permite accesul direct pentru deservire.
Toalete fixe sau mobile (inclusiv latrinele) sunt construite din
materiale care sunt ușor de curățat și sunt în stare bună de igienă.
Toalete sunt într-o apropiere rezonabilă (de exemplu, 500m sau 7
minute) de punctul de lucru. Nerespectarea punctului = nu sunt sau
sunt insuficiente la o distanță rezonabilă de locul de muncă. Nu se
aplică -este posibilă numai atunci când muncitorii nu vin în contact cu
produse comercializabile în timpul recoltării (de exemplu, recoltarea
mecanică).
FV 4.1.10 Containerele pentru recoltare sunt folosite exclusiv pentru recoltarea Containerele sunt folosite doar pentru produsele recoltate (adică fără Punct Major
productiei? chimicale agricole, lubrifianți, ulei, produse chimice de curățare,
plante sau alte resturi, saci, unelte, etc.). Dacă remorcile, căruțele
multifuncţionale, etc. sunt folosite ca şi containere, acestea trebuie
să fie curățate înainte de utilizare.
FV 4.1.11 Există proceduri pentru plastic tare şi geam? Există proceduri în scris pentru manipularea sticlei și/ sau a Punct Minor
plasticului dur transparent.
FV 4.1.12 În cazul în care se utilizează apa sau gheaţa în timpul operaţiunilor de Orice gheață sau apă utilizate la punctul de recoltare trebuie să se Punct Major
recoltare, se utilizează apă potabilă şi se respectă condiţiile sanitare facă cu apă potabilă și manipulate în condiții sanitare pentru a
pentru a preveni contaminarea? preveni contaminarea produselor.
FV 4.2 Ambalarea producţiei la punctul de recoltare (aplicabil când la recoltarea şi/sau ambalarea finală, ultimul contact pe care omul îl are cu
produsul are loc în câmp)
FV 4.2.1 Procedura de igiena la recoltare ia în considerare ambalarea şi Toate produselor ambalate și manipulate direct în câmp, livadă sau Punct Major
manipularea produsului ambalat în câmp, seră, livadă şi păstrarea pe seră trebuie să fie eliminate de pe câmp, în conformitate cu
termen scurt în fermă? rezultatele evaluării analizei riscurilor de igiena la recoltare. Cerințele
de siguranță a produselor alimentare trebuie să fie respectate, dacă
produsul este depozitat pe o perioadă scurta de timp în fermă.
FV 4.2.2 Produsele ambalate sunt protejate împotriva contaminării? Toate produsele ambalate în câmp trebuiesc protejate împotriva Punct Major
contaminării.
FV 4.2.3 Sunt toate punctele de colectare/stocare/distribuţie din câmp întreţinute Dacă produsele ambalate sunt stocate în fermă, zonele de Punct Major
în condiţii curate şi igienă? depozitare trebuie să fie curățate.
Pagina: 87 din 94
FV 4.2.4 Materialele de ambalare utilizate în câmpuri sunt protejate împotriva Ambalajele trebuiesc depozitate pentru a fi protejate împotriva Punct Major
contaminării? contaminării.
FV 4.2.5 Sunt resturile de la ambalaje sau alte deşeuri luate din câmp? Bucăţi de ambalaje și deșeurile trebuie să fie eliminate de pe teren. Punct Minor
FV 4.2.6 Dacă producţia ambalată este depozitată în fermă, sunt temperatura şi Când produsele ambalate sunt stocate in fermă, controalele privind Punct Major
umiditatea controlate (unde se aplică), menţinute şi procesul temperatura și umiditatea (dacă este cazul) trebuie să fie menținute
documentat? și documentate, în conformitate cu rezultatele evaluării riscurilor
igienice și cerințelor de calitate.
FV 5 MANIPULAREA PRODUSELOR (Aplicabil atât timp cât maipularea are loc în proprietatea producătorului)
FV 5.1 Principii de Igienă
FV 5.1.1 S-a efectuat o analiză a riscurilor şi o evaluare a riscurilor pentru Există o analiza a riscurilor documentată și datată (revizuită anual), Punct Major
procesul de recoltare care să includă şi toate aspectele igienei operaţiilor care cuprinde contaminanţi fizici, chimici și microbiologici și a bolilor
de manipulare? transmisibile omului, personalizate pentru produsele și pentru
operaţiunile de manipulare a produselor.
FV 5.1.2 Există o documentaţie a procedurilor de igiena pentru activităţile de Pe baza analizei riscurilor, există o procedură documentată pentru Punct Major
manipulare a produselor? activitățile de manipulare a produselor.
FV 5.1.3 Este documentată procedura de igienă pentru ambalare? Managerul de fermă sau o altă persoană nominalizată este Punct Major
responsabilă pentru punerea în aplicare a procedurii de igienă, ca
rezultat direct al analizei riscurilor privind igiena.
FV 5.2 Igiena Personală
FV 5.2.1 Au fost instruiţi muncitorii despre normele generale de igienă înainte de Trebuie să existe dovezi că muncitorii au primit instruire cu privire la Punct Major
a manevra produsele? subiectele de igienă ale evaluării riscurilor pentru manipularea
produselor.
FV 5.2.2 Lucrătorii implementează instrucţiunile de igienă pentru manipularea Există dovezi că muncitorii respectă instrucțiunile de igienă. Punct Minor
produsului?
FV 5.2.3 Toți muncitorii poartă îmbrăcăminte de lucru curată, potrivită pentru Toți muncitorii purtă haine exterioare (de exemplu, halat, şorţ, Recom.
sarcina pe care o execută şi capabilă spre a proteja produsele împotriva mănuşi), care sunt curate și adecvate pentru sarcina (i) în funcție de
contaminării? analiza de risc. Acestea vor fi adaptate culturilor și nivelului tehnic de
afaceri.
Pagina: 88 din 94
FV 5.2.4 Se fumează, mănâncă şi bea în locuri special amenajate, separate de Fumatul, mâncatul, mestecatul și băutul sunt limitate la zonele Punct Minor
locul unde este recolta? desemnate şi nu sunt niciodata permise în zonele de manipularea
sau depozitare a produselor. (Apa potabilă este o excepție).
FV 5.2.5 Sunt semnele de avertizare cu regulile de igienă de bază pentru Semnele cu instrucțiunile de igienă principale trebuie să fie afișate în Punct Minor
muncitori şi vizitatori afişate clar pe echipamentele de ambalare? mod vizibil în spaţiul de ambalare.
FV 5.3 Facilităţi Sanitare
FV 5.3.1 Muncitorii care lucrează la secţia de ambalare au acces la toalete şi Toalete, în stare bună de igienă, nu trebuie să se deschidă direct Punct Major
locuri de spălat pe mâini curate, aflate în apropierea locului de muncă? spre zona de manipulare a produselor, cu excepția cazului cănd sunt
prevăzute cu uşi de închidere automate. Facilități de spălare a
mâinilor, care conțin săpun neparfumat, apă pentru a curăța și
dezinfecta mâinile, și facilități de uscare a mâinilor trebuie să fie
accesibile și în apropiere de toalete (cât mai aproape posibil, fără
potențial de contaminare încrucișată). Muncitori se spelă pe mâini
înainte de a începe de munca; după fiecare vizită la o toaletă; după
ce s-a folosit o lavetă; după manipularea materialului contaminat;
după fumat, mâncat sau băut, după pauze, și înainte de a se întoarce
la muncă, și în orice alt moment când mâinile lor poate au devenit o
sursă de contaminare.
FV 5.3.2 Sunt afişate instrucţiuni pentru muncitori privind spălarea mâinilor înainte Semne cu instrucțiuni clare că mâinile trebuie să fie spălate înainte Punct Major
de a începe munca? de manipulare a produselor trebuie sa fie vizibile. Muncitorii se spală
pe mâini înainte de începerea lucrărilor, după fiecare vizită la
toaletă, după folosirea lavetei, dupa manipularea materialului
contaminat, după fumat, mâncat sau băut, după pauze și înainte de a
se întoarce la locul de muncă și în orice alt moment când mâinile lor
poate au devenit o sursă de contaminare.
FV 5.3.3 Există locuri amenajate pentru schimbarea hainelor pentru muncitori? Vestiarele ar trebui să fie utilizate pentru a schimba îmbrăcămintea și Recom.
articole de protecție exterioare după cum este necesar.
FV 5.3.4 Există vestiare care se pot închide pentru muncitori? Vestiarele trebuie sa asigure facilităti de schimbare şi de protejare a Recom.
bunurilor personale ale muncitorilor.
Pagina: 89 din 94
FV 5.4 Spaţiile de Ambalare şi Sortare
FV 5.4.1 Sunt manevrările produselor, zonele de depozitare şi echipamentele Pentru a preveni contaminarea, manipularea și depozitarea și Punct Minor
menţinute curate pentru a preveni contaminarea? echipamentele (de exemplu, liniile de procesare și utilajele, pereții,
pardoselile, zone de depozitare, paleţi, etc) trebuie să fie curățate și /
sau menținute în conformitate cu programul de întreținere și
curățenie, care include frecvența minimă definită. Înregistrări
documentate de curățare și întreținere trebuie să fie păstrate.
FV 5.4.2 Sunt substanţele de curăţat, lubrifianţii etc. depozitate astfel încât să se Pentru a evita contaminarea chimică a produsului, agenții de Punct Minor
evite contaminarea produselor? curățare, lubrifianți etc sunt păstraţi într-o zonă desemnată, departe
de unde produsele sunt ambalate.
FV 5.4.3 Sunt substanţele de curăţat, lubrifianţii etc., care pot veni in contact cu Există dovezi documentate (de exemplu mențiune specifică pe Punct Minor
produsele, aprobate pentru a fi utilizate în industria alimentară? Sunt etichetă sau fișa tehnică) de autorizare pentru utilizare în industria
respectate dozele de aplicare? alimentară de agenți de curățare, etc lubrifianții care pot să vină în
contact cu produsele.
FV 5.4.4 Sunt toate elevatoarele sau celelalte mijloacele de transport curăţate, Transportul intern ar trebui să fie menținut într-o manieră de a evita Recom.
menţinute în bună stare de funcţionare şi adecvate lucrării efectuate, producerea de contaminare, cu o atenție deosebită emisiilor de
evitându-se contaminarea prin emisii de gaze? vapori. Stivuitoare și alte maşini de transport ar trebui să fie
cărucioare electrice sau alimentate cu gaz.
FV 5.4.5 Resturile de la ambalaje sunt păstrate în zone special amenajate, care Produsele respinse și deșeurile sunt depozitate în zone desemnate Punct Minor
sunt în mod periodic curăţate şi/sau dezinfectate? în mod clar și separate, concepute pentru a evita contaminarea
produselor. Aceste zone sunt curățate și/sau dezinfectate în
conformitate cu programul de curățenie. Doar acumulări de zi cu zi
de produse respinse și deșeuri sunt acceptabile.
FV 5.4.6 Sursele de iluminare din zona de sortare, cântărire şi depozitare sunt Pentru a preveni contaminarea produselor alimentare în situatiile în Punct Major
protejate împotriva spargerii? care se pot sparge becurile aflate deasupra materialelor utilizate
pentru manipularea produselor, toate sursele de iluminare vor fi
protejate.
FV 5.4.7 Există proceduri scrise pentru manipularea sticlei şi a plasticului dur? Există proceduri în scris pentru manipularea sticlei și/ sau a Punct Minor
plasticului dur în zonele de manipulare, pregătire și de depozitare.
FV 5.4.8 Materialele pentru ambalare sunt curate si păstrate în condiţii curate şi Pentru a preveni contaminarea produsului până la utilizare, materiale Punct Minor
igienice? de ambalare (inclusiv lăzi reutilizabile) sunt stocate într-o zonă curată
și igienică.
Pagina: 90 din 94
FV 5.4.9 Este interzis accesul animalelor în zonele de depozitare şi ambalare? Măsurile sunt la locul lor pentru a preveni accesul animalelor. Punct Minor
FV 5.5 Controlul Calităţii
FV 5.5.1 Sunt temperatura şi umiditatea (acolo unde se aplică) controlate, Dacă ambalajele sunt stocate în ferma, controalele de temperatură și Punct Major
menţinute în limitele admise şi ţinută evidenţa lor, pentru zonele unde se umiditate (dacă este cazul și, de asemenea, pentru depozitarea in
face depozitarea şi ambalarea? atmosfera controlata) trebuie să fie menținute și documentate în
conformitate cu rezultatele analizei riscurilor de igiena.
FV 5.5.2 Există o procedură de verificare, măsurare şi control al temperaturii? Echipamentele folosite pentru cântărire și/sau de control al Punct Minor
temperaturii, trebuie să fie verificate pentru a vedea dacă
echipamentul este calibrat în funcție de analiza riscurilor de igienă.
FV 5.6 Controlul Rozătoarelor
FV 5.6.1 Există proceduri pentru monitorizarea şi corectarea populaţiilor de Prin interviu. Evaluare vizuală. Fără N/A. Punct Minor
dăunători din zonele de ambalare şi stocare?
FV 5.6.2 Există dovezi vizuale că procesele de supraveghere și corectare a Evaluare vizuală. Fără N/A. Punct Minor
dăunătorilor sunt eficiente?
FV 5.6.3 Sunt păstrate evidențe detaliate de inspecțiile de control al dăunătorilor Monitorizarea este programată și există înregistrări ale inspecțiilor de Punct Minor
şi acţiunile necesare? combatere a dăunătorilor și de urmărire a planului de acțiuni (e).
FV 5.7 Spălarea Post-Recoltare (N/A când nu se realizează spălarea produselor după recoltare)
FV 5.7.1 Sursa de apă utilizată la spălarea produselor este potabilă şi declarată Apa a fost declarată corespunzătoare de către autoritățile Punct Major
aşa de către autoritaţi? competente și/ sau în ultimele 12 luni, o analiză a apei a fost
efectuată la punctul de intrare în echipamentul de spălat. Nivelurile

de parametrii analizați sunt acceptaţi de QMS sau sunt acceptaţi ca
fiind siguri pentru industria alimentară de către autoritățile
competente.
Pagina: 91 din 94
FV 5.7.2 Dacă apa pentru spălarea produselor este recirculată, este această apă În cazul în care apa este re-circulată pentru ultima spălare a Punct Major
filtrată şi are un PH, o concentraţie şi un nivel al dezinfectanţilor care produselor, este filtrată și dezinfectată, iar nivelurile de pH, de
sunt în mod continuu monitorizate? concentrare și expunere la dezinfectant sunt monitorizate regulat.
Sunt menţinute înregistrări documentate. Filtrarea trebuie să se facă
cu un sistem eficient pentru solide și suspensii, care au un program
documentat de curățare în conformitate cu tarifele de utilizare și
volumul de apă. În cazul în care înregistrarea evenimentelor
automate filtrul contracurent și modificări ale ratelor de dozare de
către injectoare sanitizer automatizate pot fi imposibilă unei proceduri
scrise / politica trebuie să explice procesul.
FV 5.7.3 Laboratorul care efectuează analiza apei este unul adecvat? Analiza de apă pentru spălarea produsului este făcută de un Recom.
laborator acreditat în prezent, în conformitate cu ISO 17025 sau
echivalentul său național sau care pot demonstra prin documentația
care este în procesul de a obține acreditare.
FV 5.8 Tratamente Post-Recoltare (N/A când nu se realizează tratarea produselor dupa recoltare)
FV 5.8.1 Toate instrucţiunile de pe etichete sunt observate? Există proceduri clare și documentare disponibile, (de exemplu, Punct Major
înregistrările de aplicare pentru post-recoltare biocide, ceară și
produsele de protecție a plantelor), fapt care demonstrează
conformitatea cu instrucțiunile de pe etichetă pentru substanțele
chimice aplicate.
FV 5.8.2 Sunt toate biocidele, ceara şi pesticidele folosite după recoltare Toate biocide post-recoltare, ceara și produsele de protecție a Punct Major
înregistrate în ţara producătorului? plantelor utilizate pe culturi recoltate sunt înregistrate oficial sau
permise de o organizație guvernamentală adecvată în țara de
aplicare Acestea sunt aprobate pentru a fi utilizate în țara de aplicare
și. Sunt aprobate pentru utilizarea pe recoltate culturi la care se
aplică așa cum este indicat pe biocide, tipuri de ceară și etichete de

produse de protecție a culturilor. În cazul în care nu există sistem
oficial de înregistrare, consultați Ghidul GLOBALG.A.P. (CB anexa 4
PPP utilizare produs în țările care permit Extrapolarea) pe această
temă și FAO Codul internațional de conduită privind distribuția și
utilizarea pesticidelor.
Pagina: 92 din 94
FV 5.8.3 Sunt acestea aprobate spre folosire? O listă actualizată, care ia în considerare orice modificări ale Punct Minor
legislației locale și naționale pentru biocide, ceara și produsele de
protecție a plantelor, este disponibilă pentru numele de marcă
comerciale (inclusiv orice compoziție ingredient activ), care sunt
utilizate ca post-recoltare a plantelor pentru produsele de protecție a
produselor cultivate în ferma GLOBALG.A.P. în ultimele 12 luni. nr N
/ A.
FV 5.8.4 Sunt persoanele care folosesc aceste substanţe specializate? Persoana responsabilă punct de vedere tehnic pentru biocizilor, Punct Major
ceara si produse vegetale de protecție a aplicațiilor poate demonstra
un nivel suficient de competență tehnică prin certificate recunoscute
pe plan național sau instruire formală.
FV 5.8.5 Este sursa de apă utilizată pentru tratamentele ulterioare culesului Apa a fost declarată corespunzătoare de către autoritățile Punct Major
potabilă sau declarată adecvată de către autoritățile competente? competente și / sau în ultimele 12 luni, o analiză a apei a fost
efectuată la punctul de intrare în mașina de spălat. Nivelurile de
parametrii analizați sunt acceptaţi de QMS sau sunt acceptaţi ca fiind
sigure pentru industria alimentară de către autoritățile competente.
FV 5.8.6 Sunt biocide, ceară şi pesticidele folosite pentru tratament după recoltă, Pentru a evita contaminarea chimică a produsului, biocide, ceară de Punct Major
stocate departe de produse sau alte materiale? țiței și produsele de protecție a plantelor, etc. sunt păstrate într-o
zonă desemnată.
Toate înregistrarile referitoare la Tratamentele Post-Recoltare sunt menţinute şi include urmatoarele criterii:
FV 5.8.7 Identitatea culturilor recoltate (loturile de produse)? Lot sau lot de culturi recoltate tratate este documentată în toate Punct Major
biocizilor, ceara de protecție a plantelor și înregistrările de aplicare a
produselor.
FV 5.8.8 Locaţia? Zonă geografică, denumirea sau numărul de referintă al fermei, sau Punct Major
recoltate culturi în cazul în care site-ul de manipulare tratamentul a
fost realizat este documentat în toate biocizilor, ceara de protecție a
plantelor si înregistrările de aplicare a produselor.
FV 5.8.9 Data de aplicare? Sunt înregistrate datele exacte (ziua/luna/anul) ale aplicării tuturor Punct Major
biocidelor, ceara, produselor de protecţie a plantelor.
FV 5.8.10 Tipul de tratament? Este documentat şi înregistrat tipul de tratament utilizat la aplicarea Punct Major
produselor de protecţie a plantelor (de exemplu, pulverizare, gazare,
udare, etc.).
Pagina: 93 din 94
FV 5.8.11 Denumirea produsului? Sunt documentate şi înregistrate toate aplicările de biocizi, ceara şi Punct Major
denumirile comerciale ale produselor aplicate.
FV 5.8.12 Cantitatea de produs? Este înregistrată cantitatea de produs aplicată în greutate sau volum Punct Major
pe litru de apa ori alt solvent pentru toate biocidele, ceara şi
produsele de protecţie a plantelor.
FV 5.8.13 Numele operatorului? Numele operatorului care a aplicat produsul de protecție a plantelor Punct Minor
la produsele recoltate este documentat şi înregistrat în toate
aplicările de biocide, ceara de protectie a plantelor.
FV 5.8.14 Justificarea aplicării? Denumirea comună a dăunătorilor/ bolilor care trebuie trataţi este Punct Minor
documentată şi înregistrată pentru toate aplicările de biocide, ceara
de protecție a plantelor.
FV 5.8.15 Toate tratamentele post-recoltare respectă şi criteriul menţionat la Există dovezi documentate care să demonstreze că producătorul Punct Major
punctul CB.8.6 al acestui document? consideră că toate biocide post-recoltare si a produselor de protectie
a plantelor aplicare a punctul de control CB.8.6, si actionează în
consecintă.
Pagina: 94 din 94

GAP - v4 - 0-2 - Ro PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

GAP - v4 - 0-2 - Ro PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

BUNE PRACTICI LA NIVELUL FERMEI

BAZELE TUTUROR FERMELOR | BAZA CULTURILOR | FRUCTE ŞI LEGUME

VALID DIN: MARTIE 2013

VALID DIN: MARTIE 2013

SECŢIUNEA AF MODULUL - BAZELE TUTUROR FERMELOR

ANNEX AF 2. GHIDUL EVALUĂRII RISCURILOR – GESTIONAREA TERENULUI

Nº Puncte de control Criterii de Conformitate Nivel

AF BAZA TUTUROR FERMELOR

2 pentru AF informații specifice asupra a ceea ce trebuie să fie

Nº Puncte de control Criterii de Conformitate Nivel

noi, clădirile noi, produse noi de protecție a plantelor, practicile de

Nº Puncte de control Criterii de Conformitate Nivel

- Notificarea oricăror infecții relevante sau condiții, aceasta include

Nº Puncte de control Criterii de Conformitate Nivel

Nº Puncte de control Criterii de Conformitate Nivel

exemplu, site-ul web, numărul de telefon, fise tehnice de securitate,

Nº Puncte de control Criterii de Conformitate Nivel

produselor de protectie a plantelor/instalatiilor de depozitare si

Nº Puncte de control Criterii de Conformitate Nivel

certificare a treia parte, care este GLOBALG.A.P. aprobat,

Nº Puncte de control Criterii de Conformitate Nivel

Nº Puncte de control Criterii de Conformitate Nivel

energie ne-regenerabile trebuie mentinute la un nivel minim.

Nº Puncte de control Criterii de Conformitate Nivel

AF 8 RECHEMARE/ PROCEDURA RETRAGERE

Identificarea statutului certificarii este obligatorie, indiferent dacă

Nº Puncte de control Criterii de Conformitate Nivel

comercializare, sau la punctul de vânzare, dar titularul certificatului il

Nº Puncte de control Criterii de Conformitate Nivel

referinţa la certificatul GLOBALG.A.P.? privind vânzarea, documente de livrare, etc.) referitoare la

Nº Puncte de control Criterii de Conformitate Nivel

ANEXA AF 1 GHIDUL GLOBALG.A.P. – EVALUAREA RISCURILOR - GENERALITAŢI

Introducere în evaluarea riscurilor

Cinci paşi în evaluarea riscurilor

Ce este evaluarea riscurlor?

Cănd vă găndiţi la evaluarea riscurilor, amintiţi-vă

Cum să evaluezi riscurile în întreprinderea ta

Pasul 3: Evaluează riscurile şi decide măsurile de precauţie

Pasul 1 Identificarea pericolelor

Pasul 2 Decide cine / ce ar putea fi afectate şi cum

Pasul 3 Evaluează riscurile şi decide măsurile de precauţie

• Echipament individual de protecţie( de exemplu îmbrăcaminte , încălţăminte, ochelari de protecţie etc.) şi

Pasul 4 Înregistraţi constatările şi implementaţile

Un plan bun de acţiune include un amestec de răspunsuri diferite, cum ar fi:

Pasul 5 Revizuiţi evaluarea riscurilor şi actualizaţi dacă este cazul

Uită-te la evaluarea riscurilor din nou

• Mai este nevoie de îmbunătăţiri?

ANEXA AF 2 GHIDUL GLOBALG.A.P. – EVALUAREA RISCURILOR - GESTIONAREA TERENULUI

Punctul de control AF 1.2.1

Criterii de conformitate AF 1.2.1

Factori de luaţi în considerare (notă: aceasta nu este o listă exhaustivă a factorilor)

Înainte de utilizarea terenurilor:

4. Vegetaţia naturală:ar putea conţine dăunători, boli şi/sau buruieni

Modele de drenaj: Răspunderea la inundaţii şi/sau eroziune

1. Este un nou site agricol în

3. Factorii de schimare a mediului pot

Disponibilitate: În timpul întregului an sau cel puţin în sezonul de cultivare.

5. Distrugerea de către dăunatorii din zonele naturale sau de conservare apropiate

Tabelul 3. Ghidul recomandarilor microbiologice pentru utilizarea apelor uzate în agricultură

Fecal coli forme (numar

Ascaris si Trichuris specii şi viermi intestinali

Ghidul WHO pentru apa potabilă, 2008

VALID DIN: MARTIE 2013