Analiza comparativă a guvernării electronice în UE: tendințe în

est
Europa
Michaelene Cox
Departamentul de Științe Politice, Universitatea de Stat din Illinois, Normal, Illinois, SUA
mcox@ilstu.edu
Rezumat: Proliferarea unor repere diverse pentru evaluarea performanței guvernării electronice indică un moment în care. Pe unu
mână, cercetătorii și practicienii recunosc nevoia de flexibilitate în evaluarea nevoilor particulare, stabilirea obiectivelor și
monitorizarea progresului în administrația publică a mediilor unice. Pe de altă parte, lipsa de consecvență și holistică
cadrele de analiză împiedică acordul cu privire la cele mai bune practici și modele care reflectă principii directoare comune și
valori democratice. Până în prezent, nu există puține studii asupra progreselor înregistrate de statele membre ale Uniunii Europene de Est
în
dezvoltarea capacităților de guvernare electronică ca mijloc de transformare a administrației publice. Această lucrare are două abordări în
oferind o analiză comparativă a guvernanței electronice în unsprezece dintre aceste state. În primul rând, demonstrează diferitele niveluri
ale
complexitatea prezentă pe site-urile web ale guvernului central din Europa de Est și, în al doilea rând, compară răspunsurile utilizatorilor
raportate de către
Comisia Europeană. Rezultatele demonstrează că cerințele adresate membrilor est-europeni pentru îndeplinirea obiectivelor
Inițiativa digitală UE 2020 sunt îndeplinite într-un grad diferit. După cum ne-am putea aștepta, multe funcții ale guvernării electronice
rămân în continuare
stadiul preliminar de dezvoltare în această regiune, în timp ce percepțiile utilizatorilor de guvernare electronică în statele vest-europene
sunt mai multe
încurajator. Dincolo de remarcarea diferitelor niveluri de dezvoltare a guvernării electronice - diferențe pe care probabil ne-am aștepta să
le descoperim
tranziții relativ recente către o economie de piață, aderare recentă la UE și era digitală - observații preliminare
sugerează că un model unic al Europei de Est este în elaborare care să reflecte influența normelor culturale persistente,
moștenirile politice și așteptările cetățenilor cu privire la utilizarea de către guvern a tehnologiilor informaționale în administrația
publică. Acest
hârtia oferă astfel o perspectivă unică a tendințelor de guvernare electronică din Europa de Est și sugerează loc pentru mai multe
investigații privind modalitățile prin care guvernele naționale ar putea răspunde cererii din ce în ce mai mari a publicului pentru mai
multă responsabilitate, încredere,
și participarea. De asemenea, sugerează direcții viitoare pentru evaluarea digitală a guvernului.
Cuvinte cheie: agenda digitală a UE, guvernare electronică în Europa de Est, site-uri web guvernamentale, portaluri de intrare unică,
evaluare comparativă
guvernul digital
1. Introducere
Este un clișeu virtual pentru a promova beneficiile percepute de guvernarea electronică de astăzi. Potențialul de
informare și
tehnologia comunicațiilor (TIC) pentru a transforma administrația publică într-o multitudine de moduri constructive
este larg
recunoscut în mare parte din literatură și printre legiuni de practicieni și utilizatori. Până la sfârșitul anilor '90,
guvernele din întreaga lume au stabilit site-uri portal pentru cetățenii lor cu o imensă încredere. Pe
Guvernul digital continuă să promită o livrare mai eficientă a informațiilor și programelor și
la costuri operaționale mai mici (Garson 2004). Monitorizarea progreselor înregistrate până în prezent, în creșterea
digitală
interacțiunile dintre guvern și cetățeni (G2C), angajații săi (G2E, agențiile sale (G2G) și comerțul
(G2B) este încă o întreprindere plină de viață. Un număr tot mai mare de studii face referință la guvernul național și
municipal
site-uri web cu privire la furnizarea de servicii și informații, încurajarea încrederii publicului și apropierea
cetățenilor
guvernamentale (Rorissa și Tambouris 2002). În prezent, evaluarea este transnatională. niste
organizațiile interguvernamentale au elaborat standarde sau ținte pentru performanța guvernării electronice și
evaluați în mod regulat progresele înregistrate în domenii precum acoperirea în bandă largă, servicii publice online,
securitate, TIC
cercetare și dezvoltare și impact. Modelele, metodele și perspectivele evaluării variază
considerabil. Abordarea complexității evaluării e-guvernării și a lipsei de moduri sistematice
analiză, unii observatori observă că valoarea acestor evaluări este diluată. De exemplu, o comparație a
diferite criterii de guvernare electronică adoptate de Banca Mondială, Națiunile Unite și Informații
Societatea DG (organismul Comisiei Europene responsabil cu gestionarea Agendei digitale a UE și redenumită
acum
DG Connect) indică lipsa cadrelor de analiză consistente și holistice (Fitsilis, Anthopoulos și
Gerogiannis 2009). Cu toate acestea, astfel de evaluări produc în mod inadecvat un punct de acord; ei indică
variație considerabilă în măsura în care guvernele naționale optimizează informațiile și comunicarea
tehnologiile ca mijloc de îmbunătățire a guvernanței electronice.
În ciuda inițiativelor Comisiei Europene de stimulare a unei noi generații de capacități electronice în rândul
membrilor săi
guvernele, variația pe site-urile naționale ale guvernului este dramatică, în special între Occident și
Membrii estului UE. Până în prezent, s-a acordat puțină atenție asupra progreselor înregistrate de Est
Statele membre ale Uniunii Europene să dezvolte capacități de guvernare electronică ca mijloc de transformare a
publicului
administrarea în acele relativ noi democrații. Astfel, acest studiu se concentrează pe actuala guvernare centrală
69

Pagina 2

Michaelene Cox
caracteristicile site-ului web al celor 11 state membre ale UE: Bulgaria, Croația, Republica Cehă, Estonia, Ungaria,
Letonia,
Lituania, Polonia, Slovacia, Slovenia și România. Lucrarea are două abordări în furnizarea unui
analiza comparativă a guvernanței electronice în Europa de Est. În primul rând, demonstrează diferitele niveluri ale
complexitate prezentă pe site-urile administrației centrale prin examinarea directă a naturii și gradului
caracteristici de informare, comunicare și tranzacție disponibile pe site-urile respective. În al doilea rând, se compară
utilizatorul
răspunsurile înregistrate pe „tabele de punctaj” ale statelor membre ale estului și vestului UE care au legătură cu
digitalul UE
Ordinea de zi și raportată de Comisia Europeană.
2. O agendă digitală pentru transparență, responsabilitate și participare electronică
Semnul distinctiv al obiectivelor digitale ale UE este un model centrat pe cetățeni de guvernare electronică. Reforma
administrației publice
inițiativele subliniază importanța portalurilor guvernamentale cu intrare unică (SEP) pentru inter-relații complete
integrarea agenției și ușurința accesului publicului și atenția personalizată utilizatorilor prin interactivitate
caracteristici. Acest model este bazat pe presupunerea că o metodă de livrare electronică unică
informațiile și serviciile guvernamentale vor crește încrederea și încrederea publicului prin creșterea transparenței,
eficacitate și eficiență. Dezvoltarea unei capacități adecvate de guvernare electronică este chiar considerată ca fiind
esențială
componentă a strategiilor anticorupție. Observatorii atenționează totuși că tendința actuală față de cetățeni
guvernanța centrată și modelul de ghișeu unic sunt îngreunate de incapacitatea sau costurile pentru unii
guvernele să dezvolte SEP-uri complet funcționale (Wimmer și Tambouris 2002; Banca Mondială 2007; Doland
2014).
Totuși, presiunea asupra guvernelor centrale pentru a deveni mai receptivă continuă să crească
soluțiile digitale continuă să ofere multă promisiune.
Sprijin activ al Comisiei Europene pentru reforma digitală la nivel local, național și regional
include o serie de inițiative, cum ar fi Access e-Gov pentru a crește interoperabilitatea serviciilor guvernamentale,
dar steagul inițiativelor sale este Planul de acțiune guvernare electronică 2011-2015. Planul își propune să sprijine
tranziția programelor actuale într-o „nouă generație” de servicii de guvernare electronică prin concentrarea pe
politică
priorități precum abilitarea cetățenilor și a întreprinderilor și care să permită eficiența și eficacitatea (european
Comisia (2013a). Agenda digitală a planului se concentrează pe treisprezece obiective specifice de atins până în
2015, cum ar fi
utilizarea e-guvernării de către jumătate din populație, cu mai mult de jumătate din cei care întorc formularele
completate și
reducerea la jumătate a proporției cetățenilor (în prezent 30%) care nu au folosit niciodată internetul (european)
Comisia 2013b). Un tablou de bord al agendei digitale oferă un raport anual asupra stării fiecărui stat membru al UE
progresând spre aceste ținte. Eforturile de colectare a datelor pentru monitorizarea Planului de acțiune includ
comunitatea
sondaje, chestionare, auto-raportare de către agențiile guvernamentale naționale și TIC în sine, care oferă un mijloc
pentru a măsura tendințele prin amprentele digitale lăsate de utilizatori. Printre altele, Comisia constată că
utilizarea regulată a internetului, în special în rândul grupurilor defavorizate, a crescut constant în ultimele câteva
ani. Mai departe, anul trecut, 44% dintre europeni au interacționat cu autoritățile publice prin intermediul
internetului
aproximativ jumătate dintre utilizatorii de e-guvernare care returnează formulare completate. Cu toate acestea,
Comisia observă că există
variabilitatea imensă a utilizării guvernului electronic în rândul cetățenilor din anumite țări. De exemplu, e-
guvernare
utilizatorii din România au returnat doar 10% din formularele completate, în timp ce 85% dintre cei din Danemarca
au făcut acest lucru
(Comisia Europeană 2014c).
Deși rapoartele Agendei Digitale nu compară performanțele guvernării electronice la nivel regional,
performanțe divergente la nivel de țară, precum acest lucru sugerează tendințe distincte de guvernare electronică în
dezvoltare și
economii dezvoltate; pe scurt, între statele membre est-europene și vest-europene. Această lucrare va
utilizați două cadre de anchetă pentru a determina ce diferențe pot avea capacitatea de guvernare electronică și
utilizarea acestora
există la nivel național între cele două regiuni ale UE. Primul punct de referință al performanței guvernării
electronice este
extras din literatura savantă și se bazează pe examinarea site-urilor web la nivel național. Al doilea este derivat
din rapoartele Agendei digitale a Comisiei Europene și reflectă răspunsurile la sondaje ale utilizatorilor.
3. Cântărește complexitatea scăzută, medie și ridicată a caracteristicilor
Secțiunea analitică de aici se bazează pe examinarea site-urilor web ale guvernului central din unsprezece est
Statele membre ale Uniunii Europene să stabilească măsura în care sunt caracteristicile principale ale guvernării
electronice
prezent. Deși o rubrică este proiectată pentru a măsura prezența sau lipsa anumitor caracteristici, evaluarea
ea însăși implică invariabil o anumită măsură de subiectivitate în selectarea, interpretarea și clasificarea acestora
caracteristici. În parte, abordarea de aici împrumută din lucrările lui Schedler și Schmidt (2004) care folosesc un
referință comună în trei puncte pentru evaluarea caracteristicilor prezente pe site-urile agențiilor federale germane.
Ei efectuează o anchetă a managerilor publici pentru a determina măsura în care informațiile electronice,
70

Pagina 3

Michaelene Cox
comunicarea și tranzacția sunt prezente pe paginile de pornire ale agențiilor. Ei consideră mai multe
dimensiunile fiecărei categorii și pe baza răspunsurilor persoanelor intervievate, acestea grupează agențiile în
conformitate cu
gradul de scară interval. Schedler și Schmidt găsesc agenții federale germane care intră într-unul din cele cinci
grupuri și
descrie-le ca:
▪ Grupul 1 ... nu are nicio interfață electronică la exterior sau un singur site web fără prea multe
de informații suplimentare. În cazuri individuale, aceste autorități pot fi contactate prin e-mail, dar nu au
un site web propriu;
▪ Grupul 2 ... oferă mai ales o combinație între un site web simplu și o comunicare. Unele autorități în acest sens
grupul sunt ușor dezvoltate: site-urile lor web oferă informații mai extinse sau o formă foarte simplă
descărcări pentru servicii individuale;
▪ Grupul 3… prezintă de obicei o gamă cuprinzătoare de informații pe pagina lor de pornire și oferă și oferte
funcții suplimentare. În plus, acestea oferă adesea acces la arhive și descărcare mai extinsă
secțiuni. De asemenea, comunicarea este posibilă; deseori a fost deja creată o zonă de contact dedicată
pentru asta;
▪ Grupul 4 ... deține toate funcțiile, care nu sunt încă disponibile complet în Grupul 3. În plus ... frecvent
tranzacții de ofertă. Deși acest lucru se referă în principal la comenzi sau formulare simple, condițiile de bază sunt
loc; și
▪ Grupul 5 ... oferă funcții suplimentare, cum ar fi chat-uri și forumuri sau oferte specifice pentru întreprinderi
private (p. 13).
În timp ce împrumutați cele trei caracteristici majore - informații, comunicare și tranzacții - și diversele lor
dimensiuni din studiul Schedler și Schmidt, metodologia acestei secțiuni derivă, de asemenea, în parte din
opera lui Pina, Torres și Royo (2010). Pina și colab. limitează studiul lor la guvernul municipal din vestul Europei
site-uri web. Autorii își propun să determine ce inițiative TIC sunt puse în aplicare pentru creșterea nivelurilor
responsabilitatea și transparența și, astfel, apropie cetățenii de guvernele lor locale. Aici, autorii
identificați cinci caracteristici ale guvernării electronice - responsabilitate financiară, transparență, interactivitate,
capacitate de utilizare și web
maturitate - și mai multe dimensiuni ale fiecăruia care reprezintă de obicei diverse tipuri de public occidental
abordări ale administrației: anglo-saxon, european continental, sud-european, Scandinavia și est
European. Aceștia atribuie un scor de 1 pentru fiecare caracteristică prezentă și 0 pentru fiecare caracteristică lipsă
din 75 Western
Site-uri ale guvernului municipal european. Această lucrare se bazează pe unele dintre caracteristicile lor de
referință și pe
modul în care codifică aceste caracteristici.
În consecință, acest studiu folosește o rubrică în care sunt prezentate trei caracteristici generale ale guvernanței
electronice și diversele acestora
dimensiunile sunt utilizate pentru a evalua site-urile web ale guvernului național din unsprezece state membre ale
Uniunii Europene.
Un punctaj de 1 este atribuit pentru fiecare dimensiune prezentă pe site-ul web și un scor de 0 dacă lipsește. În afară
de
categorii utilizate în principal de Schedler și Schmidt, aici sunt incluse mai multe caracteristici
sugerat pe larg în literatura de specialitate și în Pina și colab. să reflecte o mai mare transparență și reacție în e-
guvernare. Aceste dimensiuni suplimentare sunt indicate cu caractere italice în Tabelul 1. Tălpiile sunt realizate
pentru fiecare
site-ul guvernamental, cu posibile 13 puncte pentru caracteristici de informare, 8 puncte pentru comunicare și 3
puncte pentru tranzacție, pentru un total de 24 de caracteristici dezirabile. De asemenea, este raportat dacă guvernul
este sau nu
site-ul web servește ca un singur punct de intrare. Un SPE sugerează, probabil, un guvern electronic modern și
superior
mediu inconjurator; și în timp ce un minister sau o anumită ramură a guvernului poate servi ca punct de intrare
principal
a unui site dedicat guvernului național, este posibil să nu fie clar pentru cetățeni și pentru alți utilizatori potențiali
care
slujire ar fi. Link-urile web ale guvernului pentru membrii est-europeni sunt obținute de la UE
site (Europa 2014). În patru cazuri, legăturile UE nu conduc la un portal dedicat al guvernului central; Două
legătura către un departament ministerial (Bulgaria și Letonia), o legătură este expirată (Slovacia), iar una duce la o
site promoțional cu informații turistice și fără informații guvernamentale sau link-uri (Polonia). Cele patru UE
membrii sunt verificați încrucișat cu o resursă de renume a paginilor web oficiale ale guvernului și, ulterior
s-a dovedit că au listate doar diverse ministere sau sucursale (Kimber 2012). O căutare exhaustivă pe web a făcut-o
să nu producă nici site-uri web importante sau SPE pentru cele patru țări. Cercetarea e-
capacitățile guvernamentale sunt, prin urmare, desfășurate pe site-ul care pare să ofere cele mai multe servicii și
informație. Acesta este site-ul web al Consiliului de Miniștri pentru Bulgaria și Letonia, președintele Slovaciei,
și Cancelaria primului ministru pentru Polonia. Analiza conținutului se realizează la nivel național oficial
site-uri web guvernamentale din celelalte șapte țări din Europa de Est. În cele din urmă, tabelul 1 desemnează
fiecare dintre
dimensiuni multiple ale informației, comunicării și tranzacțiilor ca fiind de nivel scăzut (-), mediu (+) sau mare
complexitate (*).
71

Pagina 4
Michaelene Cox
Complexitatea scăzută indică o caracteristică relativ statică, fără interacțiune cu utilizatorii. Funcția servește în
principal ca
canal de comunicare de masă unidirecțional cu puține actualizări necesare - de exemplu, simpla listare a
agențiile guvernamentale, funcțiile lor și informațiile generale de contact. Informațiile furnizate de
guvernul este, în general, de bază și nu are legături între agenții. Această caracteristică de complexitate scăzută este
relativ
ieftin de produs și întreținut, cu tehnici simple sau proceduri implicate. O caracteristică de complexitate medie
este cea care poate necesita actualizarea periodică a informațiilor - cum ar fi evenimentele curente sau angajarea
oportunități. Informațiile furnizate de guvern vin cu detalii moderate și oferă mai multe
transparenţă. Funcția oferă o anumită interactivitate limitată a utilizatorilor și este accesibilă mai multor utilizatori
prin traduceri multilingve sau opțiuni pentru dimensiuni mai mari de font, de exemplu. Această personalizare a site-
ului la
permite o interactivitate limitată, cum ar fi capacitatea de căutare, implică costuri și întreținere mai mari decât o
caracteristică statică.
Pe de altă parte, complexitatea ridicată indică o caracteristică mai sofisticată și mai costisitoare. Poate fi moderat
extrem de interactiv și oferă cereri de servicii on-line sau oportunități de implicare a cetățenilor, cum ar fi
finalizarea sondajelor sau a legăturilor de socializare. În acest fel, site-ul servește ca canal de comunicare cu două
sensuri.
Un site web guvernamental cu o serie de caracteristici complexe ridicate indică publicul centrat pe cetățeni
administrare și un „magazin unic” pentru cetățeni și alți utilizatori. Este aspirația europeanului
Comisia, prin proiectul său eGOV, care va asigura dezvoltarea platformelor atât de complexe și integrate
furnizarea de servicii și informații guvernamentale online în statele membre (Wimmer 2002).
Tabelul 1 : Indicatori ai caracteristicilor guvernului electronic în 11 state est-europene
.bg .hr .cz .ee .hu .lv .lt .pl .sk .si .ro total
INFORMAȚIE
informatii de baza
-
ramuri / funcții ale guvernului
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
10
-
informații turistice / istoria țării
1
1
1
1
1
5
- informații detaliate detaliate
1
1
1
1
1
1
1
7
+ multilingvism
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
10
+ evenimente / buletine de știri
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
11
+ funcții de căutare
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
10
* utilizatorii se pot înregistra pe pagină
1
1
2
+ arhive
1
1
2
+ oferte explicite pentru a ajuta cetățenii / accesibilitatea
1
1
1
1
1
1
6
- performanță economică / bugete / etc.
1
1
1
1
1
5
+ oportunități de angajare
1
1
- reglementări / politici / documente
1
1
1
1
1
1
1
7
- media / presă
1
1
1
1
1
1
1
1
8
Informații totale
4 10
7
8
8
8
8
5
5 12
9
COMUNICARE
* se oferă sfaturi / site-ul de ajutor
1
1
1
3
* scrisori / e-mail / comentarii răspuns la e-mail
1
1
2
* disponibilitatea descărcărilor de formular pentru servicii
1
1
+ portaluri între agenții
1
1
1
1
1
1
1
7
* social media / chat-uri / bloguri
1
1
1
1
1
1
1
1
8
- Resurse UE
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
10
* forme de participare electronică
1
1
- contacte cu personalul govt
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
11
Comunicare totală
3
5
5
4
4
3
3
3
3
6
4
TRANZACŢIE
* completarea formularelor on-line
1
1
2
* comenzi online pentru materiale / abonamente
1
1
* tranzacții de plată
0
Tranzacție totală
1
0
0
0
0
0
1
0
0
1
0
TOTAL
8 15 12 12 12 11 12
8
8 19 13
Punct de intrare unic?
0
1
1
1
1
0
1
0
0
1
1
72
 Pagina 5

Michaelene Cox
Tabelul 1 ilustrează trei mari categorii sau funcții de guvernare electronică - informații, comunicare și
tranzacție - evidentă pe site-urile guvernamentale din unsprezece state est-europene. În total sunt opt
dimensiunile acestor trei caracteristici care sunt clasificate ca complexitate redusă (-); șapte la fel de moderate (+); și
nouă
desemnat ca complexitate ridicată (*). Social media este cea mai frecvent întâlnită dimensiune de complexitate
ridicată
prezent pe site-urile guvernamentale și include prezența blogurilor, Twitter, Facebook și / sau podcast-uri.
dimensiunile tranzacțiilor sunt cele mai puțin dezvoltate. Este de remarcat faptul că doar două guverne dețin site-uri
web
cu mai mult de două dimensiuni de complexitate ridicată - Slovenia și Croația. În termeni de complexitate moderată,
aproape toate site-urile guvernamentale oferă versiuni multilingve, evenimente de știri și funcții de căutare, dar oferă
câteva dintre acestea
alte aspecte clasificate la acel nivel. Complexitate scăzută sau aspecte de bază care apar în majoritatea celor
unsprezece
site-urile web sunt sucursale / funcții ale guvernului, link-uri de resurse UE și informații de contact guvernamentale.
Desigur, concentrarea diferitelor funcții electronice în grupuri, cum ar fi social media, duce la o pierdere de
informație. Este dincolo de domeniul de aplicare al acestei lucrări construirea unei rubrici care evaluează separat
toate posibilele
caracteristici pe site-urile web ale guvernului central; cu toate acestea, acesta este cu siguranță un proiect ambițios și
demn de urmat
in viitor. O abordare alternativă pentru adaptarea abordărilor metodologice pe site-ul web al guvernului
evaluarea ar putea chiar împrumuta din literatura de specialitate în domeniul comerțului electronic. De exemplu,
sectorul hotelier și alt sector turistic
Evaluarea designului site-ului web și a satisfacției clienților pot oferi strategii utile (a se vedea van der Merwe,
Bekker 2003; Zafiropoulos și Vrana 2006; Law, Qi and Buhalis 2010). În această lucrare se încearcă,
cu toate acestea, să adere îndeaproape la rubricile stabilite în lucrările recente ale acestor cercetători de guvernare
electronică
menționat mai sus.
Astfel, luând în considerare cele 24 de dimensiuni ale categoriilor de informații, comunicare și tranzacții,
cei mai buni interpreți în general sunt Slovenia și Croația. Clasate în partea de jos sunt Bulgaria, Polonia și Slovacia
care nu posedă decât o treime din dimensiuni. În plus, ultimele trei site-uri web ale guvernului, împreună cu
Letonia, nu servește ca punct de intrare unic. Acești indicatori sugerează că funcțiile din estul Europei
Site-urile guvernamentale nu sunt în mare măsură complexe și departe de a îndeplini inițiativele digitale ale UE
pentru un singur ghișeu
pentru cetățeni. Consultați Anexa pentru o listă a acestor state și a site-urilor web guvernamentale examinate.
4. Păstrarea scorului răspunsurilor cetățenilor cu privire la utilizare
O a doua modalitate de evaluare a performanței site-ului web în statele est-europene este utilizarea guvernării
electronice recente
rapoartele numite State of Play sau Tabloul de bord al agendei digitale (Comisia Europeană 2013). În plus față de un
full-
raport pe lungime, evaluarea pentru statele membre este rezumată pe o singură pagină și este completată cu
ușor de citit diagrame și tabele. Spre deosebire de alți indici de performanță electronică, cum ar fi Guvernul
electronic al ONU
Indicele de dezvoltare (EGDI), tabloul de bord al agendei digitale măsoară direct progresul statelor membre în
îndeplinirea unor caracteristici specifice prezentate în Planul de acțiune al guvernului electronic 2011-2015. Tabloul
de bord prezintă
site-ul web al guvernului dispune dintr-o varietate de perspective, cum ar fi produsul sau serviciul, și prin proces și
de asemenea, ia în considerare indicatorii demografici și economici. Cu toate acestea, nu sunt disponibile tablouri
pentru patru dintre statele din Europa de Est: Polonia, Slovacia, Slovenia și România. În locul lor pe site-ul UE este
un
Prezentare PowerPoint cu diapozitive care prezintă rezumate ale unor caracteristici ale site-ului, cum ar fi în bandă
largă
acoperire, dar nu sunt suficiente informații pentru a permite o comparație adecvată cu tabelele de evaluare ale altor
UE
membri. Prin urmare, aici putem privi doar cele șapte state din Europa de Est pentru a detecta tendințele și
pentru a compara nivelurile de dezvoltare cu capacitățile de guvernare electronică medie a statelor din vestul
UE. Studiu
răspunsurile cetățenilor fiecărui stat membru reflectă procentul celor care utilizează administrația electronică și
detectează anumite caracteristici pe site-ul web al guvernului lor. Răspunsurile la sondaj includ, de asemenea,
procentul de
cetățenii care au spus că nu au utilizat e-guvernarea pentru o varietate de motive, inclusiv că nu au conștient de
relevanță
site-uri web guvernamentale și neputând găsi sau accesa informații sau servicii guvernamentale online. masa 2
indică răspunsurile la sondaje de la cetățenii din Europa de Est și o medie de răspunsuri din tabele de scor
disponibil pentru 13 cetățeni din Europa de Vest: Austria, Belgia, Danemarca, Finlanda, Franța, Germania, Grecia,
Irlanda, Italia, Olanda, Portugalia, Spania și Suedia.
După cum indică tabelul 2, utilizarea medie a guvernării electronice în statele din Europa de Est și Vest este aproape
la același nivel,
cu aproape jumătate din cetățeni care au raportat utilizarea informațiilor și serviciilor guvernamentale online în
2013. Când
percepția tuturor caracteristicilor este medie, performanța dintre Est și Vest este de asemenea comparabilă, la 61 și
Respectiv 66 la sută. Cu toate acestea, în timp ce peste jumătate din cetățenii est-europeni, în medie, raportează
guvernul
site-uri web, în general disponibile și utilizabile, acest procent este semnificativ mai mic decât cel din Western
omologii. Poate că povestirile sunt motivele pe care le oferă respondenților pentru că nu au utilizat e-guvernare. In
medie,
Aproape un sfert din cetățenii Europei de Est spun că nu sunt conștienți de site-urile web guvernamentale relevante
și că
73

Pagina 6

Michaelene Cox
cei care pot localiza site-ul, un procent bun spune că nu pot găsi informațiile de care au nevoie sau să obțină e-
acces la servicii. Cu toate acestea, mai mult de 70 la sută dintre utilizatorii din ambele regiuni consideră că
administrația electronică are
un impact pozitiv asupra capacității guvernului lor de a furniza informații și servicii; în același timp,
jumătate din această sumă nu consideră că îmbunătățește eficiența în administrația publică. În timp ce mediile ne
dau un sens
că siturile guvernului est-european în ansamblu se apropie de obținerea unui grad similar de public
încrederea deținută de cetățenii guvernelor occidentale, tabele de scor indică diferențe considerabile de
opinia publică în Europa de Est. Rețineți că tablourile de scor produse de Comisia Europeană
nu sunt disponibile pentru toate cele 11 state membre est-europene, percepțiile publice raportate în acești indici sunt
cel mai favorabil în general pe site-ul guvernamental din Lituania, în timp ce cel din Ungaria este vizionat mai puțin
pozitiv. Este de remarcat faptul că, în timp ce indicatorii și măsurile din tabelul 1 sunt derivate din punctele de
referință stabilite
de cercurile academice și de cele din tabelul 2 din obiectivele digitale ale UE și opinia publică, ambele surse indică
câteva
Site-urile guvernamentale ale țărilor din Europa de Est care funcționează la ambele capete ale spectrului; adică apar
unele
semnificativ bine dezvoltat și câțiva nu îndeplinesc în mod clar așteptările generale.
Tabelul 2: Indicatori ai tablourilor de e-Government 2013 din 7 state est-europene
% din răspunsurile cetățenilor
.BG
.HR
.cz
.ee
.hu
.LV
.lt
AvgE AvgW
Guvernare eficientă
efect
68
71
66
74
73
76
71
71
74
Eficienţă
38
23
30
30
40
58
45
38
39
Transparenţă
Organizații publice
71
56
58
88
32
80
91
68
61
Utilizator centrat
Disponibilitate generală
66
57
63
76
59
57
78
65
81
Utilizabilitate generală
50
63
59
78
47
71
73
63
76
Percepții medii
59
54
55
69
50
68
72
61
66
Utilizarea e-Guvernului
37
38
43
50
36
42
49
42
49
Motive pentru care nu utilizați e-gov
Nu este la curent cu site-urile web relevante
30
30
17
26
20
16
21
23
22
Nu s-a putut găsi / accesa servicii
16
24
11
19
10
16
23
17
13
Avg de ce nu folosiți e-gov
23
27
14
23
15
16
22
20
18
5. Discuții și concluzii
Evaluarea performanței e-guvernării și explorarea tendințelor în administrația publică centrată pe cetățeni este o
o industrie în creștere în care există o mică conformitate în criteriile utilizate, în perspectivele luate și în analiză
efectuat. Cât de eficient este un site web al guvernului - și e-guvernare în sine - într-adevăr este în întâlnirea
cetățenilor
așteptările nu sunt ușor de determinat sau clar. Ni se amintește că „proiectele pot să nu fie întotdeauna văzute ca
fiind
complet de succes sau eșec complet ”(Wateridge 1998, 59). Cu toate acestea, eforturile de a raporta progresul în
negru și
termenii albi persistă. Atunci când evaluați guvernarea electronică în municipalitățile din vestul Europei, de
exemplu, cercetătorii
majoritatea site-urilor respective au fost „puțin mai mult decât un panou publicitar”, în primul rând non-interactive și
cazuri în care TIC au un impact redus asupra responsabilității administrației locale. Nu sunt optimiști că e-
guvernul va transforma administrația publică în curând, dar va recunoaște dificultățile învățării
modul de implementare a inițiativelor și evaluarea gradului de îmbunătățire a site-urilor web ale guvernului
calitatea și eficiența în furnizarea serviciului (Pina, Torres și Royo 2010). Rezultatele analizelor
efectuate aici despre caracteristicile site-ului guvernului național și percepțiile utilizatorilor demonstrează că
cerințele adresate statelor membre est-europene pentru îndeplinirea obiectivelor inițiativei digitale UE 2020 sunt
îndeplinite
grad diferit. Comisia Europeană susține că, în ceea ce privește majoritatea, progresele sunt constante
ținte și în majoritatea statelor membre. După cum ne-am putea aștepta, lucrarea se concentrează asupra statelor
membre est-europene
descoperă că multe caracteristici ale e-guvernării rămân în stadiul preliminar de dezvoltare în această regiune,
în timp ce percepțiile utilizatorilor asupra guvernării electronice în statele vest-europene sunt mai încurajatoare.
Limitările acestui studiu împiedică să explorați aici explicații probabile pentru decalaj. Cu siguranță o profunzime
tratarea problemei ar fi un supliment binevenit pentru literatura despre guvernarea digitală
dezvoltare în UE. Dincolo de remarcarea diferitelor niveluri de dezvoltare a e-guvernării - diferențe am putea
se așteaptă să găsească datorită tranzițiilor relativ recente către o economie de piață, aderarea recentă la UE și cea
digitală
vârsta - observațiile preliminare sugerează că un model unic al Europei de Est poate fi în realizarea acestei voințe
74

Pagina 7

Michaelene Cox
reflectă influența normelor culturale persistente, moștenirile politice și așteptările cetățenilor cu privire la guvernare
utilizarea tehnologiilor informaționale în administrația publică. Deși unele cercetări au pus sub semnul întrebării
rolul
atitudini culturale cu privire la transparență, cum ar fi potențialul ca mass-media socială să servească drept
instrument anticorupție,
observatorii sugerează că este prea curând să concluzionăm că TIC-urile pot susține o cultură a transparenței (Bertot,
Jaeger,
și Grimes 2010). De ajutor în înțelegerea așteptărilor publice de guvernare electronică și atitudini față de e-
participare, s-ar putea să ne uităm la teoriile organizaționale pentru a aborda factorii contextuali care modelează
orientările spre est
Cetățenii europeni percep administrația publică. De exemplu, am putea explora în continuare relațiile sau
distanțele dintre cetățenii est-europeni și guvernele lor în ceea ce privește cultura, politica, cunoștințele,
intenția, resursele și disponibilitatea tehnică (Dawes, Gharawi și Burke 2012). Acest lucru ar oferi
o perspectivă considerabilă a înțelegerii forțelor primare în schimbul de cunoștințe și informații, iar noi
s-ar putea argumenta, în ceea ce privește împărțirea de putere.
În ceea ce privește ultima problemă, ar trebui să remarcăm că participarea electronică este explorată doar minim în
prima
cadrul de analiză din această lucrare. Tabelul 1 include caracteristici ale interactivității în categoriile de comunicare
și tranzacție, dar puține oportunități de participare electronică sunt vizibile la examinarea est-european
site-uri web guvernamentale. În același timp, mențiunea de participare electronică nu este inclusă în tabele de scor
din țară
sau rapoarte ale Agendei Digitale produse de Comisia Europeană și rezumate în tabelul 2. Cele mai apropiate
referire la participarea electronică - pe care o percepem în mod obișnuit ca activități on-line, cum ar fi campanii,
consultarea, colaborarea, alegerile, medierea, votarea și votarea - reprezintă o categorie de pe tabela de bord
numit „abilitare utilizator”. Termenul este măsurat în mod ambiguu, percepând guvernul ca fiind centrat pe
utilizator,
transparentă și colaborativă, dar nu se referă în mod explicit la percepțiile cetățenilor asupra guvernării comune. Este
este corect să adăugăm, totuși, că UE a sprijinit separat numeroase proiecte de cercetare în participație
electronică. Unul dintre
cele mai recente eforturi întreprinse este un sondaj on-line despre participarea guvernului electronic
administrate prin rețeaua cetățenilor din Europa Centrală și de Est (Delakorda 2013). Câteva concluzii cheie
din sondaj indică faptul că, deși există un interes considerabil în rândul respondenților pentru participarea
electronică și
oportunități de colaborare, există puține cadre în toată regiunea pentru societatea civilă și democrația electronică.
Raportul constată că unele provocări cu care se confruntă regiunea includ atitudini culturale despre democrație și
scăzute
nivelurile de participare a cetățenilor în general, plus probleme tehnice, cum ar fi lipsa accesului la internet și a
infrastructurii,
educație și abilități. Astfel de proiecte de cercetare subliniază nevoia cercetătorilor de a se angaja într-un dialog
viguros
despre abordări adecvate și holistice pentru evaluarea comparativă, monitorizarea și evaluarea e-guvernării
performanţă. Pentru a contribui la această discuție, acest studiu de caz comparativ preliminar examinează e-
tendințele guvernamentale din Europa de Est, utilizând baza a două criterii de referință populare în prezent -
caracteristici ale
site-urile guvernamentale și percepțiile utilizatorilor. Acesta sugerează căi pe care guvernele naționale în alte țări în
curs de dezvoltare
țările pot urma pe măsură ce întâmpină o cerere publică din ce în ce mai mare pentru responsabilitate, încredere și
participare. În sfârșit, indică direcțiile viitoare pe care le poate lua evaluarea digitală a guvernului.
.
75

Pagina 8