INDICI BURSIERI

7.2. Caracteristici ale indicilor bursieri

Indicii bursieri exprima evolutia cursului valorilor mobiliare pe o anumita
piata.Semnificatia indicilor este data de structura acestora. Astfel, indicii
din prima generatie, in structura carora se cuprind actiuni ai caror
emitenti apartin aceluiasi domeniu de activitate (Dow Jones Industrials, Financial
Times, Nikkei etc.), au o capacitate de informare limitata.
Indicii din generatia a doua, denumiti si indici compoziti (NYSE pe piata
New- York-ului, FT-SE – 100 pe piata Londrei sau TOPIX pe piata japoneza), au
un grad de relevanta mai ridicat, datorita cuprinderii unui numar mai mare de
firme apartinand unor domenii de activitate diferite, inclusiv institutii bancare, de
asigurari, firme din ramura transporturilor, telecomunicatiilor etc.
Alcatuirea indicilor din generatia a doua s-a realizat pe baza
unor cerinte precum: a) selectarea esantionului de firme incluse in
structura indicelui bursier, tinand
seama de faptul ca acesta trebuie sa exprime evolutia
pietei in general; b) atribuirea unei anumite importante
prin:
pondere egala pentru toate valorile mobiliare din structura indicelui;
pondere cu capitalizare bursiera, adica ponderea titlului in structura
indicelui este cu atat mai mare cu cat dividendele pe actiune sunt mai
ridicate;
fara pondere, prin luarea in considerare numai a cursurilor valorilor
mobiliare;
c) alegerea datei de referinta pentru care indicele se echivaleaza cu 100,
1.000
sau 10.000 puncte, in functie de reglementarile pietei. Indicele aferent oricarei
alte perioade exprima o crestere sau o diminuare fata de perioada de baza.
Criteriile de selectare a valorilor mobiliare ce compun indicele bursier sunt:
- grad de capitalizare bursiera ridicat;
- grad mare de dispersie, adica difuzia valorilor mobiliare in randul detinatorilor
sa fie foarte mare;
- cotarea valorilor mobiliare sa se realizeze prin sistemul bursei informatizate;
- structura valorilor mobiliare ce compun indicele sa urmeze repartitia pe
sectoare de activitate a titlurilor inscrise in cota oficiala a bursei.
Introducerea unei valori mobiliare in structura indicelui reprezinta pentru emitent
o consacrare, titlul respectiv fiind considerat o valoare sigura.
Principalii indici bursieri sunt specifici pietelor din Marea Britanie, Statele Unite
ale Americii si Japonia. In ultimii ani, insa, internationalizarea pietelor bursiere a
determinat aparitia si utilizarea unor indici internationali.
7.3. Indicii pietei de capital in Romania
Bursa de Valori Bucuresti a cunoscut modificari si in ceea ce priveste
indicii bursieri. Activitatea complexa a unei burse de valori implica cu necesitate
existenta unui sistem de indicatori statistici, care sa cuantifice, cantitativ si
calitativ, procesele tranzactionale, impactul dintre cerere si oferta, precum si
tendintele in viitorul apropiat pe respectiva piata.
Analiza unei piete bursiere pe ansamblul sau se realizeaza, ca pentru orice alt
sector al economiei nationale, in principal cu ajutorul unor indicatori, care
sintetizeaza evolutia componentelor sale. Fiecare bursa de valori are sistemul
sau propriu de indicatori.
Indiferent insa, de tipul bursei, sistemul include indicatori referitori la aceleasi
activitati:
- indicatorul general al activitatii bursiere (indicele bursei);
- indicatori sintetici pentru sectoarele economiei nationale (indicatori
sectoriali: industrie, agricultura, alimentatie publica, turism, servicii, finante,
asigurari sociale);
- indicatori cantitativi, referitori la: numarul de titluri cotate, numarul de
titluricumparate/vandute, preturile de vanzare/cumparare, numarul de contracte
incheiate, volumul tranzactiilor, nivelul capitalizarii bursiere;
- indicatori calitativi: rata rentabilitatii, riscul unui titlu imobiliar, volatilitatea unui
titluimobiliar.
Fie ca este vorba de Bursa de Valori sau de piata extrabursiera, investitorii au
nevoie
de un reper care sa exprime evolutia pietei. De aceea, societatile de intermediere
a valorilor mobiliare si-au intocmit indicatori proprii de analiza a pietei. Micului
investitor, posibil client al unui SVM, urmarirea evolutiei indicatorilor bursieri sau
ai pietei RASDAQ ii ofera o imagine sugestiva asupra istoricului pietei pe care
doreste sa investeasca. De asemenea, indicii pietei sunt semnalul de avertizare
pentru evolutia pe termen scurt a cursului actiunilor.
In acest moment, mai multe SVM-uri isi promoveaza proprii indici, constituiti pe
criterii foarte usor diferite. Exista indici ai Bursei de Valori si indici ai pietei
RASDAQ. Bursa de Valori calculeaza, la randul ei, indicele oficial al pietei.
Indicii pietei de capital, indiferent de cine sunt calculati, tin cont de capitalizarea
bursiera, determinata ca produs intre pretul actiunilor cotate si numarul actiunilor
emise de catre respectivele societati luate in considerare. Indicatorii pietei de
capital reflecta o evolutie a preturilor de pe piata in comparatie cu o valoare
prestabilita a pietei de capital.
BET (Bucharest Exchange Trading)
Numele oficial al indicelui este:
 In limba romana: Indicele Bursei de Valori
Bucuresti In limba engleza: Bucharest
Exchange TradingNume abreviat: BET
Data de referinta pentru acest indice este 19 septembrie 1997, data de start este
de 22 septembrie 1997, iar valoarea de start a fost de 1.000 puncte.
 Indicele BET este un indice ponderat cu capitalizarea bursiera si este creat
pentru a reflecta tendinta de ansamblu a preturilor celor mai lichide 10 actiuni
tranzactionate la Bursa de Valori Bucuresti.
Pentru a compensa orice efect artificial datorat modificarilor de capital social sau
preturilor actiunilor ca urmare a divizarii acestuia, valoarea indicelui este ajustata
cu un factor de corectie in ziua in care are loc schimbarea ce afecteaza pretul
actiunii.
Regulile selectiei celor 10 actiuni care formeaza portofoliul indicelui sunt:
 actiunile trebuie sa fie cotate la Categoria I a bursei;
 actiunile trebuie sa aiba cea mai mare capitalizare bursiera;
 actiunile trebuie sa fie cele mai lichide (se urmareste ca suma totala a
tranzactiilor din portofoliul indicelui sa fie cel putin 70% din valoarea totala
tranzactionata).
Prin constructie (metodologie de calcul, reguli de selectie a actiunilor si
actualizare) el are scopul de a furniza o baza adecvata pentru tranzactiile
derivate pe indici. Acestea sunt options si futures si combinatii ale acestora. Ele
fac obiectul Ordonantei nr. 68 din 28 august 1997, privind bursele de marfuri.
Tranzactionarea instrumentelor derivate pe indici are ca scop acoperirea riscului
investitorilor in actiunile ce compun portofoliul indicelui, prin angajarea de
tranzactii pe instrumente derivate in sensul invers al celor pe valorile mobiliare
respective. Aceasta operatiune se numeste “arbitrajul pe index”.
Indicele BET permite managerilor de portofoliu calcularea coeficientului
beta, avand astfel la dispozitie o masura mai precisa a volatilitatii actiunilor
cotate. Coeficentul beta este un indicator al variabilitatii (volatilitatii) cursului
actiunii (mai exact covarianta unui tip de actiuni in raport cu ansamblul pietei).
Prin definitie, indicele bursei are un coeficient beta de 1, deoarece el reprezinta
tendinta generala a pietei. Coeficientii beta sunt calculati de specialisti si
prezentati in tabele actuariale.
Indicele BET este exprimat si in USD (“dollar terms”), prin convertirea preturilor in
lei la cursul BNR din ziua respectiva, servind astfel si investitorilor straini care
doresc si o alta exprimare a indicelui.
BET – C (BET – Compozit)
La data de 17 aprilie 1998, Bursa de Valori Bucuresti a dat publicitatii al doilea
indice oficial al sau, si anume indicele compozit. Denumirea abreviata a acestuia
este BET-C, data de referinta fiind 16 aprilie 1998, iar valoarea de start, ca si in
cazul indicelui BET, de 1.000 puncte.
Aceasta masura a fost luata datorita necesitatii unei reprezentari complete a
evolutiei preturilor titlurilor tranzactionate la Bursa de Valori Bucuresti.
Indicele BET-C este calculat ca si indicele BET, si anume este egal cu media
ponderata cu capitalizarea bursiera a preturilor titlurilor aflate in portofoliul
indicelui.
Preturile folosite sunt preturi medii. Baza indicelui contine preturile medii din
data de referinta (16 aprilie 1998). Aceasta formula este similara celei folosite in
cazul indicilor din generatia a II-a (S&P 500, FT-SE 100, CAC 40, ATX etc.)
Datorita faptului ca scopul principal de creare a indicelui compozit este de a
reflecta evolutia tuturor actiunilor tranzactionate, in cosul indicelui vor fi automat
incluse noile societati pe masura ce sunt cotate, in ziua urmatoare dupa
formarea pretului de piata.
Pentru a compensa orice efecte artificiale asupra pretului de piata (datorate
adaugarilor
de noi titluri, a divizarilor/consolidarilor de actiuni, fuzionari de firme sau orice
modificari ale capitalului social), valoarea indicelui este ajustata (indicele este
racordat) cu un factor de corectie in ziua in care are loc schimbarea care
afecteaza pretul. Astfel, se asigura continuitatea si comparabilitatea valorilor
indicelui. Factorul de corectie este valoarea indicelui din ziua anterioara
modificarii indicelui si cosului.
Noile ponderi rezultate dupa fiecare modificare a cosului vor fi puse la dispozitia
societatilor de valori mobiliare, membre ale Asociatiei Bursei. De asemenea,
daca din diverse motive se doreste schimbarea valorii de referinta (a bazei) de
la 1.000 puncte la valoarea actuala a indicelui BET-C, Serviciul de Cercetare-
Dezvoltare va pune la dispozitie procedura necesara realizarii acestei
operatiuni.
Indicele BET-C va fi exprimat atat in lei, cat si in USD, fiind astfel un indicator util
pentru investitorii romani si straini. Exprimarea in USD se realizeaza prin
convertirea preturilor in lei la cursul BNR din ziua respectiva.
Valoarea indicelui este calculata in timp real si afisata atat pe tabela
electronica, cat si
pe toate terminalele agentilor din ringul bursei sau conectate la distanta la
sistemul de tranzationare automata. De asemenea, indicele va fi preluat in timp
real de catre agentiile de stiri Reuters si Dow-Jones Telerate si va apare in
pagina Internet a bursei.
Indicele pietei extrabursiere din Romania – Rasdaq Compozit
Piata Nationala de Valori Mobiliare Rasdaq a lansat la data de 3 august 1998
propriul indice cu caracteristici bursiere. In acest sens, “Raportul de
tranzactionare” din 3 august a cuprins prima calculatie a variatiei indicelui
RasdaqCompozit, data de referinta in care indicele a luat valoarea de start de
1.000 puncte fiind 31 iulie 1998.
Indicele Rasdaq Compozit include in calculatie toate societatile listate pe piata
Rasdaq. El urmareste sintetizarea tendintei globale a preturilor actiunilor emise
de societatile listate pe piata Rasdaq.
Din punct de vedere al metodologiei de calcul, indicele Rasdaq Compozit se
incadreaza in familia de indicilor bursieri ponderati prin capitalizarea de piata.
Elementele ce definesc calculatia indicelui sunt:
 C0 = capitalizarea bursiera initiala a unei societati comerciale
Reprezinta valoarea de piata a numarului total al actiunilor emise de
respectiva
societate in momentul de referinta. Se calculeaza ca produs intre pretul de
inchidere al actiunilor societatii respective in ziua de referinta si numarul total de
actiuni emise de respectiva societate.
Cc = capitalizarea de piata curenta a societatii comerciale
Reprezinta valoarea de piata curenta a numarului total de actiuni emise de
respectiva
societate in momentul de referinta. Se calculeaza ca produs intre pretul ultimei
tranzactii realizata cu actiunile societatii respective si numarul total de actiuni
emise de respectiva societate.
D0 = divizorul in momentul de referinta
I0 = valoarea initiala a indicelui (1.000 puncte)
I = valoarea curenta a indicelui
N = numarul de societati comerciale cuprinse in portofoliul indexului.
Valoarea divizorului in momentul de referinta se calculeaza astfel:

D0 = (C0i)/I0
Valoarea curenta a indexului se calculeaza astfel:

I = (Ci)/D0
Pentru a compensa efectele generate asupra indicelui Rasdaq Compozit in fata
diverselor procese economice (divizari/consolidari de actiuni, fuzionari, lichidari,
modificari in capitalul social) se utilizeaza urmatorul algoritm: 1. se recalculeaza
capitalizarea portofoliului;
2. se ajusteaza valorile divizorului in mod corespunzator.
Astfel se asigura continuitatea evolutiei indicelui Rasdaq Compozit, fara a se
perturba
comparabilitatea cu perioadele precedente. Orice modificari de asemenea
natura vor fi puse la dispozitia societatilor de valori mobiliare si vor fi date
publicitatii.
BIG BSE Index
A fost lansat de societatea de intermediere a valorilor mobiliare Bucharest
Investment Group si ia in considerare toate companiile de la Bursa de Valori
Bucuresti. Acest indice este calculat incepand cu prima zi de tranzactionare la
bursa (20.11.1995) si a pornit de la o valoare de 1.000 puncte.
BIG Index face parte dintr-o familie de indici calculati de SVM Bucharest
Investment Group. Indicele BIG este un indice global, care evidentiaza evolutia
pietei. Ca si ceilalti indici ai societatii de intermediere a valorilor mobiliare, nu
este un indice aprobat in mod oficial de organismele pietei de capital.
Calculul indicelui se face pe baza unui program de calculator care utilizeaza ca
date de intrare rapoartele zilnice furnizate de Bursa de Valori. Indicele BIG tine
cont de pretul mediu calculat la sfarsitul sedintei de tranzactionare.
Formula de calcul pentru BIG ia in considerare toate ajustarile obligatorii ori de
cate ori capitalizarea totala a companiilor sufera modificari datorate unei noi
listari sau cresterii capitalului social al uneia dintre companiile respective.
VAB BX
Face parte dintr-o familie de indici calculati de societatea de intermediere a
valorilor mobiliare Vanguard Bucuresti. Vanguard a lansat primul indice bursier in
aprilie 1996.
VAB BX porneste in 20 noiembrie 1996 de la 1.000 puncte si urmareste
totalitatea actiunilor cotate la Bursa de Valori.
Indicele se calculeaza in functie de evolutia zilnica a capitalizarii totale a pietei,
iar pentru capitalizare se folosesc preturi medii. VAB BX indica nivelul mediu al
pietei, spre deosebire de indicii de lichiditate care se ghideaza dupa cele mai
tranzactionate societati.
Capitalizarea unei firme = numar actiuni emise * pret mediu
Capitalizarea pietei = suma capitalizarii firmelor ce sunt
tranzactionate VAB BX (azi) = VAB BX (ieri) * capitalizare
(azi) / capitalizare (ieri)
Ajustarile se fac astfel:
- o societate nou intrata la tranzactionare intra in componenta indicelui in a doua
zi de tranzactionare pentru a influenta indicele numai prin variatii ale pretului;
- cand o societate nu este tranzactionata, intra in indice in ultimul pret mediu
tranzactionat;
- cand o societate isi modifica numarul de actiuni, se recalculeaza si capitalizarea
pietei din ziua precedenta modificarii.
Indicele compus GELSOR
Este calculat de catre societatea de intermediere a valorilor mobiliare Gelsor. El
a fost lansat in anul 1995 pentru societatile cotate la Bursa de Valori, cu scopul
de a furniza o masura a tendintelor pietei de care sa beneficieze toti cei interesati
de evolutia generala a preturilor.
Indicele Compus Gelsor este o masura a schimbarii valorii de piata a tuturor
societatilor comerciale de intermediere a valorilor mobiliare tranzactionate de
Bursa de Valori Bucuresti.
Indicele Gelsor este calculat in functie de pretul de inchidere al actiunilor.
Valoarea de piata a fiecarei societati comerciale se calculeaza inmultind pretul de
inchidere pe actiune cu numarul total de actiuni aflate in circulatie. Valoarea
totala de piata se raporteaza la valoarea totala de piata de baza. Valoarea de
baza a fost fixata arbitrar la 100 puncte pentru data de 21 noiembrie 1995, prima
zi de tranzactionare la Bursa de Valori.
Schimbarile de capitalizare, listarea societatilor noi si excluderea societatilor de
la Cota bursei sunt eliminate prin schimbarea proportionala a valorii totale de
piata de baza.
Din 1997, Gelsor a inceput sa calculeze si indicele Gelsor pentru Categoria I a
bursei, a carui valoare de baza a fost fixata arbitrar la 20 puncte pentru data de
20 iunie 1995.
In aceeasi zi, Indicele Compus Gelsor pentru Bursa de Valori inregistra valoarea
de 200,07 puncte. Aceasta este o dovada a faptului ca societatile cotate la
categoria I a bursei au cea mai mare influenta in evolutia indicatorilor bursieri.
In concluzie: indicii pietei permit evaluarea tendintei generale a pietei romanesti
de capital, profitabilitatea ei comparativ cu alte oportunitati de investitii. In raport
cu cunostintele analitice ale investitorului, indicii pot sa determine volatilitatea
pretului in actiuni in raport cu evolutia pietei si pot furniza o baza de pornire
pentru tranzactiile futures.
Contracte la termen pe indici bursieri in Romania
Ordonanta nr. 69/1997 privind bursele de marfuri, a fost emisa la cativa ani dupa
ce Bursa Romana de Marfuri (BRM) a lansat tranzactiile la termen si la aproape
2 luni dupa introducerea tranzactiilor cu contracte futures la Bursa Monetara
Financiara si de Marfuri Sibiu (BMFMS).
Singurul ring pentru tranzactionarea contractelor futures in Romania este la
Sibiu. Sunt cotate contractul pe cursul leu/dolar, leu/marca si pe indicele bursier
BMS1.
Caracterizarea contractului pe indicele BMS1
Contractul pe indicele BMS1 reprezinta media aritmetica a preturilor medii ale
societatilor comerciale listate la Categoria I a Bursei de Valori Bucuresti. La
contractul BMS1 elementul de referinta este valoarea oficiala a indicelui. Pana la
scadenta, atat cumparatorul, cat si vanzatorul pot iesi din obligatia asumata initial
printr-o operatiune de sens contrar: cumparatorul vinde un contract, iar
vanzatorul cumpara un contract.
Contractul BMS1 la o luna se caracterizeaza prin:
Unitatea de tranzactionare: 100 lei * BMS1;
Cotarea: BMS1 (in puncte);
Limita de oscilatie zilnica: maximum 300 puncte fata de cotatia medie a
zileiprecedente;
Marja initiala: 100.000 lei/contract;
Marja de mentinere: 70.000 lei/contract.
Sa urmarim traseul unui contract pe indicele BMS1. Presupunem ca detinem
un
portofoliu de actiuni cotate la Categoria I a Bursei de Valori Bucuresti, pe care nu
dorim sa le vindem, deoarece suntem interesati de dividende. Ne asteptam ca
spre sfarsitul lunii preturile sa scada. Dam ordin brokerului sa vanda un contract
la o luna la 3.100 (adica 3.100 puncte valoarea indicelui * 100 lei pret unitar
stabilit de BMFMS).
Nu trebuie sa platim 3.100 * 100 lei = 310.000 lei, ci doar marja initiala: 100.000
lei/contract. La bursa preturile urca, deci cresc atat indicele BMS1, cat si cotatia
contractului, care ajunge la 3.500 puncte * 100 lei = 350.000 lei. Suntem in
pierdere cu 40.000 lei. Casa de Compensatie a BMFMS ne obliga sa ne
alimentam contul cu 10.000 lei, pentru a mentine marja de siguranta, fixata la
70.000 lei.
Dupa anuntarea datei dividendelor, preturile actiunilor scad vertiginos si, cu o zi
inainte de scadenta, BMS1 atinge 2.900 puncte. Anticipatia realizata a fost
corecta si castigul este de 200 puncte * 100 lei = 20.000 lei. Se cumpara un
contract pe BMS1 in penultima zi, se incaseaza cei 20.000 lei, dupa care se
efectueaza o vanzare a actiunilor la Bursa de Valori Bucuresti.
Pierderea de pe actiuni a fost compensata prin castigul din futures si s-a pastrat
si dreptul de a incasa dividendele.
7.4. Aplicatii rezolvate

Aplicatia 1
Clientul A incheie la 1 aprilie anul N, pe piata americana, o tranzactie pentru
cumpararea a 10 contracte futures pe indicele bursier Dow-Jones, cu scadenta in
luna septembrie, la cursul de 10.737,46 puncte. La 30 mai anul N clientul A isi
inchide pozitia printr-o operatiune de sens contrar la 10.824,58 puncte.
Rezultatul tranzactiei pentru clientul A va
fi: a) +26.765 USD b) –65.200 USD
c)
+435.60
0 USD
d)
+354.87
5 USD
e) –512.980 USD.
REZOLVARE
01.04. N: valoare tranzactie (cumparare) = 10.737,46
puncte * 10 contracte = 107.374,6 puncte
30.05. N: valoare tranzactie (vanzare) = 10.824,58
puncte * 10 contracte = 108.245,8 puncte
Rezultat final = profit =
871,2 puncte Rezultat final
in unitati monetare
= rezultat final in puncte * multiplicatorul specific pietei
americane = 871,2 puncte * 500 USD = 435.600 USD
Raspuns corect: varianta c
Aplicatia 2
Clientul B vinde la 12 iulie anul N, pe piata elvetiana, 3 contracte futures pe
indicele SBS, cu scadenta in decembrie, la 6.686,3 puncte.
La 24 septembrie anul N indicele SBS inregistreaza o valoare de 6.543,2 puncte,
dar clientul isi lasa deschisa pozitia, sperand intr-o scadere mai accentuata a
indicelui.
In ziua de lichidare a contractelor pe indicele SBS cu scadenta in decembrie
pretul de lichidare al contractelor este 6.612,4 puncte.
Care va fi rezultatul inregistrat de clientul
B? a) + 2.012,3 CHF b) –687,3 CHF
c)
+2.146
,5 CHF
d) –
1.038
CHF
e) +1.108,5 CHF.
REZOLVARE
12.07.N: valoare tranzactie (vanzare) = 6.686,3
puncte * 3 contracte = 20.058,9 puncte
23.12.N: valoare tranzactie (cumparare) = 6.612,4
puncte * 3 contracte = 19.837,2 puncte
Rezultat final = 221,7 puncte * 5 CHF (multiplicatorul pietei elvetiene)= 1.108,5
CHF
Raspuns corect: varianta e
Aplicatia 3
Se cunosc urmatoarele date: indicele bursier Standard & Poor’s 500 la curs spot
1.301,9 puncte. Rata medie a dobanzii pe piata americana 11,2% pe an. Pentru
actiunile ce compun acest indice gradul de distribuire a dividendelor a fost de
21,3%.
Pentru un interval de prognoza de 110 zile, valoarea teoretica a contractului pe
indicele Standard & Poor’s 500 va fi:
a)
1.204,8
puncte
b)
1.069,12
puncte
c)
1.323.8
puncte
d)
1.170,40
puncte
e) 2.136
puncte.
 REZOLVARE
VT = VS * (1+r-d)
VT = valoarea teoretica a contractului pe
indicele bursier VS = valoare spot indice
bursier
r = rata dobanzii pe piata indicelui bursier
d = grad de distribuire dividende pentru actiunile ce
compun indicele
VT = 1.301,9*(1+0,0342-0,213) = 1.069,12 puncte
Raspuns corect: varianta b
Aplicatia 4
Un investitor detine, pe piata japoneza, un portofoliu pe indicele Nikkei, format
din actiuni ce reprezinta o capitalizare bursiera de 143,9 milioane JPY si un
coeficient de sensibilitate de 1,82. Cursul indicelui Nikkei este 17.342,27 puncte.
Gestionarul portofoliului doreste vanzarea sa.
Numarul de contracte pe acest indice ce poate fi vandut
este: a) 1 contract b) nici un contract
c)
2
con
tra
cte
d)
3
con
tra
cte
e) 4 contracte.
REZOLVARE
valoare portofoliu
Numar contracte  
curs indice  multiplica tor
 coeficient de sensibilit ate
143.900.00 0
N   1,82  1,51 contracte  1 contract
17.342,27  10.000

Raspuns corect: varianta a

Aplicatia 5
Valoarea depozitului de garantie solicitat pe piata engleza in cazul achizitionarii a
15 contracte pe indicele FTSE-100 este; a) 21.300 GBP
b)
14.5
00
GBP
c)
1.50
0
GBP
d)
37.50
0
GBP
e)
11.50
0
GBP.
REZOLVARE
Depozit de garantie = 100 puncte * numar contracte *
multiplicator DG = 100 * 15 * 25 = 37.500 GBP
Raspuns corect: varianta d
Aplicatia 6
Se cumpara 5 optiuni de cumparare de tip european pe indicele CAC – 40, la
pret de exercitare 4.650,81 puncte, cu prima 113 puncte. La un moment dat pe
durata de viata a optiunii cursul a reprezentat 5.113,14 puncte.
La scadenta optiunii cursul era de
4.965,24 puncte. Rezultatul tranzactiei
este:
a)
+201.4
30 FRF
b)
+69.86
6 FRF
c)
+349.3
30 FRF
d)
+40.28
6 FRF
e) +1.007,15 FRF.
 REZOLVARE

4.650,81 4.763,81

Punct mort = pret de exercitare + prima = 4.650,81+113 =

4.763,81 Curs = 4.965,24 > punct mort
optiunea se exercita cu
profit
:
C:
4.65
0,81
(-)
V: 4.965,24 (+) +201,43
puncte Prima: 113 (-)
Rezultat final in unitati monetare = 201,43 puncte*5 optiuni*200 FRF =
201.430
FRF
Raspuns corect: varianta a
Aplicatia 7
Se vinde un CALL pe indicele FT-100, la pret de exercitare 875 puncte, prima 25
puncte. La scadenta indicele inregistreaza 940 puncte.
Rezultatul pentru operator
este: a) –1.000 GBP b)
+1.625 GBP
c) –
1.62
5
GBP
d)
+625
GBP
e) +875 GBP.
REZOLVARE
 875 900

Punct mort = pret de exercitare+prima =

875+25 = 900 Curs = 940 > punct mort
se exercita optiunea cu
p
i
e
r
d
e
r
e
:
V
:
8
7
5

(
+
)
C: 940 (-) -40
puncte Prima: 25
(+)
Rezultat final in unitati monetare = -40 puncte*25 GBP = -1.000 GBP
Raspuns corect: varianta a
Aplicatia 8
Un investitor cumpara pe piata japoneza o optiune PUT pe indicele TOPIX la pret
de exercitare 1.420,6 puncte, cu prima 48 puncte.
La scadenta optiunii cursul este
1.483,2 puncte. Rezultatul pentru
investitor va fi:
a) –
389.45
0 JPY
b) zero
JPY
c) –
480.00
0 JPY
d)
+146.0
00 JPY
e) +143.520 JPY.
REZOLVARE

1.372,6 1.420,6
Punct mort = pret de exercitare-prima = 1.420,6-48 = 1.372,6
Curs = 1.483,2 puncte > punct mort optiunea se abandoneaza pierdere maxima
= prima platita
Rezultat in unitati monetare = 48 puncte*10.000 JPY = 480.000 JPY
Raspuns corect: varianta c
Aplicatia 9
Se vand 3 optiuni PUT de tip american pe indicele francez SBF-250 la pret de
exercitare 2.768,7 puncte, prima 73 puncte.
Pe durata de viata a optiunii cursul inregistreaza urmatoarele niveluri:
C1 = 2.813,2 puncte, C2 = 2.698,3 puncte, C3 = 2.425,6 puncte, C4 =
2.842,9 puncte.

Rezultatul maxim al tranzactiei pentru operator

este: a) +70.500 FRF b) +1.560 FRF
c)
+4.051
,5 FRF
d)
+88.32
0 FRF
e) +43.800 FRF.
REZOLVARE
2.695,7 2.768,7