Tema 2.5.

Evaluarea nivelului de performanță al competențelor specifice dobândite de elevi

la disciplina educaţie socială

Competenţe:
2.5.1.Determinarea relaţiei dintre curriculum şi evaluare
2.5.2.Utilizarea unor strategii didactice realizate prin integrarea organică a
elementelor de evaluare
Rezumat

Relaţia dintre curriculum, evaluare şi programa şcolară

Evaluarea reprezintă o componentă organică a procesului didactic, conceput ca proces

de predare-învăţare-evaluare. Demersul didactic pleacă de la competenţele generale, din care
sunt derivate competenţele specifice. Pe baza competenţelor (generale şi specifice), precum şi
a valorilor şi atitudinilor, programa şcolară identifică domenii şi elemente de conţinut,
recomandă activităţi de învăţare şi sarcini de lucru. În acest fel, demersul didactic trebuie să
formeze competenţe şi în mod corespunzător trebuie să evalueze competenţele formate
prevăzute de programele şcolare.
Schema prezentată mai jos, clarifică dinamica procesului didactic, conceput ca proces
de predare-învăţare-evaluare.

„Curriculum relevant, educație deschisă pentru toți” - CRED

Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capital Uman 2014-2020
 Competenţe generale Competeneţe specifice

Valori şi atitudini

Domeniu de conţinut Conţinuturi

Activităţi de învăţare

Evaluarea competenţelor

Figura 2.5.1 – Dinamica procesului didactic

Explicit sau implicit, în programele şcolare pentru disciplinele socio-umane sunt

formulate recomandări referitoare la evaluare. Din perspectiva demersului educaţional centrat
pe competenţe, programele şcolare recomandă:
→ utilizarea cu preponderenţă a evaluării continue, formative;
→ utilizarea, alături de formele şi instrumentele clasice de evaluare şi unor forme şi
instrumente complementare, aşa cum sunt: evaluarea digitală, proiectul, portofoliul,
autoevaluarea, evaluarea în perechi, observarea sistematică a activităţii şi a comportamentului
elevilor
→ corelarea directă a rezultatelor evaluării cu competenţele specifice vizate de programa şcolară;

„Curriculum relevant, educație deschisă pentru toți” - CRED

Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capital Uman 2014-2020
→ valorizarea rezultatelor învăţării prin raportarea la progresul şcolar al fiecărui elev;
→ recunoaşterea, la nivelul evaluării, a experienţelor de învăţare şi a competenţelor
dobândite în contexte non-formale sau informale;
→ utilizarea unor metode variate de comunicare a rezultatelor şcolare.

Evaluarea competenţelor formate la elevi prin studiul disciplinelor socio-umane

Proiectarea activităţii de evaluare se realizează concomitent şi în concordanţă cu
proiectarea demersului de predare-învăţare.
Evaluarea competenţelor formate la elevi prin activitatea didactică la disciplinele
socio-umane presupune stabilirea competenţelor de evaluat, care se realizează printr-un
proces de operaţionalizare a competenţelor din programa şcolară.
Competenţele de evaluat:
→ au caracter derivat în raport cu competenţele din programa şcolară; elaborarea
competenţelor de evaluat are ca punct de plecare identificarea competenţelor generale şi a
competenţelor specifice (prevăzute în programele şcolare pentru disciplinele socio-umane)
care urmează să fie evaluate;
→ au un grad de specificitate care permite o evaluare educaţională validă şi fidelă,
deoarece acest lucru se realizează pe baza aprecierii, cu ajutorul unui instrument de evaluare,
a comportamentului elevilor.
Elaborarea unei competenţe de evaluat trebuie să îndeplinească condiţii aşa cum sunt:
→ să specifice comportamentul pe care trebuie să-l demonstreze elevul; precizarea
comportamentului pe care îl va etala elevul probează astfel formarea competenţei vizate în
evaluare; respectarea acestei condiţii presupune utilizarea unor verbe concrete, de acţiune,
care indică ce tipuri de achiziţii au dobândit elevii, de exemplu: a recunoaşte, a reformula, a
utiliza, a aplica, a compara, a distinge, a produce, a proiecta, a crea, a argumenta, a decide;
→ să precizeze condiţiile în care se poate produce comportamentul sau în care acesta poate
deveni vizibil, măsurabil, evaluabil; respectarea acestei condiţii presupune introducerea unor
precizări, aşa cum sunt: cu ajutorul, având acces la …, neavând acces la …;
→ să stabilească un nivel al performanţei acceptabile, prin enunţarea unui criteriu de
reuşită direct măsurabil - exprimabil prin niveluri de cunoaştere (de exemplu, prin
enumerarea a două cauze …); specificarea acestui criteriu şi raportarea la acesta în evaluarea
performanţei elevilor vor pune în evidenţă dacă competenţa a fost sau nu formată.

„Curriculum relevant, educație deschisă pentru toți” - CRED

Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capital Uman 2014-2020
 În continuare, este prezentat un exemplu de proiect didactic care vizează explicit
competenţele de evaluat, în cadrul unei unităţi de învăţare, la disciplina Educaţie socială -
clasa a V a.

Disciplina: Educaţie socială

Clasa a V-a, 1 oră/săptămână
Unitatea de învăţare: MĂ GÂNDESC LA DREPTURILE MELE!
Nr. Ore alocate: 2 ore

Competenţe Competenţe de Conţinuturi Activităţi de învăţare Metode de

specifice evaluat evaluare
1.1., 1.2., Opinii și Reactualizarea - evaluare
1.3., 2.1., argumente conceptelor utilizate orală
2.2., 2.3., Drepturi și pe parcursul anului - evaluarea
3.1., 3.2. responsabilități școlar emoțiilor și a
Promovarea - Completarea atitudinii cu
drepturilor tabelului Știu/Vreau ajutorul
copilului să știu?Am învățat - observației
Gândire Joc concurs pentru sistematice
critică și asocierea personajelor
drepturile literare întâlnite în
copilului diverse opere cu
situații în care li se
apără/încalcă
drepturile - +
Organizarea unei
dezbateri pentru a
soluționa diverse
situații inspirate din
viața școlii
- Completarea unei
secțiuni pe pagina
web a școlii pentru
promovarea
drepturilor copilului

1.1., 1.2., Mă gândesc la Reactualizarea Evaluare finală

1.3., 2.1., drepturile mele conceptelor utilizate
2.2., 2.3., Portofoliul pe parcursul anului
3.1., 3.2. Calendarul școlar
drepturilor - Completarea
copilului tabelului Știu/Vreau

„Curriculum relevant, educație deschisă pentru toți” - CRED

Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capital Uman 2014-2020
 să știu?Am învățat -
Joc concurs pentru
asocierea personajelor
literare întâlnite în
diverse opere cu
situații în care li se
apără/încalcă
drepturile
- Organizarea unei
dezbateri pentru a
soluționa diverse
situații inspirate din
viața școlii
- Completarea unei
secțiuni pe pagina
web a școlii pentru
promovarea
drepturilor copilului
definiția fiecăruia
- completare de
propoziții lacunare
având ca suport
diferite imagini -
analiza unor cazuri de
discriminare și
identificarea de soluții
pentru combaterea
discriminării
- elaborarea unui text
pe baza vieții de zi cu
zi pentru analiza
drepturilor copilului
din perspectivă
personală, trăită
- Prezentarea
rezultatelor
portofoliului
Tabel 2.5.1 Proiect didactic

Scopul evaluării

„Curriculum relevant, educație deschisă pentru toți” - CRED

Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capital Uman 2014-2020
 Scopul evaluării poate fi determinat prin raportarea atât la semnificaţiile termenului
cât şi la funcţiile evaluării.
Teoriile pedagogice contemporane alocă spaţii ample problematicii evaluării, existând
un număr considerabil de definiţii ale conceptului.
Sinteza interpretărilor privind evaluarea evidenţiază o pluralitate de termeni care pot
desemna activităţi integrate în procesul de evaluare. Astfel, a evalua semnifică:
→ a verifica ceea ce a fost învăţat, înţeles, reţinut; a verifica achiziţiile în cadrul unei
progresii;
→ a judeca activitatea elevului sau efortul acestuia în funcţie de anumite recomandări; a
judeca nivelul de pregătire al unui elev în raport cu anumite norme prestabilite;
→ a estima nivelul competenţei unui elev;
→ a situa elevul în raport cu posibilităţile sale sau în raport cu ceilalţi; a situa produsul unui
elev în raport cu nivelul general;
→ a reprezenta printr-un număr (notă) sau calificativ gradul reuşitei unei producţii şcolare a
elevului în funcţie de diverse criterii;
→ a pronunţa un verdict asupra cunoştinţelor sau abilităţilor pe care le are un elev;
→ a fixa/stabili valoarea unei prestaţii a elevului etc.
Din perspectiva funcţiilor evaluării, există de asemenea numeroase teorii care, în sinteză,
afirmă existenţa următoarelor funcţii complementare:
→ diagnostică – de cunoaştere şi de explicare a situaţiei existente;
→ predictivă – de prognosticare şi de orientare a activităţii didactice, atât de predare cât şi de
învăţare, concretizată în deciziile de ameliorare sau de reproiectare curriculară;
→ selectivă – de ierarhizare şi clasificare a elevilor într-un mediu competitiv;
→ de orientare şcolară şi profesională – de furnizare de informaţii utile elevilor şi familiilor
acestora în vederea alegerii formelor corespunzătoare de învăţământ;
→ de feed-back (de reglaj şi autoreglaj) – de analiză a rezultatelor obţinute, cu scopul de
reglare şi autoreglare a conduitei ambilor actori (elevi şi cadre didactice);
→ motivaţională – de conştientizare şi motivare/stimulare a interesului pentru studiu, pentru
perfecţionare şi obţinerea unor performanţe cât mai înalte;
→ social-economică – de evidenţiere a eficienţei învăţământului, în funcţie de calitatea şi
valoarea „produsului“ şcolii; această funcţie implică inclusiv informarea comunităţii şi a
familiei asupra rezultatelor obţinute de elevi.

Apropiindu-ne de activitatea didactică concretă, scopul evaluării poate fi determinat,

în mod direct, prin raportarea la întrebarea „De ce evaluăm?”, întrebare care vizează
finalităţile evaluării. Răspunsurile la această întrebare acoperă atât semnificaţia termenului
cât şi funcţiile fundamentale ale evaluării.
De ce evaluăm?
→ pentru a cunoaşte care este stadiul de pornire şi cum se poate acţiona pe mai departe;
→ pentru a cunoaşte performanţele şi progresele;

„Curriculum relevant, educație deschisă pentru toți” - CRED

Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capital Uman 2014-2020
→ pentru identificarea deficienţelor sau disfuncţionalităţilor şi elaborarea strategiilor
corective, inclusiv a unor programe compensatorii sau remediale, în cazul rezultatelor
nesatisfăcătoare;
→ pentru îmbunătăţirea performanţelor celor evaluaţi;
→ pentru realizarea unei selecţii;
→ pentru certificarea nivelului de cunoştinţe şi a competenţelor elevilor la finalul unor
trepte de şcolaritate.
Din perspectivă contemporană, evaluarea se extinde pe toată durata anului şcolar, se
integrează total procesului de învăţământ, pentru a surprinde evoluţia elevului. Evaluarea
contemporană se asociază deopotrivă măsurării şi aprecierii valorii rezultatelor învăţării, dar
şi proceselor de predare şi învăţare care le explică. Centrarea evaluării pe competenţele
educaţionale/profesionale ale elevilor este probabil cea mai radicală schimbare de paradigmă
în domeniul evaluării din ultima vreme, cu implicaţii profunde asupra tuturor tipurilor şi
formelor de evaluare şi notare.

Criterii de acordare a notelor

Nota şcolară marchează actul de decizie asumat de profesor în cadrul activităţii de
evaluare didactică, după realizarea integrală a acţiunilor de măsurare cantitativă şi de
apreciere calitativă a gradului şi a modului în care elevul asigură îndeplinirea sarcinilor
definite la nivelul competenţelor specifice şi competenţelor de evaluare asociate primelor.
Nota şcolară traduce evaluarea unei performanţe sau a unei conduite, specifice domeniului
educaţiei/instruirii, în diferite forme exprimate prin cifre, simboluri, calificative, scoruri,
etaloane.
Funcţiile notei şcolare reflectă finalităţile angajate în orice activitate de evaluare care
vizează aprecierea rezultatelor obţinute în raport cu anumite obiective de învăţare şi de
dezvoltare intelectuală:
→ funcţia de indicare a tendinţelor de progres-regres ale elevului şi ale clasei de elevi;
→ funcţia de realizare a comparaţiei între elevi în cadrul clasei de elevi, între clasele de elevi,
de acelaşi nivel, în cadrul şcolii;
→ funcţia de adaptare a strategiei didactice la parcursul elevului şi al clasei de elevi în
direcţia atingerii competenţelor specifice asumate la nivelul procesului de
învăţământ/activităţii didactice;
→ funcţia de motivare a elevului şi a clasei de elevi în contextul realizării unor conexiuni
inverse pozitive, externe şi interne, cu scop de corecţie, ameliorare, ajustare, restructurare
a activităţii.
Nota şcolară trebuie să asigure coerenţa actului de evaluare, realizabilă la nivelul
liniei de continuitate dintre operaţiile de măsurare-apreciere-decizie.
În acordarea notelor cadrele didactice se raportează la standarde de evaluare şi criterii
de notare. Referitor la aceste concept, literatura de specialitate este extrem de abundentă,
astfel încât nu vom realiza nici măcar o trecere în revistă a diferitelor abordări, optând pentru

„Curriculum relevant, educație deschisă pentru toți” - CRED

Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capital Uman 2014-2020
prezentarea preocupărilor în domeniu la nivelul sistemului educaţional românesc şi o posibilă
metodă de lucru a cadrelor didactice, în vederea elaborării unor standarde de evaluare şi
criterii de notare.

La nivelul sistemului educaţional românesc, în anul 2003, au fost elaborate de către

Serviciul Naţional de Evaluare şi Examinare o serie de standarde de evaluare pentru
disciplinele de la nivelul claselor a IV-a, a VIII-a şi a XIII-a.
Standardele de evaluare elaborate, în acest context, au vizat indicarea unui nivel
minimal şi a unui nivel maximal al atingerii competenţelor/obiectivelor de referinţă de către
elevi. Standardele de evaluare la disciplinele socio-umane sunt disponibile la adresa:
http://www.edu.ro/index.php/articles/6434
În privinţa criteriilor de notare, la nivel naţional, aceeaşi instituţie a realizat, în anul
2004, un document, Criterii de notare pentru cls. A VIII-a. În cadrul documentului au fost
precizate criterii pentru fiecare obiectiv de referinţă al programelor şcolare, pe patru niveluri
de performanţă, corespunzător notelor 5, 7, 9 şi 10. Pentru disciplinele socio-umane au fost
formulate criterii de notare disponibile la adresa:
http://www.edu.ro/index.php/articles/6197

Un posibil parcurs în construcţia standardelor şi criteriilor de notare, care vor fi

integrate în cadrul probelor de evaluare scrise şi baremelor de notare corespunzătoare, il
oferim în Figura nr. 2.5.2., de mai jos:

Proba
Proba de
de
Standarde
Standarde evaluare
evaluare şi
şi
Competenţe Conţinuturi Competenţe
Competenţe de
de evaluare
evaluare baremul
baremul dede
de
de evaluat
evaluat (minimale
(minimale şi şi
specifice corectare
corectare şi
şi
maximale)
maximale) notare
notare
şi
şi criterii
criterii de
de
notare
notare

Stabilirea Construcţia
Construcţia
Identificarea
Identificarea Selectarea
Selectarea Stabilirea
competenţelor Stabilirea
Stabilirea probei
probei de
de
competenţelor
competenţelor conţinuturilor
conţinuturilor competenţelor
de standardelor
standardelor şi evaluare
evaluare şi
şi aa
de evaluat
evaluat şi
criteriilor
criteriilor de
de baremului
baremului de de
notare
notare notare
notare

„Curriculum relevant, educație deschisă pentru toți” - CRED

Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capital Uman 2014-2020
 Figura nr. 2.5.2 – Construcţia standardelor şi criteriilor de notare

Acest parcurs corespunde unui model al învăţării şi evaluării centrat pe competenţe.

Potrivit unor autori (Manolescu, M.), ameliorarea practicilor curente de evaluare se
poate face prin: explicitarea criteriilor; stabilizarea criteriilor; reducerea criteriilor.
Explicitarea criteriilor înseamnă precizarea a ceea ce ţine de normă şi a ceea ce corespunde
unei aprecieri. Problema explicitării criteriilor se pune cu multă acuitate în cazul
producţiilor/produselor care implică o contribuţie personală a elevului (spre exemplu, în cazul
unui eseu). Stabilizarea criteriilor înseamnă fixarea şi menţinerea aceloraşi criterii pentru toţi
elevii. Numărul criteriilor stabilite pentru a evalua o lucrare scrisă este de asemenea foarte
important. Acestea trebuie să fie suficient de relevante pentru a acoperi întreaga problematică
luată în consideraţie. Numărul criteriilor trebuie să fie optim, nici prea mare, nici prea mic.
Trebuie pornit de la adevărul că cine vrea să evalueze totul, nu evaluează nimic. Dacă
justificarea notei unui elev este disputată de prea multe criterii, această situaţie conduce la
disfuncţii în evaluare. Prin urmare, nota trebuie să fie sintetică.

1. Ce strategii/metode vă puteţi propune astfel încât să realizaţi o mai optimă integrare a

evaluării curente/continue cu examenele naţionale?

2. Care sunt avantajele şi dezavantajele evaluării digitale în raport cu formele clasice de

evaluare?

3. Construiţi o probă de evaluare şi baremul de notare aferent, pentru o unitate de învăţare,

urmând traseul propus în cadrul Figurii nr. 2.5.2, din cadrul prezentei teme.

Bibliografie

1.Cucoş, C., Teoria şi metodologia evaluării, Editura Polirom, Iaşi, 2008

„Curriculum relevant, educație deschisă pentru toți” - CRED

Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capital Uman 2014-2020
2. De Lansheere, G., Evaluarea continuă a elevilor şi examenele, EDP, Bucureşti, 1975

3. Manolescu, M., Evaluarea şcolară, Editura Meteor Press, Bucureşti, 2005

4. Neacşu, I., Stoica, A., (coord), Ghid general de evaluare şi examinare, M.I., CNEE,
Aramis, Bucureşti, 1998

5. Oţet, F., Liţoiu, N., Spineanu-Dobrotă, S., Ghid de evaluare pentru ştiinţele socio-umane,
Editura proGnosis, Bucureşti, 2000
6. Radu, I. T., Evaluarea în procesul didactic, EDP, Bucureşti, 2000

7. Stoica, A. , (coord), Evaluarea curentă şi examenele, Editura proGnosis, Bucureşti, 2001

8. Vogler Jean (coord.), Evaluarea în învăţământul preuniversitar, Polirom, Iaşi, 2000

9. Voiculescu Elisabeta, Factorii subiectivi ai evaluării şcolare. Cunoaştere şi control,

Aramis, 2001

10. *** TEHNE. Centrul pentru Dezvoltare şi Inovare în Educaţie, Impactul formativ al
utilizării AEL în educaţie, Bucureşti, 2004

11. *** CNCEIP, Programul Naţional de Dezvoltare a Competenţelor de Evaluare ale

Cadrelor Didactice (DeCeE), 2008

„Curriculum relevant, educație deschisă pentru toți” - CRED

Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capital Uman 2014-2020
Anexa nr 1. Evaluarea elevului în cadrul proiectului educațional
Programă școlară prevede, în funcție de anul de studiu, realizarea de proiecte privind
drepturile copilului, interculturalitatea, probleme ale comunității educaționale/locale,
problematica economico-financiară. În acest fel se depășește nivelul de recomandare
metodologică în ceea ce privește realizarea unor activități de tip proiect.
Proiectul educațional este vizat explicit în cadrul disciplinei Educație socială, la
nivelul competențelor specifice, activităților de învățare și conținuturilor, având alocat un
buget de timp de 25-30% din bugetul total de timp, pe an de studiu. Activitatea fiecărui elev
în cadrul echipei de proiect este evaluată și se finalizează prin notarea acestuia. În elaborarea
și derularea proiectului educaționaI, indiferent de anul de studiu, elevii, sub coordonarea
profesorului, vor parcurge următoarele etape:
 Alegerea temei
 Elaborarea fișei de proiect
 Derularea proiectului propus
 Evaluarea proiectului propus
Alegerea temei – reprezintă o primă etapă, în cadrul căreia este necesar să fie identificate, în
funcție de domeniul vizat, un set de nevoi/probleme, precum și să fie realizată o evaluare a
posibilității de a răspunde acestor nevoi/probleme. Etapa este finalizată prin adoptarea unei
decizii cu privire la tema proiectului. În vederea alegerii temei proiectului pot fi realizate
întâlniri sau discuții cu elevii din școală, invitarea la oră a unor personalități din comunitatea
locală, aplicarea unor chestionare elevilor din școală
Exemple de teme care pot fi abordate în cadrul proiectelor, în funcție de anul de studiu:
 la clasa a V-a - Gândire critică și drepturile copilului: - Să ne cunoaștem drepturile -
Copiii promotori ai propriilor drepturi - Drepturi respectate – drepturi încălcate -
Turnirul opiniilor – concurs argumentativ privind respectarea drepturilor copilului -
Protecția mediului – condiție a vieții
 la clasa a VI-a - Educație interculturală: - Personalități locale care ilustrează
diversitatea interferențelor culturale - Istorie locală – minimonografii ale
interculturalității - Tradiții și sărbători locale - Participarea civică a minorităților
și/sau imigranților - O problemă/probleme privind relațiile și comunicarea
interculturală

„Curriculum relevant, educație deschisă pentru toți” - CRED

Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capital Uman 2014-2020
  la clasa a VII-a - Educație pentru cetățenie democratică: - Prevenirea și combaterea
violenței - Incluziunea socială și educațională - Protejarea patrimoniului cultural -
Mass-media și opinia publică - Apărarea și înfăptuirea dreptății

 la clasa a VIII-a - Educație economico-financiară: - Săptămâna globală a banilor

(Global Money Week) - Campanie de protecție a consumatorului în școala și/sau în
comunitatea noastră - Focus pe bugetul personal – cum ne cheltuim banii? -
Influența reclamelor asupra comportamentului consumatorului - Să ne punem ideile
în practică - să înființăm o bancă

Elaborarea fișei de proiect – este etapa în care se realizează proiectarea întregii activități.
În funcție de tema aleasă, se va realiza fișa proiectului, activitate care este necesar să
fie precedată de o documentare/culegere de informații, dar și de o primă prelucrare și
organizare a informațiilor legate de problema/tema aleasă.
Prin fișa proiectului elevii sunt puși în situația de a răspunde la o serie de întrebări, de genul:
Care sunt cele mai urgente nevoi ale elevilor/persoanelor din școala/clasa/comunitatea mea
locală? Cu ce ne ajută acest proiect, de ce dorim să-l realizăm? Ce activități am putea
realiza împreună, astfel încât să răspundem nevoilor identificate? Cine va fi responsabil cu
organizarea fiecărei activități? Ce resurse/materiale sunt necesare pentru realizarea
activităților? Cum ne vom da seama dacă proiectul nostru a avut succes? Cum facem vizibil
proiectul nostru?
Derularea proiectului propus.
În această etapă se realizează activitățile propuse, conform termenelor de realizare și
descrierii din fișa de proiect. Elevii trebuie să pună în practică, prin activitățile desfășurate în
clasă, și/sau după caz, în afara clasei, proiecția inițială. Activitățile realizate în cadrul
proiectului se vor concretiza prin produsul/produsele proiectelor, care pot fi: - o expoziție; - o
publicație (de exemplu, revistă, un număr tematic în revista școlii, un material informativ) - o
minimonografie; - un website/secțiune a unui website; - un material video; - un memoriu
către autorități; - un spectacol de teatru/teatru forum etc
Evaluarea proiectului propus.
Evaluarea proiectului propus este necesar să se realizeze pe parcursul, dar și la
finalizarea acestuia, cu scopul de a oferi elevilor ocazia de a verifica raporturile calitative
dintre ceea ce s-a realizat și ceea ce s-a proiectat, precum și pentru a-și îmbunătăți modul de

„Curriculum relevant, educație deschisă pentru toți” - CRED

Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capital Uman 2014-2020
învățare. Evaluarea proiectului trebuie să reprezinte, în principal, o activitate de
autoevaluare, în cadrul căreia elevii să aibă posibilitatea să reflecteze asupra măsurii în care
proiectul a avut succes, să evalueze gradul de reușită și posibilitățile de îmbunătățire a unei
asemenea activități. În cadrul acestei etape, sub coordonarea profesorului, este necesar să se
realizeze o analiză și a gradului de realizare a indicatorilor/criteriilor de evaluare a
activităților și a produsului/produselor proiectului, incluși/incluse în Fișa proiectului. Se
recomandă realizarea unei reflecții, la nivelul clasei de elevi, asupra întregii experiențe:
achiziții dobândite (cunoștințe, abilități, atitudini), dificultăți întâmpinate. Pe parcursul
proiectului și la finalul acestuia, elevii pot redacta un jurnal autoreflexiv, în cadrul căruia vor
prezenta experiența dobândită, ghidați de încercarea de a răspunde la întrebări precum: - Cât
am reușit să mă implic? - Ce rol mi s-a potrivit? Ce rol mi s-a părut greu de realizat? - Ce mi-
a plăcut astăzi în cadrul activității desfășurate? Ce dificultăți am întâmpinat? - Cât de
cooperant am fost? - Ce am aflat despre colegii mei? - Ce am aflat despre mine la finalul
activității? Elevii pot nota în cadrul jurnalului și alte aspecte, precum: unele întâmplări, la
cine au apelat pentru diferite forme de sprijin, care au fost colegii cu care apreciază că au
cooperat foarte bine și ce posibilități de îmbunătățire a activităților viitoare pot exista.

Evaluarea elevilor în cadrul activității.

Este important ca elevii să distingă între procesul de evaluare a proiectului și cel de
evaluare a elevului care participă la proiect. În acest sens, se recomandă profesorilor să
utilizeze ca formă de evaluare, cu precădere, evaluarea formativă, în cadrul căreia se va
utiliza, pe parcursul întregii activități de proiect, observarea sistematică a comportamentului
fiecărui elev, pe baza unei fișe de observație (realizată de către profesor).
În realizarea fișei de observație, cadrul didactic poate avea în vedere următoarele
criterii:
- gradul de îndeplinire a sarcinilor stabilite;
- calitatea materialelor/activităților realizate;
- capacitatea de asumare a unui rol în cadrul grupului/subgrupului;
- spiritul de colaborare și de adaptare la activitatea în echipă;
- spiritul de inițiativă.
Pentru fiecare criteriu se acordă note de la 1 la 10, iar media notelor obținute
constituie nota finală acordată fiecărui elev în cadrul activității de proiect. De asemenea,
recomandăm utilizarea autoevaluării și interevaluării, eventual prin completarea unui
chestionar elaborat de profesor, adaptat nivelului de vârstă și particularităților claselor de
elevi.

„Curriculum relevant, educație deschisă pentru toți” - CRED

Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capital Uman 2014-2020