Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Evaluare S. Manea PDF
Evaluare S. Manea PDF
I MANEA, SANDA
CONSPRESS
B-dul Lacul Tei nr.124, sector 2,
cod 020396, Bucure~ti
Tel.: (021) 242 2719 1 169: Fax: (021) 242 0781
Aproape silnic mijloacele de informare aduc la cuno~tin@producerea unor
fenomene de instabilitate a terenului in dbferite pa$ ale lumii. fenomene care
de cele mai multe ori au ca rumare ji importante jertfe omenegti - k ilfara de
paguhe mareriale importante.
Este lesne de in~elescri astfel de urmdri nefasre au arras ji atrag necontenit
atenria speciaii~tilor din intreaga lume, mohilizdndu-le pr-eocuparea t i
interesul pentru aprofundarea cunoagterii comportarii pcimanturilor gi
perfecfionarea metodelor de cercetare. analizd ji calcul a1 stahilit@ii rerenului
h scopul adoptdrii celor mai potrivite mcisuri de prevenire o unor asemenea
fenomene.
Sub impactul gtiin~ifica1 dezvolfcirii civiliza$ei sscalului XX a iuat najtere
aproape pretutindeni in lume o noud congtiinfai faid de fennmenele limitai. En
special cele legate de factorii naturali, fenomene care vreme indelungata au
fost considerate fatale calamit&p itaturaie.
fn multe iairi de pe toate continentele s-au orgunizat vaste acfiuni de
investigare, inventariere, caracterizare a zorielor din teritoriile nulionale
respective unde sunt prohabile riscuri de asemenea naturd.
Este de subliniat faptul cd A ultimii 20-25 ani la Conferinfele Na!ionale $i
Interna~ionale de Geotehnicai. prohlemele de stabilitate a versan~ilor gi
alunecarile de rerenu,-i S U I I ~eraminate h secfii distincte.
De asemenea, din patru in patru ani. se desfdsoara. cu parricipari din cele
m i reprezentative, simpoiioane mondiale consacrare exclusiv alunecarilor de
reren.
Pe aceastd linie a preocupcirilor specialistilor din Iara noastrii $i din
intreaga lime, se inscrie ji lucrarea de faid care llzceracd sa iiw'treze
momentul actual a1 cercetdrilor din acest domenirc. Se prezintd in aceasfa
lucrare o parte insemnata din rezultatele cercetdrii internalionale disponihile,
ca f i cercetdrile mai importante din iara noastrd htre care se inscriu f i cele
din cadrul UTCB.
in Rorncinia, alunecririle fi alte forme de in~tabilitate a terenurilor
manifestate prin deplasiiri, au o largci I-&spandire qi sunt fn strdnsti legatui-6 cu
suhstratul litologic ~i i.egimul climatic. Se apreciazd cd terenurile cu alunecriri
stabilizate sau active ocupd in Komrinia o suprafafd de ccrc. 900.000 hectare.
fn ace.rt conte.rt lucrarea se adreseaid studenlilor din Universitatea Tehnica
de Constrrcctii Bucure~tipreocupali de astfel de probleme, ca gi inginerilor ce
urmeuid curnurile de strrdii aprofundate. comiderrEndu-se a fi utilri, in egalri
mrisurd speciali~tilordin cercetare gi proiectare.
DIN PARTEA COORDONATORILOR:
-
Coordonatori Radu DROBOT qi Jean Rerre CAmONNEL
.
1 Fenomene de instabilitate a versanfilor
.
.
..........................................................
1.1. General~ttip.................................................................................................
1.2. Comportarea in timp a versantilor ...............................................................
1.3. Cauzele alunec&rilor de teren ......................................................................
1.3.1. Aspecte generale ...................................................................................
1.3.2. Cauze litologice ....................................................................................
1.3.3. Cauze morfologice .............................................................................
1.3.4. Cauze fizico-chimice $i biotice ......................... ,..................................
1.3.5. AcPunea apei ....................... . .............................................................
. . . . . ...................................................................................
1.3.6. Factorn clrmat~c~
..
1.3.7. Influenp vegetaflel ...............................................................................
1.4. Clasifictiri pentru alunectirile de teren ......................................................
1.4.1. Elemente morfologice ale alunec6rilor ..................................................
1.4.2. Principii de clasificare .......................................................................
1.5. Principii de studiere sisternice a proceselor de instabilitate a versanfilor .....
.
2 Cercetarea in situ $i monitorizarea alnnecarilor de teren .............................
2.1 Aspecte $i nofiuni generale ..........................................................................
. .
2.2. Cercetarea m-s~tu........................................................................................
2.2.1. Recunoasterea qi cartarea geologicti-inginereasca .................................
2.2.2. Folosirea aerofotogramelor ?n cercetarea alunecfuilor de teren ..............
..
2.2.3. Cercetai geofizice ...................... ......................................................
2.2.4. Cercetfui geotehnice in situ (penetrometrie. presiometrie gi forfecare)..
2.2.5. Mtisuratori hidrogeologice ..................................................................
2.2.6. Prelevarea prohelor netulburate din foraje .............................................
2.2.7. Urmarirea evolutiei alunecfuilor ...........................................................
2.3. Program cadru de supraveghere a pantelor instabile ....................................
2.3.1. Date necesare la conceperea programului de supraveghere ...................
2.3.2. Principii pentru un ghid de alegere a sistemului de supraveghere ..........
.
3 Barametri geotehnici specifici pentru caracterizarea comport5rii
I
l l l l
2
i l i l
3
i l l l
4
l l l
: Timp [anil
..
Fig. 1.3. Stadiile proceseior de instabilitate.
Se definesc astfel:
a. aluneciIi1e active - fenomenele care se desf3~oari?nprezent.
b. alunecruile stabilizate, dar active Ih trecut.
c. aluneciIile inactive, mai vechi de un an $icare la rbdul lor pot fi:
c. 1. Iatente:
c.2. abandonate - in conditiile ?n care cauzele producerii lor au dispjrut
(ex.: r h l de la baza gi-a schimbat cursul);
c.3. stabilizate: prin diverse metode inginere~tide consolidare;
c.4. vechi: care au fost active cu mii de ani in urmg, dar ale ciror urme
se pot vedea inca.
d. alunecruile reactivate - care au redevenit active dupa ce a11 fost inactive.
a,
-- - a
*
Variatii datorate
y
4
"2
I
I
I
I
Timp
I
factorilor climatici I
I
L..
greuraiea d o n - pmriunif ape,
lor qi eferml din port
vjntului
24. Emziune do Modificjri ale
supmfat2 stdni de eformri
Natura agentului
1 Energia totala
IJId 4
Energia consumat:! fn
vansporNl materialului
[~lrn'an]
Greutate
- alunec;iri de material solid 1 - 100 1-100
Apa:
- apa de suprafar& l~'-l~" 10-100
- impactul ploii
- pe suprafara fnierbata 2000 0,02
- we suprafata denudata 500 0.50
Variaea de volum (urnflare):
- din umiditate 2000 0,40
- dim fnghel 5x10' 0.10
- din variatii de temperatura 2x108 0,02 -
I CEDARE I'
Timp
a Conditiile de teren
Procese
geornorfologice
Factori declangatori
Procese antropice
Efectul cel mai important a1 diferitelor cauze fizice care afecteazd direct
stabilitatea masivelor, il constituie sciderea rezistenfei la forfecare $i In special
micgorarea coeziunii, in cazul pWhturilor argiloase $i prifoase. Se pot
distinge doui aspecte: pe de o parte este vorba de o scfidere a coeziunii
mtrcgului masiv prin fisurare gi evolufia acestor fisuri pe maswd infiltr&ii apei,
unnata in mod firesc de procese de umflare-wntracfie, favorizate de fenomene
naturale datorate rnodific&ilor sezoniere (cicluri inghef-dezghef, uscare,
umezire); pe de altri parte, ca urmare a eforturilor ce apar in aceste fisuri. are loc
o scadere a coeziunii rnaterialului care constituie masivul de p&n$nt Masivele
stmtificate sunt evident mai susceptibile la astfel de fenomene.
Totodata, ca urmare a adsorbriei apei incircate cu diferite s h r i minerale
dizolvate, se pot produce schimburi ionice care la &dul lor pot conduce la
micqorarea coeziunii p&nhturilor.
Se precizeazi Ins2 ca fenomenele de adsorbfie a apei de catre p&n$nturile
argiloase, ca .$i cele de schimb ionic, sunt procese lente, datorita in mare pate
posibilitatii reduse de penetrare a apei; este evident ca existenta fisuriloi poate
produce o accelerare a proceselor mentionate. Creqterea presiunii apei din pori
ca urnare a presiunilor laterale poate conduce la adsorbcia apei. Diferenfa intre
presiunea efectiva de consolidare a pW$ntului gi presiunea apei in wntact cu
p&n2nturile argiloase constituie factoml decisiv pentru adsorbcia apei.
Factorii ce pot wntribui la apar$ia acestor fenomene cu caracter fizico-
chi~nic sunt fie naturali, fie legati de activitatea umana (activitatea de
construc$i, irigafii, poluarea apelor, 1ucrat.i de canalizare).
3 comportare speciali cauzati de fenomene cu caracter fizico-chiimic o
prezinti argilele senzitive, care, atunci c$nd structura le este deranjata, curg ca
un fluid. Aceasti wmportare se poate explica prin fenomenul de tixotmpie qi,
totodata, prin spsarea srirurilor din pori. in cazul pierderii stabilititii unor astfel
de p h , & ~ t u r imisurile
, luate pentru oprirea procesului de curgere rim& f a 8
efect.
Factorii biotici - in special unele microorganisme care dau na9tere
fenomenului de osmoza naturala - pot conduce la modific&i rin structura
p2minn1lui.
Din cercetirile ficute de Veder (1972) s-a ajuns la concluzia c i pelicula de
apa care acoper%suprafap de alunecare intre doua shate diferite de p h h t , este
unnati de o zoni de tranzifie, fonnati din material degradat gi putemic inmuiat
(fig. 1.8). Fonnarea acestei pelicule pe suprafap de alunecare este explicabili in
cazul impermeabilitXtii celor doua strate de p h b t $i/sau in lipsa unor c2i de
pitrundere a apei intre cele doua strate.
----
i -----------
-25- iufbrun - 77
Nisip fin
prrifos ucvifir +I
Medio m ulfionuold [ m
Pentm a estima corect efectul apei asupra versantului trebuie s2. se tin2
seama ~i de celelalte elemente pegetatie, relieful caracteristic) care contribuie
la asigurarea circuitului apei pe versant, o schema posibili fiind prezentata in
figwa 1.11 [Zamfirescu, Corn5a. Matei, 19851.
fn acest sens s-au propus metode, folosind calculul probabilistic, penm
estimarea relatiilor dintre precipitafii, apa subterana $i alunec&i, prin definirea
unor functii de pondere specifici f i e c h i amplasament, care muftiplica variafia
infiltrafiei efective (funcfia are valori ce descresc fa$&de timpul la care s-au
produs precipitafiile [Sangre'y, 19821.
P
inmagazinarea in r n
9 ramuri (interc
-
: 2
1 1 1111
inmagarinare in
---_---
Grad de um~ditate
Precipitatii
Zona de umezlre
Zona de echilibru
Addncime
Suprafa@potentials de alvnecare
Prin uscarea p h h t u l u i la 105' se elimini at% apa libera cit $i apa refinuta.
Din acfiunea apei in aceste forme asupra masivelor de primht se evidenfiaza
unele aspecte relevante:
a) Apa relinutci
interacfiunea apei cu scheletul mineral reprezinta un element hot&itor ;iI
comportamentului mecanic a1 phinturilor manifesthdu-se in specla1 la
, p h h* t u r i l e argiloase prin m h r e a co~nplexuluide adsorbfie (fig. 1.13).
In porii pimhturilor nesaturate, apa are.un deficit de presiune in raport co
presiunea atmosferica - sucyiune, care practic reflecta m&imea (inte~siratea)
fortelor de interacfiune intre faza lichidi 9i faza solid&. Sucfiunea :se ?oate
exprima ca presiune sau indfime echivalenti de coloani de apt3 (h). Ov:arece
gama sucfiunilor este foarte mare (0-10' cm col H,O) de la starea satural: mi
uscata, se foloseqte adeseori pentru exprimarea sucfiunii indicele so!i.iional
pF = log,, h, care variza intre pFO $i pF7.
hi
Fig. 1.13. Complexui de adsorbfie.
b.
Fig. -1.14. Curbe de refinere pentru diferite pamanturi.
in afara naturii propriu-zise a ph2nturilor, cauacitatea de refinere a apei de
catre acestea este influencatii qi de starea de umiditate ~i indesare a acestora
[Andrei, 19631.
Cunoaqterea sucriunii din masive, permite estimarea proceselor de migratie a
apei (fa8 variafia umidititii) qi, respectiv, estimarea efectelor diferitelor metode
de drenare (fig. 1.15).
)
a)
------ AR61LA ( I )
b) Actiunea apei din pori care se poate manifesta:
- pe o suprafafa potenriala o n existent6 de alunecare in materiale omogene;
- la zona de trecere intre piimkturi de diferite naturi (masive stratificate).
argile, ph2nturi prifoase;
- in ptm22nturi permeabile (shaturi de nisip) cu grosimi de ordinul zecilor
de centimetri, cuprinse intre straturi impermeabile (argile prifoase);
- In masive alcatuite din strate de argile prifoase cu grosimi de ordinul
metrilor +i unde de c2te ori umiditatea creSte, apar tendinfe de cedare sau de
curgere lenta.
htre cantita~lereale de precipitafii ~i variafia presiunii apei din pori, pe baza
unor m6suritori de teren $i o b s e ~ a f i is-a
, tras concluzia c i nu exista o corelafie
direct& (fig. 1.16), deoarece ploile de v& sau de iami nu au aceea5i incidenfi
asupra p2nzei freatice [Delmas $ . a 19871. A rezultat de aici necesitatea de a
detennina ploaia eficace. respectiv cantitatea de api infiltrati care alimenteazi
efectiv p k z a freatici, aflkdu-se in corelatie cu presiunile apei din pori.
Tahelul 1.4
Tahelu11.5
-
Fig. 1.21. Alunedri rotationale.
Alunecarile de teren fac parte din procesele naturale cele mai complexe, prin
n u m h l mare gi varietatea factorilor implicati ?n declangarea gi desfqurarea lor
gi de aceea evaluarea precisa a stabilitatii versan{ilor este in general deosebit de
dificili, d e ~ iimportanta 'practica este incontestabila. Totodata, fiecare pant8
poate fi privita ca o structura unic& a cfirei comportare este conditionata gi
influentat8 de o sene de factori naturaii gi antropici ($1.3).
Datoriti acestor particularitsti ale problemei, ?n gened se cauta
interpretarea pe baza unor scheme mai simple, accesibile mijloacelor existente
de calcul gi de determinare a parametrilor implicafi in calcule.
Pentm a se putea ajunge la astiel de abord&i care in final s2 conduca la
adoptarea unor decizii fmale, ?n studierea unor fenomene de instabilitate a
versan~ilor,trebuie parcurse o sene de etape, care pot fi schematizate ca in
tigura 1.25 [Gnvas, Reagen, 19901.
Conform acestei prezentiri, unde fiecare bloc reprezinta o activitate
principal% se disting ca faze obligatorii o f a de teren (implichd activitatile 1,
paqial 2 gi 3) gi o fazi de birou, bazat5 pe informatiile obtinute in faza
anterioax2 gi completate prin incerc2i de laborator gi calcule de modelare a
fenomenului (activititiie 2 , 3 vi 4). fazi care finalizeaza studiul (activia~le5, 6,
7).
Con*utul acestor activitkg poate ti detaliat astfel:
1) Identificarea problemei: presupune observafii asupra zonei gi fenomenului
studiat pentm o clasificare a tipului de alunecare, bazati pe criterii gtiingfice.
2) Colectarea datelor: implica efectuarea de studii, mtlsurfitori ~i Tncerctlri
complexe pe teren gi in laboratoare referitoare la toat&problematica legata de
fenomenul de instabilitate (geografie, geologic, hidrologie, geotehnick etc).
3) Diagnosticarea problernei: este faza ?n care pe baza datelor acumulate din
etapele anterioare, prelucrate $i interpretate se stabilesc cauzele fenomenului ~i
factorii dominanti in desfsgurasea acestuia.
3. Diagnosticare a
problemei 5. Op$iuni
- pentru tratare -
solugii tehnice
.
6. Analizi
economic2
Studierea
nomenului de 1'
I - instabilitate 1'
qi recomandkri
problemei
finale
instabilitate
i Captator
I Tratamente
Transmisiuni
Cercetiiri
I (specialist)
.
gr
l
rl
a mmpq
pragului negativ pragului negativ pragului negativ
SUPRAVEGHERE DISCONTINUA
1- Relevee inregistrare
I I
Supravegherea continuci
Sisremul este in stare de veghe permanenti gi toati evolufia fenomenului
este imediat luati in s e m i . Datele sunt adunate continuu din teren, iar sistemul
de supraveghere poate transmite gi trata permanent aceste date (veghere
permanents in mplasament sau sistem automatizat cu teleaansmisie).
Supravegherea continua implica a avea la dispozitie personal de execurie
competent ~i de a avea un plan de ac@uneb caz de alarm8 sau alerti.
in c m l supravegherii in timp real sistemul produce in c2teva secunde sau
zecimi de secundi, informatii interpretabile sau exploatabile in procesul de
siguranp a1 obiectivului.
i n afat3 de cazul de alert&2utomatici (detector ce aprinde o lurnini rogie, de
exemplu) faza de interpretare este determinant& $i necesitfi interventia unui
specialist w e cunoqte bine zona de teren gi sistemul.
Supravegherea discontinuil
Ansamblul sistemului de supraveghere nu este in activitate permanenti iar
informafiile sunt produse periodic sau la cerere (la intt-ebare).
in cazul unei supravegheri periodice, producerea de informafii pe sistem are
loc in fiecare luna, fiecare sriptWhi, fiecare zi sau fiecare or2 de exemplu, in
anumite cazuri un sistem automat va sWinge datele in permanenp. (practic in
fiecare minut sau mai des) dar tra~smiterea$i citirea datelor nu se efectueaza
dec2t la intervale regulate, zilnic de exemplu. in alte cazuri, m2surZtorile se
efectueazi manual: inclinometrele, piezomenele etc. - date lunare.
De notat ca exist& riscul ca ?n cazul cind intervalul de timp intre doua
misuritori este inadaptat, un fenomen de temut sfi se declangeze intre douri
m%uritori, f k i ca supravegherea s i aibi posibilitatea sri previna ai s i
Illregistreze.
A
Fisura
Timp
+ roca netulb.
0 roc8 fu/bumh
K
U
4
3
Fig. 2.7. Variafia presiunii apei din pori in zona suprafefei de aiuneare
54
in principiu, mineralizaGa apei din acumulatul de alunecare este mai mica
este mai mica decst a apei subterane din zonele vecine $i decst mineralizatia
apei subterane din depozitele situate sub suprafata de alunecare.
Reducerea mineraliza@ei apei subterane poate constitui un criteriu de
recunoqtere nu numai a1 alunec5ii de teren ci gi a1 adkcimii la care se afli
suprafqa de dunecare.
in figura 2.8 se observa c i suprafafa de alunecare este totodata $i o limiti de
discontinuitate a1 conginutului de s h r i a1 apei subterane.
b) cu tuhulatura'jlexihi[ci
Pentru determinarea vitezei de alunecare gi a adbcimii de contact dintre
masa de p h b t care aluneca si roca in Loc se folosesc misuratori
inclinometrice in tuburi flexibile cunoscute sub numele de mrisu12tori Slope.
Metoda consti in executarea pe masa alunecata a unor foraje cu adhcimi
care trebuie s i dep$easci nivelul presupusei suprafete de alunecare,
hcastrikdu-se ?n row stabili cel pugin 3-4 metri (fig. 2.11).
in gaura de foraj executati se introduce un tub din material plastic care in
interior esteprevaut cu nivte $anguri de ghidaj pentru sonda inclinometrici cu
care se misoari inclinarea gaurii.
comportarea real2 a unui p m i n t , este posibili insi numai prin folosirea mai
multor tehnici de cercetare in situ gi ?n laborator.
Cercetarea in situ va avea eficienfa informational5 qi economici dorita daci:
- metodologiile de cercetare vor fi adaptate caracteristicilor procesului
fizico-geologic;
- desfgprarea testelor va fi m a r i t i cu atenpe gi, pe parcursul dobkdirii
de noi informafii. se vor implements corecfiile gi modific3rile necesare:
- desimea punctelor de observafie va fi indeajuns de mare pentru a permite
corelafii $i extrapoI5ri pertinente.
Persoane $i bunuri
ameninrate I
I, Dificultati in mijloace
I
Fig. 2.13. Principalele elemente pentru definirea unui sistern de supraveghere.
Tabelu12.1.
: ~2nd
i se da
alarma
to t1
Timp
t2
to t, t. Timo
h. Ohiectivul siguraniei
Definirea acestui obiectiv implici alituri de estimarea aleatorului, adici o
caracterizare a fenomenului asteptat ~i a probabilititii sale de aparipe, evduarca
mizelor in joc adici evaluarea daunelor cc se pot produce (persoane gi b w r i
amenintate).
De notat c i un fenomen de instabilitate poate f i la originea mai multor tipwi
de risc:
- riscuri imediate legate de mi~careaobiectului ?nsine: obiective afectate
total sau paqial in dunecare;
- riscuri diferite, legate fie de starea amplasamentului, remlthd din
fenomenul initial, fie din fenomene secundare ale fenomenului principd.
CZnd se define$* un sistem de supraveghere este necesar ca sa se estimeze
dwata acelei supravegheri.
in cazul fenomenelor repetabile (lave torentiale, caderi de blocuri) este
posibili o singuri rupere (alunecare de teren ce nu poate fi consolidat@
previzibili pe termen scurt sau mediu.
Se poate intLlni un risc provizoriu, deci supravegherea va avea o durati
limitata.
De asemenea pot apare probleme privitoare la pante:
- pante imobile - b s i la limita stabilitatii si care se pot pune in migcare;
- pante in miacare !enti sau moderati susceptibile insa de acceleratie a
miacfirii sau de deplas%i cumulate importante;
- stabiliziri prin consolidare dar care trebuie supravegheati spre a se
asigura de eficacitatea consolidirii gi a fi avertizaii In caz de evenhlali
reactivare.
Cunoqterea prealabila a fenomenului nu este totdeauna completi ceea ce
reclama o atenfie in urmiiirea supravegherii fenomenului gi a func$ion%rii
supravegherii ?n mod eficient.
Swpul supravegherii este de a prevedea ocurenp producerii unui fenomen
nedorit intr-un termen suficient spre a putea lua mrisurile destinate a diminua
consecintele nefaste ale fenomenului respectiv.
in caz de alarmi trebuie luate mlisurile indicate. cum ar fi:
- inchiderea (oprirea) activititii la obiectivul vizat (drum; pod, baraj, cale
ferata etc.);
- evacuarea zonei (persoane, bunuri);
- trecerea la un nivel suplimentar de proteetie (ranforsfiri, consolid&i.
aptIrare pasivk pompe de evacuare, de drenare etc.);
- limitarea utilizfirii obiectivului (circulaQe deviat& altemantg pe sensuri
sau reducere de vitefi, limitare tonaj etc.);
- lansarea anunwlui de pericol - eventual pentru public).
Misurile de siguranfi luate ?n caz de alarmi au un impact care poate fi
important, gi deci trebuie apreciat ca atare la definuea sistemului de
supraveghere. Declan~areaunei alarme false sau inutile poate avea urmfiri
neimportante dm poate capita in unele cazuri consecinte dwsebit de grave, in
func$ie de importanta obiectivului respectiv. Utilizarea mai multor nivele de
alerte precedbd alarma propriu zisi $i asociate cu misuri progresive pe
parcursul acfiunii de prealert2 atenueaza neajunsurile ce pot apare in astfel de
cazuri.
La baza evalufirii timpului necesar pentru luarea misurilor de protecfie
prev&ute trebuie s i stea recenshintul persoanelor $i a lucrurilor ameninpte;
acest timp trebuie comparat cu cel prognozat intre prealarmi sau alert2 $i
producere - declan~areafenomenului.
in sfir$it. h anumite cazuri, trebuie avute ?nvedere $i wnditiile de incetarea
alarmei: ce criterii se pot fixa pentru estimarea momentului de revenue la
situaga normali.
Stiind ca un grad de siguranta de 100% nu poate fi prea des atins chiar cu
mijloace din cele mai moderne, alegerea va fi remitatul unui cornpromis intre
tehnica, cost ~i siguranfi - adici o alegere de tip politic.
& acest sens, o sene de elemente $i factori trebuie avug in vedere de cei in
m a u r i a stabiii gradul de siguranti ce trebuie realizat. Ca exemplu se
menfionwi:
- obiectivul de supravegheat, necesitatea apirWi viefilor umane. gradul de
limitare a1 daunelor produse obiectivului, probabilitatea de a obline
aceasta limitare, fiabilitatea cemti sistemului de supraveghere;
- riscul acceptabil cu toate detaliile sale (mijloace de evitare);
- cinematica fenomenului de temut (lent, moderat. rapid).
in concluzia luarea in considerare a caracteristicilor fenomenului de
instabilitate, a mediului inconjur2tor, a gradului de risc, a aleatorului, a
caracteristicilor financiare $i a posibilitatilor tehnice pot semi la elaborarea unui
ghid p e n m realizarea sistemului de supraveghere $i exploatarea lui.
Baza de date
hc02c02khhh h h h h h
19W 19BZ1983 13341936157988 198919911981 1932 1980 Timp (ani)
r A Ebulment
C
i
' '
Faza de preparare
I I Propagare ] --
Punerea pe pozitie a
mijloace1or preventive . Timp
1'11 t'l t'2
to tl t2
1 1 1
I Faza de preparare I bpagare 1
C
$ Tratament t Punerea pe p0Zifie a mijloacelor f Thp
t 'o t 'I preventive t'l
t f, 5
1 1 1
Faza de preparare I Propagare I
I
t
t 'a
+
t '2
Timp
L
Deteqie
Se noteazb:
tv - momentul de aparitie a fenomenului precursor, decelabil (sesizabil) al
mperii (inceputul accelemtiei, foarte putemic etc.);
f - momentul mperii (fnceputul fazei paroxistice sau pomirea unui volum
de apa care se va propaga etc.);
t, - momentul c h d obiectiwl suferi daune;
t', - momentul c k d este sesizat efectiv fenomenul precursor;
t, - momenml cind se d i a l m a ;
t', - momentul cind masurile de prevenire devin operafionaie.
Penuu fiecare din c m r i l e prezentate in figura 2.18, rezulta:
- momentele notate cu to, t, ~i t, ale evolu~eifenomenului, deasupra axei
reprezentind timpul;
- momentele to,t', $i t'> corespunziitOare supravegherii, sub axa timpului,.
in cazul 1 - supravegherea gi-a indeplinit perfect rolul siu.
in cazul 2 - supravegherea nu a evitat momentul de incepere, dar totu~ia
prevenit desfiqurarea fenomenului.
Cazul 3 ilustreazA functionarea satisf5catom a unui sistem de detectie.
Se poate !xcerca impwirea in doui faze a d ~ m u l u de i parcurs ce conduce la
defiirea unei supravegheri:
Prima lfazil a ghdirii de citre tehnicieni la evaluarea capacitigii sistemului
de supraveghere in raport cu fenomenul actual, mai exact in raport cu ideea
despre c u m va evolua inainte de producerea paroxismului. in figura 2.19
schema respectivi i1ustreaz.i definitia supravegherilor de tip I, I1 gi III. in
tabelu12.2 se prezina o idee generali a timpilor proprii 6, = t, - t, ~i 6, = t, - t,
dupi tipul fenomenelor produse.
in a doua fazil se vor examina perfonnanlele globale ale supravegherii in
raport cu obiectivul siguraniei, f i n b d seama de aceasta dati, ?n plus, de timpul
de rrispuns propriu al sistemului de supraveghere - adic2 $1 de temenul inerent
de punere ?haplicare pe teren a dispozitivului de prevenire.
in baza analizelor din cele doua faze (I $i 11) cercetarea unei supravegheri c2t
~ n aperformant
i posibil2 conduce la a incerca punerea $ aplicare a dispozitiilor
de protec@ec5t mai rapid posibil astfel ca s&se evite constatarea B a posteriori a
ocurentei fenomenului.
Tabelul2.2.
I
Termen de propagare spre obiectiv
Captatori pe obiectiv
sau in vecinatate
0-
AI A2 . A: Aj An A
Fig. 3.2. Mobilizarea progresi* a reziseectei la dorfecare.
3.1.2. METODE EXPERIMENTALE DE OBTINERE A PARAMETRILOR
REZISTENTEI LA FORFECARE
forfecare directa, - permite ~i incercarea phhturilor cu granulalie mare - planul de forfecare a pr2eterminat &naj sau
- permite ruperea probei in lungul unui plan determinat conduce la concentriiri de eforturi la consolidate fiira !
- permite incercAri de forfecare plan& capetele probei ~i ruperea ei progresiva drenaj se pot
- prin forfecarea reversibila se realizeaza a estimare - suprafala solicitata probei se efectua doar In
mai corecta a valorilor r, $i 5. micpreaza in timpul incercWi probe de argila , "
!
Aparatul de simplitate - prezinta dificultafi b prepararea .
fncercri f M
forfecare adecvat pentru determinarea rezistenrei la forfecare probelor drenaj sau
rotalionala in argile tulburate - dificultali in conirolul condiriilor de consolidate f.W :
secliunea probei r h i n e constanla
-
drenare drenaj se pot 1
uniformitatea eforturilor Tn plwul de rupere planul de forfecare e predeterminat efecNa doar In j
incercare de forfecare plan& - se cunosc eformrile numai In planul de probe de argila j
cea mai potrivita incercare penm determinarea forfecare , ,
-
orice alt tip de hcercare)
se cunosc eforturile in timpul incercMi in zona
central8 a probei
-
incercArii
dificultali h pregatirea probelor cu
jpnula1ie mare
j
Tabelul3.2
Metode de detenninare a parametrilor rezistentel la forfeeare
["'I. . I
Tipul Pe Fazele incercarii Rezultate PosibilitiIi de utilizare a rezultatelor
cnt. aparal ulilizat in calculele d e proiectare
Tipul de incercare Faza I (smqit) Faza I1 ob[iuute
1 3 4 5 6
Forfecare o,=NIS o,'=NIS Valori estimative, erorile datorbdu-
direct8 (cu a,= a,= &a, L..= Tmax
1S . c re: obligarii ced6rii dup5 uu anumit
plan obligat) n =0 -=0
u - plan, neunifomit%{ii s t M i d e
efonuri. p a .
al. = a , Efonuri priucipale +',, c', =0 Reamorsarea unor aluneciri dupa
a?' = a? necunoscute suprafete formale anterior
a,' = 4
Compresiune Compresiune triaxial% a , = a , >q,
Iriaxiali a , = 0,= a<c,
h i n d e r e iriaxiali5 0 , = a, = ac,,
0, = 0. < U<.,
0 , =a, = 0,
0 1 3 3 4
5k
kL
Cedarea are lac la deformalii
Drenat man, de care depinde
Tma coeficientul de siguranp.
m Pericolul de cedare c r e ~ t e
OI
c dace nu este asigurata o buna
drenare.
E- @'
Cedarea are loc dup.3
Volum derormatii mari. Situalia este
6 Tc > T, ( ~ ~ ~ ~ i - tipica
5 ~ )penlru argilele normal
const
consolidate. Cornportarea
L_..'t/?'
--
L 0. '
7 21 ( T ) argilelor senzitive seamin.3 cu
cea a nisipurilor af2nate. Cu
cB1 E,,, e mai mare, cu atit
siguranla depinde de
deformalii.
asupra coeziunii se remarc%atit influenfa stMi de umiditate c h gi. a celei de
hdesare.
De asemenea, pe baza unor studii sistematice [Manea, 19881, s-a constatat cB
valoriie rezistentei la forfecare sunt influentate de tipul de kcercare (forfecare
directi sau triaxial) pi construcfia aparatului.
D U P ~ DATELE L U ~K ~ ~ A R N O V S[K#p'C/
~
I
I
I
i
Deformatie
0-oT=q Pl
Epentruo2q
unde:
- E, este modulul elementului Hooke
- q,, - coeficientul plastic de vlscozitate newtoniani
- q - rezistenta limit&la deplasare a elementului Saint-Venant.
98
Fig. 3.1 1. Complexul de adsorbfie al argilelor
L
2
-
2 . - ..
.-
,.. :, <-
0 -.-
r u t
? 2 :.
IJL [
.
- Tabelril3.8 (continuare)
-
1 3
7Lege de curgere
Sandler 197 1 asociata
Di Magio 1976 - izotrop
3.2.6. NCERCARI
DE LABORATOR PENTRU STABUIREA
PARAMETRILOR REOLOCICI
A
MICROCUMPA 4ATDR
r i j i j l i 4 9 b " 1 -em
Fig. 3.19. incercare triaxiala cu mriacia Pn salturi a vitezei de deformare
CUANTIFICAREA UNOR PROCESE SPECIFICE DE
INSTABILITATE A VERSANTILOR
- Dupa suprimare P
Fig. 4.2. Schema model Bjerrurn
b) t _ mare
Ppmueste mare $i cregte spre amonte
p mic
Fafa de acest model cercet%riIe s-au eutins, astazi existlnd practic rnai lnulte
abordfui.
Principalele condifii care favorizeazi aparifia unei cedari progresive sunt
[Veder, 19831:
a) Existenla unei diferenfe apreciabile intre valorile r, $i r , rezistenca
necesari asiguririi stabilitifii fiind aproape de aceasta din urma.
Posibilitatea ced&ii progresive apare la o variafie mica a deformafiei in
m%urA sa reduca rezistenfa de la valoarea de v2rf la cea reziduala.
Astfel de tendinre apar la p h h t u r i l e putemic supra consolidate^ argile
senzitive, argile, argile prafoase.
P e n m a fine seama de gradul de mobilizare a rezistentei la forfecare intre
valorile de virf gi cele reziduale s-au propus diferifi indici. Astfel Bishop (1967)
a introdus indicele I,= (sf- 7,) / r,, denumit indice de fragilitate, iar Skempton a'
pmpus factoml rezidual R (fig. 4.3h), care d2 posibilitatea stabilirii valorii
medii a rezistentei la forfecare disponibile In lungul suprafefei de alunecare cu
relatia:
r,,,, = Rrr +(I-R)T, (4.9)
Fn care R se alege prin apreciere dintre valorile 0-l(tic. 4.3h).
Fig. 4.3. Stabilirea factoruiui rezidual (Skempton)
EXCA VAT/E
A
Lcr
Fig. 4.5. Definirea zonei de cedare progresi* afectaCa de alunecare dupa Brorns
Cu n o t a ~ i l edin figura, lungimea zonei critice se poate calcula cu formula:
unde:
F7 = TI / 7,
S = r,/ 7, (sensitivitatea)
E - modulul de deformatie a1 p$mintului de deasupra zonei slabe
PLASTIC
Y
DEFORMA TIE - -
Fig. 4.7. Scheme de comportare a pam6nturilor supuse la eforcuri de forfecare
sau v Z= 2 - =lim (d - 2)
'l
ceea ce =at5 c i viteza este o functie de eforturile T qi mai precis de partea activa
a acestom
Totodati, viteza depinde de coeficientul de vsscozitate care la h d u l siu
variazi In timp:
ideoarece s = y . H . sin p)
Se remarci. lucm confirmat qi din observatiile de pe teren, c i pentru acest
tip de p&n%nturi ($ = 0, cs = 0) pericolul de producere a1 alunecfuii p~ curgere
lenti exist&pentru valori oricst de mici ale unghiului P.
aY = y . ( H - y ) . c o s p
V a r i a ~ vitezei
a va fi:
iar la suprafa@y = H
135'
Efectul vhhllui asupra arborilor, poate fi redus la niveiul suprafetei
versantului ca o for@ tangenfiali T (care se menfie constant2 pe adhcimea
stratului susceptibil de alunecare) +i urn moment Mv (fig. 4.14). Cu notaciile din
figura 4.14, aceste solicit?ui se pot exprima astfel:
Tv= F v l s2 (4.47)
iar
Tahelul4.1
Se observti cti situafia cea mai defavorabilti are loc atunci c h d nivelul apei
subterane se apropie de suprafa@ taluzului (d = H,/H = 1); expenenfa a &tat,
de altfel, cti declan~areaalunecilrilor se produce, adeseori, in astfel de conditii.
Din studiile efectuate a rezultat cti taportul ktre efortul r, pentru care se
amorsezti procesul de curgere lentti qi rezistenfa la forfecare variazi btre 0,3 $i
0,8.
METODE DE CALCUL PENTRU ANALIZA S T A B I L I T A ~ I
VERSANTILOR
frecventi
frecveng de
stabilitate 1 Valoare
1
Probabilitate de cedare
Y
Fig. 5.4. Etapele calculului probabilistic
frecvenri
t INSTABU! STABIL
: curgeri lente
I Criteriul
2
Nota
3 4
1
1. Panta peste 30' 30'-20' 20'-10' sub 10"
I 2. Litologia
-
A-oim&~turiareiloase
N-panhturi nisipoase
A+N A N sthcoase
163
a) c.rUrr de d a t l
iacmlo d4
b) h r c m u i c t ~n m i f c m ~
p* n ".MIiI1~11
I. STABRa(EA$I STUDIEReA
-
e n ciimci (trmpntwi. Hyi
ii. "n",). s*aptsts(i.l.,ia cllmnice
I saluild
Fenomenele seismice au wnstituit din cele mai vechi timpuri cauzele unor
temeri permanente pentru populafie iar caracterul lor aleatoriu, dar mai ales
w m ~ l de e multe ori catastrofale au constituit $i continua sa fie o pemanenta
pmblema. Fenomenele naturale de instabilitate a versanfilor sunt potentate $i
adesea produse de mi$c&riIe seismice, chiar de magnitudine redusa. De aici
necesitatea luarii b~considerare gi a riscului seismic, ~i a elahor%ii unor studii
specifice in cazul alunec2rilor de teren.
intr-o zona data acfiunea seismica poate t7 descrisa ca o perturbafie
tranzitorie datorata pmpag&ii in p w h t a undelor cu alura aleatoric. Efectele
de in&ie care se asociaza fenomenelor seismice ca ~i caractem1 altemant a1
deformafiilor ce apar, fac ca solicit%rile generate sa difere de cazurile luate 731
considerare in situafiile obianuite, In calculele de tip static.
Aceste diferenfe ce apar la nivelul solicitiirilor, fac ape1 la comportamentul
reologic al pfmhturilor, care in general are un caracter neliniar gi ireversibil.
Astfel, parametrii de defomabilitate depind de nivelul deformaiiilor, iar energia
consumat2 de materialul p&nintos la fiecare ciclu conduce la o altemare a
amplitudinii gocului seismic transmis, care trebuie luata in considerare.
De ac&a rezultatele investigatiile geotehnice traditionale nu sunt in general
suficiente pentru tratarea problemelor dinamice care apar $i ca atare apare
necesitatea complettirii studiilor penbu a se defini un comportarnent adaptat
s o l i c i t ~ l o ciciice
r apirute. De asemenea solicittirile dinamice pot conduce, la
anumite tipuri de primkturi $i in anumite condi@i, la ced& damria
fenomenului de lichefiere, care reprezintli de fapt o pierdere a rezistenfei la
forfecare ca m a r e a creqerii bmgte a presiunii apei din pori, ca atare Rind
necesare studii pentru evaluarea riscului de lichefiere.
Din aceste considerente, in evaluarea riscului de producere a a l u n w l o r gi
elaborarea h w l o r de risc trebuie realizati gi o micrownare seismici care
presupune urmitoarele faze:
- identificarea sectoarelor din teren de amplificare a vibratiilor produse de
seism, in func@ede condi@ilemorfo-gwlogice locale gi defmi@asirnplificati a
parametrilor caracterizhd aceasti amplificare;
- estimarea sensibiliafii la lichefiere a straturilor din masiv pe criterii
geometrice, granulometrice gi mecanice;
- analiza stabilitatii versan@lorsub ac$imea seismic6 prin efectuarea unui
calcul pseudo-static, in paralel cu calculele de tip static.
in figura 6.7 este prezentata o organigrama a activitagilor pentru un studiu de
microzonaj seismic.
..,, ..
,
,
Seism de
referinta
.,. .,,
,
I I st$%or
active
I 1 IHarta miscarilor tereuului
iu cakul diuamic cu
cuantificarea risculfii
I
Studiu si document de baza
: Drum de observare
microzouaj ; a iuformatiilor utile
Fig. 6.7. Organigrama studiu microzonaj
Pe baza acestor studii, h q i l e de risc se pot completa traducbd astfel ktr-un
mod aproximativ probabilitatea de recurenti a diferite migcilri de teren, @2nd
cont de seismicitate. Trecerea de la un grad de risc la un altul, se poate face
numai prin luarea unor misuri ca de exemplu efectuarea unor lucrrui de evitare
a riscului de deplasare a terenului sau wnsolidare a versantului.
Conform metodologiei franceze Bard ~i alQi, 19871, tn cadrul elaborruii
hfqilor de risc de tip PER se definesc urmitoarele grade de risc:
- Risc major: c h d once masuri tehnice de evitare a riscului sunt imposihil
de aplicat din punct de vedere tehnic gi economic:
- Risc de mare amploare: c b d o stabilizare, deci o diminuare a riscului se
poate o b ~ n numai
e prin lucr%ri de consolidare 'ce ar curpinde fntregul versant;
- Risc limitat: c b d riscul se poate limita prin executarea unor lucrrui de
consolidare, ap-e pe arii mai restrbse;
- Risc nedeteminat: c b d exist&zone in care sunt necesare studii penm
stabilirea riscului;
- Risc neglijabil sau nul.
7
PRINCIPII DE PREVENIRE, COMBATERE $1
STABILIZARE A ALUNECARILOR
I cmrcmm
I PRIXC~PIUL
I
rmc ~ ~ S U Rmr~m,vi
A
I
8IOuCfRI8 CiO#lUR~tDR
M 6 l l l i l A L f E A LUUGUI
f X W A W 0 1 DfSC@WC A
PARTU SLIPCRLOARA A PANlCt I y/
~ f n " c ~ 2F iO~~ ~ C L O R SUPRAPE?CI nc AI1NECIRC nrcs~mrr i ~ a , ~ i ~ r r
i
Modul de abordare gi tratare a unei probleme de stabilitate a pantelor
misuri poate asigura stabilitatea versantilor prin ac$unea chiar asupra factorilor
perturbatori.
Evident, acest tip de mhuri implici unele din misurile generale de
^mbuniti[ire ~i tn fapt se uziteazi o combinare a tuturor solu~iiloradaptate
f i e c h i situagii reale, cu unicul scop de asigurare globali a stabilitxfii.
Acfiunea asupra fnctorilor pemvbatori cuprinde:
a) rnauri pentm realizarea unei sCui de eforturi unitare in teren,
compatibile cu rezistenfa acestuia;
b) misuri pentm Tmpiedicarca rnic$orLuii ?n timp a rezistenfei
terenului;
c ) miZsuri pentm echilibrarea versantilor prin IucrXri de suslinere ~i
consolidare.
Metodele geometrice m i i r e s c reprofilarea pantei cu scopul de a-i mLui
factom1 de stabilitate. h acest sens. in funcgie de wndifiile gi posihilitf~file
locale se poate recwge la excavagii la partea superioara (in partea de creasta a
pantei), la ?nc&cXri (heme, banchete) la partea inferioafi (in zona de picior)
sau la Tndulcirea Inclinatii pantei respective.
Metodele hidrologice au 3I vedere tn principal drenarea sau asecarea
masiwlui 3I scopul linbunAtA@rii caracteristicilor de rezistenp ale p&mhtului,
micgor&ii presiunii interstifiale, InlaturMi eventualelor procese hidrodinamice
$i, in general, a efectelor negative ale prezenrei apei in exces Tn masiv. in acest
sens se pot aplica numeroase masuri printre care:
- colectarea .$ indepartarea apelor de suprafa& pluviale, gi provenite
din topirea z&pezilor prin rigole $i ganpri pereate, drenuri
superficiale, uneori pavarea sau impermeabilizarea pantei;
- indepMarea apelor de adhcime gi micgorarea umidititii masivului
prin drenuri de adincime, galerii de drenaj, pufuri de adsorbtie,
drenuri verticale de nisip, drenuri fitil, drenuri oriwntale;
- combaterea fenomenelor'de antrenare hidrodinamid, in special, la
baza pantei prin drenuri de picior, filtre inverse, drenuri cu
geotextile, saltele drenante, amenajiiri antierozive, etc.
Metodelefizice conduc La ^hbunAti@rea structurii ~i rezistentei terenului f k i
vreun aport de material din exterior. Aici se inciud diferite variante de
compactare, wngelarea (ca mhura temporari in timpul execufiei), arderea in
foraje speciale, s.a.
Metodele chimice urm&esc ameliorarea calit8filor terenului prin schimbar6a
cationilor din complexul de adsorblie al ph2nturilor argiloase, introducerea de
liant 3I smctura pim?tntului sau chiar modificXri radicale In swctura acestuia.
Tratarea se face prin amestec, injecfii, etc.
Metodele hiologice realizezi sporirea stabilitafii versantului cu ajutoml
vegetatiei: la suprafa@prin inierbare, garduri vii, cleionaje, iar in adhcime prh
plantatii de arbori care pe l h g i asecarea masivului asiguid in timp $1
consolidarea mecanici a acestuia (se prefer& s a l e m i , nucii cu ridacini
pivotante).
Consolidarea prin merode mecanice qi sprijinirea prin constructii adecvate au
de asemenea in vedere stabilizarea masivului. fntre solufiile posibile se enumeid
ancomea sau bulonwea pantelor, zidwile de sprijin clasice sau din pmun'dnt
m a t (cu geosintetice), contrafoqi, chesoane, perefi kgropati, precum si
diferite tipuri de pilotaje.
Totodati, Tn iabelele 7.3. 7.4 $ 7.5 sunt prezentate sub forma unor sinteze,
tipurile de miisuri active Si pasive datorate unor cauze diferite Si cu manifesm
diferentiale.
~ s t f e l ?n
, tabelul 7.3 sunt analizate c e d k l e ce se produc prin cideri de
pietrigwi Si blocuri, ca $i curgerile de materiale pietroase.
Tabelu17.4 se referii la mrgerile de noroi $i.viiturile torentiale.
Tabelul 7.5. c u p ~ d eansamblul lucr&ilor gi masurilor penbu limitarea,
. eliminarea $i prevenirea fenomenelor de curgeri lente $i urm?uile acestora.
in general procedeele, acciunile gi solujiile constructive utile pentru
miqorarea riscurilor eroziunii de suprafqSi se pot grupa conform schemelor
prezentate in tabelele 7.6, 7.7, 7.8 $i7.9.
Astfe1,'Tn tabelul 7.6 sunt detaliate tipurile de actiuni v i h d Tmbungtapea
proprietatilor fizice ale phun'dnnuilor, ca gi modul de realizare a acestora.
h tabelu17.7 sunt prezentate acfiunile ce se pot 'intreprinde pentru asigurarea
protectiei de suprafafa a masivelor $i modwile de realizare.
in tabelul 7.8 sunt cuprinse aqunile pentru asigurarea unor geometrii
convenabile ale pantelor.
in tabelul 7.9 se detaliaza acfiunilc referitoare la controlul apelor de
suprafat&.
Clasificarea metodelor de prevenire gi combatere a alunec&riiversan@lorare
un caracter general. De fapt, fiecare metodi poate avea efecte multiple, iar
metodele respective, de regula, nu se aplici iwlat, ci combinate, astfel Bc2t
rezultatele lor s i fie potentate reciproc in scopul rezultatului urm&rit, prevenirea
gi combaterea cauzelor care provoaca fenomenele de instabilitate.
Se subliniazi ca i n cazul studierii unor zone ce acopera suprafete cu o
multitudine de manifesth ale fenomenelor de instabilitate, sunt excluse
solufiile cu caracter general, fiecare lucrare de p r o t q i e ~iconsolidare trebuind
s i tie proiectata $i dimensionata pentru situafia ~i amplasarnentul destinat, pe
baza unei analize p e ~ n e n t ea situafiei locale Si a factorilor care pot favoriza
alunecjrile.
, ,.,""2..rn, q,urd"p ns.
mnmv
.i%il:)r
, 1 1 u l ~ a ap
B I ~ B I ~ U I ~~ U B Z I 2 ~ dI P O ~ ~ U I
m':~,T,"n4~,:~2N
1
I I.cnr.-m.~udr~tm.m~
I
Tabelul 7.4
!
u
d
morns
is ~ ~ W T J aaNI
X O - I ~ S ~ ~mdnsv
OX~
y L v m d n s za
X O ? X L ~ I S 11
Lyu~waoxa
vmos3m
Tabelu17.7
Protectia de suprafat&a masivelor
materiale inerte
Tmbracamiqi permeabile
Structuri celulare
umplute cu p a b t - straturi de pneun
vegetal -dale de beton autoblocante
hnbrhcamjnti permeabile Peree necimentate de acoperire sau straturi de pietre
grele f&r&vegetarie Gabioane
Anrocamente ~i eletnente prefabricate
Protectii totale prin Geomernbrane - proteclii u~oareprovizorii
impermeabilizare - proteclii permanente penbu etan~ari
fa&vegetalie Bituminizarein strat .ggrs, torcretare, betonare, peree zidite
Tabelul 7.8
Asigurarea unei geometrii convenabile a pantelor