Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
VETERINARA
FACULTATEA DE IMBUNATATIRI FUNCIARE SI INGINERIA
MEDIULUI
Bucuresti
2019
1
Perdele de protectie
La nivelul intregii tari, se apreciaza ca au iesit deja din circuitul agricol prin degradarea
solului, circa 2.000.000 hectare de terenuri agricole.
Acestea pot fi insa introduse, cel putin partial, intr-un circuit productiv si prin destinarea
in functie de amplasarea acestora, fie infiintarii perdelelor forestiere de protectie, fie culturilor
forestiere bioenergetice.
In opinia noastra, cea mai eficienta metoda de prevenire si combatere a fenomenului de
desertificare este extinderea suprafetelor impadurite prin crearea de retele de perdele forestiere de
protectie, iar in afara acestora, acolo unde situatia nu pemite, este necesara realizarea macar a unor
cordoane arboricole sau pomicole, sau chiar prin amestecul speciilor forestiere cu cele pomicole.
Definitii si clasificari ale perdelelor forestiere
Potrivit prevederilor Ordinului nr. 636, din 23 decembrie 2002, al ministrului agriculturii,
alimentatiei si padurilor, privind aprobarea Indrumarilor tehnice silvice pentru infiintarea,
ingrijirea si conducerea vegetatiei forestiere din perdelele forestiere de protectie, perdelele
forestiere de protectie sunt formatiuni cu vegetatie forestiera, cu lungimi diferite si latimi relativ
inguste, amplasate la o anumita distanta unele fata de altele sau fata de un obiectiv, cu scopul de
a-l proteja impotriva efectelor unor factori daunatori.
Perdele forestiere se pot clasifica, potrivit prevederilor acestui act normativ, dupa scop,
amplasare si desimea acestora.
Dupa scopul pentru care se creeaza, perdelele forestiere de protectie se clasifica
astfel:
a) perdele forestiere pentru protectia terenurilor agricole contra factorilor
climatici daunatori si pentru ameliorarea conditiilor climatice din perimetrul
aparat - prescurtat: perdele forestiere de protectie a campului - simbol P.C. a.;
b) perdele forestiere antierozionale, de protejare a solului supus fenomenelor
de eroziune - simbol P.S. din care:
- contra eroziunii cauzata de vant - simbol P.S.v;
- contra eroziunii cauzata de apa - simbol P.S.a.
c) perdele forestiere pentru protectia cailor de comunicatie si de transport,
respectiv de aparare a acestora impotriva inzapezirilor - simbol P.C.c.;
d) perdele forestiere pentru protectia digurilor si a malurilor contra
curentilor, viiturilor, ghetii, etc. - simbol P.A. ;
e) perdele forestiere pentru protectia localitatilor si a diverselor obiective
economice si sociale - simbol P.e. o.
2
a) perdele impenetrabile sau compacte care nu lasa vantul sa treaca prin ele,
creindu-se in spatele lor o zona de calm absolut. Acestea sunt recomandate
pentru tipul de perdele de protectie a cailor de comunicatii si de transport
(P.C.c), precum si pentru cele de protectie aobiectivelor economice si sociale
(P.C.o);
b) perdele semipenetrabile care lasa vantul sa treaca prin ele, acesta diminuandu-
si progresiv taria. Sunt recomandate pentru tipul de perdele de protectie a
campului (P.C.a), si pentru cele antierozionale contra vantului (P.S.v);
c) perdele penetrabile - Vantul patrunde usor prin ele, in special prin zona de sub
coronamentul arborilor. Aceste perdele sunt recomandate pentru tipul de
perdele forestiere antierozionale, contra eroziunii cauzata de apa (P.S.a) si a
celor pentru protectia digurilor si a malurilor (P.A.).
4. Stocarea carbonului
Fiecare 100 ha de perdele forestiere plantate, care ar utiliza circa 40 de mii de arbori, ar
stoca aproximativ 5 tone CO2 la varsta de 20 de ani, cantitate care va creste odata cu varsta
arborilor.
Pe langa stocarea carbonului in arborii din perdelele forestiere rezulta si economisirea
(compensarea) energiei prin reducerea combustibililor folositi. In cazul unei perdele
forestiere de protectie a campului agricol, neutilizarea agricola a terenului ocupat de
acestea reprezinta folosirea unei cantitati mai mici de combustibil pentru culturile agricole.
4
6. Ridicarea umiditatii aerului.
Reducerea temperaturilor ridicate datorita prezentei arborilor este asociata cu o crestere a
umiditatii aerului cu aproximativ 18%, indeosebi la sfarsitul ciclului diurn. Ridicarea
umiditatii atmosferice se datoreaza capacitatii de evaporare a masei foliare, care este de 10
ori mai mare in comparatie cu un teren lipsit de vegetatie.
Umiditatea aerului sub coronamentul arborilor se caracterizeaza printr-o amplitudine cu
45% mai mica decat in teren descoperit.
Arborii sunt necesari si pentru a utiliza excesul de apa din precipitatii, care altfel este
eliminata greu numai prin evaporare, in conditii de relief plan (functia de drenaj biologic).
5
Diminueaza considerabil poluarea difuza datorata chimizarii agriculturii si aplicarii
ingrasamintelor organice (generatoare de nitriti si nitrati in sol, care polueaza mai ales
acviferul subteran - stratul de apa potabila subterana).
Gazele toxice din atmosfera (oxizii de sulf, de azot, compusii fluorului sau clorului,
hidratii de carbon etc.) patrund in tesuturile vegetale, intra in reactie cu substantele
metabolizate de planta si se acumuleaza in tesuturile lemnoase.
Retinerea noxelor gazoase de catre vegetatia forestiera se face direct prin procesul de
metabolism si indirect prin modificarea, unor factori climatici, in special viteza vantului
si turbulenta aerului. Un arbore cu o masa uscata de frunze de 10 kg poate fixa de la 100
g la 180 g, iar un arbust cu o masa uscata de 3 kg de frunze de la 6 g la 20 g.
7
Specii ce se recomanda pentru crearea perdelelor forestiere de protectie.
Formule si scheme de impadurire
In mod special trebuie avut in vedere aici multimea speciilor cu care se lucreaza, datorita
variatelor conditii de sol, a multiplelor functiuni pe care trebuie sa le indeplineasca perdelele si
insasi a modului de constructie a lor.
De asemenea, trebuie avute in vedere si criteriile de productie ale perdelelor (lemn, fructe,
diverse materii pri me, etc.).
Speciile folosite la crearea perdelelor forestiere se clasifica astfel:
- specii principale sau de baza, care constituie arboretul principal in perdea; ele
imprima perdelelor inaltimea, durata (trainicia), rezistenta la daunatori etc.;
- speciile secundare sau ajutatoare, care suporta intr-o ma sura satisfacatoare umbra,
stimuleaza in crestere speciile princi pale si ajuta totodata la implinirea starii de masiv
a perdelei prin formarea etajului secundar; ele contribuie la elagarea celor de baza;
- arbustii care au acelasi rol ca in lucrarile de impadurire obisnuite si in special in
cazul perdelelor de pe versanti, pentru mentinerea starii de afinare a solului;
- speciile de margine (ghimpoase sau cu frunze evitate de vite), foarte necesare pentru
oprirea animalelor de a patrunde in interiorul perdelei.
Toate speciile de foioase si chiar o parte dintre rasinoase pot constitui specii care sa
contribuie la crearea perdelelor forestiere.
Nu se recomanda folosirea in perdele a unor specii ca: veri gariul (Rhamnus catarthica L)
si dracila (Berberis vulgaris L.), care sunt gazde de ciuperci si in special de rugina graului; salba
raioasa, gazda pentru paduchii sfeclei de zahar si paducelul, gazda de insecte daunatoare pomilor
fructiferi.
In ce priveste asezarea speciilor in perdele se va tine seama de o serie de criterii bazate pe
caracteristicile lor si anume: rapiditatea de crestere, cerintele fata de lumina, modul de dez voltare
al tulpinii, al coroanei si al sistemului radicelar. De asemenea, se va tine seama de scopul crearii
perdelei, pentru care se dau urmatoarele recomandari:
nu se vor aseza speciile care cresc repede in tinerete (de exemplu paltinul) langa cele
principale cu crestere mai inceata si exigente fata de lumina (de exemplu stejarul), care pot
fi innabusite.
arbustii care se planteaza in amestec intim, trebuie sa reziste la umbra pentru a nu fi
coplesiti si eliminati.
Speciile folosite, pentru productia de fructe, flori, frunze se vor aseza la margine, pentru a
putea primi lumina suficienta. Arborii fructiferi vor avea asigurat un spatiu de circa 4 - 5 m pe
raza, pentru a-si dezvolta bine coroanele.
Randurile marginale supuse frecvent incalcarilor se vor planta cu specii ghimpoase sau cu
frunze necautate de vite.
Nu se vor planta pe randurile marginale specii cu inrada cinare trasanta si mai ales care
drajoneaza puternic (salca mul), pentru a nu fi invadate terenurile vecine. In aranjarea speciilor, se
vor alterna speciile cu sistem radicelar diferit (specii cu inradacinare pivotanta langa cele cu
inradacinare trasanta).
Intocmirea schemelor de amestec se face in functie de carac teristicile speciilor, urmarind o
buna convietuire si dezvoltare a lor. In plus, se va mai tine seama de dispozitivul de plantare sau
de semanare, de desimea culturilor pe randuri si intre randuri etc. In ce priveste distantele dintre
puieti, ele sunt in general de 1,50 m intre rinduri si de 0,5-1 m pe rand. La stabilirea schemelor
perdelelor se va tine seama ca de o parte si de alta este necesar a se lasa fasii libere de cite 1 m
latime, pentru usurarea lucrarilor de intretinere.
Modul in care se reda o schema este indicat prin speciile care se folosesc pentru diferitele
randuri, acestea numerotandu-se de la o margine la cealalta a perdelei. Randurile sunt simetrice in
ce priveste compozitia lor fata de axa perdelei.
8
Asa, de exemplu, la o perdea de 13 randuri, axa ei va coincide cu randul 7.
9
Pregatirea terenurilor nisipoase are un caracter deosebit, deoarece nu totdeauna este
necesara o aratura prea adanca sau pe toata suprafata, aceste soluri fiind suficient de permeabile.
Adancimea araturii se face pana la 20-22 cm cel mult si numai in cazul unei inierbari prea
puternice. La o inierbare slaba, aratura se poate face chiar in momentul instalarii culturii.
Instalarea c ulturilor din perdelele forestiere se poate rea liza atat prin semanare directa, cat
si prin plantare, cu precizarea ca semanarea directa da rezultate mai putin corespunzatoare; fac
exceptie speciile cu seminte mari, ca ale stejarului, care se in staleaza bine prin semanare in cuiburi.
In rest, introducerea celorlalte specii in perdele este mai usoara prin plantare, dat fiind ca
in mod normal instalarea perde lelor se face in sol totdeauna bine pregatit. Metodele de plantare
care pot da bune rezultate sunt plantarea in gropi si in despica tura; pe un timp potrivit de umed si
lipsit de vant si soare puter nic, se pot realiza lucrari bune de plantare si sub brazda plugu lui, cu
specii ce se prind usor.
Foarte bune rezultate s-a u obtinut in tara noastra prin plantarea mecanizata a perdelelor
forestiere prin folosirea masinii de plantat SLC-l. In lucrarile de plantare a perdelelor forestiere se
va acorda o deosebita grija calitatii puietilor, pentru ca ei sa aiba sisteme radicelare bine dezvoltate,
sa fie crescuti in conditii asemana toare celor in care se vor planta, iar scoaterea si manipularea
puietilor sa se faca cu toata grija.
In ce priveste intretinerea c ulturilor in perdelele forestiere, lucrarile sunt asemanatoare
celor din cazul lucrarilor de impadu rire in conditii climatice mai putin favorabile. Grija principala
aici trebuie sa fie aceea a pastrarii rezervelor de apa din sol numai la dispozitia puietilor, in care
scop mobilizarea permanenta a solului, distrugerea crustei si a buruienilor trebuie facute in mod
permanent.
Lucrarile de mobilizare a solului se repeta de 4-5 ori in cursul primului sezon de vegetatie;
in anii urmatori, numarul intretinerilor poate sa scada treptat, pana la inchiderea starii de masiv,
care in aceste conditii se realizeaza dupa cel mult 4-5 ani. Dupa inchiderea masivului se aplica
lucrarile obis nuite de ingrijire a arboretelor, care constau din degajari, curatri si rarituri.
Perdele forestiere pentru protectia campurilor irigate. Irigarea campurilor agricole are
drept scop alimentarea lor cu apa pentru implinirea deficitului din cauza lipsei de precipitatii. Con
ditiile speciale din astfel de regiuni fac ca apa de irigatie, care este adusa prin diverse sisteme de
canale, sa se piarda usor datorita evaporarii intense; de aceea, crearea unor retele de perdele asigura
o mai mare eficienta lucrarilor de irigare. In plus, ele contribuie la consolidarea malurilor canalelor
si la folosirea prin absorbtie a apelor de infiltratie. Pe langa aceasta, perdelele res pective produc
o anumita cantitate de material lemnos.
Perdelele ce se creeaza in aceste terenuri sunt caracterizate prin latimea lor mica, prin
speciile ce le compun, prin distantele dintre ele si prin orientarea lor.
10
Latimea perdelelor este redusa (1-3 randuri de arbori cel mult), atat cat permit banchetele
canalelor; in rest, terenul trebuie sa fie lasat liber in scopul pentru care a fost irigat.
Asezarea unor randuri de arbori pe ambele maluri ale canalelor este recomandabila numai
in masura in care intretinerea (des potmolirea) canalelor de aductiune nu se face printr-un sistem
mecanizat care sa fie stinjenit .
Speciile ce compun aceste perdele sunt in general moi s i au o crestere rapida, cum sunt
plopul si salcia, care au nevoie de ume zeala mai mare si care dau aici o mare productie lemnoasa.
Orientarea si distantele intre perdelele de acest gen sunt in functie de asezarea canalelor de
aductie. Daca aceste canale sunt asezate la distante mari, vor fi necesare si perdele intermediare;
daca distantele sunt mici, perdelele nu se vor crea pe toate canalele. In general, distantele pot fi
cuprinse intre 200-600 m.
Perdele pentru protectia cailor de comunicatie (parazapezi). Dat fiind efectul pe care
il produce un obstacol in calea vanturi lor incarcate cu zapada, prin depunerea zapezii de o parte
si la o anumita distanta de obstacol, se folosesc contra inzapezirii cai lor de comunicatie o serie de
aparatori. Aceste aparatori denu mite parazapezi, sunt asezate in fiecare toamna de-a lungul cailor
si sunt ridicate primavara cand pericolul zapezilor a trecut.
Faptul ca uneori aceste parazapezi su nt inlocuite prin fel de fel de garduri de multe ori
improvizate, demonstreaza greutatea realizarii lor din cauza consumului mare de material
constructiv. In adevar, aceste garduri sunt foarte costisitoare si au o durata destul de scurta, cerand
si multa forta de munca pentru montarea si demontarea lor. Perdelele de arbori pentru protejarea
cailor de comunicatie, desi ocupa terenul pe o latime oarecare, au avantajul ca sunt obstacole
permanente, au o eficienta mult mai mare si in plus indeplinesc si un rol estetic.
Perdelele forestiere pentru apararea cailor de comunicatii trebuie sa acumuleze in interiorul
lor sau imediat langa ele, pe o latime oarecare, zapada care este adusa de vant. Din acest motiv,
perdelele parazapezi au latimi care variaza intre 20 si 40 m. Aceste perdele nu sunt strabatute de
vant si pot avea intre ele coridoare longitudinale in care se acumuleaza zapada .
11
Daca vanturile nu su nt prea puternice si cantitatile de zapada nu sunt prea mari, pot fi
folosite ca parazapezi numai garduri vii, care sunt mult mai mici ca dimensiune si ocupa mai putin
loc. Perdelele parazapezi pot fi de doua feluri, si anume: perdele total acumulatoare, in care
zapada este acumulata numai in interiorul perdelei, ele putand fi masive sau cu alei; perdele
partial acumulatoare care, desi la fel de dese, au o latime mai mica. Vantul, izbindu-se de aceste
perdele depune in fata lor un val de zapada; daca coama acestui val se ridica mai mult, foloseste
ea insasi ca obstacol in calea vanturilor pentru retinerea zapezilor si in perdea.
Asezarea perdelelor parazapezi se face spre partea de unde bate vantul. Distanta, de asezare
este in functie de latimea per delei; daca latimea este suficient de mare, perdeaua poate fi asezata
mai aproape de calea de co municatie; cu cat este mai ingusta, ea se aseaza mai departe.
In zona forestiera, unde padurea creste mai usor, se vor realiza perdele total acumulatoare.
In zona de stepa si silvostepa se vor instala perdele partial acumulatoare constituite din mai multe
fasii, asezate la distante de 15-20 m intre ele, fiecare fiind formata din 10-15 randuri de arbori.
Latimea perdelelor total acumulatoare de zapada este in functie de taria vanturilor si de
cantitatile maxime de zapada ce se pot acumula pe calea de comunicatie care se poate stabili prin
calcule.
Perdelele partial acumulatoare nu au latimea dedusa din calcule; asezarea lor se face la
distante care se pot determina practic prin incercari prealabile, si anume, prin folosirea unor
panouri mobile.
Concluzii
Bibliografie
12
http://www.rosilva.ro/articole/perdele_forestiere__p_98.htm
https://biblioteca.regielive.ro/referate/ecologie/rolul-perdelelor-forestiere-de-protectie-347356.html
http://www.prosanterra.ro/ro/publicatii
https://www.scribd.com/document/121324547/Perdele-Forestiere
https://ro.wikipedia.org/wiki/Perdea_de_protec%C8%9Bie
https://www.tocilar.ro/ecologie/rolul-perdelelor-forestiere-de-protectie-19981
https://graduo.ro/referate/ecologie/perdelele-forestiere-de-protectie-381861
13