Model de interpretare pentru începători

I. Pentru începători, cea mai simplă modalitate de lucru este aceea de a compara indicatorii din
catalogul interpretativ, luati unul câte unul, cu desenul făcut de subiect. Pe o foaie separată se vor scrie
doar elementele semnificative.
De exemplu:
Figura 1. Bărbat (figura 1 este primul din cele două desene şi presupunem că subiectul ne-a
spus despre el că reprezintă un bărbat).
Pornesc conform catalogului (pag. 5) şi notez ceea ce mi se pare semnificativ.
ACŢIUNE
„Siluetă activă (2) proprie unui băiat/bărbat care prin caracteristicile de gen (sex) are o percepţie
activă, puternică, de succes asupra propriei persoane (conform explicaţiilor de la 7)
sau „Siluetă activă proprie unui individ hiperactiv”(2)
sau „Subiectul are o comportare normală, stabilă, realistă faţă de lume” (6).
AGRESIUNE
„Subiectul manifestă ostilitate şi agresivitate îndreptată spre ceilalţi (1), ce poate fi pusă pe
seama luptei pentru a-şi trasa un drum propriu în viaţă şi pentru a-şi afirma individualitatea (3).
Persoana îşi controlează printr-un mecanism de reprimare tendinţele agresive (6).
ALCOOLICI
„Nu este cazul”
sau „Alcoolism manifestat pe fondul unei dependenţe orale (1 –gura foarte accentuată), proprie
unui subiect infantil, marcat de deprivări afective materne, compensată printr-o adaptare de tip psihopat
(BUZUNARE 2)
.
.
.
.
BUZUNARE
Daca desenul nu are buzunare trec pur şi simplu peste indicator fără a-l mai menţiona.
„Subiectul manifestă dependenţă”
sau „Este vorba de un adolescent cu dorinţă de afirmare a virilităţii, dorinţă care intră în conflict
cu dependenţa de mamă”
sau „Desenul aparţine unei femei care are tendinţă de a-şi accentua independenţa”
Observaţi că acelaşi indicator arată tendinţe contrare – dependenţă şi independenţă!!
CAP
„Persoană cu tendinţe intelectuale puternice”
sau „Subiect cu activitate imaginară considerabilă”
sau „subiect deficient mintal”
Observaţi, din nou aspecte contrare – preocupări intelectuale – deficit intelectual !!
.
.
.
CONFLICT
Dacă nu apare nici un indicator simptomatic – „În momentul de faţă subiectul nu prezintă stări
conflictuale / conflicte interioare.
sau „Subiectul dezvoltă un conflict interior, posibil de pus în legătură cu temeri de inadecvare
(1,2) – trăiri de adecvare / inadecvare = sentiment autoperceput de adaptare / inadaptare, de suficienţă /
insuficienţă a resurselor (de aceea ne trebuie un dicţionar de psihologie !)

1
 Observaţi că explicaţia se află la o rubrică de IPOTEZE pentru că nu putem spune sigur, cel
puţin nu pe baza testului până în acest moment, în legătură cu ce aspecte se teme subiectul de
inadaptare.
sau „Subiectul dezvoltă preocupări conflictuale în legătură cu controlul” – din nou explicaţia
apare la IPOTEZE pentru că nu ştim la ce se referă acest control- la controlul unor gânduri care revin
obsesiv, la controlul unor trăiri negative, la controlul relaţiilor intrafamiliale, la controlul în luarea unor
decizii.....aceste ipoteze vor trebui clarificate fie pe baza punerii cap la cap a unor informaţii date de
test, fie ulterior prin discuţii cu subiectul.

Probleme.
1. Alegerea între aspectele contrare se face în funcţie şi de alte date pe care le deţinem despre
subiect. De aceea se spune că nici un test, oricât de complex, fie el proiectiv sau
psihometric, nu asigură o evaluare corectă a persoanei fără a avea şi informaţii obţinute
pe alte căi – anamneză, interviu (clinic), observaţie, analiza comportamentului şi a
produselor activităţii, cunoaşterea unor antecedente personale (este important să ştiu dacă
am de-a face cu un individ diagnosticat deja ca alcoolic)
2. La anumiţi indicatori, fără o semnificaţie legată de un diagnostic şi unde ne-ar ajuta
cunoaşterea anterioară a acestuia, apar variante între care nu putem alege din lipsă de
repere imediate – de exemplu, BUZUNARE (accentuate) – de ales între dependenţă şi
independenţă. În acest caz le putem consemna pe amândouă, urmând ca pe parcurs să
vedem în favoarea cărei variante se adună argumente, moment în care revenim asupra
adnotărilor şi tăiem cu o linie aspectul infirmat.

II. Indicatorii parcurşi până acum au fost trecuţi în catalog în ordine alfabetică. Ajunşi la finalul
lor, îi veţi grupa încât să completaţi caietul de protocol pentru desenul de acelaşi sex cu subiectul
(teoria spune că proiecţia este mai mare în desenul de acelaşi sex, deşi tot teoria spune că aceasta nu
este valabil întotdeauna – v. persoanele cu probleme în asumarea identităţii sexuale, devianţii sexual).

CAIETUL DE PROTOCOL AL TESTULUI D.A.P.

 NUME : putem pune doar iniţiale

 VÂRSTĂ : da
 DATA NAŞTERII : nu neapărat
 SEX :da
 ADRESA ŞI TELEFON : nu
 STUDII : doar menţiunea „primare”/ „medii”/ „superioare”
 DIPLOME SAU ATESTATE : nu
 DATE MEDICALE, NEUROLOGICE, PSIHOLOGICE : doar dacă se cunosc anumite
diagnostice medicale sau rezultate de la examinări psihologice anterioare
 DATE SOCIO – ECONOMICE : doar dacă se cunosc date relevante; date sociale: copil
abandonat, instituţionalizat; părinte singur (prin divorţ, separare, decesul partenerului); adolescent
cu probleme şcolare; adult în şomaj; persoană cu antecedente penale; persoană aparţinând unor
categorii defavorizate social (romi, imigranţi, refugiaţi)... ; date economice: resurse economice la
limita subzistenţei; nivel economic scăzut, mediu, ridicat.

CONCLUZII ŞI APRECIERI REZUMATIVE:

2
Tulburări mentale / emoţionale: Leziuni cerebrale organice:

0-7 - sau +
8 - 14 ++
0–4 -
5–9 +
11–16 ++

0 – 4 : Nu neapărat semnificativ, dacă tabloul 0 – 7 : Uşoară probabilitate de

clinic nu susţine ipoteza psihopatologică; leziune cerebrală;
5 – 9 : O tulburare acută; 8 –14 : Probabilitate mare de
10 – 16 : Tulburare emoţională severă. leziune cerebrală.

Tulburările mentale şi emoţionale, precum şi leziunile cerebrale organice la care se face

referire sunt cele din listele de la pagina 51. Cu lista în faţă analizăm încă o dată desenul, mai reluăm şi
indicatorii / consemnările făcute in secvenţa I şi numărăm câte dintre ele apar.
De exemplu, consemnăm: „Subiectul evaluat prezintă 7 indicii semnificative clinic, fapt ce
conturează probabilitatea unei tulburări emoţionale acute însoţită de o tulburare / distorsionare
concomitentă a gândirii.

RECOMANDĂRI :
Sunt extrem de diverse.
Dacă avem numeroşi indicatori din catalog la care am reţinut mai multe interpretări neştiind
exact pe care să o alegem, dacă avem alegeri interpretative contradictorii, dacă medicul sau noi
suspectăm nişte tulburări, dar din cauza unor desene cam schematice ele nu au apărut, se poate
recomanda aprofundarea evaluării de ansamblu sau doar a aspectelor incerte. (În mod normal se
menţionează aspectele, dar nu ştiu dacă o veţi putea face – eventual încercaţi.)
Dacă există probabilitatea de leziune cerebrală se face recomandarea de examen neurologic.
Dacă apreciem că datele obţinute sunt relevante, adică ştim cam ce conţinut are tulburarea
emoţională (în legătură cu ce se manifestă ea) putem recomanda o psihoterapie / consiliere. Evident, nu
scriem aici tot programul de intervenţie, mai ales că el se va stabili împreună cu clientul, dar în mod
normal se menţionează câteva direcţii ce reprezintă un fel de ipoteze terapeutice – „Se recomandă
parcurgerea unui program terapeutic / de consiliere care va urmări: gestionarea agresivităţii, tendinţelor
antisociale, stresului, conflictelor interioare; întărirea Eului; îmbunătăţirea comunicării; clarificarea
unei identităţi sexuale confuze.... – înţelegeţi că nu se propun elemente teoretice luate din cărţi, ci
aspecte sesizate la cazul evaluat. Dacă conform listei de la pag.51 persoana desenată are „gura căscată,
rânjită” (10), mă duc în catalog la indicele GURĂ şi pentru că nu îl găsesc pe 10 ca atare, îl asimilez cu
4 şi cu 8 şi constat că ele fac referire la: afinitate forţată = potrivire forţată cu oamenii din jur, trăiri mai
puţin acceptabile mascate (4), dispreţ pentru alţii, agresiune, ostilitate din cauza unor trăiri de
slăbiciune şi nesiguranţă - propun atunci pentru programul terapeutic gestionarea agresivităţii şi
întărirea Eului.
(Sper că pentru a mă înţelege, nu doar citiţi ce v-am scris mai sus, ci urmăriţi concomitent şi în
manualul testului.)
Observaţie. Obiectivele pentru programul terapeutic nu rezultă doar din aspectele evidenţiate
de lista de la pag. 51 – aceia sunt indicatori foarte pregnanţi, însă mulţi alţii/toţi merită atenţie.

3
 DINAMICA PERSONALITĂŢII :
Este o rubrică grea la un prim caz, deci fără experienţă în lucrul cu testul.
Maniera cea mai simplă este de a vă raporta la indicele DETALIERE, punctul 4, pag.17 şi să
vedeţi dacă în funcţie de desen aveţi date - dacă nu, puteţi renunţa la completarea acestei rubrici.
O modalitate mult mai complexă şi dificilă este să faceţi aprecieri pe baza grupării unor
elemente relevante pentru anumite trăsături de personalitate – de exemplu „personalitate instabilă,
impulsivă” (indicator BRAŢE, pct.15, pag.9; indicator FIGURĂ (PERSOANĂ) CARE SE CLATINĂ,
pag 19.......)
sau „personalitate anxioasă” (indicator ACŢIUNE pct.4, pag.5; indicator HAŞURARE pct.2,
pag.22; indicator LINII,pct.2, pag.26.......), personalitate dependentă.....
(V-am menţionat indicatorii şi paginile nu pentru că aşa ar trebui să apară într-un protocol, dar
ca să vedeţi de unde i-am luat şi ca să sesizaţi că pentru a vorbi de personalitate de un anume fel sunt
necesari mai mulţi indicatori care să o confirme).
O altă modalitate de a descrie dinamica personalităţii are în vedere aprecieri sintetice pentru
fiecare din cele patru unităţi corporale menţionate la pag. 2-3 din manual: I. cap, ochi, urechi, gură; II.
mâini, braţe, umeri, piept; III. trunchi, linia mediană, îmbrăcăminte, cravate, cordoane, bijuterii; IV.
picioare, labele picioarelor – nu aveţi experienţă pentru aşa ceva..

EXAMINATOR : DATA EXAMINĂRII :

DISPOZIŢIA ŞI ÎNFĂŢIŞAREA SILUETELOR

Se completează doar pentru desenul cu personaj de acelaşi sex cu subiectul.

SILUETA SILUETA
MASCULINĂ FEMININĂ
1 1
2 2
3 3
4 4
5 5
6 6
GREŞELI GREŞELI
(MIŞCARE) (MIŞCARE)

Dispoziţiile se referă la stările afective generalizate – exemple de indicatori: EXPRESIA

FEŢEI, DEPRESIA, DETALIEREA (pct.2)
Silueta – exemple de indicatori: ANORMALITATE, ATITUDINE (POZIŢIA FIGURII),
INADECVARE, ÎMBRĂCĂMINTE (HAINE), PERSPECTIVĂ, PROFIL, SILUETA FEMININĂ
(unde este cazul), VEDEREA DIN FAŢĂ
Greşeli / Mişcare) – exemple de indicatori: MIŞCAREA CREIONULUI; LINII VAGI,
CONFUZE; CONSECVENŢA (CONSISTENŢA); INDICATORI ISTERICI, IMPULSIVI

4
 PLASAREA SILUETELOR ÎN PAGINĂ

JUMĂTATEA JUMĂTATEA PARTEA PARTEA CENTRUL

SUPERIOARĂ INFERIOARĂ STÂNGĂ DREAPTĂ PAGINII
INTERPETĂRI

Indicator: PLASAREA ÎN PAGINĂ

Se marchează cu un X căsuţa corespunzătoare zonei din foaie în care subiectul a plasat desenul,
iar la Interpretare se consemnează semnificaţia plasării respective,

ZONE DE DISPROPORŢIE DESCRIERE INTERPRETĂRI

1
2
3
4
ALTELE

Exemple de indicatori: ANORMALITATE (pct.2); DIFORMITĂŢI; MUŞCHI;

ORGANICITATE; de asemenea, pot apărea disproporţii (accentuări) la multe dintre elementele
corpului: bărbie, cap, degete, mâini, călcâi, coapse, nasturi....
La Zone de disproporţie – numiţi elementul; la Descriere- în ce constă disproporţia; la
Interpretare – ce semnifică ea.

ARII DE HAŞURĂRI DESCRIERE INTERPRETĂRI

PUTERNICE ŞI / SAU
ŞTERSĂTURI
1
2
3
4
5
ALTELE

Exemple de indicatori: arii de haşurare se pot întâlni la foarte multe elemente: barbă, pantofi,
nas, linia taliei, cordon, braţe, coapse, mustaţă, picioarele siluetelor feminine....; alţi indicatori:
ŞTERSĂTURI; DESENE PĂTATE.
La Arii de haşurări- le numiţi („nas”); la Descriere („mult haşuraţi” –aşa apare în manual); la
interpretarea – treceţi semnificaţia („preocupare şi dorinţe sexuale”)

5
 SILUETA MASCULINĂ / FEMININĂ (după caz) :

DESCRIERE INTERPRETĂRI
TRĂSĂTURILE
CAPULUI
PĂR
OCHI
URECHI
NAS
GURĂ
BĂRBIE
UMERI, BRAŢE
MÂINI, DEGETE
UMERI
BRAŢE
MÂINI
DEGETE
ZONE
SIMBOLICE
SEXUAL
PERINEU
NASUL
PĂRUL
PICIOARE (pantofi)
FESE
TRĂSĂTURI
ALE
CONTROLULUI
GRADUL DE
DETALIERE
PIEPT
MANŞETE
ATITUDINE
CALITATEA LINIEI
LINIA GÂTULUI

Descrieţi şi interpretaţi numai elementele semnificative.

6
 LISTA DE VERIFICARE A UNOR TULBURĂRI SEVERE MINTALE / EMOŢIONALE

1) Arătarea organelor interne;

2) Siluetă care se clatină;
3) Organe genitale accentuate la siluete nude;
4) Siluete dezumanizate;
5) Trăsături bestiale;
6) Fără trăsături faciale;
7) Figuri saşii;
8) Degete ca ghearele;
9) Inconsecvenţa profilului facial;
10) Gură căscată, rânjită;
11) Siluete rigide, diagramatice,
12) Gură crestată (buze subţiri);
13) Haşurare puternică, pătare;
14) Desene mici, goale;
15) Desene mari, grandioase, care depăşesc pagina;
16) Haşurarea excesivă a ochilor şi urechilor.

TOTAL :

LISTA DE VERIFICARE A UNOR TULBURĂRI ORGANICE CEREBRALE

1) Cap disproporţionat,
2) Cap mult prea mare;
3) Linii greoaie şi simple;
4) Sinteză slabă;
5) Absenţa detaliilor, multe omisiuni;
6) Siluete mult prea mari;
7) Simţul neputinţei exprimat de subiect;
8) Rigiditatea abordării;
9) Stereotipie;
10) Schiţare greoaie a capului;
11) Apăsare neobişnuită;
12) Încadrarea siluetelor cu linii suplimentare;
13) Slabă proporţionare,
14) Ştersături neobişnuite.

TOTAL :

7
 REACŢIA SUBIECTULUI LA SITUAŢIA DE TESTARE D.A.P. :

INDICAŢII : Examinatorul DAP încercuieşte acele cuvinte care îl descriu cel mai bine pe subiect.
Spaţiile albe pentru cuvintele descriptive pot fi completate şi înlocuite de examinator. Fiecare secţiune
(A,B,C, etc.) ar trebui să aibă cel puţin un cuvânt încercuit. Secţiunile finale sunt incluse pentru a fi
completate de examinator.

A. APARENŢA: curăţenie meticuloasă – medie – neîngrijit -

B. ÎNGRIJIRE: curat şi bine îngrijit – mediu – neîngrijit -
C. POSTURA: rigidă – dreaptă – medie – aplecată -
D. MERS: enrgic – mediu – ezitant – moale – stângaci -
E. STRÂNGERE DE MÂNĂ: foarte puternică – puternică – fermă – slabă -
F. ANXIETATE MANIFESTĂ: frunte umedă – palme umede – tremur -
G. REACŢIA FAŢĂ DE EXAMINATOR: prietenoasă – plăcută – rezervată – rece -
H. DEPENDENŢA DE EXAMINATOR: se bazează pe el însuşi – pasiv – cere ajutor -
I. RAPORTURILE CU EXAMINATORUL: bun – mediu – rece – suspicios -
J. REACŢIA LA DAP: dornic – interesat – negativ -
K. VERBALIZARE: abundentă – medie – fără comentarii -
L. ATITUDINE DEFENSIVĂ: consideră DAP folositor – neutru – criticist -
M. IMPLICAREA EULUI: serioasă – aparentă – neprovocat -
N. ABORDAREA DAP: uşoară – spontană – ezitantă – refuz -
O. ENERGIE: rapid – rapid şi agil – muncitor – încet -
P. ŞTERSĂTURI: nici una – puţine – multe -
Q. ATITUDINEA FAŢĂ DE SINE: supraapreciere – realistă – hipercritică -
R. ÎNCREDERE ÎN SINE: sigur pe sine – unele dubii – oscilant -
S. COMPORTAMENT: normal – aparte – bizar – artistic -
T. LIMBAJ: bun – mediu – defectuos -
U. NIVELUL DE INTELIGENŢĂ: alertă – medie – proastă -
V.
W.
X.
Y.
Z.

Observaţii.
1. Încercuiţi mai sus numai unde aveţi elemente reale. Mă aştept ca pentru unele aspecte să nu
aveţi informaţii pentru că probabil majoritatea aţi pus o persoană să deseneze şi abia acum, la
interpretare, aţi constatat că erau necesare şi nişte date de observaţie. Veţi reţine însă pentru viitor că,
aşa cum am menţionat şi la curs, datele de observaţie asupra subiectului în timpul testării completează
în mod necesar evaluarea.
2. La punctele V – Z notaţi alte aspecte ce v-au atras atenţia, dacă este cazul.

8
 IMPRESIILE ASUPRA SUBIECTULUI EVOCATE DE FIGURILE DAP DESENATE

Observaţii.
1. Deoarece am renunţat la interpretarea ambelor desene, masculin şi feminin, acest punct nu
se face.
2. Pentru că sunt persoane care m-au întrebat în legătură cu modul de completare, precizez că
nefericita exprimare „treime superioară-medie-inferioară” se referă la o scară cu trei
intensităţi ale aspectului respectiv, adică:
- „foarte mare”= persoana desenată este viguroasă; sau foarte deschisă (prietenoasă) faţă
de ceilalţi;
- „foarte mică” = persoana desenată este pasivă; sau foarte închisă (respinge) faţă de
ceilalţi;
- „medie, potrivită” = persoana desenată este relativ viguroasă / relativ pasivă; sau relativ
deschisă / manifestă o respingere relativă faţă de ceilalţi; observaţi că această zonă de
intensitate medie este nuanţată prin împărţirea în două rubrici – mai spre pozitiv
(persoana desenată este relativ viguroasă) sau mai spre negativ (persoana desenată este
relativ pasivă).
3. Concret, dacă desenul ce reprezintă bărbatul este viguros, iar cel ce reprezintă femeia este
relativ pasiv, voi nota aceste lucruri aşa cum se vedce în figură.
4. Asta mă ajută să fac nişte aprecieri despre autorul desenelor, în legătură cu respectivele
aspecte, ţinând seama că, de regulă, acesta se proiectează, cu mare probabilitate în desenul
personajului de acelaşi sex cu el. Evident sunt şi excepţii – de exemplu, când apar elemente
în test ce indică tulburări în asumarea identităţii de gen şi când proiecţia se face pe
personajul de sex opus – un indicator frecvent al proiecţiei pe personajul de sex opus este
când un bărbat, de exemplu, desenează neglijent, cu linii slabe, fără detalii şi cu dimensiuni
reduse un personaj masculin, dar cu multe detalii şi de dimensiuni mari personajul feminin.

INDICAŢII : Examinatorul interpretează impresiile sale asupra figurilor DAP desenate de subiect.
Aceste interpretări sunt înregistrate prin aprecieri (evaluări) pe o zonă a continuumului. Mai jos se află
un continuum între termenii descriptivi ai figurilor DAP desenate. În fiecare continuum examinatorul
plasează un “M” pentru silueta masculină şi un “F” pentru cea feminină pe zona care i se pare cea mai
potrivită dintre cele două zone. Deci, fiecare linie va avea un “M” şi un “F”. Pe această cale,
examinatorul formulează atât o concepţie literală cât şi una grafică a tratării diferenţiate a sexelor.
Liniile adiţionale sunt prevăzute pentru a introduce noi continuumuri , scriind cei doi termeni
descriptivi care limitează fiecare nou continuum pe care experienţa examinatorului îl face pe acesta să
creadă că este semnificativ.

CONTINUUMURI
TREIMEA TREIMEA TREIMEA
SUPERIOARĂ MEDIE INFERIOARĂ
Viguros M F Pasiv
Deschis Respinge
Bine dispus Furios
Prietenos Ostil
Strălucitor Plat
Frumos (chipeş) Nepretenţios

9
 Curat Neîngrijit
Trăsături regulate Schimonosite
Natural Stilizat (afectat)
Maturitate emoţională Imaturitate
Aparenţă adultă Adolescentină Infantilă
Capabil Slab
Masiv Mic
Drept Se clatină
Controlat Impulsiv
Detaliat “Gol”
Perceptiv (“vede”) Imperceptiv (“orb”)
Sofisticat Naiv
Sensibil Nesimţitor
Intelectual Corporal
Conştiincios (linii îngrijite) Dezordonat
Fericit Deprimat
Consecvent în tratare Inconsecvent
Ştersături puţine Multe

TRATAREA BĂRBAT – FEMEIE:

Folosind continuumurile, examinatorul indică prin încercuire care sex asigură după părerea lui reacţiile
subiectului, răspunsul sau identificarea acestuia.

1) Care sex este mai aproape de vârsta subiectului: B F

2) În care desen foloseşte subiectul mai multă energie: B F
3) În care desen arată subiectul mai multă concentrare: B F
4) Care desen este mai detaliat: B F
5) Care desen este mai înalt: B F
6) Care desen pare mai puternic: B F
7) Care desen pare mai sănătos: B F
8) Care este sexul dominant: B F
9) Care sex arată mai multă mişcare: B F
10) Care sex arată mai multe pribleme psihopatologice: B F
11) B F
12) B F
13) B F
14) B F
15) B F

10
IPOTEZE INTERPRETATIVE:

A. Rezumaţi descoperirile majore ale DAP. Utilizaţi ipotezele sugerate în catalogul de

interpretare şi / sau impresiile şi experienţa dumneavoastră clinică;
B. Concluziile examinatorului privind reacţiile şi răspunsurile subiectului sunt corelate şi
integrate;
C. Descrierea tratării diferenţiate a sexelor.

A. :

B. :

C. :

Precizări finale

1. Observaţi câte informaţii poate da un test proiectiv. Mă întorc, de exemplu, la

indicatorul AGRESIUNE (mai corect ar fi fost agresivitate), punctele 6. şi 7. Este
foarte posibil ca persoana din faţa noastră să aibe conflicte interpersonale, pe fondul
unei agresivităţi de care nici nu este conştientă pentru că şi-o reprimă (6) – la un
chestionar de agresivitate foarte probabil ea va ieşi non-agresivă, cauza profundă a
conflictelor sale rămânând ascunsă. Altcineva îşi poate stăpâni conştient agresivitatea
(7), fapt ce implică efort şi uzură psihică, disconfort, conflict interior, pentru că ceva
ar vrea să facă, şi altceva face în realitate – şi această persoană va ieşi bine la un
chestionar de agresivitate pentru că acestea evaluează în special comportamentele
agresive, iar persoana în discuţie nu se manifestă agresiv în comportament; tensiunea
neexteriorizată se acumulează în interior şi dacă, de exemplu, se somatizează
persoana apare cu migrene persistente, cu tulburări cardiace....
2. Observaţi câtă bătaie de cap poate da un test proiectiv, chiar utilizat într-o variantă
sintetică. S-ar putea ca maniera de lucru propusă, cu etapa I şi etapa II să vi se pară
că dublează în mod inutil munca şi vă spuneţi că este mult mai simplu să faceţi direct
protocolul. Nu este aşa. În realitate, decât să iau „arii haşurate” şi să le caut în tot
manualul, indice de indice, este mult mai simplu să trec desenul o singură dată prin
toţi indicii, să reţin elementele semnificative (veţi vedea că nici nu vor fi prea multe
până la urmă) şi apoi să le scad încă o dată în protocol. În plus, parcurgerea primei
etape cu consemnarea indicelui, interpretării şi a punctului de la care aţi ales
interpretarea respectivă (ex. Organicitate,pct.7, ..........; Pantofi, pct. 3.......) mă asigură
că nu fantazaţi.
3. Nu cred că vor fi profiluri foarte ample deoarece pentru ele ar trebui să aveţi cazuri
cu tulburări psihice. Nu degeaba tehnicile proiective sunt probe clinice !
4. Ceea ce faceţi acum este un exerciţiu de începători care vă va confirma dificultatea
învăţării unei probe proiective, învăţare care necesită timp şi numeroase cazuri
clinice şi normale, pentru a putea face comparaţie între ele.
5. Mai mult decât performanţă în evaluare, aştept strădanie. Sper că acest prim
exerciţiu nu vă va dezarma, ci vă va mobiliza pentru a învăţa teste proiective, şi în
nici un caz nu veţi rămâne cu ideea că stăpâniţi tehnica DAP după un singur caz
lucrat.

11