MILLON ADULTI

2.3.1. Patternuri severe de personalitate

Stilurile de personalitate reflectă carac teristicile profund grave si pervazive ale functionarii, care
perpetueaza si intensi fich dificultatile de zi cu zi. Ele sunt atât de întipărite şi automatizate, Incât dese
ori persoana nu este conștientă de natura si consecintele lor auto-distructive. Fiind supuse unor condiții
de adversitäți repetate, aceste stiluri dezadaptative pot să inceapă så se decompensere, dobândind
trăsături de o severitate moderată sau pronunțată.

Trei patternuri de personalitate patolo gică adiționale - schizotipală, borderline si paranoida - au fost
exprimate in teorie, pentru a prezenta stadiile mai avansate de patologie de personalitate. Reflectând o
deteriorare insidioasă și lentă a structurii de personalitate, acestea diferă de tulbu rårile de bază ale
personalității prin mai multe criterii, în special deficite la nivelul competențelor sociale și episoade
psihotice frecvente (dar reversibile). Fiind, în ter menii organizării personalității, mai puțin integrate și
mai puțin eficiente la nivel de coping decât perechile lor mai temperate, ele sunt foarte vulnerabile la
solicitările vie. ții de zi cu zi. Cu toate acestea, majoritatea pacienților continuă să prezinte multe din

caracteristicile majore de personalitate care au fost evidente anterior.

2.3.2. Explicarea prototipurilor Axei II

Figura 2.3 prezintă derivatele tulburărilor de personalitate ale modelului evolutionist. Reprezentând
deducții de ordin intâi din constructele teoriei, ele sunt rapid dezvol tate in paragrafele descriptive care
urmează. Aceste descrieri concise au calitatea de a fi usor de consultat şi de inteles din punct de vedere
interpretativ. Cu toate acestea, ele nu reflectă perspectivele care sunt mai rigu roase ale unei sectiuni
ulterioare, in care personalitatea este văzută ca fiind anco rată și operaționalizată de-a lungul întregii
matrice de personalitate.
2.3.2.1. Schizoid (Scala 1)

Persoanele cu personalitate de tip schizoid au semnul caracteristic de a fi lipsiți de dorință și de a fi

incapabili de a experimenta plăcere sau durere profundă. Ei tind să fie apatici, indiferenţi, distanti si
necomunicativi. Emoțiile şi nevoile lor de afecțiune sun minime și funcționează ca și niște obser vatori
pasivi detaşaţi de recompense şi d afecțiunile - precum si de solicitările - rela tiilor umane.

2.3.2.2. Evitant (Scala 2A)

Persoanele cu personalitate de tip evitant experimentează puține întăriri pozitive din partea propriei
persoane și a celorlalți. Aceştia sunt prevăzători și întotdeauna în poziție de apărare, fiind pregătiți să se
distanțeze de anticipările anxioase ale expe riențelor de întărire dureroase sau negative ale vieții.
Strategia lor adaptativă reflectă frică şi neîncredere în ceilalți. Ei stau de veghe în permanență, pentru a
preveni ca impulsurile lor şi râvna pe care o au față de afecțiune să nu aibă ca urmare o repetare a
durerii și a suferinței (morale) pe care au trăit-o cu alte persoane. Aceștia se pot proteja doar prin
retragere activă. În ciuda dorinței pe care aceştia o au de a se rela tiona cu ceilalţi, ei au învățat că este
mai bine să nege aceste sentimente şi să men țină o măsură potrivită pentru distanța interpersonală.

2.3.2.3. Depresiv (Scala 2B)

Există trăsături comune printre primele trei Patternuri clinice de personalitate, tristețe marcantă,
pesimism, lipsa bucuriei, incapacitatea de a experimenta plăcere și o întârziere motrică aparentă. Pentru
tul- burarea de personalitate schizoidă de pe Axa II din DSM, există atât o incapaci tate pentru bucurie,
cât şi pentru tristete. Persoanele depresive simt o pierdere sub stanțială, o stare de abandon și o
pierdere a speranței in posibilitatea recuperării bucuriei. Niciuna din aceste tipuri de per sonalitate nu
experimentează plăcere, dar fiecare din motive diferite. Personalitatea depresivă experimentează
durerea ca fiind permanentă. Astfel că plăcerea nu mai este considerată ca fiind posibilă. Ce experiență
sau ce proces chimic explică o astfel de tris tețe permanentă și caracterologică? Există, în mod evident,
dispoziții biologice care trebuie luate în calcul. Dovezile care susțin predispozițiile constituționale sunt
puter nice, mare parte din ele fiind în favoarea factorilor genetici. Nivelul prag implicat în îngăduirea
stării de plăcere sau în sensibi lizarea cuiva spre tristețe variază în mod considerabil. Anumite persoane
sunt încli nate spre pesimism şi spre o perspectivă descurajantă. În mod similar, experiența poate
condiționa o direcție deznădăjdu ită la o pierdere considerabilă. O familie nefericită, un mediu
sărăcăcios și o viziune descurajantă, toate acestea pot modela stilul caracterului depresiv.
2.3.2.4. Dependent (Scala 3)

Persoanele cu personalitate dependentă au invățat nu doar să se îndrepte către alții pen tru îngrijire și
siguranță, dar au învățat și să aştepte în mod pasiv ca liderul lor să le asi gure confortul necesar. Ei se
caracterizează prin nevoia de a-şi face relații de la care să obțină afecțiune, siguranță și ghidare. Lipsa lor
de inițiativă şi autonomie este deseori o consecință a supraprotecției parentale. Ca și o funcție a acestei
experiențe, ei au învă fat, pur și simplu, să își asume un rol pasiv în relatiile interpersonale, acceptând
orice tip de bunătate și sprijin pe care il găsesc și supunându-se de bună voie dorințelor celorlalți, cu
scopul de a întreține afecțiu- nea acestora față de ei.

2.3.2.5. Histrionic (Scala 4)

Cu toate că persoanele cu personalitate de tip histrionic apelează la celelalte persoane la fel de des ca și
cei dependenți, ei sunt în aparență destul de diferiți față de pere chea lor pasivă. Această diferență
evidentă apare din manipularea lor ușoară și între prinzătoare a evenimentelor, prin care ei îşi
maximizează atenția și avantajele pe care le obțin și evită indiferența și dezaprobarea celorlalți. Aceste
persoane manifestă dese orf o chitara avida, dacă nu facutà chiar la intamplare de stimulare şi afectiune.
Comportamentul lor social inteligent şi deseori viclean da impresia unei sigurante de sine şi a unei
Increderi in sine indepen dentes cu toate acestea, dedesubtul acestui aspect inselator se afla o frica de
autonomie veritabila și o nevoie de semne repetate de acceptare şi aprobare. Omagierea si afecti unes
trebuie aprovizionate constant si sunt hate din orice sursi interpersonala si cu tate in orice context social

2.3.2.6 Narcisist (Scala 5)

Persoanele cu personalitate de tip narcisist au ca şi caracteristica interesul fată de sine, ntr-o manterd
egocentrica, experimentànd placerea fundamentala prin simplul fapt de a fi sau de a se focaliza in mod
pasiv asupra propriilor lor persoane. Experientele tim puril pe care le au avut i-au invațat să işi
supraevalueze valoarea propriei persoane. Această siguranta si superioritate poate fi întemeiată pe baza
unor premise false; şi anume el ele nu pot fi susținute de realizari reale sau mature. Cu toate acestea
narcisistii cred in mod naiv cå ceilalți le vor recu noaşte unicitatea lor Prin urmare, ei dețin un aer
arogant de incredere in sine si fara så se gandeascà prea mult sau fara sa fie macar constienti, il
exploatează pe ceilalti pentru propriul beneficiu. Cu toate ca oma gile din partea celorlalți sunt
binevenite si Incurajate, el nu au neaparat nevoie de con firmari pe care să le obţin prin realizari sau
aprobari sociale pentru a-şi mentine aerul lor de snobi si de superioritate aro ganta. Increderea lor
trufaşi cu privire la faptul ca lucrurile vor iesi bine nu li stimu leana si se angajene in concesiile reciproce
ale vieții sociale.
2.3.2.7. Antisocial (Scala 6A)

Persoanele cu personalitate antisocială se manifesta contracarand expectantele de durere si devastare

pe care considerä că cei- lalti i le-ar putea provoca, angajàndu-se in comportamente false sau ilegale
menite să exploatere mediul pentru propriul avantaj. Orientarea lor extinsa reflectă scepticismul lor in
ceea ce priveşte motivele celorlalti, dorinta pentru autonomie și dorința pentru razbunare și
recompensa pentru ceea ce ei considera a fi nedreptăți ale trecutului. Ei sunt iresponsabili si impulsivi,
calitati pe care ei le considera a fi justificate, deoarece ei ii considerà pe ceilalți a fi inconstanti si neloiali.
Indiferenta si cruzimea sunt singurele lor mijloace de a evita aerul şi persecutia.

2.3.2.8 Sadic (Agresiv) (Scala 68)

Cu toate cd a fost scos din DSM-IV. con structul de sadic ramâne parte a testului MCMI-IN. Fünd un
construct de personali tate, acest stil sau pattern se extinde dincolo de granitele formulării DSM II-R intr
o noul si importantă direcţie, una care recunoaste faptul că oamenii care nu sunt considerati ca fiind
antisociali pot så obţină placere şi satisfacție personală in moduri care ii umilesc pe ceilalți și care le
incalcă drepturile și sentimentele. Depinzând de clasa socială și de alți factori moderatori, li se pot
potrivi trasaturile clinice a ceea ce este numit in literatura de specialitate ca și caracter sadic sau ei pot
så mani feste stiluri de caracter inrudite cu tipul A competitiv de personalitate. Menționat in teoria
autorului ca fiind personalitati agres sive, aceste persoane sunt, de obicei, ostile şi intotdeauna gata de
luptă, ele părând a fi indiferente sau incântate față de conse cințele distructive a comportamentului lor
arțăgos, abuziv si brutal. Cu toate că multe dintre ele isi ascund tendințele cele mai răutăcioase și
orientate spre putere în rolu rile și ocupațiile aprobate social, acestea se dau de gol prin actiunile lor
dominatoare, antagoniste si adesea persecutoare.

2.3.2.9. Compulsiv (Scala 7)

Această orientare ambivalentă coincide cu tulburarea de personalitate obsesiv-com pulsiva din DSM-IV.
Persoanele compulsive au fost intimidate si obligate să accepte cerințele și părerile care le-au fost
impuse de către alții. Felul lor prudent, controlat și perfectionist de a fi deriva dintr-un conflict dintre
ostilitate față de ceilalți și frică față de dezaprobarea socială. Ei rezolvă această ambivalentă
reprimându-şi resentimen tele, supraconformându-se şi stabilindu-şi standarde ridicate față de propria
persoana si faţă de alţii. Autoconstrângerile lor dis ciplinate servese la controlul emoțiilor opoziționiste
intense dar ascunse, sfarşind printr-o pasivitate vizibilă și conformi tate socială aparentă. Cu toate
acestea, în spatele acestui paravan de bună cuviință și cumpătare, se ascund emoții de furie şi
opoziționism intense, care uneori inving controlul.
2.3.2.10. Negativist (Pasiv-agresiv) (Scala 8A)

Această orientare ambivalentă aproximează tulburarea de personalitate pasiv-agresiva din DSM-III-R şi

constructul pasiv-agresiv (negativist) din DSM-IV, cel din urma fiind mai vast in numărul și varietatea
trăsătu- rilor pe care le cuprinde decât anterioara orientare pasiv-agresivă. Persoanele nega tiviste se
simt ca într-o luptă între a urma recompensele care sunt oferite de către ceilalți și cele pe care le doresc
ei inşişi. Această luptă reprezintă o incapacitate de a rezolva conflicte, similară cu cea a obsesiv
compulsivului; totuși, conflictele persoanei negativiste sunt mult mai constientizabile și sunt intruzive in
viața de zi cu zi. Aceste persoane experimentează certuri și decep ții interminabile în timp ce oscilează
intre respect și sfidare, intre supunere și opozi- zionism agresiv. Comportamentul lor este caracterizat de
un pattern excentric de furie sau încăpățânare explozivă îmbinat cu peri oade de culpabilizare și ruşine.

2.3.2.11. Masochist (Ego-distonic) (Scala 8B)

Cu toate că a fost scos din DSM-IV, această direcție discordantă corespunde cu tul burarea de
personalitate ego-distonică (masochistă) din DSM-III-R, un tip de caracter foarte bine descris in literatura
de specialitate. Stabilind un raport cu ceilalți într-o manieră slugarnică și de auto-sacri- ficare,
persoanele masochiste le îngăduie și probabil ii incurajează pe ceilalți să le exploateze sau să profite de
pe urma lor. Focalizându-se pe trăsăturile lor cele mai rele, multe dintre ele afirmă că merită să le fie
ruşine sau să fie umilite la culme. Pentru a combina durerea și suferința lor, pe care ele o pot
experimenta ca fiind consolantă, ele işi amintesc în mod activ și repetitiv nenorocirile lor trecute și se
așteaptă să apară rezultate problematice din circumstante care sunt altminteri favora bile. Acționând in
mod caracteristic intr-o manieră modestă și care le pune in umbră, acestea iși intensifică, adesea,
deficitele și se poziționează într-o lumină nefavorabilă sau intr-o poziție abjectă.

2.3.2.12. Schizotipal (Scala S)

Tulburarea de personalitate schizotipală din DSM-IV reprezintă o orientare dis funcțională din punct de
vedere cognitiv și separată din punct de vedere interperso nal. Persoanele schizotipale preferă izolarea
socială, cu ataşamente și obligații personale minime. Fiind inclinate să fie ori autiste, ori tulburate din
punct de vedere cognitiv, ele gândesc intr-un mod tangențial și, deseori, se prezintă a fi egocentrice și
predispuse spre ruminații interioare. Sunt vizibile excentricitățile comportamentale, iar aceste persoane
sunt deseori percepute de către ceilalți ca fiind ciudate sau diferite. In func ție de patternul lor de bază,
activ sau pasiv, acestea manifestă fie o îngrijorare și hiper sensibilitate de tip anxios, fie o aplatizare
emoțională și lipsa emoțiilor.
2.3.2.13. Borderline (Scala C)

Personalitatea borderline are de obicei la bază tulburări de personalitate mai puțin severe. Fiecare
variantă borderline pre zintă defecte structurale și experimentează dispoziții endogene intense, cu
perioade recurente de deprimare și apatie, deseori presărată cu perioade de furie, anxietate sau euforie.
Ceea ce diferențiază cel mai clar patternul borderline de celelalte două patternuri severe - schizotipal și
paranoid - este reglarea afectului, care se observă cel mai bine în instabilitatea dispoziției. În plus, multe
persoane cu borderline au gân duri recurente referitoare la auto-mutilare și suicid, sunt excesiv de
preocupate de pro tejarea sentimentelor lor, au dificultăți în a menține un sens clar al identității și mani
festă o ambivalenţă cognitiv-afectivă care este evidentă atunci când au sentimente contradictorii de
furie, dragoste şi vinovăție față de alte persoane.

2.3.2.14. Paranoid (Scala P)

Personalitatea paranoidă din DSM-IV pre zintă o suspiciune vigilentă față de ceilalți si o atitudine
defensiva tăioasă față de cri ticile şi minciunile bănuite. Există o stare de iritabilitate și o tendință de a
precipita starea de iritabilitate și de supărare la alte persoane. Persoanele paranoide işi exprimă deseori
frica de a-şi pierde independenta, ceea ce ii face să opună rezistență, în mod riguros, influenței și
controlului extern, in timp ce celelalte două patternuri severe sunt caracterizate fie prin instabilitatea
emoțiilor (Borderline), fie prin iregularitatea cogniti ilor lor (Schizotipal). Persoanele paranoide au
caracteristica de a fi neschimbătoare în sentimentele lor și inflexibile în gândire.

2.4. Domeniile structural funcționale ale prototipului de personalitate de pe Axa II

În ce domenii ar trebui precizate și, prin urmare, evaluate tulburările de persona litate? Cu toate că
personalitatea poate fi considerată exclusiv psihodinamică sau exclusiv biologică, autorii consideră un
punct de vedere de acest gen ca fiind limitat și restrictiv. Perspectiva integrativă spriji nită aici consideră
personalitatea ca fiind.

281. Sindroamele din moderate Scalele A-R)

2812 Anxietate(scala A)

Un pacient anxios informeaza adesea ca se simte vag nelinstit, fie specific fobic. El este, in mod
caracteristic, incordat, nesigur si nelinistitsi este inclinat sa se planga de diverse tipuri de discomfort fizic,
precum incordare, transpiratie excesiva, dureri musculareneclar definite si stari de greata. O revizuire a
rasunsurilor pacientului la itemii scalei de anxietate va fi de ajutor pentru a stabili daca pacientul este, in
primul rand, fobic si, mai précis daca fobia este simpla sau sociala. In orice caz,majoritatea pacientilor
anxiosi dau dovada de o stare de tensiune generalizat, manifestata printr-o incapacitate de a se relaxa,
prin miscari nervoase si printr-o neliniste de a reactiona si de a fi usor speriati. Disconfortul somatic – de
exemplu mainile reci şi umede sau stomacul intors pe dos este de asemenea, caracteristic. De
asemenea, de remarcat este si starea de ingrijire şi de neliniste ce privire la faptul ca problemele sunt
inevitabile, atentia sporità la mediul inconjurato, nervozitatea si sensibilitatea generalizata.

2.6.1.2. Somatoform (Scala H)

Pacienții care au scoruri ridicate la scala Somatoform işi exprimă problemele psiho logice prin
intermediul canalelor somatice, prin perioade repetate de oboseală și slă biciune și prin preocupări față
de boală și față de o varietate de dureri acute, dar în mare parte nespecifice, în diferite regi uni ale
corpului și fără legătură cu ceva anume. Anumiți pacienți dau dovadă de o tulburare de somatizare
primară, care este caracterizată de dureri somatice multiple şi periodice, deseori prezentate într-o
manieră dramatică, vagă sau exagerată. Alții prezintă o istorie care îi poate caracteriza cel mai bine ca
fiind ipohondri; ei interpretează disconfortul sau senzațiile fizice minore ca fiind o boală serioasă. Dacă
bolile sunt într-adevăr reale, ele tind să fie suprainter pretate în ciuda asigurărilor medicale. În mod
caracteristic, durerile somatice sunt utilizate pentru a obține atenție din partea celorlalți.

2.6.1.3. Bipolar: Maniacal (Scala N)

Pacienții bipolari dau dovadă de perioade superficiale de bună dispoziție, de stimă de sine crescută,
supra-activare și distragere a atenției nervoase, dificultăți de exprimare, impulsivitate și iritabilitate. Un
alt keru evident este entuziasmul neselectiv, planificarea exagerată a scopurilor nerea liste, calitatea
intruziva, dominantă si cu cerinte absolutiste a relatiilor interperso nale, nevoia redusă de somn, fuga de
idei si schimbarile instabile si rapide de dispozitie. Scorurile foarte ridicate pot semnifica pro cese
psihotice, inclusiv iluzii si halucinatii.

2014. Distimia (Scala D)

Pacientii care au scoruri ridicate la scala Distimie sunt implicați in viata de zi cu ai dar am avut pe
parcursul a catorva ani sentimente de descurajare sau vin, psi de initiativa, apatie la nivel
comportamental stima de sine soluta si stari frecvente de inutilitate şi observații auto depreciative. In
perioadele de manifestare a stärilor de deprimare, pot avea loc lamentiri, ideații suicidare, o perspectiva
optimista asupra vitoral, retragere social porta de min- care sărată sau crescută, obosealà cronic
concentrare deficitari, o pierdere vizibili a Interesului pentru activitatile plăcute si o eficacitate scărută in
efectuarea sarcinilor cotidiene. In afară de cazul in care scala CC (Depresie majora) este, de asemenea,
considerabil ridicat, există o mica probabi tate ca träsäturile depresive psihotice si fie

caracteristice, O examinare atenta a rispen surilor la temi specifici care au contribuit la scorurile ridicate
ale pacientului, de pe scala D ar trebui sa permiti clinician hai så deosebeasca tråsaturile particulare ale
dispone distimice (de exempla, stima de sine scăzut sau lipsa de speranta

2615 Dependenta de alcool (Scala B)

Un pacient cu un scor ridicat pe seala Dependentă de alcool are, probabil, o istorie de consum de alcool
de incercari de a depasi problema cu succes minim, experùmentind a şi consecink o stare de disconfort
com siderabil, in situațiile familiale și de lacra Ceea ce este valoros in aceasta scala şi in scala urmitoare
(Dependenta de droguri) este oportunitatea de a lua in considerare problema in contextul stilului
general de functionare a personaliti si de coping al pacientului

261.6 Dependenta de droguri (Scala T)

Un scor ridicat pe scala Dependenta de droguri indicd faptal că paciental prezinta probabil o istorie
repetată sau recentl de abus de droguri, a este grea s i st- pincască impulsurile sau si le menetrend In
limitele sociale conventionale si ca este sale ale acestuI comportament la R w aala Dependupd de akool
st sala Depende droguri este compus din mult itemi subtili si Indirecte care pot it wi in identificarea
persoanelor care nu sunt dispuse si reHINOMNcd deschis cd au probleme cu droguri

2012 Tulburarea de stres posttraumatie (Scala R)

Actenţil care au scoruri ridicate la sala Tulburare de stres post-traumatic au experimentat un

eveniment care a implicat o amenințare pentru viata lor si au reactionat printr-o stare de frica sau
printr-un sen timent de neputinta de mare intensitate Imaginile și emoțiile asociate cu trauma an en
resultat amintiri dureroase sau cos marurk care reactiveazd emoțiile generate de evenimentul originar
Simptomele de arousal (de exemplu, raspuns de spaima exagerat, hipervigilenta) persista sunt Acute
eforturi de a evita circumstantele asociate cu trauma.

2.6.2. Sindroame dinice severe (Scalele SS, CC si PP)

2021. Tulburarea de gandire (Scala

In funcție de lungimea şi cursul de desfasurare al problemei, pacienţi care au scurt ridicate la aceast
scald sunt clasificati de obicel ca st achinofrenici" sau „schizofreni formi" sau ca avand o psihoza reactiva
de scurta durata Ei pot sà manifeste periodic comportamente incompatibile, desorgant PM sau
regresive find deseori confuzi şi dezorganizați si manifestånd ocazional emotii inadecvate, halucinaţii
difuze şi iluzii dezorganizate. Gandirea lor poate fi fragmentata sau bizara Sentimentele lor por limitate
şi poate exista un simt pervaziv ca sunt izolați si neînțeleși de catre ceilalți. Aor remarcate retragerea şi
comportamentul solitar si rezervat

26.22. Depresia majora (Scala CC)

Pacienții care obțin scoruri mari la aceasta oald sunt de obicei meapabili sa tanoth onese intr-un mediu
normal, sunt foarte deprimati si manifesta temeri fata de vii- ton kleatie suicidard şi un sentiment de
remunțare deznădăjduită . Unii manifesta un retard motor pronunta in timp ce altii sunt foarte agitati
necăjindu-se și compătimindu-și în permanență starea în care se află. Adesea, in această perioadă, apar
diferite probleme somatice, poftă de mâncare considerabil scăzută, oboseală, câștigarea sau pierderea
în greutate, insom nie și trezire prea matinală. Sunt comune problemele de concentrare, precum şi sen
timentele de inutilitate sau vină. Starea de teamă și de deprimare repetitivă sunt frec vente. Bazându-se
pe stilul de personalitate subiacent, poate exista un pattern rezervat, introvertit și solitar, caracterizat
printr-o imobilitate puternică sau printr-un ton al vocii iritabil și plângăreț.

2.6.2.3. Tulburarea delirantă (Scala PP)

Pacienții cu tulburare delirantă sunt con siderați, în mod frecvent, a fi profund paranoici și că pot deveni
în mod periodic beligeranți, exprimându-şi iluziile irațio nale, care sunt totuşi conectate între ele și care
sunt de o natură care emană gelozie, persecuție sau măreție. În funcție de conste lația celorlalte
sindroame asemănătoare, pot exista semne clar conturate de gândire și idei de referință tulburate.
Stările lor de dis poziție sunt, de obicei, ostile şi au impresia că ceilalți se poartă urât cu ei. Suspiciunea,
vigilența și starea de alertă față de posibilele trădări sunt în mod tipic concomitente.

2.7. Validarea rațională a itemilor

MCMI

Proveniența constructelor Axei II si natura constructelor Axel I, mäsurate de testul MCMI-III, au fost
stabilite anterior. Cand testul MCMI a fost publicat pentru prima dată, nu era încă nevoie de a se
coordona după nicio schemă formală de tulburări mintale. Publicarea DSM III urma să fie doar peste
câțiva ani. Ne reîntoarcem acum la începuturile testului MCMI pentru a descrie paşii care au fost urmați
pentru a genera şi valida in mod rational itemii săi preliminari. Acest material este important în scopuri
istorice şi educative şi pentru a ilustra continuitatea care a avut loc de la testul MCMI la testul MCMI-III.
Faza de validare teoretico-substanțială utilizată la dezvoltarea testului MCMI original a con stat în trei
paşi secvențiali: (a) crearea unui cluster inițial de itemi cu bază teoretică, (b) reducerea clusterului de
itemi din motive raționale, (c) selectarea itemilor pentru a stabili două forme provizoriu echivalente de
instrumente.