Universitatea „Ştefan cel Mare” Suceava

Facultatea de Drept şi Ştiinţe Administrative

Specializarea Drept

Paralela dintre Monarhie și Republică

Coordonator:Gabriela Nemțoi
Student:Tataru Nicoleta
Introducere
Ideea de organizare a statului a aparut în societatea românească în condiţiile procesului de
modernizare a vieţii social-economice, politice si culturale de la sfârșitul secolului al XVIII-lea și a
suferit schimbări de-a lungul istoriei României .În dreptul constitutional statul se definește ca o
modalitate de organizare a puterii politice sub forma puterii de stat în vederea îndeplinirii voinței
poporului .Pentru o bună funcționare și constituire a organelor supreme în România au fost
adoptate diverse forme de guvernământ raportate, în principiu, la trasturile definitorii ale şefului
de stat şi la raporturile sale cu puterea legiuitoare,dar și diferite regimuri
constituționale.Cea mai generală clasificare a formelor de guvernmânt este : republica și monarhia.
1.1 Definiții
a) Monarhia ca forma de guvernământ ,se caracterizează prin aceea că șeful statului este un
monarh(rege,domn,împărat,prinț,emir),absolut sau nu ,ereditar sau desemnat după proceduri
specifice în funcție de tradițiile regimului constituțional.
b) Republica este acea formă de guvernământ în care cetățenii își aleg șeful de stat de regulă
numit președinte, exercitându-și dreptul fundamental de vot fie direct și universal fie ales de
parlament,desemnare ce determină clasificări ale acestei forme de guvernământ.
1.2 Diferențe
O diferență majoră între acestea două o constituie modul în care este ales șeful statului :
În Republică președintele este ales prin vot universal,direct sau de către Parlament ,iar Monarhia
desemnează un șef al statului pe bază ereditară conform Art. 82. Al Constituției din 1866” -
Puterile constitutionale ale Domnului sunt ereditare, in linie coboritore directa si legitima a Mariei
Sale Principelui Carol I. de Hohenzollern Sigmaringen, din barbat in barbat prin ordinul de
primogenitura si cu exclusiunea perpetua a femeilor si coborâtorilor lor. Coborâtorii Măriei Sale vor
fi crescuți în religiunea ortodoxă a răsaritului.”
A domua diferență ar fi perioada de domnie și anume în Monarhie șeful statului de regulă din
momentul împlinirii vârstei de 18 ani domnește pe toata perioada vieții în timp ce în Republică
șeful conduce statul pe o perioada limitata de timp

2. Evoluția formei de guvernământ a statului modern român:

Constituirea statului modern român avea sa continuie pe două planuri în paralel
-primul a cuprins procesul de consolidare a statalității și a instituțiilor democratice
,dezvoltarea internă, economică, politică și culturală
-cel de al doilea plan a însemnat efortul constant depus în plan internațional pentru
desăvâșirea unității statale a României
Ambele planuri au importanța lor și unul nu ar fi fost posibil fără celălalt.
Evoluția formei de guvernământ în România a exprimat întreaga evoluție istorică,de la formarea
statului unitar român(1859),până în prezent.
În acest sens vom aminti că potrivit Statutului lui Cuza (1864) puterile publice erau încredințate
„Domnului,unei Adunări ponderatrice și Adunării elective”,domnia caracterizând funcția de șef de
stat. Domnul - ales pe viaţă prin vot cenzitar cu următoarele atribuţii: numea miniştrii, sancţiona
legile, dizolva Adunarea. Proiectele de lege aveau un caracter democratic și acea sa aduca la
îndeplinire cele doua planuri însa nu pentru mult timp.
2.1 Monarhia
Evoluția monarhiei în România începe cu înlăturarea lui Al. I. Cuza şi aducerea prinţului străin
Carol I ,parlamentul a votat în ziua de 29 iunie/ 11 iulie 1966 ,o nouă Constituție ,pe care
domnitorul a depus următorul jurământ:”Jur a păzi Constituțiunea și legile poporului român,a
menține drepturile lui naționale și integritatea teritoriului.”

Constituția din 1866 a avut ca model Constituţia belgiană din 1831 - considerată atunci cea mai
liberală din Europa, adaptată condiţiilor româneşti. Adunarea Constituantă (aleasa în aprilie 1866) -
adoptă noua Constituţie (8 titluri şi 133 articole), care este promulgate de domn la 1 iulie 1866.
Caracteristicile Constitutiei: prima constitutie internă românească; , promulgată fără aprobarea
Marilor Puteri;, este un act de factură liberală.

Principii: suveranitatea naţională; guvernarea reprezentativă şi responsabilă; separarea

puterilor în stat; responsabilitate ministerială; monarhia ereditară; libertăţi şi drepturi cetăţeneşti
(libertatea conştiinţei, libertatea învăţământului, libertatea presei, libertatea întrunirilor şi
asocierilor).
Principiul separării puterilor în stat:

a. Puterea executivă: exercitată de domn şi guvern.

Domnul are urmatoare atribuţii: numeşte şi revocă miniştri; drept de amnistie politică; numeşte
și confirmă în toate funcţiile politice; drept de a bate moneda ;conduce armata; drept de a dizolva
Parlamentul; acordă distincţii şi decoraţii.
Guvernul ca și funcții : exercită alături de domn puterea executivă; prezintă proiecte de legi.

b. Puterea legislativă: exercitată de domn şi Parlament.

Parlamentul (bicameral): cu atribuţii: - drept de iniţiativă şi sancţiune a legilor;
- drept de interpelare;
 - acordă sau retrage încrederea sa guvernului;
- Adunarea Deputaţilor discută şi votează bugetul.
Domnul: avea drept de iniţiativă legislativă, sancţiona şi promulga legile şi avea drept de veto
absolut.

c. Puterea judecatorească: era exercitată prin: Curţi de judecată

- Tribunale
- instanţa supremă: Inalta Curte de Justiţie și Casație

Sistemul electoral fiind bazat pe vot cenzitar, iar alegătorii împărţiţi în colegii eletorale (4 colegii).
Importanţa Constituţiei din 1866:
• a creat cadrul necesar functionării instituţilor moderne;
• a reglementat statutul monarhiei în România;
• a fost perceputa pe plan extern ca o manifestare a independenţei;
• prevedea ereditatea domniei şi atribuţiile unui domn suveran, depăşind statutul de autonomie,
recunoscut prin tratatele internaţionale;
• nu amintea nimic de suzeranitatea otomană şi de garanţia colectivă a puterilor europene.
A doua perioada a monarhiei se asociaza cu depunerea jurământului Princepelui Ferdinand
în calitate de rege al României .Într-un scurt discur ,la 28 septembrie/11octombrie 1914 Regele a
asigurat poporul că va fi “un bun roman”.Deși regele Ferdinand era un Hohenzollern acesta și-a
ținut jurământul în fața poporului și a format o coaliție cu Antanta în urma convenției politice din
4/17 august 1916 cu scopul unirii Bucovinei,Transilvaniei , Banatului ,iar mai târziu și Basarbiei cu
România.
Infăptuirea statului naţional unitar român în 1918 reclama unificarea organizării de stat si a
legislaţiei menite să favorizeze progresul întregii naţiuni. Proiectul acestei constituţii a aparţinut
Partidului Naţional Liberal şi a fost promulgată la 28 martie 1923.

Principii:
1. principiul suveranităţii naţionale (Regatul României era declarat stat naţional unitar şi indivizibil,
teritoriul sau fiind inalienabil (art. 1 şi 2); puterea în statul român aparţine naţiunii).
2. proprietatea are funcţie socială (funcţia socială a proprietăţii este exprimată prin faptul că se
admite pentru cauze de utilitate publică. Deci, interesele generale ale comunităţi sunt prioritare în
faţa celor individuale, dar dreptul de proprietate este garantat (art. 17).
3. conform Constituţiei din 1923 - regimul politic consacrat era un regim democratic.
4. separaţia puterilor în stat: legislativă, executivă, judecătorească

- Regele şi Parlamentul
- drept de legiferare
- Parlamentul:
- ales prin vot universal;
- minorităţile sunt reprezentate de drept în Parlament;
- pentru intrarea in vigoare a legilor este nevoie de acordul ambelor instituţii.
- Regele si Guvernul
-conduc activităţile curente ale statului.
- Regele:
- numeşte şeful guvernului;
- are dreptul de a elabora regulamente pentru aplicarea legilor;
- este seful armatei;
- are drept de a bate moneda;
- conferă decoraţii si grade militare;
- are drept de amnistie si graţiere;
- orice act al regelui trebuie contrasemnat de un ministru care-şi asumă astfel răspunderea.

- Curtea de Casaţie si Justiţie

- instituţia supremă de judecată;
- se pronunţa cu privire la constituţionalitatea legilor;
- judecătorii sunt inamovibili
- asigură independenţa judecătorilor.
Constitutia din 1923 - înscria şi o serie de drepturi si libertăţi democratice:
• introducea votul universal, egal şi direct (pentru bărbaţii de peste 21 de ani);
• egalitatea tuturor în faţa legii;
• desfiinţarea privilegiilor de clasă;
• libertatea muncii;
• libertatea conştiinţei şi a învăţământului;
• libertatea presei;
• garanta libertăţi individuale.
Importanţa:
• cea mai înaintată constitutie din istoria de până atunci a României;
• una dintre cele mai avansate constiţutii din Europa;
• a asigurat funcţionarea regimului democratic din România.
A treia perioada a monarhie se asociaza cu Constituția din 1938 ,elaborată în timpul domniei lui
Carol al II-lea cu un caracter absolutist:

• consacra principiul supremaţiei regelui, majoritatea puterilor sunt concentrate în mâna regelui.
• suprima separaţia puterilor în stat:
- puterea legislativă o exercita regele prin intermediul Parlamentului bicameral, limitat numai la
legiferare şi având un caracter corporativ;
- puterea executivă o exercita tot regele, prin guvern, numit şi revocat tot de rege, fără răspundere
politică faţă de parlament.
• libertăţile şi drepturile democratice erau restrânse.
În septembrie 1939 a început Al Doilea Război Mondial iar anul 1940 a marcat sfârșitul
României Mari, care a pierdut fără luptă, în decurs de câteva luni, Basarabia, Bucovina de nord,
Herța, Transilvania de nord-est și Cadrilaterul. La 6 septembrie 1940, Carol al II-lea a fost obligat de
noul prim-ministru, generalul Ion Antonescu, să abdice și să părăsească țara,tronul revenindu-I
fiului acestuia , Mihai.
 Sub regimul autoritar al lui Antonescu, regele Mihai nu avea nici o putere reală de decizie,
fiind în permanență sub supravegherea serviciilor de informații. Nu a fost informat în prealabil
asupra intrării României în război alături de Germania nazistă. În august 1944, pe măsură ce
armatele Uniunii Sovietice se apropiau de frontiera estică a României, Mihai s-a alăturat
politicienilor favorabili Aliaților, care îi includea pe comuniști. Când balanța războiului s-a întors și
forțele sovietice au pătruns pe teritoriul României, regale a decis să salveze ce se mai putea salva și
a înfăptuit lovitura de stat de la 23 august 1944 prin arestarea lui Antonescu și
restaurarea Constituției din 1923.
Uniunea Sovietică a impus semnarea unui armistițiu în septembrie 1944 până a ocupat întreaga
țară, începând procesul de impunere a sistemului său politic asupra noului satelit,inpunând abdicarea
forțată a Regelui Mihai ceea ce avea să marcheze încheierea perioadei monarhice .

2.2 Republica
În România forma republicană ia locul monarhiei prin Legea nr.363 din 30 decembrie 1947 care
desemneaza instaurarea regimului Comunist cu cele 3 constituții :
Constituția din 1948
Instaurarea regimului comunist în România impune şi elaborarea unei noi Constituţii, care să
consfiinţească ideologia comunistă.
Alcătuită după modelul Constituţiei sovietice în vigoare:
• în Republica Populara Română organul suprem al puterii de stat este Marea Adunare Naţională
(M.A.N.), unicul organ legislativ al ţării;

MAN:
- alegea Prezidiul MAN
- forma guvernul (Consiliul de Miniştri)
- modifica Constituţia
- vota legile şi bugetul

Prezidiul MAN:
- emitea decrete
- convoca Adunarea
- numea şi revoca miniştrii
- încheia tratate internaţionale
- este răspunzător de întreaga activitate faţă de M.A.N.

• Guvernul este organul executiv şi administrativ al Republicii Popuare Române .Este responsabil
de activitatea sa şi dă seama de ea în faţa Marii Adunări Naţionale şi a Prezidiului M.A.N. În
perioada dintre sesiuni guvernul are în sarcina sa conducerea administrativă a statului.
• instanţele judecătoreşti sunt Curtea Supremă, tribunalele şi judecătoriile populare.

Constituția din 1952

Copiază constituţia stalinistă din 1936:
• sublinia rolul conducător al partidului unic în stat;
• principiul de bază al puterii de stat: dictatura proletariatului;
• regimul de stat al României este ,,regimul democratiei populare” care reprezintă puterea oamenilor
muncii, iar statul democrat popular este o forma a dictaturii proletariatului exercitată de Partidul
Comunist.

În fapt, toate instituţiile de stat erau subordonate faţă de partid.

Constituția din 1965

• Partidul Muncitoresc Român redevine Partidul Comunist Român; numele ţării se schimbă din
Republica Populară România în Republica Socialistă România în frunte cu Nicolae Ceaușescu
care in 1967 avea să se procalme un șef al statului .
• Partidul Comunis Român era considerat „forţa conducătoare” a întregii societăţi
• statul era socotit proprietarul întregii bogăţii a ţării
• organul suprem al puterii de stat a Republicii Socialiste este Marea Adunare Naţională, unicul
organ legiuitor.
• Consiliul de Stat (creat în 1961, înlocuia Prezidiul MAN) era organ al puterii de stat subordonat
M.A.N.
• Prin legea nr. 1 din 1974, care modifica Constituţia, a fost instituită funcţia de preşedinte al R.S.R.
atribuţiile exercitate pană atunci de Consiliul de Stat au revenit şefului statului.
Prabuşirea regimului comunist în România şi revenirea la un regim democratic după 1989 a impus
necesitatea elaborării unei noi Constituţii Constitutia din 1991 - adoptată de Adunarea Constituantă
la 21 noiembrie 1991 dupa Revoluția din decembrie 1989,prin Decretul –lege nr 2 şi a intrat în
vigoare în urma aprobării ei prin Referendum national din 8 decembrie 1991, revizuită în 2003 prin
Legea nr.429/2003.

Constituția din 1991

Noua Constituţie a ţării - îmbina tradiţia democratică a României cu noile principii
constituţionale europene:
- Referitor la drepturile românilor:
• dreptul la viaţă şi dreptul la integritate fizică şi psihică sunt garantate, pedeapsa cu moartea, tortura
sunt interzise;
• libertatea individuală si siguranţa persoanei sunt inviolabile;
• dreptul la liberă circulaţie în ţară şi străinătate;
• secretul corespondenţei;
• libertatea de exprimare;
• dreptul la informatie;
• dreptul la învăţătură; se garantează gratuitatea învăţământului de stat în condiţiile legii;
• dreptul la vot de la vârsta de 18 ani împliniţi până în ziua alegerilor, inclusiv;
• dreptul de a fi ales;
• libertatea întrunirilor, libertatea de opinie;
• dreptul de proprietate este inviolabil;
• dreptul de a fi ales în Parlamentul European.

- Referitor la teritoriul Romaniei:

• România este un stat naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil. Forma de guvernământ
este republica;
• voinţa statului român de a întreţine şi dezvolta relaţii paşnice cu toate statele şi în acest cadru
relaţii de bună vecinatate;
• suveranitatea naţională aparţine poporului român, care o exercită prin organele sale reprezentative
si prin referendum

- Referitor la puterile statului;

• are la baza principiul separaţiei puterilor în stat;
• Parlamentul bicameral este organul reprezentativ al poporului român si unica autoritate legiuitoare
a ţării;
• dreptul ce se acordă minorităţilor naţionale ale caror organizaţii nu întrunesc numărul de voturi
pentru a avea cel puţin un loc în forul legislativ al ţării de a fi reprezentaţi în Parlamentul României;
• iniţiativa legislativă aparţine Guvernului, deputaţilor, senatorilor;
• legile adoptate de Parlament se trimit spre promulgare preşedintelui României;
• Preşedintele României veghează la respectarea Constitutiei si la buna funcţionare a autorităţilor
publice. In acest scop, Preşedintele exercită funcţia de mediere între puterile statului, precum si
între stat si societate;Este ales prin vot universal(egal,direct și secret)și nu este subordonat
Parlamentului.
• Guvernul, potrivit programului său de guvernare acceptat de Parlament asigură realizarea politicii
interne si externe a ţării şi exercită conducerea generală a administraţiei publice;
• Puterea judecătorească este exercitată de către instanţele judecătoreşti. Acestea includ Curtea
Supremă de Justiţie, care are un statut constituţional, celelalte instanţe urmând a fi stabilite prin
lege.
3. Concluzii
În Concluzie pot afirma cu încredere că visul de a crea un stat unitar ,suveran, independet
și democratic aproape s-a înfăptuit ,dar prin multe încercări și jertfe.Nicolae Iorga spunea :
” Așezați unde suntem, în bătaia tuturor vânturilor, ca și cum ne-ar fi fost menirea să stăm de strajă
în fața și împotriva celor mai sălbatice vijelii, toată viața noastră de aproape două mii de ani n-a
fost altceva decât o trântă cu primejdia.

Am biruit adesea, dar cea mai mare biruință e că avem, în ciuda tuturora, un pământ și un steag pe
care ai noștri au fost vrednici să le apere.

Dar sunt și la neamul cel mai dârz întru apărarea bunurilor sale și ceasuri rele pentru care nu noi,
și nu noi toți, suntem vinovați.

Să nu le lăsăm să treacă fără urmă. Dacă n-am putut plăti atunci răul ce ni s-a făcut, de atâta să
avem grijă: măcar să nu uităm!”
Monarhie sau Republică oricare ar fi forma de guvernământ de-a lungul istoriei s-a demostrat
că ambele se pot camufla sub ceea ce vrea puterea politică de aceea în egală măsură pot aduce atât
cer senin cât și de plumb .Acest popor a cunoscut și îndurat pe propria piele de nenumărate ori
„chinurile lui Christos” până a ajunge la „Înviere”.Momentul decisiv l-a jucat Revoluția din 1989
,această ultimă „izbăvire de cel rău” a pus capătul suferințelor prin proclamarea Constituției
democratice din 1991 .Oare nu asta presupune mântuirea ?

4.Bibliografie:
https://www.academia.edu/31084079/Statul_român_modern_de_la_proiect_politic_la_realizarea_R
omâniei_Mari_sec_XVIII-XX
https://sites.google.com/site/istorieconsultatiionline/home/teme/tema-3
http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act_text?idt=37755
http://poetii-nostri.ro/nicolae-iorga-sa-nu-uitam-proza-id-533/
https://www.sri.ro/assets/files/legislatie/constitutia.pdf
Ștefan Deaconu curs de Drept constituțional,Ediția 3,Editura C.H.Beck,București 2017
Ioan Muraru,Elena Simina Tănăsescu curs de Drept constituțional și instituții politice,Ediția
13,Volumul II,Editura C.H.Beck,București 2009
Ioan Scurtu” Monarhia în România 1866-1947”,Editura Danubius ,București1991