Riscul valutar si masuri de protectie

Riscul valutar exprima o probabilite de a inregistra pierderi din contractele comerciale internationale
sau din alte raporturi economice, din cauza modificarii cursului de schimb al valutei in perioada dintre
incheierea contractului si scadenta acestuia. Cei care sunt supusi riscului valutar sunt importatorii si
exportatorii. Spre exemplu, daca o firma de incaltaminte din Romania incheie un contract cu o firma
din Marea Britatie pe 20 august, cu livrare si plata pe 20 septembrie, iar lira se depreciaza in fata leului
in perioada 20 august – 20 septembrie, atunci exportatorul va inregistra o pierdere financiara.
Acelasi lucru este valabil si pentru o firma importatoare.
Aceasta probabilitate apare daca in momentul incasarii contravalorii marfurilor, valuta de contract se
depreciaza fata de momentul incheierii contractului comercial international. Pe de alta
parte, importatorii suporta la randul lor efectele riscului valutar in eventualitatea in care valuta de
contract se apreciaza in perioada dintre incheierea contractului si scadenta acestuia.
Efectele nedorite ale riscului valutar pot fi contracarate sau, cel putin, atenuate prin hedging. O
alta metoda prin care se pot evita astfel de efecte este reprezentata de inscrierea in contract a unei
clauze valutare sau a unei clauze de revizuire a preturilor. Aplicarea diferitelor masuri
extracontractuale pot scuti exportatorii si importatorii de prezenta efectelor negative. Aceste masuri
constau in contractarea unor credite paralele, recurgerea la operatiuni termen, hedging valutar si
operatii de acoperire pe pietele derivate.

Masuri contractuale de atenuare a efectelor negative ale riscului valutar

1) Clauza de revizuire a preturilor - aceasta se inscrie in contractele comerciale internationale astfel
incat sa se atenueze efectele ce isi au originea in modificarea preturilor in perioada de la data
incheierii contractului si pana la incasarea contravalorii marfurilor contractate.
2) Clauza drepturilor speciale de tragere - consta in raportarea valutei din contractul comercial
international la Drepturile Speciale de Tragere si recalcularea drepturilor si obligatiilor contractuale
astfel incat sa se aiba in vedere evolutia cursului de schimb de la scadenta contractului fata de cursul
valutar de la data incheierii contractului.
3) Clauza valutara - presupune corelarea valutei de contract cu una mai stabila si agreata de ambele
parti la contract. Contractul comercial international mentioneaza cursul dintre cele doua valute de la
data incheierii si prevede faptul ca, in cazul in care raportul de schimb dintre valute sufera modificari
ce depasesc anumite limite la scadenta, plata se va realiza luandu-se in calcul noul raport de schimb
dintre valute.
4) Clauza cosului valutar - Diferenta dintre aceasta clauza si cea valutara consta in faptul ca valuta
in care se exprima contractul comercial international se raporteaza la mai multe valute, de unde si
numele de “cos valutar.” Abaterea cursurilor dintr-un cos valutar este moderata, asta deoarece
posibilele efecte negative la unele valute se compenseaza cu efecte pozitive la alte valute.
5) Clauza aur - consta in precizarea continutului in aur al monedei din momentul incheierii contractului
si a faptului ca, atat timp cat se modifica continutul in aur al monedei, plata se efectueaza la noul
raport de schimb rezultat. Aceasta clauza nu mai este, insa, de actualitate, ea utilizandu-se pana in
anul 1971.

Masuri extracontractuale de atenuare a efectelor negative ale riscului valutar

In situatia in care contractele comerciale internationale nu contin clauze de protectie, diversele
efectele negative ale riscului valutar pot fi diminuate prin aplicarea unor masuri extracontractuale:
- Metoda creditelor paralele, conform caruia creditorul, a carui creanta la termen se exprima intr-o
valuta cu tendinta de depreciere, se imprumuta cu o suma egala si in aceeasi valuta pe care o
utilizeaza la momentul respectiv, urmand ca, la data scadentei creantei comerciale, sa incaseze suma
in valuta depreciata si sa ramburseze imprumutul.
- Acoperirea la termen presupune ca operatorul, care este supus riscului pierderi din cauza fluctuatiei
cursului de schimb al valutei in care se exprima tranzactia comerciala, sa initieze o operatie de
vanzare sau cumparare pe piata valutara la termen.
Efectele riscului valutar se pot fi contracarate sau diminuate si prin solicitarea amanarii platii sumelor
datorate sau incasarii sumelor in valuta din exporturi si alte operatii cu anticipatie.

https://www.tradeville.eu/tradepedia/risc-valutar