Toolkit Educatie Vocationala Final PDF

1
Educația Vocațională
un drum cu succes spre independență
Drd Erzsébet Banga –

Dr. Loredana Tudorache –
Tunde Bodoni – Specialist în angajare asistată
Material realizat în cadrul proiectului ”Succes și independență”, PET042,
Proiect finanţat cu sprijinul financiar al Programului RO10 - CORAI, program finanţat de

Granturile SEE 2009-2014 şi administrat de Fondul Român de Dezvoltare Socială (FRDS).
www.eegrants.ro www.frds.ro
2
Întroducere
Scopul programului de Educație Vocațională este ca tinerilor, conform criteriilor de

referință pentru un cetățean al Uniunii Europene - deși aparțin unori grupuri vulerabile - să
oferim posibilitatea de a dobândi, o viață independentă. Acesta independență se referă la
obținerea unui loc de muncă, la obținerea unei salari pe care să le primească conform
deprinderilor și abilităților lor de muncă.
Drumul de succes spre independență însă, se bazează pe o curriculă structurată, care
acoperă perioada de tranziție de la școală la locul de muncă.
Ca structură educațională care să permită trecerea de la școală la locul de muncă necesită
anumite metode, și instrumente prin care specialiștii să poată orienta tinerii. Programul de
Educația Vocațională funcționează în diferite țări europene, în vederea eliminării percepțiilor de
segregare a persoanelor care aparțin diferitelor categorii vulnerabile. Motivul segregării nu oferă
șansa acestor tineri să experimenteze un mediu lucrativ, un mediu de lucru, astfel devin victime
ale excluziunii societății.
Obiectivul programului de Educație Vocațională în primul rând este ca tinerii indiferent
de tipul de vulnerabilitate, să fie pregătiți pentru ocuparea unui loc de muncă și în al doilea rând
angajatorii să devină parteneri în angajarea lor prin deschidere și acceptare.
Erzsébet Banga
3
Reuven Feuerstein – un destin dedicat dezvoltării transformative prin educație
Una din ”vocile” cele mai optimiste în privința educației copilului cu nevoi speciale este
în acest secol Reuven Feuerstein. Născut în România în 1921, tot aici se și formează inițial ca
pedagog și psiholog. Până în anul 1944 când emigrează își dezvoltă cariera didactică ajungând
co-director al unei școli evreiești din București, unde lucrează pentru prima oară cu elevii cu
dificultăți de învățare.
Ajuns în Ierusalim își urmează vocația psihopedagogică lucrând ca profesor cu copii și
tineri cu nevoi speciale. Un prim grup de lucru este constituit din adolescenți cu funcționalitate
redusă, aflați în taberele de tranzit către Israel. Continuă cu populații similare de elevi și tineri în
Israel în cadrul Organizației Youth Aliyah. În 1958, Reuven Feuerstein deja realizase zece
programe educaționale alternative care au facilitat integrarea în școlile de masă a elevilor care
anterior a avut eșec școlar datorită funcționării deficientare din punct de vedere cognitive, dar și
datorită problemelor comportamentale. Aplicând filosofia modificabilității cognitive Reuven
Feuerstein și echipa sa au militat împotriva segregării, oferind soluții pentru inserția socială a
imigranților.
Prima alternativă creată a fost numită ”clasa terapeutică”. Aceasta a fost dezvoltată în
câteva sate kibbutz având ca grup țintă tinerii ale caror progrese funcționale și educaționale erau
reduse, dar care nu aveau probleme primare mentale sau neurologice. Programul educațional s-a
bazat pe învățarea mediată incluzând sarcini și activități care mai târziu au foost integrate în
Programul de Îmbogățire Instrumentală. S-a demonstrate prin aplicarea acestui program că există
soluții fezabile pentru acești tineri, menținerea lor în comunitate fiind mult mai benefică decât
școlarizarea lor în instituții speciale.
O a doua altenativă propusă de Reuven Feuerstein și echipa sa a fost cea a ”grupurilor
terapeutice”. Aceasta alternativă a fost propusă pentru copiii cu tulburari mintale primare
(organice sau emoționale) și ale caror dificultăți educaționale erau rezultatul acestora, care diferă
de prima situație expusă ce se focusa pe copii și tineri ale căror probleme cognitive erau
secundare eșecului educațional.
4
Mai mult, o ”rețea de sprijin” a fost formată, aceasta sprijinind eforturile profesorilor și
educatorilor din satele respective. Aceste alternative propuse aveau obiectivul clar de a preveni
izolarea sau excluderea copiilor slab funcționali în instituții speciale. Ca urmare a aplicării
acestor alternative, populația înscrisă în școlile speciale a scăzut, iar acestea au fost închise.
În 1958 Reuven Feuerstein a demonstrat prin programele sale dezvoltate în Youth Aliyah
că este posibilă integrarea deplină a acestor copii și tineri în satele kibbutz. Aceasta este istoria
dezvoltării Programul de Îmbogățire Instrumentală.
Anul 1963 a adus inovații Programului de Îmbogățire Instrumentală. În acest an Reuven
Feuerstein a fost invitat în SUA pentru a prezenta teoria modificabilității structural-cognitive și a
experienței de învățare mediată printr-o serie de seminarii susținute la Colegiul Medical din New
York.
Această experiență i-a permis lui Reuven Feuerstein să internaționalizeze programele
dezvoltate în Israel și, de asemenea, să le clarifice și să le dezvolte conceptual. SUA, dar și alte
țări s-au arătat interesate de dezvoltarea acestor idei. Importante personalități ale vremii din
domeniul psihologiei și educației s-au alăturat acestui proiect. Unul dintre cei mai importanți
susținători a fost McVicker Hunt. Alături de acesta Tannenbaum, Davis, Deutsch,
Hamburger, Passow, Mendel Hoffman au decis să dovedească științific teoriile lui Reuven
Feuerstein dezvoltând o serie de studii.
Aderând la acest curent bazat pe cercetare, în Israel începe implementarea de studii
comparative privind PÎI în două școli de masă și două centre de zi în Ashdod și Ashkelon pentru
a ilustra influența Programului de Îmbogățire Instrumentală și, de asemenea, privind importanța
tipului de institutie (școala versus centru de zi pentru tineri) asupra progresului elevilor. Cele 4
grupuri de elevi au primit în plus 300 de ore de dezvoltare față de programul educațional normal
pe o perioada de doi ani. Două dintre aceste grupuri, unul din școala de masă și unul din centrul
de zi, au primit 300 de ore de Îmbogățire Instrumentală, în timp ce celelalte 2 grupuri au primit
300 ore de dezvoltare generală incluzând abilități de învățare, citire, scriere și aritmetica. Toate
grupurile au inclus tineri slab funcționali ale căror performanțe scolare arătau un retard de 4-6
ani. Elevii participanți aveau 12-16 ani, considerând a avea retard ușor, borderline (QI 60-85) și
nivelul aptitudinilor de bază echivalent cu cel al copiilor din clasele I-III.
5
Ipoteza acestei cercetări a fost aceea că grupul școlar care a primit programul de
îmbogățire instrumentală va arăta cele mai importante schimbări în diverse arii de performanță.
Se presupunea mai departe că rezultatele elevilor care au frecventat școala de masă și la care s-a
lucrat la dezvoltarea generală vor fi mai bune decât ale celor care au frecventat centrul de zi,
chiar dacă aceștia din urma primesc programul de îmbogățire instrumentală.
Rezultatele arată că Programul de Îmbogățire Instrumentală are o influență puternică în
performanța elevilor, în timp ce natura instituției educationale, școli de masă sau centre de zi, nu
are o influență semnificativă. Mai mult, elevii din centrele de zi care au primit Programul de
Îmbogățire Instrumentală au avut rezultate mai bune decât elevii din școlile de masă care nu au
primit acest program. Beneficiarii programului s-au descurcat mai bine, nu numai cognitiv, cât și
pe conținutul testelor subiective. Acest rezultat este deosebit de interesant pentru că acești elevi,
față de grupul beneficiar de dezvoltare generală, nu au primit suport special în abilitățile de
limbă, matematică sau pentru alte discipline școlare.
Trei ani mai târziu aceeași subiecți au fost recrutați în Forțele de Apărare ale Israelului și
au dat teste psihometrice. Rezultatele au arătat aceeași diferență ilustrată mai sus dintre grupuri
s-a accentuat. Interpretarea dată acestei evidențe a fost aceea că schimbările formate la elevi în
timpul participării la Programul de Îmbogățire Instrumentală au fost la nivel structural.
Schimbarea structurală este definită de Piaget, printre alții, ca o schimbare care continuă să se
producă dincolo de efectul inițial obținut prin intervenție. Programul de Îmbogățire
Instrumentală se pare că le-a oferit elevilor intrumentele pentru a organiza informațiile la nivelul
de intrare, metodele de elaborare și procesare, precum și strategiile de ieșire, care le-a permis să
beneficieze de diversitatea situațiilor de învățare la care au fost expuși.
Contribuția lui Reuven Feuerstein la dezvoltarea psihologiei și a științelor educației este

multidimensională. El și-a dorit să ilustreze importanța relației dintre cercetare și teorie, precum
și influența aspectele aplicative, practice ce au condus la aceste descoperiri.
Modificabilitatea cognitivă – un construct demonstrat științific
Originalitatea teoriei şi metodologiei elaborate de Reuven Feuerstein rezidă în

demonstrarea posibilităţii de modificare a structurilor cognitive, inteligența nefiind un construct
6
imuabil, ci unul care răspunde în permanență relației pe care și-o construiește cu lumea
înconjurătoare pe care o cunoaște prin contactele nemijlocite, dar mai ales prin mediere
(interpunerea unui filtru uman între stimul și receptor). Medierea este o modalitate specifică de
interacțiune între mediator (ce poate fi mama, tata, o rudă, profesorul sau un coleg ș.a.m.d.) și cel
care învață/experimentează. Este o relație ce începe odată cu viața copilului, fiind la început
spontană, între copil și părinți/familie, dar care devine în timp o interacțiune tot mai structurată
prin creșterea numărului mediatorilor și apariția profesorilor prin includerea copilului într-o
formă de învățământ.
Binecunoscuta formulă
S (stimul) O (organism)R (reactie)

se transformă prin interpunerea filtrului uman în:
unde H este mediatorul uman.
Ambele forme de învățare sunt importante pentru dezvoltarea finite umane. Dar învățarea
direct pare a avea atributele unei învățări incidentale. Feuerstein avertizează că în cadrul
procesului de învăţare mediată mediul fizic şi social este mijlocit copilului de către o persoană
competentă care îmbogăţeşte interacţiunea dintre copil şi mediu cu elemente care nu aparţin
situaţiei concrete, ci fac parte dintr-o lume de sensuri şi intenţii derivare dintr-o multitudine de
valori, de atitudini, scopuri şi mijloace transmise cultural (Feuerstein, 2000).
Medierea este secretul devenirii și piatră de temelie pentru sistemele pe care
Reuven Feuerstein le va dezvolta. Aceasta redefinește relaţiile pedagogice în activităţile
instructiv-educative, ceea ce permite formatorilor să evalueze şi să-şi modeleze atitudinile şi
stilurile de predare în raport cu particularităţile arhitecturii cognitive, a metacogniţiei, a stilurilor
cognitive şi stilurilor de învăţare ale elevilor.
7
Prin experimentele derulate în special cu tinerii cu cerințe educative speciale, Reuven

Feuerstein a demostrat înaintea dovezilor arătate de neuroștiințe că, indiferent de vârstă,
creierul se remodelează fiind într-o continuă schimbare a structurii sale, a numărului de celule, a
circuitelor și conexiunilor intercelulare, ca rezultat al experienței, al modului de a gândi și al
credințelor noastre (neuroplasticitate). Acesta este fundamentul neuropsihic al modificabilității
cognitive. Ființa umană este capabilă de a-şi schimba structura propriei funcţionări cognitive în
vederea adaptării la situaţii stimulative din mediul său de viață. Modificabilitatea nu este un
răspuns reflex la stimulii externi sau un răspuns la schimbările interioare, ci rezultatul unei serii
de acte voluntare şi conştiente care pot, şi în unele cazuri trebuie, să fie conduse de o persoană
externă. Organismul uman, supus unei experienţe de învăţare mediată, este capabil să-şi modifice
permanent propriul stil cognitiv, adică propriile funcţii de bază, de exemplu: memoria, atenţia,
comportamentul comparativ, care se detaşează semnificativ de dezvoltarea însăşi.
Se configurează astfel câteva concepte precum:
• Potenţial de învăţare ca totalitate a comportamentelor virtuale latente care necesită o

anumită stimulare pentru a se putea manifesta. Dar mintea umană nu se limitează la a
avea un potenţial latent oricum preconstituit, care poate fi făcut să se manifeste,
posibilităţile sale sunt mult mai mari. Prin munca educatorului (mediator potrivit
definiţiei lui Feuerstein) pot fi create capacităţi care, singure, nu ar fi existat.
Modalităţile prin care mintea se modifică pozitiv constituie înclinaţia spre învăţare
(propensity), conceptul cu care Profesorul Feuerstein a ținut să înlocuiască noțiunea
”potential de învățare” chiar în ultimii ani ai vieții.
• Funcţionarea este partea potenţialului pusă în practică, adică făcută să se manifeste,

observabilă din exterior. Existenţa unei diferenţe dintre potenţial şi funcţionare este
reprezentată de activitatea practică.
Raportat la aceste concepte, medierea este acea intervenţie intenţionată şi activă pe care
educatorul o oferă persoanelor cu care interacţionează cu scopul de a dezvolta cât mai bine
potenţialul lor şi să le conducă progresiv către atingerea unui nivel de autonomie cât mai ridicat.
8
Este investiţia, energia necesară pentru a transforma potenţialul în funcţionare şi pentru a

crea posibilităţi noi de funcţionare.
Modalitatea de interacţiune dintre mediu-educator-subiect stă la baza celor mai multe

schimbări structurale care intervin în aparatul cognitiv uman. Mediatorul trebuie să fie in stare să
identifice, să aleagă, să favorizeze anumiţi stimuli care ajung la subiect, în aşa fel încât sa devină
accesibili înţelegerii sale. Evident, mediatorul nu va fi o barieră între organism si lumea externă,
filtrând tot ceea ce din mediu ajunge la copil, ci rolul lui e acela de a focaliza atenţia asupra
datelor semnificative, de a identifica stimulii care au nevoie de adaptare, pentru a putea fi folosiţi
în cele mai eficiente modalități. Obiectivul final al unui bun mediator este acela de a conduce
subiectul la atingerea unei asemenea autonomii încât să nu mai aibă nevoie să fie condus.
Feuerstein ne arată că este important să oferim copilului cât mai multe experiențe de
învățare mediate deoarece cu cât procesul de mediere a fost mai eficient, cu atât capacitatea
acestuia de a beneficia de pe urma relației directe cu stimulii și a se transforma ca urmare a
acesteia este mai mare.
Repere ale unei medieri eficiente
Reuven Feuerstein identifică 10 atribute care condiţionează pozitiv capacitatea de

modificare structurală a potenţialului cognitiv prin învățarea mediată. Acestea sunt:
1) Intenţionalitatea şi reciprocitatea sunt caracteristicile definitorii ale învățării mediate.
Intenționalitatea reprezintă conştientizarea propriului rol, acela de mediator prin care
acesta descoperă diferite modalităţi de a facilita transmiterea conceptelor şi strategiilor de
învăţare. Conținutul este modelat de intenția de a media stimuli, activități, relații, acest
lucru incluzând și împărtășirea intenției de a media conținutul respectiv persoanei mediate.
Mediatorul pune în practică intenţionalitatea când ghidează interacţiunea spre un
obiectiv, selecţionând, organizând şi interpretând anumiţi stimuli semnificativi (Jael
Kopciowschi, 2007).
2) Reciprocitatea se verifică atunci când există un răspuns bun din partea subiectului şi
demonstrează că el este receptiv şi implicat în procesul de învăţare.
9
3) Transcendenţa implică trecerea dincolo de situația imediat mediată, de extrapolarea la

situații generale. Mediatorul acţionează astfel încât experienţa învăţării mediate se
desprinde de contextul în care s-a produs şi depăşeşte scopurile imediate în favoarea celor
mai îndepărtate, lărgind şi diversificând sistemul de nevoi al persoanei mediate. Obiectivul
transcendenţei este de a promova achiziţionarea principiilor, conceptelor şi strategiilor
care pot fi generalizate şi utilizate în situaţii noi (Jael Kopciowschi, 2007).
4) Dacă intentionalitea - reciprocitatea și transcendența se consideră că reprezintă structura
interacțiunii, răspunzând la întrebările: cînd, unde, cum etc. se realizează medierea,
medierea sensului se referă în principal la dinamizarea interacțiunii, răspunzând la
întrebările de ce, pentru ce precum și la alte întrebări care subliniază cauzalitatea a ceea ce
urmează să se întâmple. Astfel se transmite celuilalt semnificaţia şi obiectivele unei
activităţi, demonstrând interes şi implicare emotivă. Copiii nu învaţă doar datorită
conceptelor, ci şi datorită emoţiilor şi sentimentelor. Fără o înţelegere profundă a
mediului în care se integrează, nu pot să răspundă stimulilor externi, nici pentru a-i
accepta, nici pentru a-i refuza, nici pentru a-i modific (Jael Kopciowschi, 2007).
5) Medierea sentimentului de competenţă se asociază cu percepția subiectivă a mediatului de
a fi avut succes ajutându-l, în acest fel, să-şi utilizeze în mod optim competenţele sale. În
acelaşi timp, furnizează subiectului mediat conştiinţa că el „poate”, că este în stare să
avanseze în activitatea sa. Este un ajutor atât cognitiv cât şi relaţional, întrucât, pe lângă
conştiinţa competenţelor pe care le posedă, îi furnizează energia necesară pentru a „intra
în joc”, evidenţiindu-se că posibilitatea de succes există în mod real. Medierea
sentimentului de competență implică pe de-o parte instrumentele oferite copilului care
utilizandu-le sa ducă la sentimentul competenței, iar pe de altă parte crearea de situații în
care copilul să își poată manifesta competențele, deci în care să fie competent.
6) Medierea regulilor de comportament implică necesitatea ajustării comportamentului
mediatului pe baza unor exigenţe obiective urmărind ca fiecărei activităţi să-i fie dedicate
timp şi energie suficiente, organizare, planificare, obiective.
7) Medierea comportamentului de participare se leagă de interdependenţa dintre mediator şi
subiect şi dintre oameni în general, prin capacitatea de a şti să împărtăşeşti gândurile cu
ceilalţi, sentimentele şi experienţele, respectiv nevoia reciprocă de colaborare la nivel
10
afectiv şi cognitiv (Jael Kopciowschi, 2007). Participarea contribuie la dezvoltarea

empatiei prin intermediul interacţiunii sociale. Feuerstein consideră este unul dintre
elementele de bază ale comportamentului nostru social.
8) Individualizarea şi diferenţierea psihologică re relevă prin asumpția conform căreia
fiecare persoană este unică prin experienţele sale, prin abilităţile personale, stiluri
comportamentale, motivaţii, emoţii. Mediatorul trebuie să recunoască şi să valorizeze
aceste diferențe interindividuale, dar și între culturi: orice fiinţă umană posedă o
personalitate şi caracteristici proprii care trebuie cunoscute şi respectate, dacă se doreşte
cu adevărat intrarea în contact cu aceasta. Prin intermediul medierii individualizării şi
diferenţierii, mediatorul, cultivând sentimentul „unicităţii” subiectului şi aspirând către
autonomie şi independenţă, îl încurajează să-şi atingă potenţialul său personal (Jael
Kopciowschi, 2007).
9) Căutarea, alegerea şi urmărirea obiectivelor se obţine încurajând copilul să stabilească
obiectivele pe care şi le propune şi strategiile necesare realizării lor (Jael Kopciowschi,
2007)
10) Crearea sentimentului de provocare a propriului interes cu scopul de a deveni mai bun.
Constă în a acţiona astfel încât copilul sa încerce satisfacţie atunci când se confruntă cu
teme noi şi dificile care angajează capacităţile intelectuale. Împreună cu medierea
competenţei, permite să stimuleze dorinţa de a atinge ţeluri tot mai înalte, înlăturând
neliniştea şi nesiguranţa în ceea ce priveşte viitorul, dar lucrând cu seriozitate şi
conştiinciozitate. Culmile pe care în mod simbolic copilul le cucereşte, îi dau euforia
succesului (Jael Kopciowschi, 2007).
11) Conştiinţa modificabilităţii constă în înclinaţia înnăscută către schimbare care este văzută
ca un proces inevitabil, chiar dacă adesea inconştient, şi este posibil ca subiectul să nu-i
conştientizeze „paternitatea”. Medierea conştiinţei modificabilităţii se obţine promovând
recunoaşterea existenţei unui potenţial dinamic care predispune la schimbare, evidenţiind
importanţa şi valoarea acestuia şi explicitând faptul că oricine poate să gestioneze propriile
transformări (Jael Kopciowschi, 2007).
12) Individualizarea alternativei optimiste constă în evaluarea cu optimism și obiectivitate a
șanselor de învățare. Dacă se exclude din start ideea de reuşită, activitatea depusă este
11
considerată consumatoare de energie, dar dacă ne imaginăm că succesul poate fi obţinut,

ne vom dedica activităţii cu dăruire totală (Jael Kopciowschi, 2007).
13) Sentimentul de apartenenţă este una dintre cele mai importante nevoi umane. Nevoia de
relaţii sociale şi de legături afective face parte din natura umană. Rolul mediatorului este
acela de a uşura parcursul către o creştere personală care să ducă spre o poziţie activă şi
potrivită a elevilor săi în interiorul unei societăţi. Un climat liber, care să promoveze
autonomia şi spontaneitatea faţă de bunăstarea colective, favorizează maturarea unor
personalităţi solide, gata să înfrunte dificultăţile şi neajunsurile, care are un parcurs
evolutiv, bogat în evenimente neprevăzute, schimbări, transformări (Jael Kopciowschi,
2007).
Învățarea mediată și funcţiile cognitive
Reuven Feuerstein consideră că lipsa de experienţe de învăţare mediată determină funcţii

cognitive insuficient dezvoltate sau slab organizate, sau utilizate parţial şi/sau neorganic.
„Funcţia cognitivă” este un concept esențial în cadrul teoriei modificabilității cognitive, fiind un
termen cu care indică caracteristicile necesare ale gândirii umane.
Aspecte afective şi
motivaţionale
Elaborare
I O
N U
P T
U P
T U
T
Fig.1. Funcţiile cognitive ale elaborării lui Feuerstein. Relaţiile dintre cele trei etape ale
actului mintal şi aspectele afectiv-emoţionale.
12
Reuven Feuerstein consideră fiinţa umană ca fiind un sistem de componente aflate într-o
strânsă interrelaţie: modificarea produsă într-una din componente are efecte importante asupra
celorlate componente ale sistemului. De exemplu, dezvoltarea motivaţiei la elev determină o
îmbunătăţire a performanţelor mnezice care la rândul lor vor avea repercusiuni asupra stimei de
sine şi asupra autocontrolului acestuia. Modificările pe care le propune Programul de Îmbogăţire
Instrumentală nu sunt superficiale ci apar la nivel structural, aşadar trebuie să favorizeze
dezvoltarea unor scheme cognitive noi prin intermediul cărora să interacţioneze cu realitatea, în
manieră flexibilă.
Metoda Feuerstein presupune ca restructurarea cognitivă a subiectului să constituie

modalitatea principală prin intermediul căreia să se obţină schimbări în toate celelalte
subsisteme: comportamental, emoţional, motivaţional etc. Aceste modificări sunt posibil de atins
numai implicând subiectul în exerciţii comportamentale specifice. De exemplu, intervenţia în
situaţiile de fobie, în care restructurarea cognitivă simplă nu este suficientă fără expunerea
directă a subiectului la situaţia cauzatoare.
Principiile pe care se bazează întreaga teorie a lui Feuerstein sunt:
A). prioritatea sferei cognitive, ca loc privilegiat al intervenţiei;
B). considerarea inteligenţei ca o capacitate care se modifică continuu;
Prioritatea sferei cognitive
Atenţia lui Feuerstein se focalizează pe sfera cognitivă a individului: atenţie, memorie,

raţionament logic, gândire abstractă etc., şi aceasta se poate explica prin faptul că el a colaborat
cu Jean Piaget al cărui student fusese. Această alegere este susţinută de o serie de motive:
• în primul rând abilităţile cognitive sunt văzute ca instrumentul principal prin intermediul
căruia individul poate să se controleze şi să se adapteze la realitatea înconjurătoare;
• societatea actuală se caracterizează prin schimbări tot mai rapide, impunând fiecărui
individ capacitatea de a se adapta la contexte noi şi complexe. În acest sens numai o
competenţă cognitivă bine dezvoltată ar permite interacţiunea eficientă cu medii aflate în
13
continuă schimbare. Acest aspect este în concordanţă cu situaţia care se întâlneşte în

şcoala de azi şi anume avem de-a face tot timpul cu o metodologie nouă de studiu, bazată
pe utilizarea tehnologiei informatice. În consecinţă elevului i se cer abilităţi cognitive tot
mai complexe şi mai sofisticate. Deci, este evident că în absenţa unor programe de
potenţare cognitivă ca Acela elaborat de Feuerstein, copiii cu dificultăţi de învăţare sau
cu dizabilităţi cognitive riscă să fie mult dezavantajaţi.
• sfera cognitivă prezintă un grad de modificabilitate ridicat faţă de sfera fizică (adeseori
limitată de deficienţe neuromusculare grave) sau faţă de cea emoţională. Aceasta din
urmă reprezintă pentru subiect o parte foarte intimă, deci mai puţin disponibilă la
intervenţia externă. Intervenţia la nivel cognitiv are repercusiuni importante asupra
tuturor celorlalte sfere: cea a motricităţii, emoţională, motivaţională etc., astfel încât
dezvoltarea unor abilităţi cognitive noi conduce la creşterea stimei de sine şi a
autocontrolului elevului.
În concluzie, aşa cum susţine şi Feuerstein, subsistemul cognitiv poate fi considerat ca

fiind calea principală prin care să se ajungă la celelalte sisteme: comportamental, emoţional şi la
modificarea acestora. Totuşi, o astfel de ipoteză poate fi astăzi discutabilă deoarece cele mai
recente studii şi cercetări asupra inteligenţei emoţionale, potrivit cărora emoţiile nu mai sunt
considerate ca fiind rezultatul simplu al cogniţiei, ci sisteme de cunoaştere a realităţii, bazate pe
funcţionarea unor căi neurofiziologice autonome faţă de structurile cognitive: „din punct de
vedere anatomic, sistemul emoţional poate acţiona independent de neocortex”, „unele reacţii
emoţionale şi memoria emoţională pot fi formate fără nici o participare conştientă cognitivă” (D.
Goleman, 2001, p.34).
Oricum una din contribuţiile cele mai importante ale lui Feuerstein constă în faptul că şi-a
îndreptat atenţia dinspre funcţiile cognitive înspre procesele de control ale acestora. Deci,
obiectivul intervenţiei educative nu este de a furniza copilului cunoştinţe sau abilităţi noi, ci
acela de a potenţa capacităţile de învăţare autonomă şi de autoînvăţare.
14
Regăsim în Feuerstein un concept întâlnit şi la alţi autori (în special la Bateson), şi anume
acela că elevul trebuie să înveţe să înveţe, în aşa fel încât să nu mai fie dependent de ajutorul
extern, în procesul de adaptare continuă la realitatea înconjurătoare.
Funcţiile cognitive sunt cele care permit să se răspundă la stimulii ambientali prin
intermediul proceselor de adaptare şi învăţare. Feuerstein distinge în total 29 de funcţii
cognitive, acestea constituind prerechizitele gândirii. Le putem, de asemenea, defini ca
mijloacele care permit înţelegerea complexităţii lumii şi găsirea de soluţii pentru probleme şi
sarcini. Funcţiile cognitive nu sunt înnăscute, dar se dezvoltă sub influenţa unei experienţe
adecvate de învăţare mediată, în orice situaţie a vieţii cotidiene, la şcoală, acasă sau oriunde
altundeva. Se împart în funcţii de input (culegerea de informaţii), elaborare (procesul de
interiorizare şi organizare a acestora), output (formularea răspunsului).
O funcţie cognitivă puţin utilizată poate fi deficientă sau chiar absentă. De obicei este mai
uşor să îţi dai seama de deficienţe întrucât un raţionament incomplet sau neprecizat este
determinat chiar de ceea ce nu a funcţionat, de elemente care nu sunt adecvate cerinţei. Ceea ce
funcţionează trece aproape neobservat. Este ca aerul pe care îl respirăm: îl conştientizăm când nu
e bun sau când ne lipseşte. Poate părea ciudat că o persoană pozitivă ca Feuerstein scoate în
evidenţă carenţele în locul a ceea ce funcţionează bine. Este o alegere deliberată pentru a stimula
mediatorul să intervină pentru a umple lacunele pe care le-a descoperit. Datorită practicii sale de
a le prezenta şi de a interveni, le-a clasificat evidenţiindu-le carenţele şi le-a definit „funcţii
cognitive deficitare” sau ”disfunctii cognitive”. Este clar că în fiecare persoană, chiar şi cu un
nivel scăzut de abstractizare, doar o parte dintre funcţiile cognitive sunt deficitare. Propria sa
supravieţuire este determinată de prezenţa unei serii de abilităţi existente şi funcţionale şi,
oricum, carenţele nu sunt ireversibile; reversibilitatea lor fiind de mai multe ori demonstrată.
Disfuncțiile cognitive sunt, de asemenea, împărţite în cele trei categorii:
• Input: provoacă alterări cantitative şi calitative la nivelul strângerii datelor: raţionamentul

se va baza pe date insuficiente şi/sau eronate, prin urmare este foarte probabil să
furnizeze răspunsuri inadecvate;
15
• Elaborare: compromit utilizarea informaţiilor adunate în faza de input, chiar dacă

culegerea acestora a fost eficientă;
• Output: se poate întâmpla ca datele adunate în mod adecvat în faza de input şi elaborate
corect să se traducă în răspunsuri greşite dacă funcţiile sunt deficitare la nivelul de
output, fiind compromisă comunicarea soluţiilor la care s-a ajuns în faza de elaborare.
16
FUNCȚII COGNITIVE
• Percepţia clară şi • Recunoaşterea şi definirea • Comunicarea non-egocentrică;
focalizată; problemei; • Proiectarea relaţiilor posibile ;
• Selectarea informaţiei relevante; • Prevenirea blocajului;
• Căutarea sistematică;
• Comportamentul spontan de • Evitarea procedeelor de tip
• Denumirea exactă; comparare; încercare şi eroare;
• Utilizarea unui cadru • Deţinerea unui câmp mental larg; • Utilizarea formulărilor corecte;
spaţial de referinţă; • Stabilirea relaţiilor; • Nevoia de precizie ;
• Utilizarea noţiunilor • Interiorizarea; • Transportul vizual;
corecte pentru a descrie timpul • Necesitatea de a urmari dovada • Controlul impulsivităţii.
logică ;
şi succesiunea;
• Gândirea ipotetică şi inferențială;
• Păstrarea constantelor; • Strategia testării ipotezei;
• Precizia; • Determinarea unui cadru de
• Utilizarea simultană a referinţă;
două sau mai multe surse de • Planificarea;
informaţie. • Vocabularul;
• Comportamentul de sumarizare.
17
DISFUNCȚII
• Percepție vagă și insuficientă; • Incapacitatea de a percepe existența unei • Modalitatea de comunicare egocentrică;
• Comportament explorativ nesistematizat, probleme și de a o defini; • Dificultate în proiectarea relațiilor
impulsiv și neplanificat; • Incapacitatea de a distinge datele virtuale;
• Lipsa sau insuficiența instrumentelor relevante de cele irelevante in momentul definirii • Blocajul;
verbale primare care au influențat discriminarea; problemei; • Răspunsul de tip incercare și eroare;
• Lipsa sau defectul de orientare spațială, • Lipsa comportamentului spontan sau • Lipsa sau insuficienta nevoie de precizie și
lipsa de sisteme de referință stabile care limitarea propriului exercițiu datorită unui sistem de exactitate in comunicarea răspunsurilor;
ingreunează determinarea organizării spațiului de nevoi redus; • Mobilitatea vizuală insuficientă;
• Lipsa sau insuficiența conceptului • Limitarea câmpului mental; • Lipsa sau insuficiența instrumentelor de
temporal; • Înțelegerea episodică a realitalii; comunicare a răspunsurilor elaborate in mod
• Lipsa sau insuficiența constantelor • Lipsa sau insuficiența nevoii de corect;
permanente (mărime, măsură, formă, cantitate, raționament logic; • comportament impulsiv și de,,trecere la
orientare); . • Lipsa de interiorizare; acțiune"
• Lipsa nevoii de precizie in culegerea • Lipsa gândirii diferențiate și ipotetice;
datelor; • Lipsa sau insuficiența unei strategii de
• Incapacitatea de a primi în același timp verificare a ipotezelor;
două sau mai multe informații (ceea ce face ca • Lipsa sau insuficiența capacității de a
datele să fie manipulate în mod separat și nu ca un identifica tabloul acțiunilor necesare soluționării
tot organizat) problemelor;
• Lipsa sau insuficiența comportamentului
de planificare;
• Elaborarea carențială a unor categorii
cognitive datorate faptului ca noțiunile verbale nu
fac parte din repertoriul verbal al individului la
nivel receptiv sau poate nu sunt disponibile la nivel
expresiv;
• Lipsa sau insuficiența comportamentelor
somatice; Lipsa sau insuficiența proiectării la
nivelul relațiilor virtuale.
18
Programul Îmbogăţire instrumentală flexibilizează structurilor cognitive prin

experienţele de învăţare. Disfuncțiile cognitive se reduc prin oferirea de concepte, strategii,
instrumente şi tehnici ce îi învăță pe elevi cum să învețe stimulând funcţionarea cognitivă
(orientare spaţială, relaţii spaţiale, memorie vizuală şi numerică, comparaţii, capacitate de
abstractizare, operativitatea noţiunilor) şi dezvoltând învăţarea independentă, prin creşterea
motivaţiei de învăţare şi utilizarea metacogniţiei. Reuven Feuerstein oferă astfel o importantă
”lecție” privind modul în care trebuie gândit și condus procesul educațional terapeutic aplicabilă
perfect și învățământului general. Programul de Imbogăţire Instrumentală se prezintă în trei
versiuni, în mai multe limbi:
• Basic,
• Standard,
• Tactil.
Programul de intervenție Îmbogațirea instrumentala este astfel creat pentru a întări
structural potențialul de învățare, pentru a crește receptivitatea față de procesele de învățare
formală și informală. Adeseori în școală elevii nu pot beneficia de experiențele de învățare pe
care școala le pregătește prin curricula specifică. Acest fenomen, adică lipsa de permeabilitate a
individului față de învățare nu reprezintă un hazard, ci se datorează lipsei de flexibilitate a
persoanei datorată absenței instrumentelor potrivite sau a mijloacelor de gândire, a metodelor
perceptive eficiente, a folosirii de relații spatiale și temporale, a organizarii semnificative a
informațiilor, relațiilor cauzale.
Programul de Îmbogăţire Instrumentală Standard (PIIS) este adresat copiilor și adulților

fiind compus dintr-o serie de 14 instrumente ce nu au conţinuturi disciplinare pentru că nu
ţintesc la dobândirea de cunoștințe specifice, ci la dobândirea de abilităţi mentale, de concepte
utilizabile în situaţii diferite. Astfel putem considera Programul de Îmbogăţire Instrumentală ca
fiind un program metacognitiv destinat învăţării şi gândirii prin medierea invarianţilor culturali.
Deși fiecare instrument al Programului Standard pare că are un focus cognitiv clar (organizare
de puncte, orientare spaţială, percepţie analitică, comparaţii, clasificări, ilustraţii, relaţii
familiale, relaţii temporale, serii numerice, instrucţiuni, relaţii tranzitive, silogisme, planuri
suprapuse) dezvolta, de asemenea, o gamă destul de largă de funcţii şi oferă premisele pentru a
aprofunda şi a extinde capacităţile cognitive necesare pentru a aborda sarcinile care cer un nivel
19
de abstractizare tot mai ridicat. Aceste instrumente sunt structurate astfel încât să permită nu
doar influențarea pozitivă a funcțiilor cognitive, ci și a elementelor sferei afective, atât cu copiii,
cât şi cu adolescenţii şi adulţii, având un important impact în cazul subiecţilor cu întârzieri în
manifestare.
Ilustrăm mai jos, într-o scurtă descriere instrumentele PIIS. Programul complet prevede:
- Organizarea Punctelor
- Orientare Spaţială I
- Comparaţii
- Percepţie Analitică
- Imagini
- Orientare Spaţială II
- Clasificări
- Relaţii temporale
- Instrucţiuni
- Relaţii Familiale
- Progresii numerice
- Silogisme
- Relaţii Tranzitive
- Sagome
În administrare ordinea este, de obicei, precisă: se începe cu „Organizarea Punctelor”,
care introduce conceptele care însoțesc întreaga activitate şi oferă indicaţii şi oportunităţi pentru
a învăţa şi organiza propria activitate şi se încheie cu „Sagome”, care necesită un nivel de
abstractizare foarte ridicat şi competența de a folosi funcţiile cognitive îmbunătățite pe durata
întregului program.
În cadrul majorității instrumentelor (excepţie „Imagini” şi „Relaţii temporale”)
complexitatea sarcinilor creşte gradat astfel încât să creeze progresiv premizele necesare
rezolvării exerciţiilor succesive, consolidând în acest fel sentimentul de competenţă, autonomia
în gestionarea activităţii şi motivația intrinsecă de a efectua activitatea, permiţând, pe lângă
aceasta, să dedice timpul necesar reflecţiei asupra mecanismelor care au condus la realizarea
sarcinilor, să dea adevărata valoare aspectului determinant al Programului și transcendență.
20
Principii şi Bridging sunt elemente esenţiale: identificarea unui principiu valid de pe

pagina cu care se confruntă, înseamnă găsirea modului de sintetizare printr-o frază concisă, dar
semnificativă, unul dintre punctele focale de la care s-a dezvoltat discuţia. Principiul se poate
concentra asupra unei dificultăţi întâlnite, asupra modalităţii de a o depăşi, asupra a ceea ce
pagina a permis să se înveţe, asupra unei reflectări particulare pe care exerciţiile au stimulat-o
sau asupra oricărui alt punct care s-a dovedit a fi esenţial pentru soluţionarea paginii aflată în
discuţie. Bridging-ul este crearea unui „pod” (bridge în engleză), dintre principiu, rod al
reflectării valide al acestei pagini şi al vieţii de toate zilele.
Pe primele pagini ale „Organizării Punctelor”, de exemplu, există elemente de sprijin,
facilitând interiorizarea anumitor reguli de lucru şi identificarea strategiilor personale care vor fi
treptat tot mai utile rezolvării sarcinii. Unul dintre principii, de exemplu, se referă la
posibilitatea de a folosi sprijinul venit din afară. Dar, la un moment dat, sprijinul dispare; în acel
moment este necesară învăţarea găsirii unor strategii proprii, creându-se trimiteri specifice, iar
bridging-urile vor fi legate de momente din viaţa personală a copiilor, spre care au fost orientate
activităţile pentru care sprijinul extern a fost util la început, dar care a fost treptat înlocuit de
dobândirea de competenţe personale.
Fiecare instrument începe cu o pagină ilustrată care este numită „Pagina de gardă” şi
care este folosită pentru a introduce instrumentul, să creeze aşteptări şi motivaţie, cu scopul de a
trezi dorinţa copilului de a experimenta exerciţiile care îi vor fi propuse. Paginile de gardă au
unele caracteristici care rămân neschimbate de la un instrument la altul, pentru a sublinia
continuitatea activităţii; sunt apoi alte caracteristici, numele şi imaginea ce reprezintă simbolul
instrumentului, care îl caracterizează şi îl disting de celelalte. Mediatorul conduce subiecţii să
analizeze simbolul pentru ca să înceapă să-şi imagineze care va fi conţinutul exerciţiilor pe care
le vor aborda şi, din discuţia care ia naştere, să realizeze că nu se vor confrunta doar cu exerciţii
utile, ci şi că vor avea posibilitatea de a aprofunda subiecte de interes pentru ei, care depăşesc
activitate şcolară, pentru a fi interesaţi de lumea hobbi-urilor, perspectivelor de viitor, a
prieteniilor, a activităţilor ş.a.m.d.
Reuven Feuerstein demonstrează de peste 50 de ani, pe diferite categorii de subiecți,

faptul că medierea adaptată la vârstă și experiență creează flexibilitatea cerută pentru a beneficia
de procesele diferite de învățare la care persoanele respective sunt expuse. Astfel, inginerii de
la o fabrică Motorola (SUA), elevi săraci din mediul rural (în statul Bahia din Brazilia),
21
imigranți analfabeți (din Etiopia), copii având Sindrom Down sau autiști (Ierusalim), elevi de
liceu slabi la matematică (la Cleveland,Ohio, elevi de vârstă mijlocie, cu dificultăți la citit
(la Portland, Oregon etc. sunt beneficiari ai programului de îmbogățire instrumentală .
Programul și-a dovedit eficiența în numeroase țări fiind utilizat atât pentru:
• dezvoltarea poţentialului elevilor;

• pentru stimularea incluziunii tuturor copiilor în activităţi desfăşurate la clasă;
• pentru programe de remediere pentru copii cu nevoi speciale;
• dar și pentru reabilitarea cognitivă a creierului afectat prin microleziuni cerebrale;
• la elaborarea de programe de studiu pentru imigranţi şi minorităţi.
Atât persoanele cu diverse nevoi speciale, cât și cele cu abilități înalte, dar și cele
obişnuite pot beneficia de acest program important pentru evoluția lor. PIIS și-a dovedit
eficiența și în formarea profesională şi în programe de recalificare în sectoare precum:
industria, domeniul militar, de afaceri. Rezultatele acestei munci sunt documentate în peste
1500 de studii.
Program de Educaţie Vocaţională - pregătire practică pentru un loc de

muncă
Programul de Educație Vocațională se desfășoară în cadrul Centrului de Informare

Consiliere, și Medierea locului de muncă pentru persoane cu dizabilități al Fundației Alpha
Transilvana Tg. Mureș acreditat de către AJOFM ca un centru de ocupare privat încă din 2007.
Aceste activităţi se adresează acelor tineri aparținând grupurilor vulnerabile, care după
terminarea studiilor vor să lucreze, doresc să se pregătească pentru a ocupa un loc de muncă și
a-şi păstra locul de muncă dar ei au nevoie de mai multă pregătire. Programul de educaţie
vocaţională face parte din procesul de integrare fiind un element important în pregătirea
ocupării unui loc de muncă.
Din punct de vedere metodologic, experiența practică , oferă posibilitatea de învățare într-un
loc cu concret, cu ajutorul specilistului, care potențialul tânărului este stimulat să se manifeste,
22
este foarte bine observabilă din exterior în vederea dezvoltării. Altfel spus, activitatea practică
este o activitate mediată intenționat prin care specialistul conduce pe tânăr treptat către atingerea
ujui anumit nivel de autonomie, pentru a fi pregătit să ocupe un loc de muncă pe piașa liberă.
Tranziția de la școală la viața activă este mediată prin stimularea potențialului tânărului,, având
la baza interacțiunea MEDIU-EDUCATOR-SUBIECT.
• Obiectivele pregătirii profesionale:
A încuraja formarea unui stil autonom de învățare
A debloca potențialul elevului indiferent de vârstă
A promova utilizarea eficientă a deprinderilor de gândire
A dezvolta deprinderi de interacțiune socială
A dezvolta sentimentul de competență prin
Programul constă în:

- Pregătire practică la diferite firme sub supravegherea unui specialist psihopedagog sau
în activitățile fundațieie de economie socială (cantina socială, patiserie, atelier protejat de
hand made, centru de donații). Astfel solicitanţii au posilibitatea să încerce mai multe tipuri
de responsabilități, într-un mediu lucrativ, cu ajutor şi îndrumare specializată. Aceste activități
oferă și specialistului o posibilitate de a vedea practic abilitățile beneficiarului,
comportamentul într-un mediu nou, și formele de reacție la cerințe noi. Prin aceaste observații
poate fi realizat un plan de dezvoltare personală pe baza căruia să se facă pregătirea pentru
ocuparea unui loc de muncă.
- Pregătirea vocaţională nu este o pregătirea pentru o meserie oarecare ci este o activitate
prin care se realizează învăţarea unor cunoştinţe necesare ocupării unui loc de muncă: reguli
la locul de muncă, responsabilităţi, comportament adult, comunicare la locul de muncă,
relaționarea cu superiorul, orientarea într-un spațiu nou.
- Este o parte importantă a procesului de integrare, fără de care nu se poate realiza
ocuparea unui loc de muncă și păstrarea acestui loc de muncă.
- Din metodologia programului face parte și consilierea vocațională individuală și de grup
în vederea dezvoltării personale,
Actori comuni ai programului de Educație Vocaținală sunt:

23
- Tineri doritori să-și cunoască limitele lor, să treacă peste o experiență la un loc de muncă,
să-și cunoască abilitățile lor și potențialul lor de dezvoltare,
- Părinții care vor experimenta o formă de independență care va fi doar prima treaptă spre
integrarea socială
- Angajatorii, vor deveni mai deschiși, mai flexibili față de acceptarea vulnerabilității
- Colegii de la companiile partenere vor cunoaște persoane devotate unui loc de muncă
- Specialiștii de angajare asistată care urmăresc dezvoltarea și integrarea tânărului prin
implicarea în diferite activități la diferite companii,
Etapele Educației Vocaționale

1. Solicitare program de integrare în societate și pentru ocupare
2. Evaluarea abilităților
3. Consiliere vocașională
4. Program de Educație Vocațională
5. Program de dezvoltare a deprinderilor de viață independentă
Educația și formarea practică în contextul unui loc de muncă are la bază o serie de ipoteze:
Companiile sunt spaţii de achiziţionare de competenţe în domeniul tehnologic, organizaţional şi
relaţional, capabile să genereze o dinamică pozitivă cu un context de formare; Valoarea
contextului de învăţare poate fi îmbunătăţită atunci când este relaţionată cu natura cunoştinţelor
ştiinţifice şi tehnologice dezvoltate în cadrul unui context de formare profesională; Formarea în
contextul unui loc de muncă devine realitate datorită experimentării aproximative a unei situaţii
reale de lucru, în timp ce contextul de formare doar siumlează cadrul concret de muncă;
Companiile sunt entităţi potenţial-angajatoare ale viitorilor benficiari calificaţi.
Aceste acţiuni desfăşurate în cadrul companiilor au ca obiectiv să ofere tinerilor:
o Un contact mai îndelungat cu surse de tehnologie şi tehnici;

o Dobândirea de cunoștințe și abilități inerente într-o calificare profesională dată;
o Oportunitatea de a aplica cunoştinţele şi competenţele dobândite într-un context
de formare unor activităţi concrete în cadrul unui context real de muncă;
o Dezvoltarea de deprinderi de muncă şi simţ al responsabilităţii profesionale;
24
o Experienţele inerente relaţiilor interumane la locul de muncă şi spiritul de lucru

în echipă;
o Cunoştinţe de organizare managerială;
Formarea profesională în cadrul unui context de muncă poate fi de două tipuri:
o Se poate realiza într-un cadru de alternare, putând să se concretizeze la finalul

fiecărei perioade de formare sau poate fi repartizată în mici blocuri pe parcursul
fiecărei perioade de formare;
o Se poate realiza într-un anumit moment ce coincide cu finalul perioadei de
formare.
Conform Strategiei Educației și Formării Profesionale1 din perioada 2016-2020, Educaţia şi

formarea profesională a tinerilor şi adulţilor au ca finalitate principală formarea competenţelor,
înţelese ca ansamblu multifuncţional şi transferabil de cunoştinţe, deprinderi/abilităţi şi
atitudini, necesare pentru:
• împlinirea şi dezvoltarea personală, prin realizarea propriilor obiective în viaţă, conform

intereselor şi aspiraţiilor fiecăruia şi dorinţei de a învăţa pe tot parcursul vieţii;
• integrarea socială şi participarea cetăţenească activă în societate;
• ocuparea unui loc de muncă şi participarea la funcţionarea şi dezvoltarea unei economii
durabile;
• formarea unei concepţii de viaţă, bazate pe valorile umaniste şi ştiinţifice, pe cultura
naţională şi universală şi pe stimularea dialogului intercultural;
• educarea în spiritul demnităţii, toleranţei şi respectării drepturilor şi libertăţilor
fundamentale ale omului;
• fcultivarea sensibilităţii faţă de problematica umană, faţă de valorile moral-civice şi a
respectului pentru natură şi mediul înconjurător natural, social şi cultural.
În programul de educație vocațională, dezvoltarea tânărului este urmărit urmărind
taxonomia lui B. S. Bloom care vorbește despre cele 3 obiective de dezvoltare ceea ce privește
1
HG 317/2016 – Privind aprobarea Strategia Educației și Formării Profesionale din perioada 2016-2020
25
persoana: Dezvoltarea cognitivă , Devoltarea emoțională , Dezvoltarea neuro-motrică.

Deaemenea medierea se deafpșoară atingând aceste 3 direcții.
Cerințe cognitive Cunoștințe Cunoașterea unor elemente minime

Cunoașterea regulementelor,
conceptelor, convențiilor, regulilor
Cunoașterea teoriilor, principiilor
Înțelegere Înțelegerea conexiunilor simple
Înțelegerea unor conexiuni mai
complexe
(interpretarea, decodificare,
transformare)
Aplicare Aplicarea cunștiințelor în situații
familiare
Aplicarea cunștiințelor în situații noi
Rezolvarea unor aplicații mai Analiza
complexe Sinteza
Evaluarea
Cerințe legate de Internalizare (Atitudine, interese, internalizarea valorilor )
învățarea afectivă Răspuns (reacție, interes în funcție de atitudine )
Formarea valorilor (sesizarea diferențelor de valoare)
Formarea unor valori interne, caracterul, conceptul de viață
Formarea sistemelor de valori
Cerințe legate de Imitarea Recunoașterea
învățarea neuro- Copierea
motorie Comportamente obiceiuri zilnice
Trasferuri pe bază de stimul și răspuns
Coordonare externă Urmărirea instrucțiunilor
Folosirea corectărilor senzoriale
Eliminarea mișcărilor neeficiente,
reglare neuro-motorie
Stabilitate dinamică în rezolvarea
responsabilităților complexe
Transfer pe bază de stimul și răspuns
26
Dificultăți în medierea formării profesionale
Adeseori cauzele dificultăților diverse de adaptare provin din medierea deficitară. Cea
mai raspândită categorie este cea a persoanelor care nu au beneficiat de mediere adecvată a
mediului și a agenților săi de socializare. De exemplu, sărăcia poate afecta capacitatea
părinților de a-și media copilul, deoarece prioritățile sistemului de nevoi în cadrul familiei sunt
restrânse la necesitățile elementare de supraviețuire. Altă situație este cea tipică minorităților
defavorizate care se confruntă cu o cultură dominantă și avantajată. Anumite fenomene
determinate cultural, precum acelea care se referă la stiluri de viață și valori opuse culturii
oficiale sunt în mod intenționat obstrucționate pentru a evita inserția valorilor culturale
dominante, fie asupra grupului minoritar, fie asupra copiilor lor. Sindromul deprivării culturale
produs de oricare dintre acești determinanți etiologici se va manifesta prin procese de inadaptare
datorate capacității reduse de ajustare a individului.
Cea de-a doua categorie de cauze care afectează procesul medierii țin de condițiile
inerente ale organismului, atunci când la un moment dat în dezvoltarea individului apar bariere
ce obstrucționează medierea efectivă. Obstacole în calea medierii pot fi: anomaliile organice,
aspecte neurofiziologice, tulburări emoționale, tulburări de comunicare etc. ce determină
dificultăți de învățare, atitudini și sisteme de nevoi neadecvate.
Medierea este puternic legată de procesul de transmitere culturală de la o generație la
alta. De aceea, dacă medierea este afectată fie de condițiile endogene ale organismului, fie de
rezultatul factorilor exogeni de mediu, sindromul de deprivare culturală se va produce.
27
Formarea profesională este un proces care se clădește urmând fiecare etapă la rând, iar
nerealizarea unor achiziții cognitive aduce dificultăți sau dezechilibru în dezvoltarea tânărului,
deasemenea va fi disturbat și medierea obiectivelor programului de Educație Vocațională dintre
SUBIETCT- MEDIATOR-MEDIU.
Dificultăți cognitive:
În cazul persoanelor cu dificultăți de învățare este foarte importantă etapa dezvoltării
cognitive, dacă nu se realizează prerechizitele gândirii, nu se folosesc concepte, nu se
recunoaște caracteristici asemănătoare sau diferențe (lipsa analizei și sintezei), lipsa planificării,
nu se dezvoltă respectul față de reguli, nu se dezvoltă abilitatea de a aplica reguli și de a verifica
reguli, activitatea de educație Vocaționalșă nu poate să se realizeze. Vor apărea dificultăți de
comunicare dintre MEDIATOR-SUBIECT.
Expl.
• La programul de Educație Vocațională pentru întâlnirile de consilieire individulă și de
grup cu specialiștii se realizează un orar, respectarea orarului este importantă și devine
un element important care trebuie să fie chiar ănvățat. Nerealizarea prerechizitelor
gândirii aduce grave dezechilibre în privința respectării unui program, unor reguli.
Astfel se poate întâmpla ca tânărul să nu respecte deloc orarul și să apară tocmai când
alții sunt programați, apoi să iasă la pauză și să plece pt că cineva l-a sunt la telefon și
nu s-a mai întors la întalnire de grup.
• Lipsa aspectelor emoționale din activitatea cognitivă, (lipsa aspectului motivațional), a
gândi, a planifica, a avea grijă, a monitoriza,
Dificultăți comportamentale: Nu acceptă competețele proprii, are un comportament reticent

față procesul educațional derulat, fără autocontrol, comportament infantil față de antisocial
(fuga de la clasă), nu poate participa pt că nu și-a individualizat necesitatea învățării.
Expl.
- O tânără participantă la un programul de Formare Profesională i s-a facăut foame, și pt că
nu a primit mâncare, ora prânzului fiind mai târziu, a avut un comportament exploziv față
de specialistul care era la ore, s-a dus la bucătărie și și-a cerut cu vociferare prânzul, dar pt
că încă nu se putea servi, a plecat acasă nemulțumit că nu i-a fost servit masa mai repede.
28
- O altă tânără la finalul unei vizită la o companie, pt a cunoaște cât mai multe posibilități
de locuri de muncă, după ce grupul déjà se pregătea să plece acasă, primește un telefon de
la prietenul ei, și cere să specialistului să fie dus cu microbuzul organizațeie ăntr-un anumit
loc. Pentru că este refuzată, și I se explică faptul că există un traseu de transport pt tot
grupul, care trebuie respectat, se supără și amenință că nu vine la examen. Pt că nu a fost
atunci transportat la locul cerut, nu s-a prezentat la examenul programat.
Dificultăți vocaționale: imposibilitatea planificării unei profesii, lipsa imaginației de prevede

un loc de muncă în meseria în care s-a pregătit. Căutarea altor variante și altor formări în care ar
dori să se formeze. Împosibilitatea schimbării comportamentului (retinceța, simțul
obligativității)
- Participantă la o serie de activități de consiliere de carieră, o tânără cu dificultăți de învățare
și abandon școlar repetat, participă la formare profesională, participă la toate actiitățile de
practică, finalizează cu succes un curs de formare profesională, ajunge să i se caute un loc
de muncă, apoi este programat pt o zi de probă, după care din 5 persoane se vor alege 3
persoane care ar avea loc de muncă. În ziua programării la proba de muncă nu se prezintă,
când este sunată spune că nu-i mai place locul acela de muncă ci va merge la un alt curs, și
vrea să lucreze în alt domeniu.
29
STUDII DE CAZ
PROGRAMUL DE EDUCAȚIE VOCAȚIONALĂ
30
Studii de caz – Educație Vocațională
În cadrul programului de Educație Vocațională au fost aleși câțiva tineri neavând

experiențe anterioare la un loc de muncă. După perioada de evaluare psihologică și
psihopedagogică, fiecărui tânăr li s-a realizat Profilul Deprinderilor de Muncă, de a semenea
prin consiliere specialistul în angajare asistată a aflat care sunt locurile unde ar dori să vadă cum
sunt organizate diferite firme unde ar prefera să lucreze.
Caz nr. 1.
Numele: ____D.I. ______
Vârsta ___36 de ani_ Gen _B__
Studii __ Școală profesională Specială ____
Fără experiență la un loc de muncă
Profilul Deprinderilor de Muncă
Nivel de dezvoltare 0-5

0-f slab / 5-f bun
1 2 3 4 5
1. Comportament 12
2. Capacitate de muncă 1
3. Autonomie 1
4. Disciplină 1
5. Responsabilitatea muncii 1
6. Persevenrență 1
7. Autocontrol/autoevaluare 1
8. Înțelegerea instrucțiunilor 1
9. Folosirea instrumentelor 1
10. Respectarea regulilor de 1
protecția muncii
Planul de dezvoltare se axa pe dezvoltarea diferitelor elemente ale comportamentului tânărului

prin întroducerea într-un mediu lucrativ de patiserie, unde avea responsabilitatea: așezarea
produsului finit pe tăvi și numărarea produselor conform unor comenzi avute și gruparea lor
într-o oarecare viteză.
Responsabilități în vederea dezvoltării

comportamentului
1. Comportament Să exerseze salutul la intrare și la ieșirea din
firmă, să exerseze comportamentul politicos, să
învețe numele colegilor. Să învețe ierarchiile
din mediul lucrativ (șef, coleg, responsabil
echipă, director)
2. Capacitate de muncă Să exerseze munca calitativă și cantitativă
2
Nivelul dezvoltării la evaluarea inițială
31
3. Autonomie Să învețe rezponsabilități minime și să le

execute independent, să învețe să ceară ajutor
de la persoane de suport,
4. Disciplină Să respecte pauzele și programul stabilit,
Să respecte responsabilitățile date
Să fie punctual și prompt la îndeplinirea unor
responsabilități cerute.
5. Responsabilitatea muncii Să respecte responsabilitățile stabilite, să
termine ceea ce a primit de rezolvat, să știe cine
este persoana de contact și la cine să raporteze
munca efectuată și de la cine poate cere ajutor.
6. Perseverență Să nu abandoneze munca începută, să rezolve
responabilitățile date,
7. Autocontrol/autoevaluare Să aibă capacitatea de a evalua munca realizată,
să raporteze persoanei de contact sau să ceară
ajutor în momentul sesizării unor nereguli
8. Înțelegerea instrucțiunilor Să înțeleagă unde va trebui să ajungă la
momentul finalizării activității,
9. Folosirea instrumentelor Să folosească corect instrumentele cu care va
trebui să realizeze reaponsabilitățile date
10. Respectarea regulilor de Să respecte regulile de protezția muncii, și să
protecția muncii înțeleagă consecințele nerespectării acestora. Să
rețină și să înțeleagă sancțiiunile care i se cuvin
după fiecare regulă neîndeplinită.
După o perioadă de practică s-a făcut o reevaluare de către specialistul de angajare

asistată, care a supravegheat activitatea de practică și la rezultatele reevaluării a reieșit că
tânărul poate să persevereze la anumite aspecte comportamentale și poate să-și îmbunătățească
capacitatea de muncă calitativă șicantitativa, dar mi reușește să-și dezvolte abilități
independente spre autonomie, însă se dezvoltă ceea ce privește disciplina.
Privind responsabilitatea muncii, este mai ineficientă datorită neînțelegerii instrucțiunilor
astfel este afectat calitatea muncii, atât ceea calitativă cât și ceea cantitativă dar și folosirea
corectă a instrumentelor.

0-f slab / 5-f bun
1 2 3 4 5
1. Comportament 23
3. Autonomie 2
4. Disciplină 2
3
Nivelul dezvoltării la evaluarea finală
32
protecția muncii
Tabel comparativ arată diferențele cauzate de activitatea practică. Deși în anumite locuri se vede
o dezvoltare, totuți acesta arată că mai este necesară alegerea unei alte activități de practică unde
din nou să fie experimentate alte reguli, alte responsabilități și alte reguli interne care va trebui
să fie respectate.

0-f slab / 5-f bun
1 2 3 4 5
4
1. Comportament 1 25
2. Capacitate de muncă 1 2
3. Autonomie 1 2
4. Disciplină 1 2
5. Responsabilitatea muncii 1-2
6. Persevenrență 1-2
7. Autocontrol/autoevaluare 1-2
8. Înțelegerea instrucțiunilor 1 2
9. Folosirea instrumentelor 1 2
10. Respectarea regulilor de 1 2
protecția muncii
Caz nr. 2.
Numele: ____K.J. ______
Vârsta ___23 de ani_ Gen _F__
Studii __ Școală Generală – 8 clase ____
Fără experiență la un loc de muncă
Profilul Deprinderilor de Muncă

0-f slab / 5-f bun
1 2 3 4 5
1. Comportament 1
3. Autonomie 1
4. Disciplină 1
4
Nivelul dezvoltării la evaluarea inițială
5
33
protecția muncii
Planul de dezvoltare se axa pe dezvoltarea diferitelor elemente ale comportamentului tânărului

prin întroducerea într-un mediu lucrativ de centru de zi unde responsabilitatea: curățenia unor
spațiilor stabilite și dezinfectarea jucăriilor.
Responsabilități în vederea dezvoltării

comportamentului
1. Comportament Să exerseze salutul la intrare și la ieșirea din
firmă, să exerseze comportamentul politicos, să
învețe numele colegilor. Să învețe ierarchiile
din mediul lucrativ (șef, coleg, responsabil
echipă, director)
2. Capacitate de muncă Să exerseze munca calitativă și cantitativă
însemnând să nu lase nedezinfeztat nici o
jucărie, să facă curățenie în cele 2 spații
stabilite.
3. Autonomie Să învețe rezponsabilități minime și să le
execute independent, să învețe să ceară ajutor
de la persoane de suport,
4. Disciplină Să respecte pauzele și programul stabilit,
Să respecte responsabilitățile date
Să fie punctual și prompt la îndeplinirea unor
responsabilități cerute.
5. Responsabilitatea muncii Să respecte responsabilitățile stabilite, să
termine ceea ce a primit de rezolvat, să știe cine
este persoana de contact și la cine să raporteze
munca efectuată și de la cine poate cere ajutor.
6. Perseverență Să nu abandoneze munca începută, să rezolve
responabilitățile date,
7. Autocontrol/autoevaluare Să aibă capacitatea de a evalua munca realizată,
să raporteze persoanei de contact sau să ceară
ajutor în momentul sesizării unor nereguli
8. Înțelegerea instrucțiunilor Să înțeleagă unde va trebui să ajungă la
momentul finalizării activității,
9. Folosirea instrumentelor Să folosească corect instrumentele cu care va
trebui să realizeze reaponsabilitățile date
10. Respectarea regulilor de Să respecte regulile de protezția muncii, și să
protecția muncii înțeleagă consecințele nerespectării acestora. Să
rețină și să înțeleagă sancțiiunile care i se cuvin
după fiecare regulă neîndeplinită.
34
După o perioadă de practică s-a făcut o reevaluare de către specialistul de angajare

asistată, care a supravegheat activitatea de practică și la rezultatele reevaluării a reieșit că
tânărul poate să persevereze la toate aspecte comportamentale și poate să-și îmbunătățească
capacitatea de muncă calitativă șicantitativa, dar trebuie să fie mai persaeverent (să nu se
grăbească, iar din grabă sunt lăsate jucării nedezinfectate.)
Privind responsabilitatea muncii, înțelege instrucțiunille date dar se grăbește, și nu este
consecvent și persecerent în ceea ce face.Astfel este afectat calitatea muncii, prin folosirea
incorectă a instrumentelor.

0-f slab / 5-f bun
1 2 3 4 5
1. Comportament 26
3. Autonomie 2
4. Disciplină 2
protecția muncii
Tabel comparativ arată diferențele cauzate de activitatea practică. Deși în anumite locuri se vede
o dezvoltare, totuți acesta arată că mai este necesară alegerea unei alte activități de practică unde
din nou să fie experimentate alte reguli, alte responsabilități și alte reguli interne care va trebui
să fie respectate.

0-f slab / 5-f bun
1 2 3 4 5
1. Comportament 1 2
2. Capacitate de muncă 1 2
3. Autonomie 1 2
4. Disciplină 1 2
5. Responsabilitatea muncii 1 2
6. Persevenrență 1 2
7. Autocontrol/autoevaluare 1 2
8. Înțelegerea instrucțiunilor 1 2
9. Folosirea instrumentelor 1 2
10. Respectarea regulilor de 1 2
protecția muncii
6
35
ANEXA 1.
INSTRUMENTE DE LUCRU
EDUCAȚIE VOCAȚIONALĂ – PRACTICĂ LA UN LOC DE MUNCĂ
36
Jurnal de educație vocațională
INFORMAȚII DE BAZĂ
Data _________________
Numele practicantului ________________________________
1.Studiile
2.Tip de vulnerabilitate :
o Dizabilitate
o Vulnerabilitate sociala
o Peste 45 ani
o Tânăr ieșit din sistemul de protecție specială
o Inactivitate prelungită
3.Documente justificative
a. Certificat de handicap
b. Anchetă socială
c. Decizie DGASPC
d. C.I.
e. Solicitare
f. Contract pt servicii de integrare și pregătire pt medierea locului de muncă
INFORMAȚII PRACTICANT
a.Igiena personală, (grija față de exerior)

1. Grijă accentuată față de înfățișare
2. Înfățișare îngrijită normală
3. Neîgrijit, igienă personală slabă
4. Altele mai grave
b. Rezistență fizică
1. Rezistență bună la efort fizic
2. Este rezistent dar necesită pauze dese
3. Mai puțin rezitent la efort fizic, obosește repede
4. Alete mai grave
c. Tipul de muncă
1. Poate lucra 3-4 ore conform cerințelor într-un tempo accentuat
2. Lucrează mai încet, decât cel necesar la locul de muncă
3. Are un tempo variat de lucru față cel necesar
4. Altele mai grave
d. Abilități manuale
1. Are îndemânare bună la activități minuțioase
2. Are o îndemânare generală
3. Are o îndemânare slabă
4. Altele mai grave
e. Durata capacității de lucru
1. 4 ore
37
2. 3 ore
3. 1-2 ore
4. Altele
f. Pauze efectuate în timpul lucrului
1. Face pauze doar în perioada dată
2. Face pauze mai rar înafara perioadei date
3. Face pauze dese
4. Altele mai grave
g.Poate concentra la munca lui?

1. Se poate concentra
2. Are capacitate de 3-4 ore de concetrare după care are tendințe de scădere
3. Nu are capacitate de concetrare, foartre ușor orice situație atrage atenție de la
lucru
4. Altele mai grave
h.Capacitate de muncă individuală

1. Are capacitate de învățare a activității noi, după care poate efectua munca
individual
2. Necesită timp mai îndelungat de învățare, dar după care poate efectua munca
individual
3. Necesită supraveghere continuă,
4. Altele mai grave
i. Are capacitatea de autoevaluare, are capacitatea de autocorectare?

1. Obsearvă greșelile proprii și are capacitatea de a le corecta
2. Observă greșelile proprii din când în când, dar nu încearcă să le corecteze
3. Nu observă greșelile proprii și nu le poate corecta singur , nu realizează
autoevaluare și autocorectare,
4. Altele mai grave
j. Înțelegerea instrucțiunilor.
1. Înțelege toate instrucțiunile
2. Întreabă de mai multe ori, dar reușește să realizere responsabilitățile
3. Nu înțelege instrucțiunile și nu pune întreabări ajutătoare
4. Altele mai grave
k.Capacitate de orientare la locul de practică

1. Deja la prima ocazie se orientează foarte bine
2. Are nevoie de câteva ocazii de învățare dat se descurcă și se va orienta cu
siguranță
3. Nu reușește să se orienteze nici cu ajutorul specialistului după învățare
4. Altele mai grave
l. Capacitate de muncă calitativă.

1. Are capacitatea de a se contrentra la realizarea muncii calitative și cantitaitve
2. Se concentrează la realizarea muncii calitative, munca este lentă
38
3. Se concentrează la realizarea muncii cantitative, activitatea este plină cu greșeli.

4. Altele mai grave
m. Motivația practicantului în munca realizată
1. Este motivat își desfășoară activitatea cu entuziasm
2. Motivația este variată
3. Nu este motivat, nu este entuziast pt munca realizată, și are nevoie de îndemnare
continuă
4. Altele mai grave
n.Tipuri de motivare care funcționează

1. Motivare externă
i. Răsplată
ii. Lauda
iii. Teama de consecințe negative
2. Motivare internă
i. Experiența succesului
ii. Curiozitatea
iii. Dorința de realizare
3. Altele
o.Respectarea regulilorși a responsabilităților la locul de practică

1. Respectă maxim responsabilitățile și regulile la locul de practică
2. Respectă doar câteva dintre regulile de la locul de practică
3. Nu respectă deloc regulile de la locul de practică
4. Altele mai grave
p.Cum se comportă practicantul în situații noi? (i se schimbă fazzele de muncă, este martor
la un conflict între angajați.)
1. Este stăpân pe sine în situații dificile / în situații noi
2. Devine nesigur dar până la urmă poate administra situațiile noi apărute
3. Nu are capacitatea de a administra situații noi și dificile
4. Altele mai grave
INFORMAȚII RELAȚII COLEGI DE MUNCĂ
q.Capacitatea de integrare în colectivitate

1. Nu are probleme de integrare se produce rapid
2. Necesită o perioadă de acomodare integrarea în colectivitate
3. Nu reușește să se integreze
4. Altele mai grave
r. Inițiatierea comunicării în colectivitate

1. Inițiază ușor comunicarea cu membrii colectivității
2. Nu are inițiativă dar bucuros intră în discuția celorlalți
3. Nu reușește să se integreze
4. Mai grave
39
s. Caracteristicile relației cu colegii

1. Prietenos, comunicativ, liniștit, cu spirit de ajutor, indiferent, introspect,
frustrat, anxios, precaut, nemulțumit, nerespectuos, nerăbdător, răbdător,
deshis, echilibrat,
2. Altele ____________
t. Respectă ierarchia și sistemele relaținale (angajat-șef) –

1. Da, deja de la prima ocazie percepe ierarchia relațională la locul de practică
2. Doar după mai multe explicații reușeșete să percepapă relațiile la locul de
practică, și reușește să se adapteze cerințelor
3. Nu vede relațiile hierarchice de la locull de practică, nu reușește să integreze
după aceste ierarchii relațiile de la locul de practică
4. Altele
u.A experimentat schimbare în careva dintre următoarele caracteristici:

1. Îngrijire igienă, rezistență la efort fizic, tempoul de muncă, abilitățile de muncă,
concentrare, autonomie, înțelegere, orientat, abilități manuale, motivat, urmează
regulile interne, comunicativ, capacitate de relaționare,
2. Altele:
v.Responsabilități propuse din orele de practică experimentată

1. ________________________________
2. ________________________________
3. ________________________________
4. _________________________________
5. _________________________________
z. Tipuri de reaponsabilități care se vor evita

1. ________________________________
2. ________________________________
3. ________________________________
4. _________________________________
5. _________________________________
Perioada de lucru (orele de lucru) propuse: ______________

40
Tabel concluzii observare
1. 2. 3. 4. 5.
a.
b.
c.
d.
e.
f.
g.
h.
i.
J.
K.
l.
m.
n.
O
p.
q.
r.
S
T
U
V
Z
41
Jurnal de practică
Numele Practicantului _____________________________

Numele Specialistului ______________________________
Locuri de practică efectuate
Locul de Responsabilitățile la Observații Transportul Instruirea pt Instruirea pt

practică locul de practică până la protecția protecția
locul de muncii muncii
practică Semnătura Semnătura
practicantului instructorului
Nr.1.
Nr.2,.
Nr. 3.
42
Criterii de observare la locul de practică
Numele și prenumele __________________________

Vârsta _______________________________
Rezultate Loc de practica Loc de Loc de practica

Nr. 1. practica Nr. 3.
Nr. 2.
Numele firmei
Perioada
1. Comportament
2. Capacitate de muncă
3. Autonomie
4. Disciplină
5. Responsabilitatea muncii
6. Persevenreță
7. Autocontrol/autoevaluare
8. Înțelegerea instrucțiunilor
9. Folosirea instrumentelor
10. Respectarea regulilor de
protezția muncii
43
Fişă de recomandare
pentru programul de - Educatie Vocationala
Numele ___________________________Vârsta_________________________________
Numele _____________________________
Nr. dosar. _________
A. Deprinderi de muncă individuală:

1. Adaptabilitate la schimbări: 1 2 3 4 5
____________________________________________________________________
2. Rezistență la activitate manuala monotonă,: 1 2 3 4 5

____________________________________________________________________
3. Abilitati matematice: 1 2 3 4 5
____________________________________________________________________
4. Activități cognitive, capacitatea de reținere a regulilor: 1 2 3 4 5

____________________________________________________________________
5. Comunicarea verbală, nonverbală : 1 2 3 4 5

____________________________________________________________________
6. Abilitati de citit scris: 1 2 3 4 5

____________________________________________________________________
7. Modul de rezolvare a sarcinilor / problemelor: 1 2 3 4 5

____________________________________________________________________
8. Toleranță la față de stres, vocațional 1 2 3 4 5

___________________________________________________________________
9. Orientare temporo-spatială (ora, data, data nașterii, ) 1 2 3 4 5

____________________________________________________________________
10. Coordonare ochi-mână-picior 1 2 3 4 5

_______________________________________________________________________
11. Capacitate de autoorganizare 1 2 3 4 5

_______________________________________________________________________
B. Deprinderi de muncă socială:

44
1. Imaginea de sine 1 2 3 4 5
__________________________________________________________________________
2. Motivaţia internă şi externă 1 2 3 4 5

__________________________________________________________________________
3. Concordanţă dintre potenţialul personal şi valoarea produselor realizate

1 2 3 4 5
__________________________________________________________________________
4. Gradul de toleranţă faţă de cei din jur 1 2 3 4 5

__________________________________________________________________________
5. Responsabilităţi individuale şi de grup 1 2 3 4 5

__________________________________________________________________________
6. Relaţiile cu colegii şi cu superiorii 1 2 3 4 5

__________________________________________________________________________
7. Respect, controlul agresivităţii 1 2 3 4 5

__________________________________________________________________________
8. Atitudinea faţă de muncă. 1 2 3 4 5

__________________________________________________________________________
A. Propus pentru Programul de Dezvoltare prin Educție Vocațională
Am luat la cunoștiință.
Semnătură Semnătură
Părinte/Aparținător Beneficiar
Completat și propus de Psiholog / Psihopedagog / Specialsit în Angajare Asistată

Data completării ___________________________
45
Fişă de adaptare loc de munca
Adaptare Readaptare
Numele ___________________________
Vârsta_________
Numele firmei:____________________________________________
Denumirea locului de muncă; ___________________________________
1. Descrierea desfășurării activității: 2. Descrierea problemelor care au

apărut
4. Descrierea desfășurării activității 3. Descrierea adaptărilor care trebuiesc

după adaptare realizate.
Data __________________________
Întocmit de ___________________________
46
Monitorizarea activității de
Educaţia Vocaţională*
Numele beneficiarului: _____________________________________________

Data nașterii ________________
Nr. telefo n __________________________ Nr telefon aparținători ________________
Practica nr. 1.
Data începerii: _______ Data încheierii __________
Nr. Ore efectuate la încheierea activităţii la această firmă _______________
Psihopedagogul/Specialist de AA - responsabil de caz: ___________________________
Numele firmei __________________________ telef. ______________________
Pers: de contact _________________________________________
Activitățile desfășurate:
- __________________________________________________________
- __________________________________________________________
Practica nr. 2.
Psihopedagogul /Specialist de AA - responsabil de caz: ___________________________
Pers: de contact _________________________________________
- __________________________________________________________
- __________________________________________________________
Practica nr. 3.
Psihopedagogul/Specialist de AA - responsabil de caz: ___________________________
Pers: de contact _________________________________________
- __________________________________________________________
- __________________________________________________________
Grad de independenţă <normal normal > normal ridicat

Capacitate de control 1. 1. 1. 1.
2. 2. 2. 2.
3. 3. 3. 3.
Nevoie de îndrumare 1. 1. 1. 1.
2. 2. 2. 2.
3. 3. 3. 3.
47
Activităţi manuale – slab moderat adecvat bun

munca orientată
Viteza de lucru 1. 1. 1. 1.
2. 2. 2. 2.
3. 3. 3. 3.
Rezistenţa 1. 1. 1. 1.
2. 2. 2. 2.
3. 3. 3. 3.
Reacţii de muncă în condiţii 1. 1. 1. 1.
de stres 2. 2. 2. 2.
3. 3. 3. 3.
Calitate slab moderat adecvat bun

Producţie 1. 1. 1. 1.
2. 2. 2. 2.
3. 3. 3. 3.
Controlul asupra propriei 1. 1. 1. 1.
munci 2. 2. 2. 2.
3. 3. 3. 3.
Cantitate 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100
% din media normală
Disciplina slab moderat adecvat bun

Punctualitate 1. 1. 1. 1.
2. 2. 2. 2.
3. 3. 3. 3.
Respectarea pauzelor de 1. 1. 1. 1.
lucru 2. 2. 2. 2.
3. 3. 3. 3.
Relaţia cu instructorul 1. 1. 1. 1.
2. 2. 2. 2.
3. 3. 3. 3.
Respectarea orarului 1. 1. 1. 1.
activităţilor de DDVI 2. 2. 2. 2.
3. 3. 3. 3.
Ordonat/curat/organizat 1. 1. 1. 1.
2. 2. 2. 2.
3. 3. 3. 3.
Abilităţi slab moderat adecvat bun

Autogospodărire 1. 1. 1. 1.
2. 2. 2. 2.
3. 3. 3. 3.
Orientare temporo-spaţ. 1. 1. 1. 1.
48
2. 2. 2. 2.
3. 3. 3. 3.
Creativitate 1. 1. 1. 1.
2. 2. 2. 2.
3. 3. 3. 3.
Flexibilitate slab moderat adecvat bun

Trecerea de la o sarcină de 1. 1. 1. 1.
lucru la alta 2. 2. 2. 2.
3. 3. 3. 3.
Reacţia la schimbări 1. 1. 1. 1.
neaşteptate 2. 2. 2. 2.
3. 3. 3. 3.
Reprezentare slab moderat adecvat bun

Aspect îngrijit 1. 1. 1. 1.
2. 2. 2. 2.
3. 3. 3. 3.
Reacţii corecte 1. 1. 1. 1.
2. 2. 2. 2.
3. 3. 3. 3.
Bucuros, fericit 1. 1. 1. 1.
2. 2. 2. 2.
3. 3. 3. 3.
Deschis la ceva nou 1. 1. 1. 1.
2. 2. 2. 2.
3. 3. 3. 3.
Iniţiativă
slab moderat adecvat bun
Cu iniţiativă 1. 1. 1. 1.
2. 2. 2. 2.
3. 3. 3. 3.
Fără iniţiativă 1. 1. 1. 1.
2. 2. 2. 2.
3. 3. 3. 3.
Cooperare slab moderat adecvat bun

Poate presta lucru în echipă 1. 1. 1. 1.
2. 2. 2. 2.
3. 3. 3. 3.
Este de ajutor 1. 1. 1. 1.
2. 2. 2. 2.
3. 3. 3. 3.
Poate colabora cu colegi 1. 1. 1. 1.
2. 2. 2. 2.
49
3. 3. 3. 3.
Condiţii de stres slab moderat adecvat bun

Reacţionează bine la 1. 1. 1. 1.
schimbările de mediu 2. 2. 2. 2.
3. 3. 3. 3.
Poate începe activitatea 1. 1. 1. 1.
după o perioadă de 2. 2. 2. 2.
întrerupere 3. 3. 3. 3.
Rămâne calm în situaţii 1. 1. 1. 1.
dificile 2. 2. 2. 2.
3. 3. 3. 3.
Putere de concentrare slab moderat adecvat bun

Atenţie distribuitivă 1. 1. 1. 1.
2. 2. 2. 2.
3. 3. 3. 3.
Concentrare într-o muncă 1. 1. 1. 1.
rutină 2. 2. 2. 2.
3. 3. 3. 3.
Abilităţi de a primi instrucţiuni

bună Repetări Repetări Indicaţii Indicaţii O singură Sarcini
sporadice dese practice verbale sarcină multiple
1. 1. 1. 1. 1. 1. 1.
2. 2. 2. 2. 2. 2. 2.
3. 3. 3. 3. 3. 3. 3.
1. Completat de ____________________________ Data ____________________

50
ANEXA 2.
Consiliere vocațională
51
1. Auto-cunoaşterea şi dezvoltarea personală
Rezumatul întâlnirii:
• Auto-cunoaştere: metoda SWOT,

• Desenul atomului social. (în vederea realizării schematice a anturajului în care se simte
bine şi influenţele care vin din exterior.)
• Discuţii - Ochelarii bunicii (în vederea adunării unor informaţii referitoare la domeniile
care îl interesează şi nu are destule informaţii legate de aceste teme)
Obiective:
- să identifice punctele tari, punctele slabe, oportunităţi, ameninţări, în analiza unei
situaţii,
- să argumenteze rolul acestor aspecte în auto-cunoaştere
Puncte tari: Puncte slabe:
Oportunităţi Ameninţări:
- Beneficiarul va da exemplu de situaţii în care au avut nevoie de soluţii prin care să

depăşească un obstacol. Pe baza tabelului el/ea va identifica câteva caracteristici
pozitive, puncte tari prin care a reuşit să treacă acel obstacol, puncte slabe care au
îngreunat situaţia, oportunităţi care au fost sau nu folosite spre un rezultat mai bun şi
ameninţări care au fost simţite în situaţia dată.
- Discuţie: Care dintre aceste aspecte îi par mai greu de identificat? Şi de ce?
Observaţii:
- se notează nivelul de participare la analiza SWOT, deschidere, înţelegerea
termenilor şi a noţiunilor,
- nivelul de dezvoltare a capacităţii de analiză şi sinteză în alegerea exemplelor din
viaţă
- Apropierea relaţională, mediul din care provine
- Tematica problemelor de care se interesează.
52
Auto-cunoaşterea şi dezvoltarea personală

1. Atomul social:
Eu ..........................................
53
2. Auto-cunoaşterea şi dezvoltarea personal - Cine sunt eu? Succesul.
Obiectiv: Conştientizarea propriei identităţi

Scopul:
o să identifice cât mai multe roluri în care iau parte în viaţa lor socială
o să identifice cât mai mulţi termeni care pot caracteriza propria lor identitate
o să înţeleagă modul în care se formează şi se dezvoltă identitatea unei persoane.
Metode:
o să noteze pe o foaie de hârtie, cine este?
o Actul de identitate: Dacă ar avea posibilitatea ce date ar mai introduce la actul de
identitate, sau ce ar scoate?
o După fiecare listă personală să încercaţi să grupaţi aceste definiţii pe roluri
(aspecte privind genul, fată/băiat; aspecte privind caracteristicile personale –
vesel, optimist, bun, conştiincios,)
o Împreună, în funcţie de categoriile identificate creaţi o listă cu caracteristicile
care definesc identitatea unei persoane.
o Desenul vieţii – Beneficiarul va desena diferite evenimente sau etape din viaţa
lui pe o coală mare de bloc de desen. După desen va explica, fiecare etapă. Poate
să folosească şi simbolistica, sau elemente concrete.
o Desenul viitorului, / Discuţii, unde se vede peste 5 ani dar peste 10 ani. Unde
începe şi unde se termină succesul / să definească cel mai mare succes.
o Să povestească despre oameni cu succes – Idealuri sau idoli. (personalităţi din
cinema, TV, muzică...)
Discuţii:
o caracteristici care pot defini propria identitate
o dezvoltarea propriei identităţi prin interacţiuni cu ceilalţi şi cu diverse situaţii.
(mediul înconjurător în care ne creştem are o influenţă în formarea identităţii,
fiind mediul în care învăţăm şi ne dezvoltăm în primii ani de viaţă)
o ce înseamnă succesul? Unde începe succesul?
Observaţii:
- se notează nivelul de participare la discuţii, deschidere, înţelegerea termenilor şi a
noţiunilor,
- nivelul de dezvoltare a capacităţii de analiză şi sinteză în alegerea exemplelor din
viaţă
- simbolistica folosită la desen (dacă este)
- elementele care apar în desenul vieţii.
Materiale necesare:
- Creioane colorate, 1 foaie de bloc de desen,
- Creion HB, foi,
54
Auto-cunoaştere şi dezvoltarea
2. Cine sunt eu? Succesul.
Carte de Identitate
Numele ______________________
Prenumele _______________________
___________________________
__________________________________
__________________________________
__________________________________
__________________________________
55
Autocunoaşterea şi dezvoltare personală

2. Cine sunt eu? Succesul
Desenul vieţii:
56

2. Cine sunt eu? Succesul
Desenul viitorului
57
3. Auto-cunoaşterea şi dezvoltarea personal - Abilităţi şi meserii
Obiectiv: Identificarea diferitelor abilităţi necesare pentru diferite meserii.

Scopul:
o Să identifice abilităţi necesare pentru anumite meserii.
o Să argumenteze importanţa luării în considerare a abilităţilor în decizia de
carieră.
Metode:
o Să definească termenul de - carieră.
o Să povestească pe baza unei liste în ce constau anumite meserii (Ce face
tâmplarul? Cu ce lucrează brutarul?) să enumere atât instrumentele de lucru cât şi
materiile prime. La sfârşit adunaţi acele meserii despre care ar vrea să ştie mai
multe sau despre care i-ar plăcea să cunoască anumite etape sau faze de lucru.
o Chestionar – Preferinţe loc de muncă, meserii, Anexa 2.
o Completarea tabelului din anexa 1.
o Joc de imaginaţie: Să imagineze că este într-un atelier de ...................... (se
oferă un atelier de meserie cunoscută de beneficiar) şi este coordonator de atelier.
Care ar fi regulile pe care ar instala în atelier pentru muncitori? Care ar fi
programul de lucru + pauze. Care ar fi principalele cerinţe către angajaţi în
vederea succesului atelierului.
o Să vorbească despre eventualele succese ale unor meseriaşi / specialişti.
Discuţii:
o se prezintă în faţa beneficiarului o gamă largă de meserii iar ei va trebui să
recunoască, să denumească atât instrumentele de lucru cât şi materiile prime.
o Să prezinte preferinţele dintre meseriile cunoscute de ei,
o Să se discute acele meserii care nu sunt cunoscute de el/ea dar a auzit.
o La identificarea abilităţilor pentru anumite meserii se va vorbi despre rolul
abilităţilor în succesul profesional.
Observaţii:
- se notează nivelul de participare la discuţii, deschidere, înţelegerea termenilor şi a
noţiunilor,
- nivelul de înţelegere a diferitelor meserii, a materialelor folosite
- nivelul de cunoaştere şi conştientizarea regulilor şi normelor în cadrul unor
ateliere, sau puncte de lucru
- nivelul de viziune asupra succesului
Materiale necesare:
- Creioane colorate, 1 foaie de bloc de desen,
- Creion HB, foi,
58
3. Abilităţi şi meserii – anexa 1
Meseriile investigate Abilităţi necesare

1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
59
3. Abilităţi şi meserii – anexa 2
Chestionar - Preferinţe de muncă
Nume beneficiar: ______________________
Întrebări 0 1 2 3
(refuz) (nu îmi (nu (îmi
place dar contează) doresc)
accept)
1. De ce ai vrea să munceşti?
Ca să câştig bani.
Vreau să fiu independent.
Mă face să mă simt folositor
Pt că aşa pot alege ce îmi place.
Altele ...........
2. Sarcini de muncă preferată?
Să fac lucruri diferite, care se schimbă
Să fac acelaşi lucru de mai multe ori pe care îl
ştiu bine.
Să fac muncă manuală, fizică, pot să depun
efort.
Să fac muncă pentru care trebuie să gândesc.
Altele ..............
3. Mediu de muncă preferat:
La ghişeu
Pe teren în contact cu diferiţi oameni
Într-o echipă
În interior
În exterior
Să fiu cea mai mare parte a timpului singur
Într-un loc de muncă zgomotos
Într-un loc de muncă liniştit
Să trebuiască să mă mişc
Să tau în picioare
Magazin
Hală producţie
Bar
Pe teren
Birou
Spaţii verzi
Agricultură
Construcţii
Croitorie
Brutărie
60
Poştă
0 1 2 3
(refuz) (nu îmi (nu (îmi
place dar contează) doresc)
accept)
Altele ...........
4. Aşteptări legate de locul de muncă
Program de luni – vineri de la 8.00-16.00
Sfârşit de săptămână
Program de noapte
Program în ture
Program cu timp flexibil
Program prelungit (ore suplimentare)
Salariu minim pe economie
Alte facilităţi (bon de masă)
Concediu minim 15 zile
Altele.............
5. Aşezarea locului de muncă
Să fie aproape de casă
Să am transport asigurat
Să fac naveta în altă localitate
Să existe transport public până acolo
Să merg pe jos
Să merg cu bicicleta
Altele.............
6. Sprijin dorit
Persoana care mă ajută să fie bărbat
Persoana care mă ajută să fie femeie
Frecvenţa sprijinului: zilnic
Frecvenţa sprijinului: permanent
Frecvenţa sprijinului: când încep ceva nou
Frecvenţa sprijinului: numai atunci când nu mă
descurc
Îmi este jenă să cer ajutor când nu mă descurc
Mă deranjează să ştie că am un handicap.
Altele .............
61
4. Auto-cunoaşterea şi dezvoltarea personal - Stima de sine – succes
Obiectiv: dezvoltarea stimei de sine, prin reactualizarea succeselor personale.

Scopul:
o Să identifice evenimente pozitive din viaţa lui/ei.
o Să analizeze relaţia dintre evenimentele pozitive şi stima de sine.
Metode:
o Să completeze „linia vieţii” cu elemente pozitive încercând acesta să realizeze la
cât mai multe etape de vârstă. Anexa 1. Să noteze succesele avute în acel an, sau
surprizele, experienţele plăcute. Ce s-a întâmplat? Cine sau ce a fost motivul
bucuriei, succesului? Cum s-a simţit?
o Să enumere succesele altora la care a contribuit?
o Cum s-a simţit când alţii de lângă ea / el au avut succes şi cum s-a întâmplat?
o Să descrie persoane cu care într-o oarecare măsură a trebuit să concureze şi a
pierdut.
o Să descrie o situaţie de insucces a cuiva. Când? Cum? De ce?
o Să realizeze un collaj cu imagini decupate din reviste despre visul lui/ei.
Discuţii:
o Care este semnificaţia acestor evenimente şi reacţia emoţională, asociată lor?
o De ce un eveniment este important pentru cineva şi irrelevant pentru altcineva?
o De ce acelaşi eveniment declanşează reacţii emoţionale diferite la persoane
diferite?
o Care este efectul reamintirii succesului?
o Ce înseamnă pierderea într-o concurenţă?
Observaţii:
- se notează nivelul de participare la discuţii, deschidere faţă de amintiri personale,
înţelegerea termenilor şi a noţiunilor legat de succes şi insucces,
- nivelul de acceptare a succesului şi insuccesului celorlalţi,
- nivelul de acceptare a succesului şi insuccesului propriu.
- nivelul de viziune asupra succesului
Materiale necesare:
- foarfecă, reviste colorate cu imagini, coli A4,
- Creion HB, foi,
62
4. Stima de sine - succes
S
U
C
C
E
S
I
N
S
U
C
C
E
S
0 1 an 3 ani 5 ani 8 ani 10 ani 13 ani 16 ani 18 ani 20 ani

63
5. Auto-cunoaşterea şi dezvoltarea personal - Proiecţia în viitor – Plan

personal de viitor
Obiectiv: Dezvoltarea abilităţilor de construcţii a eului actual şi viitor.

Scopul:
- Să identifice caracteristicile prezente şi viitoare realiste ale carierei proprii.
- Să identifice căi de a ajunge de la caracteristicile prezente la cele dezirabile realiste.
Metode:
o Să denumească meseria în care vrea să lucreze sau specializarea spre care ar vrea
să se orienteze.
o Să completeze tabelul din ANEXA 1. La început se explică denumirile,
expresiile care se folosesc în tabel, şi se oferă exemple pentru fiecare denumire.
o Planificarea de scurtă şi de lungă durată.
o Planificarea de scurtă durată, - orarul pentru o săptămână.
o Planificarea de lungă durată – planul pentru vacanţa de vară sau pentru
sfârşiturile de săptămână.
o Să definească scopul vieţii lor legat de meseria aleasă.
o Etape de dezvoltare într-o anumită meserie.
Discuţii:
o Care a fost motivul alegerii meseriei?

o Când a reuşit să respecte planificările făcute, atât cele de scurtă durată cât şi cele
de lungă durată?
Observaţii:
- se notează nivelul de participare la discuţii, deschidere faţă de planurile despre
viitor
- capacitatea de planificare, cea de scurtă durată şi cea de lungă durată
- capacitatea de a-şi planifica pregătirea pentru meseria aleasă
- viziunea despre dezvoltare într-o anumită meserie sau profesie.
Materiale necesare:
- calendarul pt o lună, şi pentru an.
64

5. Proiecţia în viitor – Plan personal de viitor
Dimensiuni Caracteristici Caracteristici Modalităţi de
personale prezente personale dezirabile dezvoltare
Caracteristici
fizice
Caracteristici
cognitive
Caracteristici
emoţionale
Caracteristici
sociale
65
6. Auto-cunoaşterea şi dezvoltarea personal- Motivaţie şi performanţă
Obiectiv: Înţelegerea relaţiei dintre motivaţie - performanţa în activitate şi identificarea unor

modalităţi de dezvoltare a capacităţii de optimizare a motivaţiei pentru activitate.
Scopul:
- Să analizeze relaţia dintre motivaţie şi performanţă
- Să identifice impactul negativ al mobilizării excesive asupra performanţei
- Să înţeleagă faptul că nivelul motivaţiei poate fi modificat prin felul în care gândim
asupra activităţii.
- Să identifice activităţi pentru care are o motivaţie scăzută.
- Să identifice componentele deficitare ale motivaţiei pentru activitatea aleasă.
- Să aleagă strategii potrivite pentru activitatea aleasă
- Să aleagă strategii potrivite pentru modificarea acelor componente deficitare.
Metode:
- Activitatea nr. 1. Pe o coală albastră să enumere activităţile care nu-i plac, deci se
plictiseşte. Apoi pe o coală portocalie să enumere activităţile care sunt pe plac şi le
execută cu drag. Apoi va citi.
- Activitatea nr. 2. TEST - Locuri preferate să răspundă la întrebările după test.
- Să găsească motivele pentru care îi plac unele locuri şi să facă o listă.
- Să găsească motivele pentru care nu-i plac anumite locuri.
Discuţii:
- Când obţinem performanţe mai bune, când suntem motivaţi, mediu motivant sau sub
motivant?
- Cum putem controla nivelul motivaţiei?
- Care sunt modalităţile de optimizare a performanţei?
- Ce fel de emoţii ne susţin în activitate?
- Ce gânduri / credinţe sunt benefice pentru obţinerea performanţei?
Observaţii:
- se notează nivelul de participare la discuţii, deschidere faţă de performanţele în
trecut,
- se notează capacitatea de analiză asupra performanţelor,
-
Materiale necesare:
- coală albastră şi portocalie
- instrumente de scris
66
Motivaţia şi performanţă
6. Motive pozitive + şi negative -
Îmi place pentru că Nu-mi place pentru că

67
uto-cunoaştere şi dezvoltare personală
Motivaţie şi performanţă
6. TEST – Locuri preferate
Locuri Aprecieri Locuri Aprecieri

Nu-mi Îmi Îmi Nu- Îmi Îmi
place place place mi place place
foarte place foarte
mult mult
1. 2. 3. 1. 2. 3.
Magazin alimentar Tren
Cinema Închisoare
Librărie Atelier de artizanat
Magazin piese de Străzi înguste
schimb
Magazin mobilă Centru comercial
Grădină de vară Laborator
Casă de vacanţă Hală de
Hotel Cort
Sală de şedinţe Magazin de păsări
Biserică Bloc
Sală de sport Şcoală
Galerie de artă Ştrand
Aquarium Centru schi
Bibliotecă Pădure
Seră de flori Piaţă, eveniment mare
Fierărie Balcon
Butic Grădină
Restaurant Accident rutier
Magazin de muzică Farmacie
Aeroport Expoziţie de auto
Teatru Saună
Port Magazin de bijuterii
Teren de construcţii Magazin de haine
Lift Cofetărie
Sală de aşteptare Brutărie
Terasă de cafenea Pivniţă
Gară Livadă
Birou de informare Atelier de tâmplărie
Cimitir Primărie
Bancă AJOFM
Fânar Mal de râu
Cabină telefonică Florărie
Vapor Spital
Grajd Studio de foto
68
Avion Muzeu
Sală de distracţii
Maşină
- Locuri care sunt pe placul lui/ei: (3)
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
- Locuri care nu-i plac / nu cunoaşte: (1)

_____________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
- Să sublinieze pe cele care ar vrea să le viziteze în viitor.
- Asemănări / lucruri comune în locurile neplăcute. Care este motivul?

_____________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
- Asemănări / lucruri comune în locurile plăcute. Care este motivul?

_____________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
Explicaţii personale, (care sunt elementele pentru care eşti răspunzător?)

_____________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
69
7. Comunicare şi relaţionare inter-personală - Triunghiul comunicării
Obiectiv: Dezvoltarea abilităţilor de ascultare în cadrul comunicării interpersonale

Scopul:
- Să identifice abilităţi de ascultare prezente în discuţie
- Să utilizeze abilităţi de comunicare în discuţii
- Să observe corectitudinea dialogului şi eventuale greşeli
- Să observe obstacolele în comunicare
Metode:
- Activitatea nr. 1. Discuţii pentru introducere despre: comunicare, elementele
comunicării, obstacole, facilitatorii comunicării (Prezentat pe PPT noile tehnici de
comunicare moderne.)
- Activitatea nr. 2. Prezentare prin păpuşi a metodelor de comunicare greşită.
(Neatenţie, fără contact vizual, vorbire ne-inteligibilă, cu propoziţii lungi. ) metode
de comunicare corectă (Propoziţii corecte, poziţie contact vizual corect, etc)
- Activitatea nr. 3. În 10 minute să se gândească la un dialog, pe care să prezinte cu
păpuşile concentrând la corectitudinea exprimării
Discuţii:
- Activitatea nr 1. – Situaţii în care avem nevoie de comunicare. Să se gândească la
situaţii când nu au fost înţeleşi sau nu au înţeles pe cineva din cauza unor obstacole
apărute în comunicare. Enumeră câte obstacole observate.
- Cum v-aţi simţit în postura de povestitor?
- De unde ai ştiut că eşti ascultat?
- Ce ar fi putut face ascultătorul pentru a vă comunica faptul că sunteţi ascultaţi.
Observaţii:
- se notează nivelul de participare la discuţii, la mânuirea păpuşilor,
- se notează capacitatea de analiză asupra performanţelor, calităţii discuţiilor şi a
dialogului activ.
- Se notează capacitatea de observare ceea ce priveşte dialogul povestitorului şi a
ascultătorului.
Materiale necesare:
- păpuşi
- coală albă
- creioane
70
7. Triunghiul comunicării
1. Povesteşte câte o situaţie pentru fiecare rol: povestitor, ascultător, observator şi alege
care îţi place cel mai multe şi de ce.
Povestitorul
Ascultătorul
Observatorul
71
8. Comunicare şi relaţionare inter-personală- 8. Obstacole în comunicare –
Obiectiv: Identificarea persoanei şi a tematicii într-o discuţie ca şi obstacole în comunicare

Scopul:
- Să identifice o anumită tematică, care ar putea să fie un obstacol în comunicare
- Să identifice persoane care pot fi obstacole în comunicare (tipuri de comportament)
- Să observe persoane şi tematici care ajută comunicarea
Metode:
- Activitatea nr. 1. Discuţii Ce înseamnă simpatic, sau antipatic
- Activitatea nr. 2. Exerciţiu cu mat PPT.
a. Prezentat pe PPT imagini, portrete plăcute şi neplăcute prezentând anumite
stări sufleteşti, particiopantul va analiza prima impresie făcută la vizualizarea
portretului şi îi va da o anumită notă legat de cum crede el/ea că ar fi o
discuţie cu aceea persoană.)
b. Imaginea este pe ecran din PPT şi fiecare imagine are şi o voce iar fiecare
participant va încerca să stea în faţa persoanei respective şi va încerca să
iniţieze o discuţie. Apoi va pune un semn în dreptul calificării persoanei
respective. Va completa tabelul în funcţie de cum crede el că este discuţia
iniţiată, între - uşor - acceptabil – greu – foarte greu - imposibil.
- Activitatea nr. 3. Teatru mic. Să se gândească la evenimente sau situaţii sau
ipostaze în care el/ea a făcut imposibilă ca cineva să iniţieze un dialog cu el/ea. Fără
cuvinte să încerce să prezinte iar ceilalţi (dacă mai este o persoană să încerce să
identifice starea în care s-a aflat.)
Discuţii:
- Activitatea nr 1. – Ce înseamnă simpatic, antipatic?
- Activitatea nr. 2. Cum te influenţează imaginea omului în comunicare? Ce s-a
schimbat în comunicare când ai auzit vocea persoanei?
- Activitatea nr. 3. A fost greu sau uşor să-ţi aduci aminte de evenimentele neplăcute
din trecut?
- Explică anumite obiecte de ce sunt neplăcute / plăcute pentru tine?
Observaţii:
- Se notează nivelul de participare la discuţii, reacţii legate de personajele
prezentate,
- Se notează obiectele care îi sunt neplăcute şi evenimentele care se leagă de aceste
obiecte.
Materiale necesare:
- Material PPT, cu diferite personaje în diferite stări afective cu diferite tonalităţi ale vocii,
coală albă, creioane,
72
Comunicare şi relaţionare inter-personală

8. Obstacole în comunicare – Persoana / Tematică
1. Să completeze tabelul în funcţie de cum cred ei, între - uşor - acceptabil – greu – foarte
greu – imposibil, că va fi o discuţie cu persoana respectivă.
Numele persoanei Uşor Acceptabil Greu FF greu Imposibil
2. Să completeze tabelul în funcţie de cum cred ei, între - uşor - acceptabil – greu – foarte
greu – imposibil, că va fi o discuţie cu persoana respectivă.
Numele persoanei Uşor Acceptabil Greu FF greu Imposibil

73

3. Să lipeşti imagini (obiecte şi persoane ) plăcute:

74

4. Să lipeşti imagini (obiecte şi persoane ) neplăcute:

75
9. Comunicare şi relaţionare inter-personală -9. Analiza TV
Obiectiv: Identificarea unor elemente de bază a ascultării

Scopul:
- Să identifice cele mai importante elemente de bază în comportamentul de
comunicare şi să înţeleagă ce înseamnă comportamentul de comunicare.
- Să descopere reacţiile, rezultatele unei comunicări corecte.
- Să experimenteze contactul vizual şi să-şi exprime efectul exerciţiului, să verbalizeze
cele experimentate.
Metode:
- Activitatea nr. 1. Exerciţiu. Să aleagă un coleg care să fie partener în acest
exerciţiu şi să stea faţă în faţă. Prima persoană după 1-2 minute de observare a feţei
colegului va trebuzi să facă o descriere un portret verbal. Ca şi regulă este spus că
trebuie să priveşti colegul în ochi tot timpul.
- Activitatea nr. 2. Analiza TV – Să se vizioneze un reportaj televizat şi să fie
analizat atât reporterul cât şi cel intervievat din punct de vedere a contactului vizual
şi al comportamentului de comunicare. ( vezi desen la anexe)
- Activitatea nr. 3. Să se facă o autoevaluare, legat de elementele greşite de
comportament de comunicare folosite în trecut.
Discuţii:
- Activitatea nr 1. – Cum te-ai simţit când colegul tău te-a obsevat şi a făcut o desciere
despre tine? Cum te-ai simţit când trebuia să păstrezi un contact vizual permanent?
- Activitatea nr. 2. Ce elemente ajutătoare ai observat în cadrul unui dialog? Cum ai
recunoscut?
- Activitatea nr. 3. Ce elemente greşite ai observat din situaţiile tale din trecut? Ce ar
trebui sî faci altfel în viitor.
Observaţii:
- Se notează nivelul de participare la exerciţii, exprimarea verbală, nivelul de
acceptare a contactului vizual.
- Se notează capacitatea de observare în ceea ce priveşte recunoaşterea elementelor
ajutătoare ale comunicării.
Materiale necesare:
- Material digital realizat pe baza unui reportaj de câteva minute cu câteva întrebări.
- Flip chart, marker, coli albe
76

9. Analiza TV.
1. Să faci o descriere scrisă a colegului pe care a avut posibilitatea să observe:
PORTRETUL VERBAL AL COLEGULUI

77

9. Analiza TV.
2. În cadrul analizei TV să notaţi de câte ori s-a folosit reporterul şi intervievatul de

elementele de bază a comportamentului de comunicare în reportajul urmărit.
a. REPORTER
b. INTERVIEVAT
78

12. Negocierea
Obiectiv: Familiarizarea cu tehnicile de negociere în situaţii de conflict.

Scopul:
- Să ştie să argumenteze scopul propus
- Să pună în aplicare strategia de negociere în rezolvarea unui conflict
- Să identifice puncte comune de interes între cele două părţi.
Metode:
- Activitatea nr. 1. Observare – O secvenţă de film cu o negociere.
- Activitatea nr. 2. Joc de rol: - pe baza unei situaţii date. Se organizează două tabere
în care fiecare militează pentru interese proprii. Ei va trebui să se gândească la
argumente prin care să câştige acceptul ofertanţilor de sponsorizare pentru cauza lor.
Există un sponsor, care va trebui convins cui să dea ajutorul oferit. Fiecare grupă va
trebui:
a. să identifice situaţia care necesită ajutor – tineri fără locuinţă, fără
locuri de muncă, tineri care necesită ajutor specializat (droguri,
alcool, boli)
b. să caute soluţii de rezolvare care ar necesita bani din partea
sponsorului
c. să-şi construiască strategia de negociere, prin găsirea unor elemente
comune
Observaţii:
- Se notează nivelul de participare la exerciţii, exprimarea verbală, nivelul de
acceptare a contactului vizual.
ajutătoare ale comunicării.
Materiale necesare:
- Material digital realizat pe baza unui secvenţe din filme, (situaţii de negociere).
- Aranjarea unei săli pentru cele două grupe
79
10. Comunicare şi relaţionare inter-personală – 10. Negocierea
1. Analiza negocierii vizionate
Strategia observată:
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________
Părţi pozitive Părţi negative

80

Negocierea
2. Strategia de negociere :
Grupa I.
_________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
81

12. Negocierea
2. Strategia de negociere :
Grupa II.
_________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
82
11. Managementul informaţiilor şi al învăţării - Prelucrarea informaţiilor
Obiective:
- Identificare aspectelor care influeţează prelucrarea informaţiilor
Scopul:
- Să identifice aspecte care influenţează prelucrarea informaţiei
- Să Efectueze analiza unei informaţii relatate într-un ziar / post de radio / post de TV.
Metode:
- Activitatea nr. 1. Discuţii - Rolul informaţiei în viaţa omului şi importanţa
prelucrării acesteia înaintea utilizării ei.
- Activitatea nr. 2. Pe baza tabelului de evaluare să analizeze o informaţie aleasă din
mai multe surse. Să aleagă asemănările şi diferenţele care apar la diferite surse
despre unul şi acelaşi informaţie. Să analizeze, să argumenteze punctul de vedere
sau diferenţele dintre două sau mai multe surse de informare.
- Activitatea nr. 3. Prezentarea informaţiei crude fără alte influenţe.
Observaţii:
- Se notează nivelul de participare la exerciţii, analiza efectuată pe baza surselor de
informare.
despre tema dată.
Materiale necesare:
- Biblioteca, reviste, ziare, foarfecă, lipici, posibilitate de internet, imprimantă,
83
Managementul informaţiilor şi al învăţării

11. Prelucrarea informaţiilor
1. Analiza informaţiilor:
Sursa I. Sursa II.

Tema principală Tema principală
Personajele principale în ordinea Personajele principale în ordinea

importanţei date importanţei date
Noanţe pozitive Noanţe pozitive
Noanţe negative Noanţe negative
Diferenţe Diferenţe
84
Managementul informaţiilor şi al învăţării

14. Prelucrarea informaţiilor
Sursa III. Sursa IV.

Tema principală Tema principală
Personajele principale în ordinea Personajele principale în ordinea

importanţei date importanţei date
Noanţe pozitive Noanţe pozitive
Noanţe negative Noanţe negative
Diferenţe Diferenţe
85
ANEXA 3.
Dezvoltarea autonomiei personale
86
Teme pentru dezvoltarea autonomiei personale
1. Influenţa
2. Priorităţile
3. Integritatea
4. Schimbarea
5. Rezolvarea problemelor
6. Atitudinea
7. Motivare - Relaţii
8. Viziune
9. Auto-disciplina
10. Comunicarea
87
1. Influenta
Consideraţii despre influenţă:

Oricine este în stare să influenţeze în bine sau în rău. În orice comunitate, grup sau clasă
există persoane care au influenţă asupra celor din jur. Această influenţă este uşor de descoperit
şi poate să fie de mai multe feluri.
- îmi place cum se comportă .................................
- ne înţelegem foarte bine cu prietenii lui / ei. ........................................
- îmi place cum se îmbracă ..........................................
- m-a sfătuit şi l-am ascultat. .........................................
- ............................ m-a învăţat cum să ................................
Enumera câteva persoane dintre cunoştiinţele tale care te-au influenţat în bine sau ai învăţat
ceva de la ei:
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________
Fă diferenţa între influenţă pozitivă şi cea negativă şi notează numele persoanelor respective
:
M-a influenţat spre BINE M-a influenţat spre RĂU
__________________ _______________________
__________________ _______________________
__________________ ________________________
___________________ ________________________
Pentru următoarea perioadă gândeşte-te ce vrei să înveţi şi de la cine?
_____________________________________________________________________
88
2. Prioritatile
Consideraţii despre priorităţi:
De multe ori când avem în faţa noastră mai multe lucruri de făcut sau trebuie să alegem
dintre mai multe variante de rezolvări este foarte greu să ne decidem. Astfel aceste lucruri pot fi:
- Foarte important şi foarte urgent – sunt cele pe care trebuie să le rezolvăm cât
mai repede .
- Foarte important şi mai puţin urgent – este bine dacă stabilim termene de
predare şi astfel putem să introducem între activităţile zilnice obişnuite.
- Mai puţin important şi foarte urgent – Aceste lucruri trebuiesc rezolvate
urgent dar pentru tine nu sunt aşa de importante de aceea poţi rezolva câteva din
acestea rapid fără vreo implicare personală mai intensă sau poţi însărcina pe
cineva care să te ajute.
- Mai puţin important şi mai puţin urgent – aici se încadrează lucrările de
rutină, consumatoare de timp, pe care le poţi face rapid, le programezi pentru o
dată mai târzie, sau poţi să cer ajutorul cuiva.
Cele mai importante elemente ale priorităţilor:

- evaluarea
- alegerea
- decizia
Principii:
„ Bine” este duşmanul lui „cât mai bine”
„Nu le poţi avea pe toate.”
„Prea multe priorităţi ne paralizează”.
89
Tabel de planificare
Telefoane de dat Rezolvat Note personale Rezolvat

1. ...................................
1. ...................................
2. ................................... 2. ..................................
3. ................................... 3. ...................................
4. .................................... 4. ...................................
Nr de Timp F. important Rezolvat

Descriere
prioritate alocat / F. urgent
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
De cerut ajutor sau însărcinat pe

DE FĂCUT cineva: (mai puţin important, mai puţin
(F. important, mai puţin urgent) urgent.)
1. .......................................... 1. ..........................................
2. .......................................... 2. ..........................................
3. .......................................... 3. ..........................................
4. .......................................... 4. ..........................................
5. .......................................... 5. ..........................................
6. .......................................... 6. ..........................................
Pentru următoarea perioadă încearcă să-ţi faci o planificare a activităţilor după

priorităţi.
90
3. Integritatea
Consideraţii despre integritate:

Dicţionarele definesc integritatea ca pe „însuşirea de a fi complet, întreg”. Dacă sunt
integru cuvintele mele sunt aceleaşi cu faptele mele. Sunt cine sunt, indiferent unde mă
găsesc.
Integritatea nu este atât ceea ce facem cât ceea ce suntem. Iar ceea ce suntem determină
ceea ce facem. Sistemul nostru de valori este o parte atât caracteristică fiinţei noastre încât
nu îl putem separa de ea. El ajunge să fie motorul care ne ghidează. El ne stabileşte
priorităţile din viaţă şi discerne ce trebuie să alegem şi ce trebuie să respingem.
1. Găsiţi cât mai multe exemple de concordanţa între:
VORBE – COMPORTAMENT – REZULTATE
VORBE COMPORTAMENT REZULTATE

Exemple:
„Să ne Eşti punctual Colegii tăi vor

întâlnim toţi la totdeauna. încerca să fie şi ei
ora 9.00 „ punctuali.
91
2. Găsiţi cât mai multe ne-concordanţe între
VORBE – COMPORTAMENT – REZULTATE
„Să ne întâlnim
VORBE Nu eşti punctual nici
COMPORTAMENT ToţiREZULTATE
colegii vor veni
toţi la ora 9.00 „ prima dată nici la care când, cum vrea.
Exemple:
următoarea întâlnire.
3. Gândeşte-te cum te văd cei din jurul tău şi cum eşti tu cu adevărat, notează observaţiile
mai jos:
Imaginea (cum te văd ceilalţi) Integritatea: (ce spui tu despre tine)
Pentru următoarea perioadă observă cât mai multe concordanţe şi ne-concordanţe între
cuvinte – comportament – influenţă (rezultate)
92
4. Schimbarea
Schimbarea înseamnă creştere

„ ... deşi e imposibil să te-ntorci în timp
şi un nou început să-ţi construieşti,
E timpul să începi chiar acum
Şi la un altfel de sfârşit să te gândeşti... ”
Consideraţii despre schimbare:
„Când ai încetat să te schimbi, ai încetat să mai exişti.” –
De obicei oamenii se opun schimbării din mai multe cauze: - nu au pe cineva lângă ei să-i ajute,
se tem de întreruperea rutinei de care s-au obişnuit, se tem de necunoscut şi de eşec, sunt
mulţumiţi cu situaţia în care sunt.
1. Descrie cum erai acum 5 ani?

a. ______________________________________________________
b. ______________________________________________________
c. ______________________________________________________
2. Descrie cum eşti în momentul de faţă?
a. ________________________________________________________
b. ________________________________________________________
c. ________________________________________________________
Enumeră factorii care au condus la schimbare.
a. _________________________________________________________
b. __________________________________________________________
c. __________________________________________________________
93
Descrie cum vrei să fii peste 2 ani?

__________________________________________________________________________
_____________________________________________________________
Unde ar trebui să intervină o schimbare ?
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________
Înainte să iei decizia pentru schimbare trebuie să răspunzi la câteva întrebări. Fiecare
răspuns cu DA îţi va indica o decizie bună pentru schimbare. Dacă sunt mai multe răspunsuri cu
NU va trebui să-ţi regândeşti obiectul schimbării.
DA NU
- Va avea cineva un beneficiu după schimbarea făcută de tine?
- Ai definit destul de clar motivul acestei schimbări?
- Ai resursele necesare pentru realizarea schimbării?
- Este schimbarea reversibilă?
- Va produce beneficii atât pe termen scurt cât şi pe termen lung?
- Se află cineva lângă tine să te ajute în această schimbare?
- Este momentul potrivit pentru schimbare?
Descrie paşii care te-ar conduce la această schimbare.

a. _____________________________________________________
b. _____________________________________________________
c. _____________________________________________________
d. _____________________________________________________
e. ___________________________________________________
„Până la urmă este important să ne amintim că nu putem deveni

ceea ce trebuie să fim rămânând ceea ce suntem. „
În următoarea perioadă fi atent la procesul de schimbare pe care l-ai planificat şi urmăreşte
dezvoltarea, evoluţia rezultatelor.
94
5. Rezolvarea problemelor
Consideraţii despre rezolvarea problemelor:

Toţi avem probleme. Uneori aceste probleme ne copleşesc, şi nu vedem rezolvarea
nicicum. De exemplu: - Este sfârşit de trimestru, perioada tezelor, ai câteva materii la care ar
trebui să lucrezi şi să înveţi pentru a nu avea probleme, dar intervin şi alte note mai mici la alte
materii. În altă parte prietenii te cheamă să mergi cu ei, altcineva te roagă să faci ceva în locul
lui, iar timp abia îţi mai rămâne pentru tine. Deodată vezi că nu ai nici o scăpare şi nicicum nu
scapi decât cu un necaz la sfârşit de an din aceea materie. Însă încă nu este pierdut totul. Pentru
că nu este s-a terminat anul şcolar:
- Poţi planifica timpul tău în aşa fel încât să reuşeşti să iei note cât mai bune.
- Poţi să refuzi pe cei care vor să-i ajuţi
- Poţi chiar tu să ceri ajutorul cuiva pentru lecţii
Trecând prin aceste etape deja se vede altfel problema ivită la început.
♦ Enumeră persoanele la care apelezi în situaţie de criză:
_______________________________________________________________________
_______________________________________________________________________
♦ Gândeşte-te la ultima situaţie complicată cum ai rezolvat ?

_____________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
Atitudinea potrivită:
_______________________ _____________________
Scrie aici cuvântul Scrie aici cuvântul

„Atitudine” cu mâna „Atitudine” cu mâna
cu care scrii de obicei. cealaltă.
95
Diferenţa pe care vei observa între cele două forme de scris se datorează faptului că nu eşti
obişnuit să scrii cu ambele mâni la fel. Astfel scrisul cu cealaltă mână a fost ceva nou pentru
tine.
Deci nu trebuie să te sperii în faţa problemelor ci să încerci să faci ceva diferit decât cum ai
făcut până în momentul de faţă.
Rezolvarea unei probleme este o acţiune ca ori care alta pe care ai rezolvat până în
momentul de faţă doar că există o diferenţă de timp şi spaţiu.
Etapele rezolvării problemei:

a. Caută cauza problemei
b. Stabileşte prioritatea celor mai bune soluţii
c. Alege oamenii care să te ajute
d. Decide lângă cea mai bună soluţie de rezolvare
e. Rezolvă problema
f. Evaluează rezultatele
♦ Gândeşte-te la o problemă pe care nu ai rezolvat încă:
_____________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
♦ Caută mai multe soluţii care să conducă spre rezolvare:
_____________________________________________________________________________
_________________________________________________________________
♦ Alege acele persoane care ar putea să te ajute:
_____________________________________________________________________________
♦ Decide-te lângă cea mai bună soluţie pentru rezolvare:
_____________________________________________________________________________
♦ Rezolvă problema:
_____________________________________________________________________________
♦ Evaluează rezultatele împreună cu persoanele care te-au ajutat:
_____________________________________________________________________________
În următoarea perioadă observă problemele în care ai aplicat ceva din metodele de mai sus.
96
6. Atitudinea
Consideraţii despre atitudine:

„NU putem să alegem câţi ani vom trăi, dar depinde de noi cu câtă viaţă vom umple acei ani.
NU noi hotărâm cât de frumoasă să ne fie faţa, dar putem să controlăm expresia ei.
NU putem controla momentele grele din viaţă, dar depinde de noi să ne facem viaţa mai puţin
grea.
NU putem controla atmosfera negativă din lume, dar putem controla influenţa asupra minţii
noastre.
Adeseori încercăm să alegem şi să controlăm lucruri pe care nu le putem controla sau alege.
Rar ni se întâmplă să decidem să controlăm ceea ce putem... atitudinea noastră.”
Atitudinile sunt cele mai bune calităţi. Nu sunt altceva decât obişnuinţe ale gândirii,
iar obişnuinţele se pot dobândi. O acţiune repetată devine o atitudine realizată.
♦ Descrie ce faci în situaţia în care primeşti un cadou?

_____________________________________________________________________________
♦ Descrie ce faci când cineva ţi-a furat adidaşii cei mai buni:
_____________________________________________________________________________
♦ Descrie ce faci când ai aşteptat după cineva în jur de 1 oră şi nu a venit?
_____________________________________________________________________________
♦ Descrie cum te-ai comportat când l-ai supărat pe prietenul tău cel mai bun?
_____________________________________________________________________________
♦ Descrie ultima ceartă pe care l-ai provocat .
_____________________________________________________________________________
În următoarea perioadă alege-ţi obişnuitele tale gândiri şi analizează-ţi sunt bune sau rele?
97
7. Motivatia - relatii
Consideraţii despre motivaţii:
Succesul în păstrarea prietenilor şi în păstrarea relaţiilor depinde cât de bine ai realiza

următoarele:
- respectă valoarea oamenilor. Aceasta depinde de atitudinea ta,
- angajează-te faţă de prieteni. Aceasta ţine de timpul tău.
- păstrează un standard pentru relaţii şi prietenii. Aceasta ţine de vederea ta de
perspectivă.
Orice persoană din această lume este însetată, însetată de ceva, indiferent dacă este
vorba despre: recunoaştere, companie, înţelegere, iubire, dorinţa de a se simţi valoros.
Nu există un compliment mai mare pe care poţi face unui om decât să-l ajuţi să fie util şi
să-şi găsească satisfacţia şi sensul în viaţă – o motivaţie pentru viaţă.
Încurajarea scoate tot ce este mai bun în oameni – o motivează pentru muncă.
Numeşte persoana care a crezut în tine şi te-a motivat să mergi mai departe.
_____________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
Numeşte valorile, calităţile colegilor de lângă tine:
_____________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
Elemente demotivante:
- minimalizarea valorilor personale
- manipularea
98
- insensibilitatea
- descurajarea progresului personal
Evaluează-te – Eşti un bun prieten?
Socoteşte 4 puncte dacă răspunsul este „întotdeauna”; 3 puncte dacă răspunsul este „de obicei”;
2 puncte dacă răspunsul este „rareori”; 1 punct pentru răspunsul „niciodată”.
Întrebări Întotdeauna „de obicei” „rareori” „niciodată

4 puncte 3 puncte 2 puncte 1 punct
Îl las pe vorbitor să termine fără să-l
întrerup?
Ascult „printre rânduri”, adică le pierd
o parte a discuţiei
Când scriu un mesaj, ascult şi notez
faptele şi frazele cheie
Repet ceea ce tocmai a spus persoana
pentru a clarifica sensul cuvintelor ei?
Evit să devin ostil şi / sau agitat atunci
când nu sunt de acord cu vorbitorul?
În timp ce ascult evit distragerea
atenţiei?
Fac eforturi ca să par interesat de ce
spune interlocutorul?
Punctaj: 26 sau mai mult – Eşti un bun ascultător

22-25 - Punctaj mai bun decât mediu.
18-21 – Este loc pentru mai bine.
17 sau mai puţin – Trebuie să începi chiar acum să înveţi să asculţi.
Evaluează-ţi prietenii:
99
- Fă o listă cu toţi oamenii cu care ai petrecut minute 30 de minute în această

săptămână ___________________________________________
- Tu sau ei au iniţiat această întâlnire? ____________________
- Scopul întâlnirii au fost relaţiile, consultanţa, comunicarea sau dezvoltarea?
___________________________________________________________
- Identifică un eşec din viaţa ta. De unde crezi că au pornit elementele de-
motivante în acest eşec?
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
- Identifică o acţiune cu succes din viaţa ta. De unde au apărut elementele
motivante care te-au ajutat spre succes în acest caz?
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
- Care sunt motivele pentru care vrei să păstrezi cercul de prieteni în care eşti
acum:
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
- Care sunt motivele pentru care nu l-ai păstra cercul acesta de prieteni pe care-l ai
acum?
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
În perioada care urmează observă care au fost elementele care te-au motivat să realizezi ceva
şi care au fost care te-au tras înapoi?
100
8. Viziunea
Consideraţii despre viziune:

Ceea ce vezi este ceea ce poţi fi. Este vorba despre potenţialul tău. Păstrează în tine viziunile şi
visurile, căci ele sunt copii sufletului tău; schiţa realizărilor tale viitoare.
Posibilităţi de vedere a viziunii:
- Unii oameni nici nu o văd.
- Unii văd dar nu o urmăresc
- Unii oameni văd şi o urmează.
- Unii oameni văd, urmează şi îi ajută şi pe alţii să o vadă
Evaluează-te. Eşti o persoană cu viziune? DA NU
- O persoană cu viziune vorbeşte puţin, dar face mult.
- O persoană cu viziune îşi extrage forţa din convingeri interioare.
- O persoană cu viziune nu se opreşte atunci când apar probleme.
- Ai o vedere de ansamblu asupra comportamentului celor din jurul tău?
- Vezi resursele de lângă tine, de care tu dispui?
Pictează un tablou pe care şi cel de lângă tine să-l vadă:
Elementele desenului:
- orizontul
- soarele
- munţii
- păsările
- florile
- cale
- tu însuţi.
În perioada următoare, ajută pe cineva în luarea unei decizii: (orientare profesională,
alegerea prietenilor, comportament, activităţi zilnice, îmbrăcăminte, obiceiuri. )
101
9. Auto-disciplina
Consideraţii despre auto-disciplină:

Cuvântul grecesc a cărui traducere este „autocontrol” are drept rădăcină verbul „a
apuca” sau a „ţine strâns”. Prin urmare Aristotel dădea următoarea definiţie: Disciplina este „
Abilitatea de a pune la încercare dorinţa cu ajutorul raţiunii... de a fi hotărât şi mereu gata să pui
frână pornirilor naturale şi suferinţei.” Înseamnă deprinderea de a face ce ai de făcut atunci
când trebuie, indiferent dacă îţi place sau nu.
Planul tău pentru învăţarea auto-disciplinei:

Scrie o listă cu 5 aspecte ale vieţii tale din care lipseşte disciplina.
_____________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
Aranjează-le în ordinea priorităţii de rezolvare:
_____________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
Cere ajutor, caută resurse pentru rezolvarea fiecărui aspect:
_____________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
Cere unui prieten să te evalueze din când în când în progresele tale:
_____________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
Rezervă-ţi timp în fiecare dimineaţă în care să-ţi revizuieşti noile tale metode de
acţiune:
_____________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
Fă o verificare din când în când.
102
_____________________________________________________________________________
___________________________________________________________________
Sărbătoreşte cu cineva reuşitele:

_____________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
Auto-disciplina înseamnă planificare personală:

Etapele organizării personale:
- Stabileşte priorităţi (date pentru activităţi specifice)
- Notează-le
- Realizează planurile unul câte unul
- Concentrează-te asupra rezultatelor nu asupra acţiunii.
Fii responsabil pentru ceea ce ai primit:
Nu sunt decât un om,

Dar totuşi sunt un om,
Nu pot face totul,
Dar totuşi pot face ceva,
Şi, fiindcă nu pot face totul,
Nu voi refuza să fac
Acel „ceva” la care mă pricep.
În perioada în care urmează alege câteva persoane pe care să-i ajuţi în stabilirea unor reguli
în vieţile lor şi încurajează-l pentru reuşite.
103
10. Comunicarea
Consideraţii despre comunicare:

În viaţa de zi cu zi, acasă, la şcoală, la serviciu, fiecare dintre noi trebuie să transmitem
anumite mesaje şi să obţină anumite informaţii: comunicarea prin urmare este esenţială. În
această încercare de a ne face înţeleşi apoi să înţelegem pe alţii se întâmplă de multe ori
divergenţe, neînţelegeri. Pentru că comunicarea implică mai multe instrumente de relaţionări
cum ar fi : memorie, vocabular, imaginaţie, percepţie, limbaj, ineficienta folosire a acestora
creează neînţelegerea mesajului, sau deraiarea direcţiei mesajului.
Enumeră propoziţiile, cuvintele care te deranjează cel mai mult:
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
Enumeră propoziţiile, cuvintele care îţi plac cel mai mult.
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
De fiecare cuvânt se leagă un anumit eveniment. În următoarele încercaţi să vă amintiţi de un

cuvânt şi spuneţi ce eveniment se leagă de acest cuvânt.
Cuvinte Evenimente:
______________ ______________________________
______________ ______________________________
______________ ______________________________
______________ ______________________________
104
______________ ______________________________
______________ ______________________________
Comunicare „tu”
- Sunteţi neserioşi
- Nimeni nu a făcut tema de casă, nişte leneşi ce sunteţi.
Comunicare „eu”
- Mi s-a părut că nu m-aţi luat în serios.
- V-am dat o temă grea de nu a făcut nimeni tema de casă?
Mesaje distorsionate:
Gândeşte la o situaţie când ai spus ceva şi persoana în cauză a înţeles total altceva.
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
Gândeşte-te ce te-a ajutat atunci când te-au înţeles cei din jurul tău?
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
Formulează cât mai multe propoziţii cu formulări „eu”.

___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
105
Fișe de lucru pentru evaluare

106
1. Fisa de evaluare - Influenta
Persoana de la care aş vrea să învăţ.

______________________________________________________
M-a influenţat în:
_____________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
Am învăţat de la această persoană că:
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________
Mi-a fost greu:
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_________________________________________________________________
Mi-a fost uşor:
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_________________________________________________________________
Vreau să continui cu : ______________________________________________

107
2. Fisa de evaluare - Prioritati
Evaluează planurile elaborate pentru stabilirea priorităţilor:

DA NU
- am reuşit să evaluez posibilităţile
- am reuşit să fac alegeri importante
- am reuşit să stabilesc priorităţile
- am primit ajutor pentru unele sarcini
Mi-a fost greu:
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________
Am învăţat:
_____________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
Mi-a fost uşor:

_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_________________________________________________________________
Vreau să continui cu : ______________________________________________

108
3. Fisa de evaluare – Integritatea
Am observat următoarele ne-concordanţe între cuvinte – comportament – influenţă în aceste

săptămâni.
Vorbe Comportament Rezultate
____________________ ____________________ ______________
____________________ ____________________ ______________
____________________ ____________________ ______________
____________________ ____________________ ______________
____________________ ____________________ ______________
Am încercat să folosesc următoarele concordanţe în activitatea mea.

___________________ ____________________ ______________
___________________ ____________________ ______________
___________________ _____________________ ______________
___________________ _____________________ ______________
___________________ _____________________ _______________
Mi-a fost greu:

___________________________________________________________________________
Am învăţat:
_____________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
Mi-a fost uşor:
_____________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
109
4. Fisa de evaluare - Schimbarea
Schimbarea a intervenit la :
_____________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
Rezultatele observate:
_____________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
Mi-a fost greu:

___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
Am învăţat:
_____________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
Mi-a fost uşor:

_____________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
Am învăţat:
_____________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
În viitor voi folosi următoarele

_____________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
110
5. Fisa de evaluare - Rezolvarea problemelor
Rezultatele s-au văzut în:

_____________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
Mi-a fost greu:

___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
Am învăţat:__
___________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
_______________
Mi-a fost uşor:
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
Am învăţat:
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
111
6. Fisa de evaluare – Atitudinea
Am evaluat etapele schimbării în reflectoarele atitudinii mele:

___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
Am evaluat persoanele care au ajutat:

___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
Am evaluat problema care a fost înaintată rezolvării:

___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
Mi-a fost greu:

___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
Am învăţat:__
___________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
_______________
Mi-a fost uşor:
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
Am învăţat:
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
112
7. Fisa de evaluare - Motivatii, Relatiile,
Mi-a fost greu să trec de acest eşec pentru că:

___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
Mi-a fost uşor să trec de acest succes pentru că:

___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
Am învăţat de la prieteni că:

___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
Am influenţat pe prietenii mei în:

___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
Pentru prietenii mei voi face:

___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
113
8. isa de evaluare - Viziunea
Viziunea mea despre viitorul meu este: (peste 5 ani,)

___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
(peste 10 ani )
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
M-a îngreunat în viziunea mea despre viitor faptul că:

___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
M-a ajutat în viziunea mea despre viitor faptul că:

___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
Am învăţat:
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
Legat de viitorul meu voi începe să:
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
114
9. Fisa de evaluare - Auto-disciplina
În momentul în care am început să aplic o oarecare disciplină în activităţile mele mi-a fost
greu pentru că:
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
Auto-disciplina mi s-a părut uşoară pentru că:

___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
Auto-disciplina m-a învăţat să:

___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
Datorită unei discipline în viaţa mea fac unele lucruri altfel, cum ar fi:
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
Mi-am dat seama că ________________________________

___________________________________________________
115
10. Fisa de evaluare - Comunicarea
Analizează reacţia celor din jurul tău la folosirea comunicării prin mesaje „eu”.
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
Mi-a fost greu să folosesc mesajele „eu” pentru că :

___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
Mi-a fost uşor să folosesc mesajele „eu” pentru că:

___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
Am învăţat:
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
116
Bibliografie :
1. Feuerstein R., Feuerstein Rafi, Mintzker Yael, - The Theory of Mediated Learning
Experience (MLE) – Teoria experienței învățării mediate, (2001) Guide for Parents, the
International Center for the Enhancement of Learning Potential, Jerualem, June 2001
2. Jael Kopciowski Camerini - Migliorare se stessi per ottenere di più. Riflessioni teoriche
e proposte operative secondo il pensiero di Reuven Feuerstein (Psicopedagogia), (2007)
Koiné Centro Psicologia, ISBN-10: 8887771324, ISBN-13: 978-8887771329, 2007
3. Feuerstein s Theory &Applied Systems - A reader, (2006), The International Center for
the Enhancement of Learning Potential –
4. A Munkahelyi Gyakorlat program bevezetési és működési kézikönyve. (2008)
Fogyatékos Személyek Esélyegyenlőségéért Közalapítvány. Budapest
5. Munkahelyi Gyakorlat Kézikönyv (2007) Salva Vita Alapitvany, Budapest, Edutira
Fekete Sas, 2007
Pagini web
https://ro.wikipedia.org/wiki/Reuven_Feuerstein

Toolkit Educatie Vocationala Final PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Toolkit Educatie Vocationala Final PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

1

Drd Erzsébet Banga –

Material realizat în cadrul proiectului ”Succes și independență”, PET042,

Proiect finanţat cu sprijinul financiar al Programului RO10 - CORAI, program finanţat de

Scopul programului de Educație Vocațională este ca tinerilor, conform criteriilor de

Reuven Feuerstein – un destin dedicat dezvoltării transformative prin educație

Contribuția lui Reuven Feuerstein la dezvoltarea psihologiei și a științelor educației este

Modificabilitatea cognitivă – un construct demonstrat științific

Originalitatea teoriei şi metodologiei elaborate de Reuven Feuerstein rezidă în

S (stimul) O (organism)R (reactie)

unde H este mediatorul uman.

Prin experimentele derulate în special cu tinerii cu cerințe educative speciale, Reuven

Se configurează astfel câteva concepte precum:

• Potenţial de învăţare ca totalitate a comportamentelor virtuale latente care necesită o

• Funcţionarea este partea potenţialului pusă în practică, adică făcută să se manifeste,

Este investiţia, energia necesară pentru a transforma potenţialul în funcţionare şi pentru a

Modalitatea de interacţiune dintre mediu-educator-subiect stă la baza celor mai multe

Repere ale unei medieri eficiente

Reuven Feuerstein identifică 10 atribute care condiţionează pozitiv capacitatea de

3) Transcendenţa implică trecerea dincolo de situația imediat mediată, de extrapolarea la

afectiv şi cognitiv (Jael Kopciowschi, 2007). Participarea contribuie la dezvoltarea

considerată consumatoare de energie, dar dacă ne imaginăm că succesul poate fi obţinut,

Învățarea mediată și funcţiile cognitive

Reuven Feuerstein consideră că lipsa de experienţe de învăţare mediată determină funcţii

Metoda Feuerstein presupune ca restructurarea cognitivă a subiectului să constituie

Principiile pe care se bazează întreaga teorie a lui Feuerstein sunt:

A). prioritatea sferei cognitive, ca loc privilegiat al intervenţiei;

B). considerarea inteligenţei ca o capacitate care se modifică continuu;

Prioritatea sferei cognitive

Atenţia lui Feuerstein se focalizează pe sfera cognitivă a individului: atenţie, memorie,

continuă schimbare. Acest aspect este în concordanţă cu situaţia care se întâlneşte în

În concluzie, aşa cum susţine şi Feuerstein, subsistemul cognitiv poate fi considerat ca

Disfuncțiile cognitive sunt, de asemenea, împărţite în cele trei categorii:

• Input: provoacă alterări cantitative şi calitative la nivelul strângerii datelor: raţionamentul

• Elaborare: compromit utilizarea informaţiilor adunate în faza de input, chiar dacă

Programul Îmbogăţire instrumentală flexibilizează structurilor cognitive prin

Programul de Îmbogăţire Instrumentală Standard (PIIS) este adresat copiilor și adulților

Principii şi Bridging sunt elemente esenţiale: identificarea unui principiu valid de pe

Reuven Feuerstein demonstrează de peste 50 de ani, pe diferite categorii de subiecți,

• dezvoltarea poţentialului elevilor;

Program de Educaţie Vocaţională - pregătire practică pentru un loc de

Programul de Educație Vocațională se desfășoară în cadrul Centrului de Informare

Programul constă în:

Actori comuni ai programului de Educație Vocaținală sunt:

Etapele Educației Vocaționale

Aceste acţiuni desfăşurate în cadrul companiilor au ca obiectiv să ofere tinerilor:

o Un contact mai îndelungat cu surse de tehnologie şi tehnici;

o Experienţele inerente relaţiilor interumane la locul de muncă şi spiritul de lucru

Formarea profesională în cadrul unui context de muncă poate fi de două tipuri:

o Se poate realiza într-un cadru de alternare, putând să se concretizeze la finalul

Conform Strategiei Educației și Formării Profesionale1 din perioada 2016-2020, Educaţia şi

• împlinirea şi dezvoltarea personală, prin realizarea propriilor obiective în viaţă, conform

persoana: Dezvoltarea cognitivă , Devoltarea emoțională , Dezvoltarea neuro-motrică.

Cerințe cognitive Cunoștințe Cunoașterea unor elemente minime

Dificultăți în medierea formării profesionale

Dificultăți comportamentale: Nu acceptă competețele proprii, are un comportament reticent

Dificultăți vocaționale: imposibilitatea planificării unei profesii, lipsa imaginației de prevede

Studii de caz – Educație Vocațională

În cadrul programului de Educație Vocațională au fost aleși câțiva tineri neavând

Nivel de dezvoltare 0-5

Planul de dezvoltare se axa pe dezvoltarea diferitelor elemente ale comportamentului tânărului

Responsabilități în vederea dezvoltării

3. Autonomie Să învețe rezponsabilități minime și să le