CAPITOLUL 17 INERVAŢIA TRONCULARĂ A COMPONENTEI ACTIVE

A APARATULUI LOCOMOTOR

PLEXUL CERVICAL

Se formează din unirea ramurilor ventrale ale nervilor cervicali C 1, C2, C3 şi C4. Acestea
se bifurcă, se anastomozează şi formează trei arcade nervoase aşezate în regiunea laterală a
gâtului, acoperite de fascia prevertebrală.
Coboară apoi, având raporturi cu:
 anterior – cu muşchiul sternocleidomastoidian şi muşchiul scalen anterior,
 posterior – cu muşchii cefei şi muşchiul scalen mijlociu,
 anterior trece mănunchiul vasculonervos al gâtului.

DISTRIBUŢIA PLEXULUI CERVICAL

Ramurile plexului cervical se împart în ramuri superficiale, senzitive şi ramuri profunde,

motoare.
Ramurile superficiale apar la mijlocul marginii posterioare a muşchiului
sternocleidomastoidian. Aceste ramuri sunt în număr de patru.
1. Nervul occipital mic - îşi are originea în al treilea nerv cervical; inervează pielea regiunii
mastoidiene şi occipitale.
2. Nervul auricular mare – inerveză pielea pavilionului urechii.
3. Nervul transvers al gâtului – inervează pielea regiunii anterioare a gâtului.
4. Nervii supraclaviculari – se distribuie la pielea regiunilor infraclaviculară, axilară şi
deltoidiană.
Ramurile profunde
Nervul frenic – este cea mai importantă ramură a plexului cervical. Îşi are originea în
nervii cervicali C3, C4 şi C5. Coboară pe faţa anterioară a muşchiului scalen anterior, intră în
torace trecând înapoia venei subclavii. În torace, coboară pe faţa anterioară a domului pleural,
apoi înaintea pediculului pulmonar. Nervul frenic pătrunde în diafragmă, fiind nervul motor al
acesteia. Nervul frenic dă ramuri pentru pleură, pericard şi diafragmă.
Ansa cervicală (ansa hipoglosului) se formează din două rădăcini:
1
  rădăcina inferioară, cu origine în nervii cervicali C 2 şi C3.
 rădăcina superioară, care macroscopic provine din nervul hipoglos; fibrele îşi au originea
în nervii cervicali C1 şi C2 .
Din convexitatea ansei pornesc ramuri pentru muşchii omohioidieni, sternohioidian şi
sternotiroidian. Ramura pentru muşchiul tirohioidian se desprinde de pe traiectul nervului
hipoglos, dar aparţine în realitate tot plexului cervical.

2
 PLEXUL BRAHIAL

Plexul brahial se formează din ramurile ventrale ale nervilor spinali C 5, C6, C7, C8, şi T1. C5 se
uneşte cu C6, rezultând trunchiul superior. C 7 formează trunchiul mediu. C 8 se uneşte cu T1 dând
naştere trunchiului superior.
Trunchiurile se împart într-o ramură anterioară şi alta posterioară.
Ramura anterioară a trunchiului superior se uneşte cu cea anterioră a trunchiului mediu,
rezultând fasciculul lateral.
Ramura anterioară a trunchiului inferior formează fasciculul medial.
Ramurile posterioare ale celor trei trunchiuri se unesc formând fasciculul posterior.
Plexul brahial are forma unui triunghi cu baza la coloana vertebrală cervicală şi cu vârful în
axilă.
Clavicula împarte plexul brahial în două părţi.
a) Supraclaviculară, formată din trunchiuri. Această porţiune este aşezată la gât, în spaţiul
dintre muşchiul scalen anterior şi muşchiul scalen mijlociu. La acest nivel are raport cu
artera subclavie, care este aşezată inferior faţă de plex.
b) Infraclaviculară, alcătuită din fascicule. Această parte este situată în axilă. În funcţie de
aşezarea faţă de artera axilară, fasciculele se numesc: lateral, medial şi posterior. În
axilă, mai are raporturi cu: vena axilară şi nodurile limfatice axilare.

DISTRIBUŢIA PLEXULUI BRAHIAL

Plexul brahial emite ramuri colaterale şi ramuri terminale.

Ramurile colaterale ale plexului brahial

Ramurile colaterale pornesc din trunchiurile şi din fasciculele plexului. După traiectul lor se
grupează în ramuri sau nervi: superiori, anteriori şi posteriori.
1. Nervii superiori inervează muşchii scaleni şi lungul gâtului.
2. Nervii anteriori sunt: nervul muşchiului subscapular şi nervii pectorali (medial şi lateral)
care inervează muşchii pectoral mare şi pectoral mic.
3. Nervii posteriori sunt:
-nervul dorsal al scapulei care inervează cei doi muschi romboizi
-nervul toracic lung care inervează muşchiul dinţat anterior.
3
 -nervul suprascapular care se distribuie muşchilor supraspinos şi infraspinos.
-nervul subscapular inervează muşchii subscapular şi rotund mare.
-nervul toracodorsal se distribuie muşchiului latissim şi articulaţiei scapulohumerale.

Ramurile terminale ale plexului brahial

Ramurile terminale ale plexului brahial pleacă din cele trei fascicule (trunchiuri secundare) –
medial, lateral şi posterior şi asigură inervaţia motorie, senzitivă şi vegetativă a membrului
superior.

Schema originii ramurilor terminale ale plexului brahial

Fasciculul lateral – nervul musculocutanat

- rădăcina laterală a nervului median
Fasciculul medial – rădăcina medială a nervului median
- nervul ulnar
- nervul cutanat medial al braţului
- nervul cutanat medial al antebraţului
Fasciculul posterior – nervul axilar
- nervul radial

NERVUL MUSCULOCUTANAT
(nervus musculotaneus)

Origine. Nervul musculocutanat îşi are originea în fasciculul lateral al plexului brahial
(neuromerele C5 – C7).
Traiect şi raporturi. De la origine, nervul se îndreaptă în jos şi înafară, perforează
muşchiul coracobrahial şi ajunge la braţ, în loja anterioară, unde se aşează între muşchii biceps
brahial şi brahial. La plica cotului, ramura terminală senzitivă, devine superficială şi se distribuie
la jumătatea laterală a pielii antebraţului.
Teritoriul de inervaţie al nervului musculocutanat este:
 motor, reprezentat de muşchii coracobrahial, brahial şi biceps brahial.
 senzitiv, reprezentat de jumătatea laterală (anteriaoră şi posterioară) a pielii antebraţului.

4
 NERVUL MEDIAN
(nervus medianus)

Origine. Nervul median porneşte prin două rădăcini: rădăcina laterală, din fasciculul
lateral şi rădăcina medială, din fasciculul medial al plexului brahial (neuromerele C 6-C8, T1).
Traiect şi raporturi. Nervul median trece prin axilă, prin loja anterioară a braţului, la plica
cotului, prin loja anerioară a antebraţului şi se termină în regiunea palmară mijlocie.
În axilă, este situat înaintea arterei axilare. La braţ, coboară prin şanţul bicipital medial,
împreună cu artera şi venele brahiale, constituind mănunchiul vasculonervos al braţului. La plica
cotului trece printre cele două fascicule de origine ale muşchiului rotund pronator. În loja
anterioară a antebraţului coboară între muşchii flexor superficial şi flexor profund al degetelor. La
gâtul mâinii este aşezat între tendoanele muşchiului palmar lung (medial) şi muşchiului flexor
radial al carpului (lateral). Trece prin canalul carpian şi ajunge la palmă, unde formează cu o
ramură a nervului ulnar arcada palmară superficială.
Teritoriul de inervaţie al nervului median este:
 motor, reprezentat de muşchii: rotund pronator, flexor radial al carpului, palmar lung,
flexor superficial al degetelor, fasciculele laterale ale flexorului profund al degetelor,
flexorul lung al policelui, pătratul pronator. La mână, inervează muşchii eminenţei tenare
(cu excepţia fasciculului profund al muşchiului flexor scurt al policelui şi muşchiului
adductor al policelui) şi primii doi lombricali.
 senzitiv, reprezentat de pielea celor două treimi laterale ale feţei palmare a mâinii,
faţa palmară a degetelor I, II şi III şi jumătatea laterală a inelarului; pe faţa dorsală a
degetelor, pielea corespunzătoare ultimelor două falange ale degetelor II şi III şi jumătatea
laterală a inelarului.
În leziunea nervului median nu se poate executa mişcarea de pronaţie, fiind compromisă
parţial şi flexia mâinii. Nu se poate executa, de asemenea opoziţia policelui şi flexia ultimelor
două falange ale indexului şi mediusului . În teritoriul cutanat al nervului median se pierde
sensibilitatea. Mâna ia o atitudine particulară „mână simiană”, cu policele situat în planul
celorlalte degete.

5
 NERVUL ULNAR
(nervus ulnaris)

Origine. Nervul ulnar îşi are originea în fasciculul medial al plexului brahial (neuromerele
C8-T1)
Traiect şi raporturi. De la origine, nervul coboară medial de artera axilară, apoi medial
de artera brahială; în treimea mijlocie a braţului perforează septul intermuscular medial şi ajunge
în loja posterioră a braţului. La cot trece prin şanţul de pe faţa posterioară a epicondilului medial
al humerusului; intră între cele două capete de origine ale muşchiului flexor ulnar al carpului şi
ajunge în loja anterioară a antebraţului. Coboară pe partea medială a antebraţului împreună cu
artera şi venele ulnare, acoperit de muşchiul flexor ulnar al carpului; la gâtul mâinii trece lateral
de osul pisiform, apoi pe deasupra retinaculului flexorilor şi ajunge în loja mijlocie a palmei, unde
se termină, participând la formarea arcadei palmare superficiale şi a celei profunde.
Teritoriul de inervaţie al nervului ulnar este:
 motor, reprezentat de muşchiul flexor ulnar al carpului, cele două fascicule mediale
ale flexorului profund al degetelor, muşchii eminenţei hipotenare, muşchiul adductor
al policelui, fasciculul profund al flexorului scurt al policelui , muşchii interosoşi
palmari şi dorsali, cei doi lombricali mediali.
 senzitiv reprezentat de treimea medială a mâinii, degetul mic şi jumătatea medială a
degetului inelar, atât pe faţa palmară, cât şi pe faţa dorsală; pielea falangei
proximale de pe faţa dorsală a degetelor II şi III.
În leziunea nervului ulnar sunt diminuate mişcările de flexiune şi adducţie a mâinii, nu se
poate executa adducţia policelui şi flexiunea ultimelor două degete. Se instalează anestezie în
teritoriul cutanat al nervului. Din cauza paraliziei muşchilor interosoşi şi acţiunii antagoniste a
muşchilor flexori ai degetelor, mâna ia o atitudine caracteristică „gheară ulnară”; extensia primei
falange şi flexia celorlalte două.

6
 NERVUL CUTANAT MEDIAL AL ANTEBRAŢULUI
(nervus cutaneus antebrachii medialis)

Origine. Nervul cutanat medial al antebraţului îşi are originea în fasciculul medial al
plexului brahial (neuromerele C8-T1).
Traiect şi raporturi. Coboară la braţ în şanţul bicipital medial. În treimea mijlocie a
braţului devine superficial. Se împarte în două ramuri terminale: anterioară şi posterioară care
coboară la antebraţ.
Teritoriul de inervaţie. Este reprezentat de pielea jumătăţii mediale a antebraţului atât
pe faţa anterioară, cât şi pe faţa posterioară.

NERVUL CUTANAT MEDIAL AL BRAŢULUI

(nervus cutaneus brachii medialis)

Origine. Nervul cutanat medial al braţului îşi are originea în fasciculul medial al plexului
brahial (neuromerele C8-T1). Se anastomozează cu nervul intercostobrahial, ramură din al doilea
nerv intercostal.
Traiect şi raporturi. În axilă este elementul cel mai medial. După un scurt traiect, se
împarte în mai multe ramuri terminale.
Teritoriul de inervaţie este reprezentat de pielea axilei şi a feţei mediale a braţului, în
porţiunea ei superioară.

NERVUL RADIAL
(nervus radialis)

Origine. Nervul radial îşi are originea în fasciculul posterior al plexului brahial
(neuromerele C5-C8).
Traiect şi raporturi. În axilă este situat posterior de artera axilară, pe faţa anterioară a
muşchilor latissim şi rotund mare. La braţ este aşezat în loja posterioară a acestuia; coboară
împreună cu artera brahială profundă prin şanţul nervului radial de pe faţa posterioară a
humerusului. În treimea mijlocie a braţului ajunge în loja anterioară, în şanţul bicipital lateral. Aici
se împarte în două ramuri terminale:
 ramura superficială senzitivă, care însoţeşte la antebraţ artera radială

7
  ramura profundă motoare, care străbate muşchiul supinator, ocoleşte colul radiusului şi
ajunge în loja posterioară a antebraţului.
Teritoriul de inervaţie al nervului radial este motor şi senzitiv.
 teritoriul motor este reprezentat de muşchii extensori ai lojei posteriore ai braţului şi
antebraţului şi muşchii lojei laterale a antebraţului.
 teritoriul senzitiv este reprezentat de: pielea treimii mijlocii a feţei posterioare a braţului şi
antbraţului, două treimi laterale ale feţei dorsale a mâinii, faţa dorsală a policelui şi a
primelor două falange proximale ale indexului şi mediusului.
În leziunea nervului radial apare anestezia în teritoriul cutanat al nervului. Nu se pot executa
mişcările de extensiune a degetelor, mâinii şi antebraţului; supinaţia şi abducţia mâinii.
Antebraţul se găseşte în flexie şi pronaţie. Hiperflexia mâinii dă aspectul caracteristic „mână în
gât de lebădă”.

NERVUL AXILAR
(nervus axillaris)

Origine. Nervul axilar (circumflex) îşi are originea în fasciculul posterior al plexului brahial
(neuromerele C5-C6).
Traiect şi raporturi. De la origine, merge în jos şi înafară pe faţa anterioară a muşchiului
subscapular. Trece împreună cu artera circumflexă humerală posterioară prin patrulaterul
humerotricipital; înconjoară colul chirurgical al humerusului şi se termină pe faţa profundă a
muşchiului deltoid.
Teritoriul de inervaţie este următorul:
 teritoriul motor este reprezentat de muşchii deltoid şi rotund mic
 teritoriul senzitiv este reprezentat de pielea feţei posterioare a umărului şi a feţei
superolaterale a braţului.
În leziunea nervului axilar, nu se poate executa abducţia braţului. Braţul atârnă flasc şi
balant, umărul este căzut, cu aspect de „epolet”.

8
 PLEXUL LOMBAR

Plexul lombar este format din ramurile ventrale ale nervilor spinali T 12, L1, L2, L3 şi L4.
 Ramura ventrală L1 se anastomozează cu T12 şi se împarte în două ramuri: nervul
iliohipogastric şi nervul ilioinghinal.
 Ramura ventrală L2 se anastomozează cu L1 şi L3; emite nervul genitofemural şi nervul
cutanat femural lateral, după care se împarte în două ramuri, anterioară şi posterioară.
 Ramura ventrală L3 se anastomozează cu L2 şi L4, după care se împarte într-o ramură
anterioară şi alta posterioară.
 Ramura ventrală L4 se anastomozează cu L5 şi apoi se împarte în ramura anterioară şi
ramura posterioară.
Ramurile anterioare se unesc şi formează nervul obturator. Din anastomozarea ramurilor
posterioare rezultă nervul femural.
Plexul lombar are formă de triunghi cu baza la coloana vertebrală lombară. Este situat
între fasciculele de origine ale muşchiului psoas mare. Ramurile plexului lombar apar la
marginea laterală a muşchiului psoas mare, excepţie făcând nervul obturator care se
vizualizează la marginea medială a muşchiului.

DISTRIBUŢIA PLEXULUI LOMBAR

Plexul lombar emite ramuri colaterale şi ramuri terminale.

Ramurile colaterale ale plexului lombar

1. Nervul iliohipogastric (nervul mare abdominogenital) îşi are originea în ansa formată de
nervii T12 şi L1. Apare la marginea laterală a muşchiului psoas, trece posterior de polul inferior al
rinichiului, merge în jos şi înainte între muşchii transvers şi oblic intern.
Ramurile colaterale ale nervului sunt destinate muşchilor transvers, oblic intern, oblic
extern şi drept abdominal.

9
 Ramurile terminale sunt senzitive. Acestea inervează pielea porţiunii superolaterale a
fesei şi a coapsei, precum şi pielea regiunii pubiene.

2. Nervul ilioinghinal (nervul mic abdominogenital) are aceeaşi origine şi traiect ca nervul
iliohipogastric, dar este situat inferior de acesta. Ramurile senzitive ale nervului se distribuie la
pielea regiunii inghinale, a feţei mediale a coapsei şi a regiunii scrotale (sau labiilor mari).
Teritoriul motor este reprezentat de muşchii laţi ai abdomenului.

3. Nervul genitofemural porneşte din ansa formată de primul şi al doilea nerv lombar. Pe faţa
anterioară a muşchiului psoas se împarte în două ramuri:
 ramura genitală, care se distribuie muşchiului cremaster şi tunicilor scrotului;
 ramura femurală, care se distribuie pielii regiunii superioare a triunghiului femural
Scarpa.
4. Nervul cutanat femural lateral apare la marginea laterală a muşchiului psoas, coboară şi
ajunge la coapsă, terminându-se la nivelul genunchiului. Teritoriul de inervaţie este reprezentat
de pielea regiunii superolaterale a fesei şi regiunii anterolaterale a coapsei.

Ramurile terminale ale plexului lombar

Ramurile terminale ale plexului lombar sunt: nervul obturator şi nervul femural.

NERVUL OBTURATOR
(nervus obturatoris)
Origine. Se formează din ramurile anterioare ale rădăcinilor ventrale L 2-L4.
Traiect şi raporturi. Apare pe marginea medială a muşchiului psoas. Coboară pe
peretele lateral al pelvisului, trece prin canalul obturator şi la marginea superioară a muşchiului
adductor scurt se împarte în două ramuri terminale.
Împreună cu artera şi vena obturatoare formează mănunchiul vasculonervos obturator. În
pelvis, este încrucişat de ureter şi de ductul deferent, la bărbat; la femeie trece prin foseta
ovariană.
Teritoriul de inervaţie. este motor şi senzitiv.
 teritoriul motor este reprezentat de: muşchii adductor mare, lung şi scurt; muşchiul
pectineu, gracilis şi obturator extern.

10
  teritoriul senzitiv. Nervul se distribuie pielii din treimea inferioară a feţei mediale a
coapsei.
Leziunea nervului obturator determină paralizia muşchilor adductori (imposibilitatea apropierii
coapselor) şi anestezia feţei mediale a coapsei.

NERVUL FEMURAL
(nervus femoralis)

Origine. Nervul femural se formează din unirea ramurilor posterioare ale rădăcinilor
lombre L2-L4
Traiect şi raporturi. Nervul femural apare la marginea laterală a muşchiului psoas. Trece
împreună cu muşchiul iliopsoas prin lacuna musculară şi ajunge la coapsă unde imediat sub
ligamentul inghinal se împarte într-un buchet de ramuri.
Teritoriul de inervaţie este motor şi senzitiv.
 teritoriul motor. Nervul femural inervează muşchii iliopsoas, pectineu, croitor şi cvadriceps
femural.
 teritoriul senzitiv. Ramura terminală a nervului femural- nervul safen- se distribuie pielii
regiunii mediale a genunchiului, gambei şi piciorului. Prin ramurile colaterale, nervul
femural inervează şi pielea feţei anterioare şi mediale a coapsei.
În leziunea nervului femural apare anestezie în teritoriul său cutanat şi nu se pot efectua
mişcările de flexiune a coapsei şi de extensiune a gambei.

11
 PLEXUL SACRAT
Plexul sacrat se formează din anastomozarea ramurilor ventrale ale nervilor spinali L 5, S1
şi S2; la alcătuirea plexului sacrat participă, parţial, L 4 şi S3. Plexul primeşte şi fibre vegetative cu
originea în ganglionii simpatici paravertebrali.
Rădăcinile plexului sacrat converg către gaura sacroischiadică. Plexul sacrat are formă
de triunghi cu baza la coloana vertebrală şi vârful la orificiul infrapiriform. Este situat pe peretele
posterior al pelvisului, pe faţa anterioară a muşchiului piriform. Anterior, plexul sacrat are
raporturi cu rectul şi cu vasele iliace interne.

DISTRIBUŢIA PLEXULUI SACRAT

Din plexul sacrat pornesc ramuri colaterale şi ramuri terminale.

Ramurile colaterale ale plexului sacrat

1. Ramuri musculare destinate muşchilor piriform, obturator intern, gemen inferior şi
pătrat femural.
2. Nervul gluteu superior iese din pelvis prin orificiul suprapiriform; se distribuie muşchilor
gluteu mijlociu, gluteu mic şi tensor al fasciei lata.
3. Nervul gluteu inferior iese din pelvis prin orificiul infrapiriform; se distribuie muşchiului
gluteu mare.
4. Nervul cutanat femural posterior (nervul sciatic mic) iese din pelvis prin orificiul
infrapiriform şi coboară la coapsă până în spaţiul popliteu. Inervează senzitiv pielea porţiunii
inferioare a fesei, a porţiunii laterale a perineului şi a unei fâşii mediane a feţei posterioare a
coapsei, spaţiului popliteu şi porţiunii superficiale a gambei.

12
 Ramurile terminale ale plexului sacrat

NERVUL ISCHIADIC
(nervus ischiadicus)
Nervul ischiadic (sciatic mare) este singura ramură terminală a plexului sacrat. Este cel
mai voluminos nerv din organism, având forma unui cordon turtit de grosimea degetului mic.
Origine. Nervul ischiadic continuă direct plexul sacrat. Rezultă din unirea rădăcinilor
plexului sacrat.
Traiect şi raporturi. Iese din pelvis prin orificiul infrapiriform fiind acoperit de muşchiul
gluteu mare. Nervul ischiadic este aşezat pe faţa posterioară a articulaţiei coxofemurale,
muşchiul pătrat femural fiind situat între cele două structuri. În loja posterioară a coapsei
coboară în interstiţiul dintre muşchiul adductor mare şi muşchii posteriori ai coapsei. La nivelul
unghiului superior al spaţiului popliteu se divide în ramurile sale terminale: nervul peronier
comun şi nervul tibial.
Diviziunea interioară a nervului există de la formarea sa din plex:
 componenta posterioară (L4-S2) va da nervul peronier comun.
 componenta anterioară (L5-S3) va da nervul tibial.

Distribuţia nervului ischiadic

Nervul ischiadic are ramuri colaterale şi ramuri terminale.

Ramurile colaterale sunt destinate muşchilor posteriori ai coapsei: biceps femural,
semitendinos şi semimembranos.
Ramurile terminale sunt nervul peronier comun şi nervul tibial care au:
 teritoriul motor, reprezentat de muşchii gambei şi piciorului;
 teritoriul senzitiv, reprezentat de pielea gambei (fără regiunea medială) şi de pielea
piciorului (cu excepţia marginii mediale a piciorului şi a halucelui).
În leziunea nervului ischiadic se reduce mişcarea de flexiune a gambei; mişcările piciorului şi
degetelor sunt abolite –„ picior balant” şi apare anestezie în teritoriul cutanat.

13
 NERVUL PERONIER COMUN
(nervus peroneus comunis)

Traiect şi raporturi. Nervul peronier comun sau sciatic popliteu extern este ramura de
bifurcaţie laterală a nervului ischiadic. În fosa poplitee coboară pe faţa medială a tendonului
muşchiului biceps femural; încrucişează apoi muşchiul gastrocnemian lateral. Perforeză septul
intramuscular lateral şi ajunge în loja laterală a gambei, ocolind colul fibulei. În muşchiul peronier
lung se împarte în două ramuri terminale: nervul peronier profund şi nervul peronier superficial.

Distribuţie şi teritoriu de inervaţie

Ramurile colaterale sunt senzitive şi destinate pielii regiunii laterale a genunchiului şi

gambei (nervul cutanat sural lateral); o ramură se uneşte cu nervul cutanat sural medial din
nervul tibial şi rezultă nervul sural care se distribuie la pielea regiunii maleolare şi retromaleolare
laterale şi marginii laterale a piciorului şi a degetului mic.

Ramurile terminale ale nervului peronier comun sunt:

 nervul peronier superficial (musculocutanat) care se distribuie la:

-muşchii peronier lung şi scurt şi la pielea porţiunii anteroinferioare a gambei, a dosului

piciorului şi a degetelor.

 nervul peronier profund (tibial anterior) care se distribuie la:

- muşchii lojei anterioare a gambei: tibial anterior, extensor lung al degetelor, extensor lung al
halucelui şi regiunii dorsale a piciorului, extensor scurt al degetelor şi extensor scurt al
halucelui şi la pielea primului spaţiu interdigital.
În leziunea nervului peronier comun nu se pot executa flexiunea dorsală a piciorului,
supinaţia şi pronaţia piciorului. Mersul pe călcâi este imposibil.

NERVUL TIBIAL
(nervus tibialis)

14
 Traiect şi raporturi. Nervul tibial sau sciatic popliteu intern este ramura de bifurcaţie medială
a nervului ischiadic. Coboară în loja posterioară a gambei, între muşchii planului superficial şi
profund; trece înapoia maleolei mediale şi intră în canalul calcanean, unde se împarte în
ramurile terminale: nervul plantar medial şi nervul plantar lateral.

Distribuţie si teritoriu de inervaţie

Ramurile colaterale sunt:

 senzitive, care se distribuie la pielea regiunii posterioare şi laterale a gambei, marginii
laterale a piciorului şi a degetului mic, călcâiului şi porţiunii posterioare a plantei.
 motoare, destinate muşchilor posteriori ai gambei;
 articulare, pentru articulaţiile genunchiului şi talocrurală.

Ramurile terminale au următorul teritoriu de distribuţie:

 nervul plantar medial inervează muşchii lojei plantare mediale (fără adductorul
halucelui), muşchiul flexor scurt al degetelor şi primii doi lombricali. Teritoriul senzitiv
este reprezentat de pielea regiunii mediale a plantei şi a degetelor I – III şi jumătăţii
mediale a degetului IV.

 nervul plantar lateral inervează muşchii lojei plantare, muşchiul adductor al halucelui,
cei doi lombricalilaterali, muşchii interosoşi dorsali şi plantari. Teritoriul senzitiv este
reprezentat de pielea regiunii laterale a plantei şi a jumătăţii laterale a degetului IV şi a
degetului V.

În rezumat, teritoriul nervului tibial este:

 motor: muşchii posteriori ai gambei şi muşchii plantei.

 senzitiv: pielea feţei posterioare a gambei, călcâiului, plantei şi a feţei plantare a
degetelor;
 conţine numeroase fibre vegetative care explică tulburările vasomotorii şi trofice
care apar în leziunea nervului.
Paralizia nervului tibial duce la o atitudine particulară a piciorului – picior valgus – şi a
degetelor – degete în ciocan. Sunt abolite mişcările de flexiune plantară a piciorului, de flexiune,
adducţie şi abducţie a degetelor. Mersul pe vârfuri devine imposibil.

15
 NERVUL RUŞINOS
(nervus prudendus)
Origine. Nervul ruşinos se formează din ramurile ventrale ale nervilor sacraţi S 3-S4 şi
secundar din S1-S2. Prezintă unele caracteristici:
 inervează perineul şi organele genitale externe;
 conţine fibre vegetative cu originea în ultimii ganglioni simpatici sacraţi şi din segmentele
medulare ale parasimpaticului sacrat S2-S4; aceste fibre sunt destinate viscerelor
pelviene.
Traiect şi raporturi. Nervul ruşinos iese din pelvis prin orificiul infrapiriform, ocoleşte spina
ischiadică, intră în fosa ischiorectală unde este aşezat pe peretele lateral al acesteia, în canalul
Alcock. În tot traiectul său este însoţit de artera şi vena ruşinoasă internă.
Teritoriul de inervaţie.
 fibrele somatice motoare se distribuie la muşchii perineului şi la muşchiul sfincter anal
extern;
 fibrele somatice senzitive inervează pielea perineului şi parţial a organelor genitale
externe;
 teritoriul vegetativ este reprezentat de organele pelviene. Nervul ruşinos conţine fibre
aferente şi eferente ale unor reflexe importante: defecaţia, erecţia, ejacularea etc. Fibrele
vegetative ajung la organele pelviene, direct sau prin intermediul plexului hipogastric
inferior.

16
 NERVUL ŞI PLEXUL COCCIGIAN
(nervus coccigeus; plexus coccigeus)

Nervul coccigian reprezintă ultima pereche a nervilor spinali. Se anastomozează cu

nervul S5, care conţine şi fibre provenite din S 4 şi formează plexul coccigian. Inervează muşchiul
coccigian şi pielea regiunii coccigiene.

17