Teste II Ro 636 Modificate 2013

UNIVERSITATEA DE STAT DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE
„NICOLAE TESTEMIŢANU”
FACULTATEA STOMATOLOGIE
Catedra Propedeutică Stomatologică şi Implantologie Dentară
Sesiunea de vară 2016 - 2017 Anul II
Disciplina PROPEDEUTICA STOMATOLOGIEI TERAPEUTICE
APROB
Decanul facultăţii Stomatologie
USMF “N.Testemiţanu”
Dr.habilitat,profesor universitar
I.Lupan
“ ____” ______________2016
I. Structura şi funcţiile adamantinei

1. Adamantina acoperă:
A. Rădăcina dintelui
B. Coroana dintelui
C. Dentina
D. Cimentul
E. Dentina în partea coronară
2. Adamantina la colet este acoperită de cement în:

A. 65% cazuri
B. 25% cazuri
C. 35% cazuri
D. 10% cazuri
E. 5% cazuri
3. Adamantina şi cementul la coletul dentar se întâlnesc cap în cap în:

A. 30%
B. 35%
C. 12%
D. 25%
E. 50%
4. Între adamantină şi cement poate exista o breşâ în:

A. 10%
B. 25%
C. 65%
D. 55%
E. 100%
5. Fisurile smalţiare au formă de:

A. Litera U
B. Litera V
C. Eprubetă
D. Colbă
E. Clopot
1
6. Mai receptive la carie sunt fisurile din smalţ în formă de:
A. Clopot
B. Colbă
C. Eprubetă
D. Litera V
E. Litera U
7. Care este formaţiunea structurală fundamentală a adamantinei:

A. Perikymatile
B. Diazoniile
C. Prismele de smalţ
D. Fisurile
E. Sectoarele aprismatice
8. Lungimea prismei smalţiare este de:

A. 4-6 mkm
B. 7-8 mkm
C. Identică cu grosimea adamantinei
D. Depăşeşte grosimea adamantinei
E. De 2 ori mai mare decât grosimea smalţului
9. Prisma smalţiară în secţiune transversală în majoritate are formă:

A. Cuboidă
B. Arcuată
C. Poligonală
D. Formă de solzi
E. Ovală
10. Prisma smalţiară este alcătuită din:

A. Cap
B. Coadă
C. Rădăcină
D. Colet
E. Mâner
11. Prismele de adamantină au striaţii transversale succesive care reflectă:

A. Dereglări de mineralizare
B. Dereglări structurale
C. Ritmul nictemeral de depuneri a sărurilor minerale
D. Proces de hipercalcinare
E. Proces de hipocalcinare
12. Care sunt formaţiunile principale din structura smalţului:

A. Prismele smalţiare
B. Teaca prismei
C. Substanţa interprismatică
D. Materia organică
E. Benzile Gunther-Schreger
13. Care este unitatea structurală de bază a prismei smalţului:

A. Teaca prismei
B. Hidraţii de ioni asociaţi
C. Cristalele de natură apatoidă
D. Apa asociată
E. Apa liberă
2
14. Compoziţia materiei anorganice a adamantinei este:
A. Hidroxiapatită – 75,04%
B. Carbonatapatită – 12,06%
C. Clorapatită – 2,39%
D. Fluorapatită – 0,663%
E. CaCO3 – 1,33%
15. Compoziţia materiei anorganice a adamantinei este:

A. Clorapatită – 4,39%
B. Fluorapatită – 2,30%
C. Carbonatapatită – 12,06%
D. MgCO3 – 1,62%
E. Hidroxiapatită – 75,04%
16. În componenţa materiei anorganice a adamantinei calciul se conţine:

A. 20%
B. 25%
C. 37%
D. 39,4%
E. 30%
17. În componenţa materiei anorganice a smalţului fosforul constitue:

A. 17%
B. 20%
C. 22,5%
D. 18%
E. 25,3%
18. Elementele fundamentale ale adamantinei sunt:

A. Fluorul
B. Magneziul
C. Calciul
D. Fosforul
E. Sodiul
19. Coraportul molar Ca/P în apatitele cristalelor smalţului constitue:

A. 1,20
B. 1,70
C. 1,67
D. 1,80
E. 1,50
20. Dezintegrarea cristalelor adamantinei are loc cînd coraportul Ca/P este:
A. 1,67
B. 1,65
C. 2,00
D. 1,33
E. 1,40
21. Coraportul Ca/P în adamantină rezistă la dezintegrare:

A. 1,67
B. 1,65
C. 2,0
D. 1,33
E. 1,40
3
22. În stratul exterior al adamantinei s-a constatat concentraţie sporită de:
A. Fluor
B. Plumb
C. Zinc
D. Fier
E. Carbonat
23. În stratul exterior al adamantinei s-a constatat concentraţie sporită de:

A. Sodiu
B. Fluor
C. Magneziu
D. Carbonat
E. Fier
24. În stratul exterior al adamantinei s-a constatat concentraţie redusă de:

A. Plumb
B. Zinc
C. Sodiu
D. Magneziu
E. Carbonat
25. În toate straturile adamantinei se reprezintă uniform:

A. Stronţiu
B. Cuprul
C. Aluminiu
D. Potasiu
E. Fluorul
26. Fiecare cristal de adamantină are lungimea medie de:

A. 160 nm
B. 120 nm
C. 200 nm
D. 700 nm
E. 900 nm
27. Fiecare cristal de adamantină are grosimea medie:

A. 26 nm
B. 35 nm
C. 40 nm
D. 20 nm
E. 10 nm
28. Fiecare cristal de adamantină are un strat de hidraţi de ioni asociaţi de mărimea:
A. 5A
B. 8A
C. 9A
D. 10A
E. 6A
29. Lăţimea medie a cristalului de adamantină este de:

A. 20-30 nm
B. 35-55 nm
C. 40-70 nm
D. 50-80 nm
E. 90-95 nm
4
30. Distanţa dintre cristalele adamantinei este de:
A. 15A
B. 17A
C. 25A
D. 19A
E. 20A
31. Însemnătatea stratului de hidraţi de ioni asociaţi este:

A. Prin acest intermediu are loc schimbul de ioni
B. Ionii cristalului sunt substituiţi de alţi ioni
C. Circulă apa asociată
D. Circulă apa liberă
E. Circulă sîngele
32. Pe lîngă apa asociată în smalţ există şi:

A. Limfă
B. Sînge
C. Apa liberă
D. Saliva
E. Lichid bucal
33. Volumul total al apei în smalţ constitue:

A. 5%
B. 2,5%
C. 3%
D. 4,5%
E. 3,8%
34. Materia organică a adamantinei este reprezentată de:

A. Proteine
B. Lipide
C. Glucide
D. Săruri minerale
E. Celule
35. Cantitatea totală de proteine în adamantină este de:

A. 0,10%
B. 0,12%
C. 0.15%
D. 0,18%
E. 0,19%
36. În proteinele adamantinei a fost determinată fracţia EDTA solubilă în acizi:

A. 1%
B. 0,5%
C. 0,17%
D. 0,2%
E. 1,5%
37. În proteinele adamantinei a fost determinată fracţia EDTA insolubilă în acizi:

A. 0,11%
B. 0,5%
C. 2%
D. 0,18%
E. 0,7%
5
38. În proteinele adamantinei au fost determinate peptide şi aminoacizi liberi:
A. 0,15%
B. 0,20%
C. 0,22%
D. 0,16%
E. 0,18%
39. În proteinele adamantinei au fost determinate următoarele fracţii:

A. EDTA solubilă în acizi
B. EDTA insolubilă în acizi
C. Peptide
D. Aminoacizi liberi
E. Keratină
40. În adamantină au fost depistate:

A. Lipide 0,6%
B. Citraţi 0,1%
C. Polizaharide 1, 65mg/100g
D. Lipide 0,1%
E. Citraţi 0,6%
41. Adamantina are următoarea compoziţie:

A. Materie anorganică 90%
B. Materie organică 1,2%
C. Apă 3,8%
D. Materie anorganică 95%
E. Materie organică 5,5%
42. Adamantina are următoarea compoziţie anorganică:

A. 36%
B. 50%
C. 95%
D. 99%
E. 100%
43. Adamantinei îi revine funcţia:

A. Defensivă
B. Sensorie
C. Decupare a alimentelor
D. Triturare a alimentelor
E. Înveliş
44. La contractarea muşchilor masticatori presiunea pe dinţi atinge:

A. 250 kg
B. 170 kg
C. 130 kg
D. 100 kg
E. 30 kg
45. Ce este fenomenul de permeabilitate a adamantinei:

A. Aportul de substanţe în adamantină din salivă
B. Aportul de substanţe din dentină
C. Aportul de substanţă numai din salivă
D. Aportul de substanţă numai din dentină
E. Adamantina este permeabilă in ambele sensuri
6
46. Care sunt factorii principali în maturizarea adamantinei după erupţie:
A. Permeabilitatea
B. Conţinutul de Ca
C. Conţinutul de F
D. Conţinutul de P
E. Conţinutul de Au
47. În cadrul difuziei apa (lichidul smalţului) trece din:
A. Mediul cu nivel mic de concentraţie moleculară
B. Spre mediul cu concentraţie moleculară înaltă
C. Din partea nivelului înalt de concentraţie
D. Spre partea cu concentraţie scăzută
E. Ambele părţi
48. În cadrul difuziei în smalţ ionii disociaţi şi moleculele trec din:

A. Mediul cu nivel de concentraţie înaltă
B. Spre mediul cu concentraţie redusă
C. Ambele părti
D. Din partea cu conţinut de apă în cantităţi mari
E. Din salivă
49. În adamantina intactă de la suprafaţă pătrund:

A. Aminoacizi
B. Vitamine
C. Toxine
D. Ca
E. P
50. Peste câte ore după aplicarea aminoacizilor pe adamantină ei pătrund în dentină:
A. 5 ore
B. 3 ore
C. 4 ore
D. 3,5 ore
E. 2 ore
51. Peste câte ore după aplicarea vitaminelor pe adamantină ele pătrund în dentină:
A. 2 ore
B. 3 ore
C. 7 ore
D. 6 ore
E. 4 ore
52. Permeabilitatea adamantinei depinde de:

A. Agentul penetrant
B. Structura
C. Sarcina ionilor
D. Nivelul de activitate a enzimilor
E. Igiena cavităţii bucale
53. Permeabilitatea adamantinei scade:

A. Odată cu vîrsta
B. Sub influenţa fluorului
C. Sub influenţa electroforezei
D. Sub influenţa valorilor joase ale pH-ului
E. Sub influenţa undelor ultrasonore
7
54. Permeabilitatea adamantinei sporeşte sub influenţa:
A. Fluorului
B. Hialuronidazei
C. Undelor ultrasonore
D. Valorilor joase ale pH-ului
E. Electroforezei
55. Permeabilitatea adamantinei sporeşte sub influenţa:

A. Alimentelor reci
B. Alimentelor fierbinţi
C. Tartrului dentar
D. Plăcii bacteriene cu acces de zaharoză
E. Pastei dentare
56. Condiţia principală a pătrunderii în adamantină a ionilor este:

A. Abundenţa de ioni în salivă
B. Abundenţa de ioni în pulpa dentară
C. Variaţia de ioni şi anioni
D. Diferenţa în presiunea osmotică dintre lichidul pulpar şi bucal de pe suprafaţa dintelui
E. Vâscozitatea lichidului bucal
57. De ce depinde mecanizmul de permeabilitate a smalţului:

A. Concentraţia substanţelor
B. Activitatea enzimatică
C. PH
D. Solicitaţia mecanică asupra dintelui
E. Vâscozitatea lichidului bucal
58. Profunzimea pătrunderii substanţelor în adamantină depinde de :

A. Ionii de calciu
B. Fosfaţi
C. Fluor
D. De durata contactului
E. De concentraţia de ioni în salivă
59. Care este mediul exterior constant al dintelui:

A. Apa
B. Lichidul bucal
C. Lichidul smalţiar
D. Limfa
E. Serul sanguin
60. Căile de pătrundere în smalţ a substanţelor organice prin:

A. Lamele
B. Fusuri
C. Smocuri
D. Prisme
E. Cristale
61. Substanţele organice pătrund în adamantină din:

A. Pulpă
B. Lichidul bucal
C. Odontoblaşti
D. Dentină
E. Salivă şi pulpă
8
62. Ce subînţelege termenul maturizărea adamantinei:
A. Îngroşarea ei
B. Sporirea conţinutului microelementelor
C. Perfecţionarea structurii ei
D. Sporirea conţinutului de substanţă organică
E. Sporirea permeabilităţii
63. După erupţia dinţilor în adamantină are loc acumulare de:
A. Calciu
B. Fosfor
C. Substanţe organice
D. Săruri minerale
E. Aminoacizi
64. Procesele de acumulare de substanţe anorganice în adamantină sunt deosebit de intense

în:
A. Al treilea an de la erupţie
B. Al patrulea an de la erupţie
C. Primul an de la erupţie
D. Al zecilea an de la erupţie
E. Primele 6 luni de la erupţie
65. S-a ajuns la concluzia că în adamantină procesele se petrec:

A. La nivelul legilor fizico-chimice
B. Procesele nutritive se petrec din partea salivei
C. Procesele se petrec din partea dentinei
D. Nu se observă renovarea moleculelor proteice
E. La nivelul metabolizmului biologic
66. Duritatea smalţului după scară Mohs este:

A. 1-2 grade
B. 3-4
C. 5-6
D. 5-7
E. 5-8
67. Duritatea smalţului la mm2 variază după Wickers atingînd circa:

A. 150 kg/mm2
B. 100 kg/mm2
C. 200 kg/mm2
D. 250-800 unităţi
E. 50 kg/mm2
68. Care este relaţia inversă între conţinutul de calciu şi fosfor în adamantină şi carie:
A. Adamantina cu cantităţi sporită de calciu este afectată de carie
B. Adamantina cu cantităţi sporite de calciu aste mai rar afectată de carie
C. Adamantina cu cantităţi sporite de fosfor este afectată de carie
D. Adamantina cu cantităţi sporite de fosfor este mai rar afectată de carie
E. Adamantina cu cantităţi sporite de calciu şi fosfor este mai rar afectată de carie
69. Un rol deosebit în maturizarea adamantinei revine:

A. Aurului
B. Stronţului
C. Molibdenului
D. Fluorului
E. Vanadiului
9
70. Administrarea suplimentară de fluor contribuie la:
A. Decalcinarea adamantinei
B. Reducerea solubilităţii adamantinei
C. Sporirea nivelului de duritate a ei
D. Formarea striilor Retzius
E. Apariţia liniilor Pikeril
71. Segmentele luminoase ale benzilor Gunther-Schreger sunt denumite:
A. Smalţ noduros
B. Perikymatii
C. Diazonii
D. Parazonii
E. Linii de suprapunere
72. Sectoarele întunecate din cadrul benzilor Guther-Schreger poartă denumirea de:
A. Linii Schreger
B. Parazonii
C. Benzi transversale
D. Diazonii
E. Perikymatii
73. Liniile Retzius apar pe secţiune transversală prin dinte sub aspectul unor:
A. Smocuri de iarbă
B. Benzi continue paralele cu axul lung al dintelui
C. Formaţiuni fuziforme
D. Inele concentrice dispuse la intervale regulate
E. Inele concentrice dispuse la intervale neregulate
74. Striile Gunther-Schreger apar în urma:

A. Incurbării prismelor în formă de S
B. Traseului sinuos al prismelor
C. Mineralizării incomplete a adamantinei
D. Unei densităţi optice neuniforme
E. Succedării porţiunilor de prisme tăiate în sens longitudinal şi sens transversal
75. Care este aspectul morfologic îmbrăcat de o linie Retzius ajunsă la suprafaţa smalţului:
A. Smalţ aprismatic
B. Linie Pickerill
C. Parazonie
D. Perikymatie
E. Diazonie
76. În ce zonă a coroanei dentare smalţul are grosime maximă:

A. Cusprizii premolarilor
B. Coletul molarilor
C. Cusprizii molarilor
D. Coletul incisivilor
E. Marginea incizală a incisivilor
77. Care sunt formaţiunile particulare din structura smalţului:

A. Lamelele smalţului
B. Fusurile smalţului
C. Smocurile smalţului
D. Liniile Retzius
E. Benzile transversale
78. Zona de predilecţie a fusurilor şmalţului este:

10
A. Zona coletului
B. Zona cuspizilor
C. Zona mijlocie a coroanei dentare
D. Treimea internă a smalţului
E. Treimea externă a smalţului
79. Care este semnificaţia lamelelor smalţului:

A. Locuri de predilecţie pentru declanşarea cariei
B. Rezultatul modificărilor bruşte de mediu ale nou născutului
C. Arată ritmul depunerii succesive a smalţului
D. Cicatrici ale fusurilor smalţului
E. Cale de schimb metabolic
80. Ce elemente structurale se găsesc la suprafaţa adamantinei:

A. Parazonii
B. Smalţ noduros
C. Smalţ aprismatic
D. Diazonii
E. Perikymatii
81. Precizaţi structurile din profunzimea adamantinei:

A. Parazonii
B. Smocurile adamantinei
C. Diazonii
D. Lamelele adamantinei
E. Fusurile adamantinei
82.Carenţa alimentară în fosfaţi în perioada de mineralizare a matricei

adamantinei provoacă:
A. Reducerea cantitativă a ţesutului format
B. Atrofia organului adamantin
C. Microchisturi în organul adamantin
D. Reducerea conţinutului mineral al adamantinei
E. Interesarea structurii dentinei
83. În adamantină întîlnim:

A. Benzile Giinther-Schreger
B. Perikymatiile
C. Liniile de creştere Ebner
D. Liniile de creştere Owen
E. Liniile de creştere Retzius
II. Structura şi funcţiile dentinei
84. Dentina constituie:

A. Masa principală a dintelui
B. E mai puţin calcificată decât smalţul
C. E mai puţin calcificată decât cementul
D. E mai puţin calcificată decât pulpa
E. E mai dură decât cementul
85. Ce tip de fibre este specific dentinei mantiare:

A. Korff
11
B. Ebner
C. Şarpey
D. Reticulină
E. Elastice
86. Care sunt fibrele specifice dentinei parapulpare:

A. Fibrele de reticulină
B. Fibrele elastice
C. Fibrele Ebner
D. Fibrele Şarpey
E. Fibrele Korff
87. Elementul structural caracteristic unui canalicul dentinar este:

A. Prezenţa fibrelor nervoase mielinice
B. Liniile de creştere Ebner
C. Calibrul uniform
D. Prezenţa fibrelor Şarpey
E. Îngustarea periferică a calibrului
88. Unde se depozitează dentină secundară la premolarii inferiori:

A. Treimea apicală a canalului radicular
B. Peretele oral al camerei pulpare
C. Podeaua camerei pulpare
D. Tavanul camerei pulpare
E. Peretele vestibular al camerei pulpare
89. Zonele preferenţiale de formare a dentinei terţiare sunt:

A. Podeaua camerei pulpare
B. Sub leziunele carioase superficiale
C. Tavanul camerei pulpare
D. Sub suprafeţele de abraziune coronară
E. Zona cervicală a coroanei
90. Dentina secundară se depune preferenţial pe:

A. Peretele vestibular al camerei pulpare la frontalii superiori
B. Podeaua camerei pulpare la premolari
C. Tavanul camerei pulpare la premolari
D. Podeaua camerei pulpare la molari
E. Tavanul camerei pulpare la molari
91. Unde întâlnim cel mai des dentina terţiară:

A. În dentina radiculară a vârstnicilor
B. În dentina coronară a vârstnicilor
C. Sub fosetele ocluzale
D. Sub şanţurile ocluzale
E. Sub cariile cu evoluţie lentă
92. În compoziţia lichidului dentinar întră:

A. Acizi graşi esenţiali
B. Aminoacizi liberi
C. Glucoproteine
D. Fosfolipide
E. Proteoglicani
12
93. În compoziţia lichidului dentinar întră:
A. Apă
B. Glucoză
C. Acetilcolină
D. Fructoză
E. Dizaharide
94. Care enzimă intră în compoziţia lichidului dentinar:

A. Sulfataze
B. Fosfataza acidă
C. Fosfataza alcalinică
D. Dehidrogenaze
E. Enolaza
95. În lichidul dentinar se întâlnesc:

A. Colinesteraza
B. Dehidrogenaze
C. Aldolază
D. Fosfatază alcalină
E. Transaminaza
96. Lichidul dentinar conţine:

A. Calciu
B. Clor
C. Potasiu
D. Sodiu
E. Magneziu

A. Sodiu
B. Calciu
C. Fosfat
D. Clor
E. Potasiu

A. Apă
B. Limfă
C. Aminoacizi
D. Transaminaze
E. Nucleaze
99. Masa principală a dintelui o constitue:

A. Cementul
B. Smalţul
C. Dentina
D. Pulpa
E. Vasele sangvine
100. Dentina conţine materie anorganică:

A. 28-30%
B. 40-50%
C. 70-72%
D. 75-80%
E. 90%
13
101. Dentina conţine materie organică şi apă:
A. 28-30%
B. 32-40%
C. 15-20%
D. 25-27%
E. 41%
102. Baza materiei anorganice o constitue:

A. Fosfatul de calciu
B. Carbonatul de calciu
C. Fluoratul de calciu
D. Vanadiu
E. Molibdenul
103. Substanţa organică a dentinei este alcătuită din:

A. Proteine
B. Glucide
C. Aminoacizi
D. Polizaharide
E. Acizi graşi
104. Dentina este alcătuită din:

A. Substanţa fundamentală
B. Canalicule dentinare
C. Fibrele Şarpey
D. Odontoblaşti
E. Fascicule colagene
105. Prin ce se confirmă prezenţa proceselor metabolice în dentină:

A. Prezenţa tubulilor dentinari
B. Prezenţa lichidului dentinar
C. Modificări în structură
D. Formarea dentinei secundare
E. Formarea dentinei terţiare
106. Care este conţinutul canaliculului dentinar:

A. Nervi
B. Vasele sangvine
C. Vasele limfatice
D. Fibra Tomes
E. Apofiza periferică a odontoblaştilor
107. Câte straturi deosebim în dentina normală:

A. Stratul translucid
B. Stratul mantiar
C. Stratul parapulpar
D. Predentină
E. Dentina terţiară
108. Care sunt căile de transmitere a exitaţiilor de durere în dentină:

A. Prin nervii dentinei
B. Prin prelungirele odontoblaştilor
C. Prin mecanismul hidrodinamic
D. Prin fibrele Korff
E. Prin fibrele Ebner
14
109. În decursul vieţii are loc:
A. Micşorarea grosimii stratului de dentină
B. Mărirea grosimii stratului de dentină
C. Grosimea dentinei rămâne neschimbată
D. Are loc resorbţia dentinei
E. Are loc regenerarea dentinei
110. Grosimea dentinei la nivelul marginelor incizale a dinţilor frontali superiori este:
A. 2 –2,5 mm
B. 6 mm
C. 3 – 5 mm
D. 7 – 8 mm
E. 6,7 – 6,8 mm
111. Grosimea dentinei cuspizilor este cuprinsă între:

A. 3 – 7 mm
B. 2 – 2,5 mm
C. 7,5 – 8 mm
D. 9 mm
E. 1,2 mm
112. Grosimea dentinei la coletul dentar este:

A. 1-2 mm
B. 5-6 mm
C. 3-4 mm
D. 6-7 mm
E. 0,5-1 mm
113. Grosimea dentinei dealungul rădăcinii este:

A. 3-5 mm
B. 2-2,5 mm
C. 1-2 mm
D. 0,5-0,7 mm
E. 6-7 mm
114. Grosimea dentinei în regiunea apicală a dintelui este:

A. 0,5-0,6 mm
B. 1,5-4 mm
C. 1-3 mm
D. 5-6 mm
E. 5-8 mm
115. Dentina interglobulară sau stratul Czermak este situat în:

A. Dentina mantiară
B. Dentina parapulpară
C. Între dentina mantiară şi parapulpară
D. În regiunea dentinei coronare
E. În regiunea dentinei radiculare
116. Numărul tubulilor dentinali în 1mm2 oscilează:

A. 10000
B. 15000
C. 20000
D. 30000
E. 75000
15
117. Canaliculele dentinare sunt neuniform repartizate în diferite straturi ale dentinei:
A. Lângă pulpă mai multe
B. Lângă smalţ mai multe
C. Lângă pulpă mai puţine
D. Lângă smalţ mai puţine
E. Nu diferă
118. După conţinutul structurilor fibrilare în dentină deosebim următoarele zone:

A. Care conţine fibre Korff
B. Care conţine fibre Korff şi Ebner
C. Care conţine fibre Ebner
D. Afibrilare
E. Celulare
119. Care este însemnătatea practică care o poate avea direcţia fibrelor în dentină:
A. La prepararea manuală a cavităţilor
B. În evoluţia cariei
C. La formarea cavităţilor
D. La plombarea cavităţilor
E. Nu are nuci o însemnătate
120. Ce prezintă spaţiile interglobulare Czermak:

A. Zone de dentină imperfect mineralizate
B. Calciul se depune sub formă de globule
C. Zone de hipercalcinare
D. Zone de hipocalcinare
E. Dentină normală
121. Unde în dentină se determină stratul granular Tomes:

A. În dentina mantiară
B. În dentina parapulpară
C. În dentina radiculară
D. În dentina coronară
E. În dentina din regiunea cuspizilor
III. Structura şi funcţiile cementului
122. Care este specificul cementului fibrilar:

A. Cementul primar
B. Dispus în treimea apicală a rădăcinii
C. Dispus în treimea cervicală a rădăcinii
D. Asemănător osului spongios
E. Asemănător osului compact
123. Care sunt trăsăturile topografice ale cementului celular:

A. Dispus în treimea apicală a rădăcinii
B. Dispus în treimea cervicală a rădăcinii
C. Dispus în zona furcaţiei pluriradiculare
D. Asemănător osului spongios
E. Asemănător osului lamelar
124. Care sunt funcţiile cementului radicular:

A. Acoperirea continuă a suprafeţei radiculare
B. Repararea defectelor suprafeţei radiculare
C. Dirijarea regenerării postoperatorii a parodonţiului marginal
D. Substrat de fixare a ligamentelor alveolodentare
16
E. Adaptarea funcţională ocluzală a dintelui
125. În cementul radicular se întâlnesc:

A. Cementoblaste
B. Spaţii interglobulare Czermak
C. Fibre Şarpey
D. Strat granular Tomes
E. Osteoblaste
126. Compoziţia chimică a cementului radicular este:

A. 68% materie anorganică
B. 70% materie anorganică
C. 32% materie organică şi apă
D. 42% materie anorganică
E. 28% materie anorganică
127. Destingem următoarele feluri de cement:

A. Cement celular
B. Cement spongios
C. Cement acelular
D. Cement lamelar
E. Cement noduros
128. Cementul acelular este situat:

A. În regiunea apexului
B. Pe toată suprafaţa rădăcinii
C. În regiunea bifurcaţiei
D. În orificiul apical
E. La limita cu smalţul
129. Cementul celular este situat:

A. Pe toată suprafaţa rădăcinii
B. Acoperă apexul rădăcinii
C. La limita cu smalţul
D. Acoperă regiunea bifurcaţiei
E. În orificiul apical
130. Fibrele din cementul radicular au o direcţie şi se unesc cu:

A. Tangenţială
B. Radială
C. Cu fibrele Tomes
D. Cu fibrele Şarpey
E. Cu ambele
131. Principala caracteristică fiziologică a cementului este apoziţia:

A. Continuă
B. Provocată de factori nocivi
C. La hipersolicitare a dintelui
D. În procese patologice
E. Ca fenomene de reparare
IV. Structura şi funcţiile pulpei dentare
132. Care sunt cele mai numeroase celule pulpare:

17
A. Plasmocitele
B. Macrofagocitele
C. Fibroblaştii
D. Granulocitele
E. Polimorfonuclearele neutrofile
133. Forma odontoblaştilor poate fi:

A. Cilindrică
B. Fuziformă
C. Plată
D. Stelată
E. Oblongată
134. Ce funcţii poate îndepleni pulpa dentară:

A. Nutritivă
B. Protectoare
C. Inductivă
D. Defensivă
E. Formativă
135. Care sunt funcţiile fibrelor conjunctive pulpare:

A. Transmiterea exitaţiilor externe primite pe calea canaliculelor dentinare
B. Susţinerea substanţei fundamentale
C. Asigurarea proceselor de cicatrizare
D. Substrat rigid pentru deplasarea histiocitelor
E. Menţinerea homeostazei locale
136. Precizaţi funcţiile substanţei fundamentale a pulpei:

A. Homeostatică
B. Hemostatică
C. Rezervor de apă
D. Rezervori de ioni
E. Transmiterea exitaţiilor nervoase
137. Precizaţi funcţiile odontoblaştilor:

A. Sinteza fosfatazelor
B. Sinteza de colagen
C. Perceperea stimulilor senzoriali prin fibrele Tomes
D. Sinteza de limfokine
E. Schelet de susţinere a substanţei fundamentale prin fibrele Tomes
138. Cum se explică alcalinitatea pulpei dentare:

A. Existenţa sistemelor tampon glicoproteice
B. Existenţa fosfaţilor predentinari
C. Prezenţa ionelor de potasiu în celule
D. Existenţa carbonaţilor predentinari
E. Existenţa mucopolizaharidelor în substanţa fundamentală
139. Ce elemente de structură conţine zona Well:

A. Vase sanguine
B. Fibre nervoase amielinice
C. Fibre conjunctive
D. Numeroşi fibroblaşti
E. Un număr redus de celule pulpare
140. Care sunt avantajele adăpostirii pulpei într-un lăcaş cu pereţii rigizi:
18
A. Protecţia faţă de presiunea masticatorie
B. Impermeabilitatea la agenţii patogeni, cât timp smalţul şi dentina sunt intacte
C. Păstrarea homeostazei pulpare
D. Asigurarea unei circulaţii colaterale
E. Posibilitatea pregătirii bontulilor fără a suferi pulpa dentară
141. Indicaţi fibrele pulpare:

A. Fibre reticulare
B. Fibre Ebner
C. Fibre Tomes
D. Fibre Korff
E. Fibre colagene
142. Care celule sunt caracteristice pulpei dentare sănătoase:

A. Odontoblaştii
B. Pulpociţii
C. Cementoblaştii
D. Histiocitele
E. Limfocitele
143. Dezavantajele situării pulpei dentare într-un lăcaş cu pereţii rigizi:

A. Prezenţa capilarelor fenestrate
B. Sporirea grosimii pereţilor camerei pulpare cu vârsta
C. Posibilitatea accesului la pulpă numai prin trepanare
D. Mărirea presiunii intrapulpare prin creşterea volumului ţesutului pulpar
E. Imposibilitatea investigării directe a pulpei
144. Diagnosticul diferenţial al pulpitei cronice hipertrofice se face cu:

A. Papilita
B. Granulaţiile în caz de perforaţie
C. Pulpita cronică fibroasă
D. Pulpita gangrenoasă
E. Periodontita acută
145. Odontoblaştii şi cementoblaştii se aseamănă prin:

A. Capacitatea secretorie de proteine
B. Aspectul morfologic al corpului celular
C. Posibilitatea mineralizării matricei
D. Prelungirile corpului celular
E. Raportul anatomic cu matricea sintetizată
146. Funcţia secretorie a odontoblaştilor distruşi este preluată de:

A. Celulele mezenchimale nediferenţiate
B. Histocite
C. Fibrociţi
D. Fibroblaşti
E. Odontoblaştii vecini
147. Mecanismul compensator al pulpei declanşat prin iritarea odontoblaştilor este:

A. Formarea dentinei terţiare
B. Formarea dentinei opace
C. Formarea dentinei secundare de reacţie
D. Necroza pulpară
E. Inflamaţie pulpară
148. Fibroblaştii pulpari provin din:

19
A. Mitoza altor fibroblaşti
B. Histiocite
C. Celule adventiţiale
D. Celule endoteliale
E. Celule mezenchimale nediferenţiate
149. Care faze din formarea odontonului sunt asemănătoare:

A. Amelogeneza
B. Dentinogeneza
C. Cementogeneza
D. Formarea cuticulei secundare a smalţului
E. Osteogeneza
150. Funcţiile prelungirilor citoplasmatice periferice ale odontoblaştilor (fibrele Tomes)

sunt:
A. Formarea canaliculelor dentinare
B. Formarea dentinei transparente
C. Formarea dentinei opace
D. Asigurarea vitalităţii dentinei
E. Formarea dentinei secundare
151. Odontoblaştii sunt implicaţi în sinteza:

A. Fosforinei
B. Proteoglicanilor
C. Colagenului
D. Glicoproteinelor dentinare
E. Fibronectinei
152. Dezavantajele inextensibilităţii pereţilor camerei pulpare sunt:

A. Imposibilitatea diagnosticului neinvaziv
B. Circulaţia pulpară de tip terminal
C. Inervaţia pulpară bogată
D. Dificultatea salvării precoce a vitalităţii pulpare
E. Tehnicile terapeutice înseşi sunt invazive
153. Precizaţi funcţiile fibrelor conjunctive pulpare:

A. Mecanica
B. Asigurarea răspunsului imun local
C. Menţinerea homeostazei pulpare
D. Participarea în cicatrizare
E. Substrat rigid pentru deplasarea macrofagilor în inflamaţia pulpară
154. Pulpa dentară este situată în:

A. Partea coronară a dintelui
B. Partea radiculară a dintelui
C. În partea apicală a dintelui
D. În cavitatea dintelui
E. Regiunea coletului dentar
155. Pulpa dentară se împarte în:

A. Partea cuspidiană
B. Partea apicală
C. Partea coronară
D. Partea radiculară
E. Partea canaliculară
20
156. Pulpa dentară reprezintă un ţesut conjunctiv lax, alcătuit din:
A. Substanţă fundamentală
B. Celule
C. Elemente fibroase
D. Vase sanguine
E. Nervi
157. Substanţa fundamentală a pulpei conţine:

A. Mucoproteine
B. Glicoproteine
C. Mucopolizaharide
D. Acizi graşi
E. Baze
158. Pulpa dentară conţine fibre:

A. Reticulare
B. Colagene
C. Oxitalamice
D. Elastice
E. Transeptale
159. În pulpă există următoarele tipuri de orientare a fibrelor:

A. Transversale
B. Paralele
C. Difuz
D. Fascicular
E. Oblic
160. Pulpa tânără conţine un număr de fibrile:

A. Mare
B. Redus
C. Nu conţine
D. Pulpa coronară comportă mai multe fibrile
E. Pulpa radiculară comportă mai multe fibrile
161. În pulpă se desting următoarele straturi:

A. Stratul periferic
B. Stratul subodontoblastic
C. Stratul central
D. Stratul Weil
E. Stratul Ebner
162. Stratul periferic al pulpei este format din celule:

A. Fibroblaste
B. Histiocite
C. Limfocite
D. Odontoblaste
E. Preodontoblaste
163. Odontoblastele prezintă nişte celule de structură:

A. Polară
B. Au corp
C. Au prelungiri
D. Au o singură prelungire
E. Nu au prelungiri
21
164. Prelungirile periferice a odontoblastelor sunt situate în:
A. Predentină
B. Dentină
C. Canaliculele dentinare
D. Stratul central
E. Stratul subodontoblastic
165. Odontoblastele au formă şi conţinut:

A. Stelată
B. Oblongată
C. Citoplasma de tip granular
D. Citoplasma bine dezvoltată
E. Citoplasma slab dezvoltată
166. Unele din funcţiile odontoblastelor constă în:

A. A depune săruri minerale
B. A transmite reacţia de durere în SCN
C. A participa la resorbţia rădăcinii
D. A structura substanţa fundamentală
E. A structura fibrele colagene
167. Stratul subodontoblastic al pulpei conţine:

A. Odontoblaste
B. Pulpocite
C. Histiocite
D. Celule plasmatice
E. Monocite
168. Stratul central al pulpei conţine:

A. Fibroblaste
B. Histiocite
C. Celule plasmatice
D. Limfocite
E. Monocite
169. Cele mai numeroase celule ale pulpei sunt:

A. Odontoblastele
B. Fibroblastele
C. Histiocitele
D. Celulele plasmatice
E. Monocitele
170. Funcţia principală a fibroblastelor pulpei constă în a forma:

A. Predentina
B. Dentina
C. Substanţa fundamentală
D. Apexul anatomic
E. Fibrele colagene
171. Histiocitele pulpare pot deveni active căpătînd caractere de:

A. Odontoblaste
B. Pulpocite
C. Macrofagocite veritabile
D. Fibroblaste
E. Celule plasmatice
22
172. Funcţia plasmocitelor pulpei constă în a:
A. Forma substanţa fundamentală
B. Forma fibrilele colagene
C. Realiza sinteza globulinelor
D. Forma vase sangvine
E. Realiza sinteza anticorpilor
173. Pulpa dentară este bine irigată cu vase sangvine de tipul:

A. Arterelor
B. Arteriolelor
C. Capilarelor
D. Precapilare
E. Magistrale
174. În pulpă există următoarele plexuri capilare:
A. Supraodontoblastic
B. Subodontoblastic
C. Central
D. Extern
E. Apical
175. Care este deosebirea dintre pulpa coronară şi cea radiculară:

A. În pulpa radiculară predomină celulele
B. În pulpa radiculară predomină fibrele
C. În pulpa coronară predomină fibrele
D. În pulpa coronară predomină celulele
E. Pulpa coronară conţine un număr mai mic de vase sangvine şi trunchiuri nervoase
176. Pulpa dentară execută următoarele funcţii:

A. Trofică
B. De protecţie
C. De suport
D. De amelogeneză
E. Plastică
177. Funcţia plastică a pulpei constă în:

A. Formarea dentinei primare
B. Formarea dentinei secundare
C. Formarea dentinei terţiare
D. Formarea cicatricelor în bontul pulpar
E. Formarea macrofagilor
V. Structura şi funcţiile periodonţiului
178. Periodonţiu este o formaţiune de origine:

A. Osoasă
B. Cartilagenoasă
C. Conjunctivă
D. Epitelială
E. Colajenoasă
179. Periodonţiul este situat în:

A. Alveolă
B. Fanta periodontală
C. Între lama compactă a alveolei şi cementul radicular
D. Între cementul radicular şi osul spongios
E. Între cement şi dentină
23
180. Periodonţiu contactează nemijlocit cu:
A. Osul maxIlarelor
B. Pulpa dentară
C. Periostul maxilarelor
D. Gingia
E. Şanţul gingival
181. Periodonţiul se observă la stadiu:

A. De formare a primordiilor dentare
B. De diferenţiere a ţesuturilor primordiale dentare
C. De dentinogeneză
D. De constituire a lamei corticale a alveolelor
E. Odată cu începutul formării cementului radicular
182. Periodonţiul se definitivează:

A. Peste un an după erupţia dintelui
B. Imediat după formarea apexului rădăcinii
C. Aprosimativ peste un an după formarea apexului
D. Peste doi ani după formarea apexului
E. Peste trei ani după formarea apexului
183. Grosimea periodonţiului în mediu echivalează cu:

A. 0,50 mm
B. 0,30 mm
C. 0,20 mm
D. 0,25 mm
E. 0,35 mm
184. Grosimea periodonţiului poate varia în dependenţă de:

A. Vârstă
B. Perioada de dezvoltare a dintelui
C. Modificările funcţionale
D. De pe urma procesului patologic
E. Sexul pacientului
185. Grosimea periodonţiului în dintele format, dar care n-a erupt este:
A. 0,05 mm
B. 0,06 mm
C. 0,07 mm
D. 0,1 mm
E. 0,24 mm
186. În caz de perdere a antogonistului periodonţiu este de:

A. 0,20 mm
B. 0,1 mm
C. 0,15 mm
D. 0,25 mm
E. 0,30 mm
187. După E. Gofung lăţimea fisurilor periodontale pe mandibulă este:

A. 0,15 – 0,22 mm
B. 0,10 – 0,20 mm
C. 0,12 – 0,14 mm
D. 0,7 – 0,13 mm
E. 0,20 – 0,25 mm
24
188. După E. Gofung lăţimea fantei periodontale pe maxilă este:
A. 0,3 – 0,35 mm
B. 0.2 – 0,25 mm
C. 0,1 – 0,15 mm
D. 0,15 – 0.19 mm
E. 0,35 – 0,4 mm
189. Periodonţiul este format din:

A. Ţesut conjunctiv
B. Ţesut osos
C. Ţesut cementar
D. Ţesut epitelial
E. Ţesut adipos
190. În periodonţiu distingem:

A. Vase şi nervi
B. Substanţa intercelulară
C. Celule
D. Fibre colagene
E. Ţesut conjunctiv
191. Fanta periodontală şi grosimea periodonţiului în dinţii nefuncţionali alcătuiesc:

A. 0,05 – 0,1 mm
B. 0,5 – 0,7 mm
C. 0,5 – 0,9 mm
D. 0,8 – 1,0 mm
E. 1,2 – 1,5 mm
192. Fasciculele fibroase ale periodonţiului se unesc bilateral cu:

F. Gingia şi cementul radicular
G. Pulpa şi osul alveolar
H. Cementul radicular şi osul alveolar
I. Dentina şi osul spongios
J. Dentina şi osul alveolar
193. Fasciculele colagene ale periodonţiului sunt mai groase:

A. Lângă cementul radicular
B. Lângă gingie
C. Lângă peretele alveolar
D. Lângă apex
E. Lângă 1/3 superioară a rădăcinii
194. În periodonţiu se desting ca orientare şi grosime fascicule:

A. Transseptale
B. Oblice
C. Circulare
D. Radiale
E. Alveolare pectinate
195. Structura periodonţiului dinţilor frontali se caracterizează prin:

A. Fibre fine alveolare pectinate
B. Fibre fine în grupul transseptal
C. Fibre fine circulare în regiunea de colet a dintelui
D. Fibre fine apicale
E. Fibrele oblice
25
196. Fibrele oblice în periodontul dinţilor frontali au un unghi de înclinare aproximativ:
A. În porţiunea vestibulară 40 – 45o
B. În porţiunea vestibulară 35 – 39o
C. În porţiunea orală 35o
D. În porţiunea orală 25o
E. În porţiunea orală 15o
197. Pe porţiunea periodonţiului dinţilor frontali mai jos de colet înclinarea fibrelor este:
A. 25 – 35o
B. 20 – 30 o
C. 15 – 20 o
D. 10 – 15o
E. 5 – 10 o
198. Spre apex înclinarea fibrelor periodonţiului dinţilor frontali:

A. Se micşorează
B. Se măreşte
C. Este de 45 – 50o
D. Este de 25 – 35 o
E. Este de 55 – 60 o
199. În periodonţiul premolarilor fasciculele de fibre colagene se:

A. Reduc
B. Îngroaşă
C. Înclină la colet cu 20 – 25o
D. Înclină spre apex cu 50 – 60o
E. Împletesc cruciform
200. Pentru periodonţiul molarilor e caracteristic:

A. Fibre viguroase transeptale
B. Fibre viguroase circulare
C. Fibre groase în regiunea apicală
D. Unghiul de înclinare a fibrelor oblice sporeşte spre apex până la 400
E. Unghiul de înclinare rămâne 20o
201. În periodonţiul dinţilor se conţin fibre:

A. Argentofine
B. Reticulare
C. Conjunctive
D. Oxitalanice
E. Elastice
202. În periodonţiu se află elemente celulare:

A. Fibroblaste
B. Mastocite
C. Histiocite
D. Odontoblaste
E. Adamantoblaste
203. În periodonţiu se află elemente celulare:

A. Plasmocite
B. Cimentocite
C. Osteoblaste
D. Epiteliale
E. Odontoblaste
26
204. Garnitura de elemente celulare în diferite zone ale periodonţiului este:
A. Aceiaşi
B. Variată
C. În periodonţiul apical diferă
D. În periodonţiul regiunii bifurcaţiei diferă
E. În periodonţiul perecervical diferă
205. Relictele epiteliale în periodonţiu sunt de provenienţă:

A. Din teaca epitelială Hertwig
B. Din lama dentară
C. Din epiteliul bucal
D. Din epiteliul şanţului gingival
E. Din peretele gingival
206. Conţinutul relictelor epiteliale depinde de:
A. Localizarea periodonţiului
B. Vârsta
C. Funcţia dintelui
D. Grupul de dinţi
E. Antagonist
207. Cea mai mare cantitate de vestigii epiteliale se constată în periodonţiul oamenilor în
vârstă de la:
A. 5 – 6 ani
B. 6 – 7 ani
C. 10 – 20 ani
D. 21 – 30 ani
E. 40 – 50 ani
208. Structura celulelor epiteliale în periodonţiu este:

A. Constantă
B. Se modifică cu vârsta
C. Depinde de solicitările funcţionare
D. Bine conturată la persoane senile
E. Bine conturată la tineri
209. Epiteliul acestor aglomerări epiteliale în periodonţiu poate provoca:

A. Dezvoltarea unor dinţi supranumerari
B. Chisturi
C. Chisto-granuloame
D. Cancer
E. Nu provoacă afecţiuni
210. Irigarea sangvină a periodonţiului se petrece din surse:

A. Ramuri interalveolare
B. Ramuri dentale
C. Ramuri gingivale
D. Anastomoze
E. Numai din ramuri interalveolare
211. Plexurile vasculare din periodonţiu sunt:

A. Subodontoblastic
B. Plexul extern
C. Plexul mediu
D. Plexul capilar
E. Plexul apical
27
212. Precizaţi funcţiile ţesutului conjunctiv lax al spaţiului periodontal:
A. Formativă
B. Defensivă
C. Nutritivă
D. Mecanică
E. Nervoasă
213. Ce prezintă glomerulele vasculare a periodonţiului:

A. Aglomerări de ţesut conjunctiv
B. Anastamoze – arterio – vasculare
C. Celulele epiteliale şi aglomerări de capilare
D. Proces patologic
E. Aglomerări de celule nervoase
214. Vasele limfatice ale periodonţiului sunt situate:

A. Ca şi vasele sangvine
B. Sub formă de glomeruli
C. Mai profund sub plexul capilarelor
D. Mai superficiale de plexul capilarelor
E. Numai sub formă de vase
215. Inervaţia periodonţiului se realizează în felul următor:

A. Din fibre gingivale
B. Din fibre interalveolare
C. Din fibre dentare
D. Din fibre pulpare
E. Din fibre periodontale
216. Falin indică prezenţa a două tipuri de terminaţiuni nervoase senzitive în periodonţiu:
A. În formă de arcade
B. În formă de săgiată
C. În formă de ramificări arborescante
D. În formă de glomerule solitare
E. În formă de glomerule duble
217. În periodonţiu au fost depistate structuri nervoase terminale sub formă:

A. Vibrize
B. Anse
C. Plachete
D. Bastonaşe
E. Coni
218. Ramurile nervoase terminale arborescente în periodonţiu sunt orientate:

A. Pe traseul vaselor sangvine
B. Pe traseul fasciculelor fibroase
C. Transversal
D. Circular
E. Paralel axei dintelui
219. Terminaţiunile nervoase glomerulate în periodonţiu sunt situate:

A. În straturile intermediare de ţesut conjunctiv lax
B. Transversal şi între fasciculele de fibre colagene
C. Lângă cement
D. Lângă osul alveolar
E. Lângă gingie
28
220. În periodonţiu au loc modificări de vârstă:
A. Dezvoltarea şi formarea structurii până la 20 – 24 ani
B. Maturizarea definitivă a fibrelor colagene
C. Stabilizarea structurii periodonţiului (25 – 40 ani)
D. Dezintegrarea unor fascicule de fibre colagene (peste 40 de ani)
E. Modificări în caracterele tinctoriale
221. Funcţiile periodonţiului sunt:

A. De suport
B. Plastică
C. De repartiţie a presiunii
D. Trofică
E. Senzorială şi de protecţie

A. De fixare a dintelui în alveolă
B. De suport
C. Ligament dentar
D. Aparat ligamentar
E. Periost dentar

A. Sistem hidraulic
B. De repartiţie a presiunii masticatorii
C. Ligament dentar
D. Periost dentar
E. De suport
224. Funcţia plastică a periodonţiului revine:

A. Plasmocitelor
B. Cementocitelor
C. Fibroblastelor
D. Osteoblastelor
E. Histiocitelor
225. Periodonţiul se află în legătură intimă cu:

A. Alveola
B. Gingia
C. Dintele
D. Pulpa
E. Mucoasa bucală
VI. Termenele de formare şi erupţie a dinţilor
226. Precizaţi termenele de formare a incisivilor centrali permanenţi:

A. Apariţia foliculului – luna a 8 intrauterină
B. Apariţia foliculului – luna a 6 intrauterină
C. Debutul mineralizării – luna a 4 după naştere
D. Debutul mineralizării – luna a 6 postnatală
E. Apariţia foliculului – luna a 2 intrauterină
227. Precizaţi termenele de erupţie a incisivilor centrali permanenţi:

29
A. 4 – 5 ani
B. 5 – 6 ani
C. 6 – 8 ani
D. 7 – 8 ani
E. 8 – 9 ani
228. Precizaţi termenele de formare a rădăcinilor incisivilor centrali permanenţi:

A. 6 ani
B. 7 ani
C. 8 ani
D. 9 ani
E. 10 ani
229. Precizaţi termenele de formare a incisivilor laterali permanenţi:

A. Apariţia foliculului – luna a 8 intrauterină
B. Apariţia foliculului – luna a 7 intrauterină
C. Debutul mineralizării – luna a 9 după naştere
D. Debutul mineralizării – luna a 8 după naştere
E. Debutul mineralizării – luna a 7 după naştere
230. Precizaţi termenele de erupţie a incisivilor laterali permanenţi:

A. 4 – 5 ani
B. 5 – 6 ani
C. 6 – 7 ani
D. 7 – 8 ani
E. 8 – 9 ani
231. Precizaţi termenele de formare a rădăcinilor incisivilor laterali permanenţi:

A. 6 ani
B. 7 ani
C. 8 ani
D. 9 ani
E. 10 ani
232. Precizaţi termenele de formare a caninilor permanenţi:

A. Apariţia foliculului luna a 4 intrauterină
B. Apariţia foliculului luna a 7 intrauterină
C. Apariţia foliculului luna a 8 intrauterină
D. Debutul mineralizării luna a 6 postnatală
E. Debutul mineralizării luna a 5 intrauterină
233. Precizaţi termenele de erupţie a caninilor permanenţi:

A. 6 – 7 ani
B. 7 – 8 ani
C. 8 – 9 ani
D. 9 – 10 ani
F. 10 – 11 ani
234. Precizaţi termenele de formare a rădăcinilor caninilor permanenţi:

A. 13 ani
B. 12 ani
C. 10 ani
D. 11 ani
E. 9 ani
235. Precizaţi termenele de formare a premolarilor unu:

30
A. Apariţia foliculului 2 ani
B. Apariţia foliculului 1,5 ani
C. Apariţia foliculului 3 ani
D. Debutul mineralizării 3 ani
E. Debutul mineralizării 2 ½ ani
236. Precizaţi termenele de erupţie a premolarilor unu:

A. 6 – 7 ani
B. 7 – 8 ani
C. 8 – 9 ani
D. 9 – 10 ani
E. 10 – 11 ani
237. Precizaţi termenele de formare a rădăcinilor premolarilor unu:

A. 11 ani
B. 12 ani
C. 13 ani
D. 10 ani
E. 14 ani
238. Precizaţi termenele de formare a premolarilor doi:

A. Apariţia foliculului 4 ani
B. Apariţia foliculului 3 ani
C. Apariţia foliculului 2 ½ ani
D. Debutul mineralizării 4 ani
E. Debutul mineralizării 3 ½ ani
239. Precizaţi termenele de erupţie a premolarilor doi:

A. 7 – 8 ani
B. 8 – 9 ani
C. 9 – 10 ani
D. 11 – 12 ani
E. 12 ani
240. Precizaţi termenele de formare a rădăcinilor premolarilor doi:

A. 13 ani
B. 11 ani
C. 12 ani
D. 14 ani
E. 15 ani
241. Precizaţi termenele de formare a molarilor unu permanenţi:

A. Apariţia foliculului luna a 7 intrauterină
B. Apariţia foliculului luna a 6 intrauterină
C. Apariţia foliculului luna a 5 intrauterină
D. Debutul mineralizării luna a 9 intrauterină
E. Debutul mineralizării luna a 7 intrauterină
242. Precizaţi termenele de erupţie a molarului unu permanent:

A. 5 ani
B. 6 ani
C. 7 ani
D. 8 ani
E. 9 ani
243. Precizaţi termenele de formare a rădăcinilor molarului unu permanent:

31
A. 7 ani
B. 8 ani
C. 9 ani
D. 10 ani
E. 11 ani
244. Precizaţi termenele de formare a molarului doi permanent:

A. Apariţia foliculului la 1 an
B. Apariţia foliculului la 2 ani
C. Apariţia foliculului la 3 ani
D. Debutul mineralizării la 3 ani
E. Debutul mineralizării la 3 ½ ani
245. Precizaţi termenele de erupţie a molarului doi permanent:

A. 8 – 9 ani
B. 9 – 10 ani
C. 10 – 11 ani
D. 11 – 13 ani
E. 13 – 14 ani
246. Precizaţi termenele de formare a rădăcinilor a molarului doi permanent:

A. 12 ani
B. 13 ani
C. 14 ani
D. 15 ani
E. 16 ani
247. Precizaţi termenele de formare a mugurilor incisivilor temporari:

A. 4 – 5 săptămâni
B. 5 – 6 săptămâni
C. 6 – 7 săptămâni
D. 8 – 9 săptămâni
E. 10 săptămâni
248. Precizaţi termenele de mineralizare a incisivilor temporari:

A. 2 luni
B. 3 luni
C. 4 luni
D. 4 ½ luni
E. 5 luni
249. Precizaţi termenele de erupţie a incisivilor centrali temporari:

A. 6 – 8 luni
B. 9 – 10 luni
C. 4 – 5 luni
D. 5 – 51/2 luni
E. 9 luni
250. Precizaţi termenele de erupţie a incisivilor laterali temporari:

A. 6 – 8 luni
B. 5 – 6 luni
C. 8 – 12 luni
D. 13 – 14 luni
E. 14 – 15 luni
32
251. precizaţi termenele de formare a rădăcinilor incisivilor temporari:
A. 11 luni
B. 1 an
C. 2 ani
D. 2 ½ ani
E. 3 ani
252. Precizaţi termenele de formare a mugurilor caninilor temporari:

E. 10 – 11 săptămâni
253. Precizaţi termenele de formare a mugurilor molarului unu temporar:

254. Precizaţi termenele de mineralizare a primordiilor caninilor temporari:

A. 4 ½ luni
B. 5 ½ luni
C. 6 luni
D. 7 luni
E. 7 ½ luni
255. Precizaţi termenele de mineralizare a primordiilor molarului unu temporar:

A. 4 ½ luni
B. 5luni
C. 6 luni
D. 7 ½ luni
E. 7 luni
256. Precizaţi termenele de erupţie a caninilor temporari:

A. 6 – 8 luni
B. 8 – 12 luni
C. 12 – 13 luni
D. 16 – 20 luni
E. 20 – 30 luni
257. Precizaţi termenele de erupţie a molarilor unu temporari:

A. 6 – 8 luni
B. 16 – 20 luni
C. 8 – 12 luni
D. 12 – 16 luni
E. 20 – 30 luni
258. Precizaţi termenele de formare a rădăcinii caninilor temporari:

A. 2 ani
B. 3 ani
C. 4 ani
D. 5 ani
E. 6 ani
33
259. Precizaţi termenele de formare a rădăcinilor molarilor unu temporari:
A. 2 ani
B. 3 ani
C. 5 ani
D. 6 ani
E. 4 ani
260. Precizaţi termenele de formare a primordiilor molarilor doi temporari:

A. 6 săptămâni
B. 10 săptămâni
C. 7 săptămâni
D. 8 săptămâni
E. 9 săptămâni
261. Precizaţi termenele de mineralizare a primordiilor molarilor doi temporari:
A. 6 lumi
B. 6 ½ luni
C. 7 luni
D. 7 ½ luni
E. 8 luni
262. Precizaţi termenele de erupţie a molarilor doi temporari:

A. 8 – 12 luni
B. 6 – 8 luni
C. 20 – 30 luni
D. 12 – 16 luni
E. 16 – 20 luni
263. Precizaţi termenele de formare a rădăcinilor molarilor doi temporari:

A. 2 ani
B. 3 ani
C. 4 ani
D. 5 ani
E. 6 ani
264. Precizaţi termenele de resorbţie a rădăcinilor molarilor doi temporari:

A. 7 ani
B. 3 ani
C. 4 ani
D. 5 ani
E. 6 ani
265. Semnele erupţiei fiziologice pot fi:

A. Erupţia dinţilor omonimi
B. Erupţia într-o ordine anumită
C. Erupţia dinţilor în termeni cuveniţi
D. Erupţia precoce
E. Erupţia tardivă
266. Fiziologică se consideră erupţia atunci când:

A. Dinţii apar în termeni cuveniţi
B. Dinţii apar în pereche
C. Dinţii apar cu diferenţă de 1 – 6 luni
D. Dinţii apar cu întârziere
E. Dinţii erup mai înainte
VII. Evoluţia dinţilor

34
267. Dezvoltarea dinţilor la om începe la a:
A. 3 săptămână intrauterină
268. În procesul de dezvoltare a dinţilor se deosebesc faze:

A. 2
B. 3
C. 4
D. 5
E. 6
269. Precizaţi fazele de dezvoltare a dinţilor:

A. Formarea organului adamantin
B. Apariţia şi formarea primordiilor
C. Apariţia papilei mezenchimale
D. Diferenţierea primordiilor
E. Histogeneza ţesuturilor dentare
270. Precizaţi lungimea embrionului în faza de iniţiere a primordiilor:

A. 20 mm
B. 19 – 20 mm
C. 18 – 19 mm
D. 11 – 19 mm
E. 12 – 13 mm
271. Procesul de formare a primordiilor dentare începe cu:

A. Multiplicarea epiteliului stomodeumului
B. Cufundarea epiteliului în mezenchim
C. Multiplicarea mezenchimului
D. Cufundarea mezenchimului în epiteliu
E. Cufundarea epiteliului şi mezenchimului
272. Epiteliu bucal formează în mezenchim o îngroşare sub formă de:

A. Potcoavă
B. Linie
C. Cupă
D. Clopot
E. Triunghi
273. Îngroşarea epitelială sau placa epitelială se diviază în:

A. Placa buco – labială
B. Placa dentară
C. Placa epitelială
D. Placa dentinară
E. Placa adamantină
274. Placa buco – labială contribue la formarea:

A. Mugurilor dentari
B. Vestibulului oral
C. Adamantinei
D. Dentinei
E. Pulpei dentare
35
275. Din care lamă se dezvoltă dinţii temporari:
A. Din lama primară
B. Lama vestibulară
C. Plăcuţa secundară
D. Din lama dentară
E. Din ambele lame
276. Din care lamă se dezvoltă mugurii dinţilor permanenţi:

A. Din lama primară
B. Din plăcuţa vestibulară
C. Din lama secundară
D. Din lama dentară
E. Din ambele lame
277. Precizaţi mugurii căror dinţi permanenţi se dezvoltă din lama dentară primară:
A. Incisivii
B. Caninii
C. Premolarii
D. Molarii
E. Toţi dinţii
278. Precizaţi mugurii căror dinţi permanenţi se dezvoltă din lama dentară secundară:
A. Incisivii
B. Caninii
C. Premolarii
D. Molarii
E. Toţi dinţii
279. În care săptămână de viaţă întrauterină apar organele adamantinei a dinţilor

temporari:
A. 5 – 6 săptămână
B. 6 – 8 săptămână
C. 8 – săptămână
D. 9 – săptămână
E. 10 – săptămână
280. În care săptămână de viaţă intrauterină apare papila mezenchimală la dinţii

temporari:
A. 6
B. 8
C. 10
D. 7
E. 9
281. Selectaţi parţile componente ale primordiului dentar în prima fază:
A. Teaca radiculară Hertwig
B. Organul adamantin
C. Pulpa
D. Papila mezenchimală
E. Sacul dentar
282. Selectaţi părţile componente a primordiului dentar în faza a doua:

A. Organul adamantin
B. Papila mezenchimală
C. Pulpa organului adamantin
D. Sacul mugurelui dentar
E. Stratul epitelial intern
36
283. Selectaţi componentele organului adamantin în faza a doua:
A. Papila
B. Stratul epitelial extern
C. Stratul epitelial intern
D. Reticulumul stelat
E. Stratul intermediar
284. Care sunt celulele formatorii de smalţ:

A. Odontoblaştii
B. Preodontoblaştii
C. Ameloblaştii
D. Fibroblaştii
E. Histiocitele
285. Când are loc separarea organului adamantin a dinţilor temporari de la placa
dentară:
A. Către a 3 lună
B. Către a 2 lună
C. Către a 4 lună
D. Către a 5 lună
E. Către a 3 ½ lună
286. Din organul adamantin se dezvoltă:

A. Alveola dentară
B. Dentina
C. Pulpa
D. Adamantina
E. Cementul
287. Din papila mezenchimală a primordiului dentar se dezvoltă:

A. Alveola dentară
B. Dentina
C. Pulpa
D. Adamantina
E. Cementul
288. Sacul dentar este alcătuit din straturile:

A. Intern
B. Intermediar
C. Extern
D. Superior
E. Inferior
289. Din sacul dentar (folicul) al primordiilor dentare se dezvoltă:

A. Adamantina
B. Cementul radicular
C. Alveola dentară
D. Periodonţiul
E. Pulpa
290. Organul adamantin al primordiului poate avea formă de:

A. Buton de floare
B. Picătură
C. Cupă
D. Clopot
E. Măciucă
37
291. Când începe faza de histogeneză în dinţii temporari:
A. Sfârşitul lunii a 4 intrauterină
B. Luna a 5
C. Luna a 3
D. Luna a 2
E. Luna a 6
292. Iniţial se dezvoltă:

A. Dentina
B. Pulpa
C. Adamantina
D. Cementul
E. Periodonţiul
293. Precizaţi fazele de dezvoltare a ţesuturilor dure dentare:
A. Formarea matricei organice
B. Mineralizarea matricei
C. Apariţia celulelor
D. Formarea substanţei fundamentale
E. Impregnarea cu enzime
VIII. Anatomia şi fiziologia dinţilor
294. În mod normal forma arcadei superioare este:

A. Elipsă
B. Trapez
C. Forma de U
D. Forma de V
E. Parabolă
295. În mod normal forma arcadei inferioare este:

A. Elipsă
B. Trapez
C. Forma de U
D. Forma de V
E. Parabolă
296. La ce temperatură maximă reacţionează pulpa normală:

A. 20 – 22o
B. 30 – 32o
C. 40 – 42o
D. 50 – 52o
E. 60 – 62o
297. Care este zona indiferentă de reacţie a pulpei normale la exitanţi termici:
A. 10oC
B. 20oC
C. 30oC
D. 40oC
E. 50oC
298. Care este limita inferioară de temperatură la care răspunde pulpa normală:
A. 10 – 14oC
B. 17 – 22oC
C. 30 – 32oC
D. 42 – 45oC
E. 50 – 52oC
38
299. Dinţii sănătoşi reacţionează la curenţi de:
A. 1 – 2 µA
B. 2 – 6 µA
C. 7 – 12 µA
D. 15 – 25 µA
E. 25 – 40 µA
300. Prezenţa unui proces inflamator în pulpă duce la scăderea excitabilităţii ei până la:
A. 2 – 6 µA
B. 7 – 12 µA
C. 20 – 40 µA
D. 60 – 90 µA
E. Peste 100 µA
301. Necroza pulpei coronare duce la scăderea excitabilităţii pulpei până la:
A. 20 µA
B. 30 µA
C. 40 µA
D. 50 µA
E. 60 µA
302. Lungimea medie a incisivului central superior permanent este de:

A. 21 mm
B. 22 mm
C. 22,3 mm
D. 22,5 mm
E. 26,5 mm
303. Lungimea medie a incisivului lateral superior permanent este de:

A. 21 mm
B. 22 mm
C. 22,3 mm
D. 22,5 mm
E. 26,5 mm
304. Lungimea medie a caninului superior permanent este de:

A. 21 mm
B. 22 mm
C. 22,3 mm
D. 22,5 mm
E. 26,5 mm
305. Lungimea medie a primului premolar superior este de:

A. 21 mm
B. 22 mm
C. 22,3 mm
D. 22,5 mm
E. 26,5 mm
306. Lungimea medie a premolarului doi superior este de:

A. 21 mm
B. 22 mm
C. 22,3 mm
D. 22,5 mm
E. 26,5 mm
39
307. Primul molar superior permanent are o lungime de:
A. 21 mm
B. 22 mm
C. 22,3 mm
D. 22,5 mm
E. 26,5 mm
308. Molarul doi superior permanent are o lungime de:

A. 18 mm
B. 20 mm
C. 21 mm
D. 22 mm
E. 22,5 mm
309. Lungimea molarului trei superior permanent este :

A. 18 mm
B. 20 mm
C. 21 mm
D. 22 mm
E. 22,5 mm
310. Lungimea incisivului central inferior permanent este:

A. 20,7 mm
B. 22,1 mm
C. 23,0 mm
D. 23,5 mm
E. 25,6 mm
311. Lungimea incisivului lateral inferior este:

A. 20,7 mm
B. 22,1 mm
C. 23,0 mm
D. 23,5 mm
E. 25,6 mm
312. Lungimea caninului inferior este:

A. 20,7 mm
B. 22,1 mm
C. 23,0 mm
D. 23,5 mm
E. 25,6 mm
313. Lungimea premolarului unu inferior este:

A. 20,7 mm
B. 22,1 mm
C. 23,0 mm
D. 23,5 mm
E. 25,6 mm
314. Lungimea premolarului doi inferior este:

A. 20,7 mm
B. 21,0 mm
C. 23,0 mm
D. 23,5 mm
E. 25,6 mm
40
315. Lungimea molarului unu inferior permanent este:
A. 20,7 mm
B. 21 mm
C. 22,1 mm
D. 23,0 mm
E. 25,6 mm
316. Lungimea molarului doi inferior permanent este:

A. 17 mm
B. 19,8 mm
C. 21 mm
D. 22,1 mm
E. 23 mm
317. Lungimea molarului trei inferior permanent este:
A. 17 mm
B. 19,8 mm
C. 21 mm
D. 22,1 mm
E. 23 mm
318. Înălţimea coroanei incisivului central permanent superior este:

A. 7, 5 mm
B. 8 mm
C. 8,8 mm
D. 9,5 mm
E. 10 mm
319. Înălţimea coroanei incisivului lateral permanent superior este:

A. 7, 5 mm
B. 8 mm
C. 8,8 mm
D. 9,5 mm
E. 10 mm
320. Înălţimea coroanei caninului permanent superior este:

A. 7, 5 mm
B. 8 mm
C. 8,8 mm
D. 9,5 mm
E. 10 mm
321. Înălţimea coroanei primului premolar superior este:

A. 7, 5 mm
B. 8 mm
C. 8,8 mm
D. 9,5 mm
E. 10 mm
322. Înălţimea coroanei premolarului doi superior este:

A. 7, 5 mm
B. 8 mm
C. 8,8 mm
D. 9,5 mm
E. 10 mm
41
323. Înălţimea coroanei primului molar superior permanent este:
A. 7, 5 mm
B. 8 mm
C. 8,8 mm
D. 9,5 mm
E. 10 mm
324. Înălţimea coroanei molarului doi permanent superior este:

A. 6,8 mm
B. 7,2 mm
C. 7,5 mm
D. 8 mm
E. 8,8 mm
325. Înălţimea coroanei molarului trei permanent superior este:

A. 6,8 mm
B. 7,2 mm
C. 7,5 mm
D. 8 mm
E. 8,8 mm
326. Înălţimea coroanei incisivului central inferior permanent este:

A. 7,7 mm
B. 8 mm
C. 8,8 mm
D. 9,4 mm
E. 10,3 mm
327. Înălţimea coroanei incisivului lateral inferior permanent este:

A. 7,7 mm
B. 8 mm
C. 8,8 mm
D. 9,4 mm
E. 10,3 mm
328. Înălţimea coroanei caninului înferior permanent este:

A. 7,7 mm
B. 8 mm
C. 8,8 mm
D. 9,4 mm
E. 10,3 mm
329. Înălţimea coroanei primului premolar inferior este:

A. 7,7 mm
B. 8 mm
C. 8,8 mm
D. 9,4 mm
E. 10,3 mm
330. Înălţimea coroanei premolarilui doi inferior este:

A. 7,7 mm
B. 8 mm
C. 8,8 mm
D. 9,4 mm
E. 10,3 mm
42
331. Înălţimea coroanei molarului unu inferior permanent este:
A. 7,7 mm
B. 8 mm
C. 8,8 mm
D. 9,4 mm
E. 10,3 mm
332. Înălţimea coroanei molarului doi inferior permanent este:

A. 6,9 mm
B. 7 mm
C. 7,7 mm
D. 8 mm
E. 8,8 mm
333. Înălţimea coroanei molarului trei inferior permanent este:
A. 6,9 mm
B. 7 mm
C. 7,7 mm
D. 8 mm
E. 8,8 mm
334. Lungimea rădăcinii incisivului central superior permanent este:

A. 12,5 mm
B. 13 mm
C. 13,5 mm
D. 14,5 mm
E. 17 mm
335. Lungimea rădăcinii incisivului lateral superior permanent este:

A. 12,5 mm
B. 13 mm
C. 13,2 mm
D. 14,8 mm
E. 17 mm
336. Lungimea rădăcinii caninului superior permanent este:

A. 12,5 mm
B. 13 mm
C. 13,5 mm
D. 14,8 mm
E. 17 mm
337. Lungimea rădăcinelor primului premolar superior este:

A. 12,5 mm
B. 13 mm
C. 13,5 mm
D. 14,8 mm
E. 17 mm
338. Lungimea rădăcinii premolarului doi superior este:

A. 12,5 mm
B. 13 mm
C. 13,5 mm
D. 14,8 mm
E. 17 mm
43
339. Lungimea rădăcinilor molarului unu superior permanent este:
A. 11,2 mm
B. 12,5 mm
C. 13 mm
D. 13,5 mm
E. 14,8 mm
340. Lungimea rădăcinilor molarului doi superior permanent este:

A. 11,2 mm
B. 12,5 mm
C. 13 mm
D. 13,5 mm
E. 14,8 mm
341. Lungimea rădăcinilor molarului trei superior permanent este:

A. 11,2 mm
B. 12,5 mm
C. 13 mm
D. 13,5 mm
E. 14,8 mm
342. Lungimea rădăcinii incisivului central inferior permanent este:

A. 11,9 mm
B. 12,7 mm
C. 12,9 mm
D. 15 mm
E. 15,3 mm
343. Lungimea rădăcinii incisivului lateral inferior permanent este:

A. 11,9 mm
B. 12,7 mm
C. 12,9 mm
D. 15 mm
E. 15,3 mm
344. Lungimea rădăcinii caninului inferior permanent este:

A. 11,9 mm
B. 12,7 mm
C. 12,9 mm
D. 15 mm
E. 15,3 mm
345. Lungimea rădăcinii premolarului unu inferior este:

A. 10 mm
B. 12,9 mm
C. 13,3 mm
D. 15 mm
E. 15,5 mm
346. Lungimea rădăcinii premolarului doi inferior este:

A. 10 mm
B. 12,9 mm
C. 13,3 mm
D. 15 mm
E. 15,5 mm
44
347. Lungimea rădăcinilor primului molar inferior permanent este:
A. 10 mm
B. 12,9 mm
C. 13,3 mm
D. 15 mm
E. 15,5 mm
348. Lungimea rădăcinilor molarului doi inferior permanent este:

A. 10 mm
B. 12,9 mm
C. 13,3 mm
D. 15 mm
E. 15,5 mm
349. Lungimea rădăcinilor molarului trei inferior permanent este:
A. 10 mm
B. 12,9 mm
C. 13,3 mm
D. 15 mm
E. 15,5 mm
350. Coroana incisivului central superior are forma de:

A. Daltă alungită
B. Lance
C. Lopată
D. Daltă
E. Romboidală
351. Pe suprafaţa palatinală a incisivului central superior permanent se prezintă o

formaţiune cu numele:
A. Tubercul
B. Cingulum
C. Cupsid
D. Tuberculul Carabelli
E. Depresiune centrală
352. Pe suprafaţa linguală a incisivului central inferior se găseşte:

A. Foramen coecum
B. Două creste marginale şterse
C. Cingulum bine pronunţat
D. Burelete
E. Tuberculul Carabelli
353. Caninul permanent are forma fieţei vestibulare:

A. Daltă alungită
B. Dreptungiulară
C. Lopată
D. Conoidă
E. Daltă
354. Care dinte permanent are două canale radiculare:

A. Caninul superior
B. Primul premolar superior
C. Primul molar superior
D. Primul molar inferior
E. Molarul doi superior
45
355. La care dinte permanent e prezent tuberculul Carabelli:
A. Caninul permanent
B. Premolarul prim superior
C. Molarul prim superior
D. Molarul doi superior
E. Molarul prim inferior
356. La care dinte permanent pe suprafaţa ocluzală sunt prezenţi cinci cuspizi:
A. Molarul unu superior
B. Molarul doi superior
C. Molarul unu inferior
D. Molarul doi inferior
E. Molarul trei inferior
357. Molarul prim superior îndeplineşte mai multe funcţii, mai puţin una, care:
A. Mastecaţie
B. Stabilirea “cheii de ocluzie” după Angle
C. Fizionomie
D. Protecţia părţilor moi
E. Controlarea mişcărilor dentare din câmpul ocluzal anterior şi posterior
358. Cel mai mare dinte din grupul molarilor permanenţi este:
A. Molarul prim superior
C. Molarul trei superior
D. Molarul prim inferior
E. Molarul doi inferior
359. Cel mai mic molar permanent este:

A. Molarul prim superior
C. Molarul trei superior
D. Molarul doi inferior
E. Molarul trei inferior
360. Incisivii centrali superiori îndeplinesc următoarele funcţii:

A. Fizionomie
B. Fonaţie
C. Masticaţia alimentelor
D. Susţinerea părţilor moi
E. Secţionarea alimentelor
361. Foramen coecum e prezentă la următorii dinţi permanenţi:

A. Incisivul central superior
B. Incisivul lateral superior
C. Incisivul central inferior
D. Incisivul lateral inferior
E. Molarul prim inferior
362. Din grupul dinţilor monoradiculari superiori permanenţi fac parte:

A. Incisivul central
B. Incisivul lateral
C. Caninul
D. Premolarul unu
E. Premolarul doi
46
363. Din grupul dinţilor biradiculari fac parte următorii dinţi permanenţi:
A. Premolarul unu superior
B. Premolarul doi superior
C. Premolarul unu inferior
D. Premolarul doi inferior
364. Din grupul dinţilor biradiculari fac parte următorii dinţi permanenţi:
A. Premolarul unu superior
B. Premolarul unu inferior
C. Molarul unu superior
D. Molarul unu inferior
365. Din grupul dinţilor triradiculari fac parte următorii dinţi permanenţi:
A. Primul premolar superior
B. Molarul unu superior
C. Molarul doi superior
D. Molarul unu inferior
366. Dinţii permanenţi cu un canal sunt următorii:

C. Caninul superior
D. Primul premolar superior
E. Premolarul doi superior
367. Dinţii permanenţi cu trei canale radiculare sunt:

A. Premolarul prim superior
B. Molarul prim superior
368. La care dinţi permanenţi marginea incisivă e alcătuită din două segmente:
C. Caninul superior
D. Incisivul lateral inferior
E. Caninul inferior
369. La care dinţi permanenţi pe suprafaţa ocluzală sunt prezenţi doi cuspizi:
A. Primul premolar superior
B. Premolarul doi superior
C. Molarul unu superior
D. Molarul doi superior
370. Care dinţi permanenţi pe suprafaţa ocluzală au prezenţi patru cuspizi:

A. Premolarul doi superior
B. Molarul prim superior
47
371. Pe faţa ocluzală a primului molar superior permanent sunt următorii cuspizi:
A. Mezio – palatinal
B. Mezio – vestibular
C. Antero – vestibular
D. Disto – vestibular
E. Disto – palatinal
372. Cel mai mic dinte din grupul dinţilor permanenţi este:
A. Incisivul lateral superior
B. Molarul III superior
C. Molarul III inferior
D. Incisivul central inferior
E. Incisivul lateral inferior
373. Incisivul central superior permanent din dreapta se adnotează:
A. 31
B. 21
C. 11
D. 41
E. 51
374. Incisivul lateral superior temporar din stânga e notat prin:

A. 22
B. 11
C. 52
D. 62
E. 42
375. Caninul permanent superior din dreapta este notat prin:

A. +3
B. 3+
C. 13
D. 23
E. D3
376. Primul premolar superior din dreapta este notat prin:

A. 54
B. D4
C. 4-
D. 4+
E. 14
377. Premolarul doi superior din dreapta e notat prin:

A. 15
B. 5-
C. D 5
D. 5+
E. +5
378. Primul molar superior permanent din stânga e notat prin:

A. +6
B. S 6
C. 36
D. 26
E. 56
379. Molarul doi superior permanent din dreapta e notat prin:

48
A. 55
B. 17
C. 47
D. 27
E. D7
380. Caninul permanent inferior din stânga e notat prin:

A. III
B. s 3
C. III
D. 43
E. 33
381. Primul premolar inferior dreapta e notat prin:

A. 44
B. 4-
C. – 4
D. 4
E. d 4
382. Primul molar permanent inferior stânga este notat prin:
A. – 6
B. 36
C. 56
D. s 6
E. 6
383. Molarul trei inferior stânga este notat prin:
A. 28
B. 38
C. –8
D. 8–
E: s8
384. Primul molar temporar inferior stânga e notat prin:
A. ‫־׀‬V
B. sIV
C. 64
D. 75
E. 74
385. Incisiv central superior temporar stânga e notat prin:

A. ‫׀‬I
B. 1
C. 61
D. SI
E. 21
386. Molarul doi superior temporar dreapta e notat prin:

A. V|
B. DV
C. 55
D. 65
E. V
IX. Organizarea şi utilizarea cabinetului stomatologic:
49
387. Care este suprafaţa cabinetului stomatologic necesară pentru activitatea unui singur
medic:
A. 7 m2
B. 10 m2
C. 14 m2
D. 18 m2
E. 21 m2
388. Cu câţi metri pătraţi se măreşte suprafaţa cabinetului stomatologic în cazul instalării
unui fotoliu suplimentar:
A. 7 m2
B. 10 m2
C. 14 m2
D. 18 m2
E. 21 m2
389. Câţi m2 sunt adăugaţi în cazul când în cabinet se instalează al doilea unit dentar:
A. 7 m2
B. 10 m2
C. 14 m2
D. 18 m2
E. 21 m2
390. Giamurile cabinetului, pentru asigurarea unei luminări naturale optime, trebuie să fie
orientate spre:
A. Nord
B. Sud
C. Sud – Est
D. Est
E. Vest
391. Ce trebuie de făcut pentru a micşora reverberaţia luminii de către pereţii cabinetului
stomatologic:
A. Pereţii trebuie să fie albi
B. Pereţii trebuie de vopsiti cu vopsele pe bază de ulei
C. Pereţii trebuie de acoperit cu faianţă
D. Pereţii trebuie să fie vopsiţi în culori palide (bleu)
E. Trebuie vopsiţi în culori închise
392. Asepsia este un sistem de acţiuni profilactice care include realizarea unui şir de măsuri
cu excepţia uneia, care:
A. Sterilizarea instrumentelor, materialelor, aparatelor
B. Toaleta specială a mânilor chirurgului
C. Executarea unor procedee specifice în timpul intervenţiilor medicale
D. Efectuarea unor acţiuni igienice şi organizatorice speciale în instituţia curativă
E. Prelucrarea cavităţii bucale cu soluţii de antibiotice
393. Cât timp durează sterilizarea prin fierbere:

A. 10 min.
B. 20 min.
C. 30 min.
D. 45 min.
E. 60 min.
394. Se sterilizează în Pupinel:
A. Instrumentele metalice
B. Onglinzile stomatologice
C. Materialul de pansament
50
D. Instrumentele endodontice
E. Rulourile şi meşele de vată
395. Înălţimea cabinetului stomatologic trebuie să fie nu mai puţin de:

A. 2,5 m
B. 2,75 m
C. 3,00 m
D. 3,30 m
E. 3,50 m
396. Piesele stomatologice se sterilizează prin:
A. Fierbere în apă
B. Sterilizare în Pupinel
C. Sterilizare chimică
D. Autoclavare
E. Fierbere în ulei
397. Agenţii fizici folosiţi pentru sterilizare sunt:
A. Razele X
B. Temperatura înaltă
C. Razele ultraviolete
D. Soluţia de alcool etilic 96o
E. Ultrasunetul
398. Pentru sterilizarea chimică sunt folosite următoarele soluţii:

A. Cloramină 1%
B. Apă oxigenată 6%
C. Formalină 3%
D. Clorhexidină 1%
E. Dimexid 10%
399. Fierberea se aplică pentru sterilizarea:

A. Onglinzilor stomatologice
B. Seringilor din sticlă
C. Frezelor dentare
D. Instrumentelor metalice
E. Instrumentelor endodontice
400. Se sterilizează în autoclav:

A. Instrumentele metalice
B. Materialul de pansament
C. Frezele dentare
D. Rulourile şi meşele de vată
E. Mănuşile
401. Utilajul stomatologic de bază este:

A. Fotoliul stomatologic
B. Bormaşina electrică sau turbina
C. Instalaţia stomatologică
D. Scaunul pentru medic
E. Masa cu instrumente sterile
402. Timpul de sterilizare a instrumentelor în Pupinel la 120o este:

A. 10 min.
B. 20 min.
C. 45 min.
D. 60 min.
E. 120 min.
51
403. Timpul de sterilizare a instrumentelor în Pupinel la 180o este:
A. 10 min.
B. 20 min.
C. 40 min.
D. 60 min.
E. 120 min.
404. Cât timp are loc sterilizarea chimică a instrumentelor:

A. 10 min.
B. 20 min.
C. 40 min.
D. 60 min.
E. 120 min.
405. În componenţa soluţiei ternare pentru sterilizarea chimică a instrumentelor intră:

A. 15g bicarbonat de sodiu
B. 20g formalină
C. 5 g cloramină
D. 5 g fenol
E. 1000 ml apă distilată
406. Pentru prelucrarea chimică a pieselor se folosesc:

A. Cloramină 1%
B. Formalină 3%
C. Soluţie ternară
D. Apă oxigenată 6%
E. Dimexid 10%
X. Instrumentarul stomatologic
407. Cele mai utilizate sunt oglinzile cu diametrul:

A. 16 mm
B. 18 mm
C. 20 mm
D. 22 mm
E. 24 mm
408. Sondele dentare sunt cunoscute sub denumiri:

A. În unghi
B. Drepte
C. În baionetă
D. Ace Miller
E. Freze Beutelrock
409. Frezele de peste 40 mm lungime sunt folosite pentru piesele:

A. Contraunghi
B. Unghi
C. Drepte
D. Speciale
E. Turbina
410. Capul piesei contraunghi formează cu corpul un unghi de:

A. 20o
B. 30o
C. 45o
D. 60o
52
E. 90o
411. Pentru permeabilizarea canalelor radiculare sunt folosite:

A. Piesele drepte
B. Piesele turbină
C. Piesele unghi
D. Piesele contraunghi
E. Piesele endodontice
412. Sondele dentare drepte sunt recomandate la:

A. Premolarii superiori
B. Dinţii frontali
C. Caninii inferiori
D. Molarii sureriori
E. Molarii inferiori
413. Freza con invers se utilizează în mai multe cazuri, mai des în unul, care:
A. Extensia preventivă la cavitatea de clasa I
B. Extensia preventivă la cavitatea de clasa V
C. Netezirea planşeului la cavitatea de clasa I
D. Pregătirea cavităţii de clasa V
E. Exprimarea unghiurilor la cavităţi
414. Lungimea frezelor pentru piesa contraunghi este:

A. 16 mm
B. 18 mm
C. 20 mm
D. 22 mm
E. 24 mm
415. Sondele în unghi se întrebuinţiază în:

A. Aprecierea adâncimii canalalor radiculare
B. Explorarea suprafeţelor dentare
C. Aprecierea volumului şi extinderii depozitelor de tartru
D. Palparea zonelor cavitare
E. Înlăturarea depozitelor dentare
416. Sondele în unghi se întrebuinţează în:

A. Palparea marginilor obturaţiilor vechi
B. Îndepărtarea unor corpi străini din spaţiile interdentare
C. Palparea suprafeţelor dentare hiperestezice şi a planşeului cavităţilor carioase
D. Depistarea orificiilor canalelor
E. Întroducerea materialelor de obturaţie în canalele radiculare
417. Pensele dentare sunt întrebuinţate la:

A. Manevrarea unor materiale sterile
B. Îndepărtarea din cavitatea pulpară a pulpei coronare
C. Aplicarea şi îndepărtarea din cavităţi a pansamentelor medicamentoase
D. Aplicarea in cavităţi a unor substanţe lichide
E. Testarea vitalităţii pulpei
418. Oglinda dentară este folosită la:

A. Reflectarea sursei de lumină şi proiectarea fasciculului luminos pe suprafaţa supusă
examinării
B. Cercetarea suprafeţelor dentare inaccesibile privirii directe
C. Măsurarea adâncimii pungilor parodontale
D. Îndepărtarea părţilor moi şi protejarea lor în timpul acţionării cu instrumente
53
E. Exercitarea de presiuni pe părţile moi în vederea exprimării unei glande sau a unei colecţii
supurate, când acest lucru nu se poate realiza digital
419. Care sunt întrebuinţările sondelor rigide:

A. Depistarea pungilor gingivale
B. Aprecierea adâncimii pungilor gingivale
C. Depistarea orificiilor canalelor radiculare
D. Pistonarea unor anestezice în canalele radiculare
E. Plasarea unor picături de anestezie în dreptul orificiilor canalelor
420. Sondele dentare sunt:
A. În unghi
B. Curbe
C. Active
D. Ace Kerr
E. Drepte
421. Sondele dentare pot fi:
A. Sonde dentare cu două curburi în planuri diferite
B. Sonde dentare drepte
C. Sonde dentare baionetă
D. Sonde dentare cu două curburi în acelaşi plan
E. Sonde dentare curbe
422. Ce instrumente se folosesc pentru examenul stomatologic:

A. Oglinda dentară
B. Pensa dentară
C. Spatula bucală
D. Excavatorul dentar
E. Sonda dentară
423. Excavatoarele dentare sunt întrebuinţate la:

A. Îndepărtarea resturilor alimentare din cavităţile carioase
B. Îndepărtarea dentinei ramolite
C. Îndepărtarea obturaţiilor provizorii
D. Îndepărtarea pereţilor smalţului fără suport de dentină
E. Măsurarea profunzimii pungilor parodontale
424. Instrumentele rotative se împart în :

A. Piese dentare
B. Freze dentare
C. Pietre dentare
D. Discuri dentare
E. Perii, polipanturi dentare
425. După substratul asupra căruia se acţionează, frezele pot fi:

A. Freze pentru pregătirea cavităţilor şi trepanarea dinţilor
B. Freze pentru dezobturarea dinţilor
C. Freze de canal
D. Freze chirurgicale
E. Freze pentru prelucrarea răşinilor sintetice
426. Cu ce pietre se poate prelucra smalţul:

A. Carborund negru
B. Carborund verde
C. Corindon roşu
D. Corindon alb
E. Diamantate
54
427. Îndicaţiile către utilizarea frezei roată sunt:
A. Asigurarea retenţiei suplimentare în cavitatea de clasa V
B. Asigurarea retenţiei suplimentare în cavitatea de clasa IV
C. Secţionarea coroanelor metaloceramice
D. Asigurarea retenţiei suplimentare în cavitatea de clasa II
E. Secţionarea coroanelor metalice ştanţate
428. Care sunt indicaţiile frezelor cilindrice:

A. Netezirea planşeului cavităţii de clasa I
B. Infundarea peretelui gingival în cavitatea de clasa II
C. Îndepărtarea obturaţiilor din cement
D. Secţionarea coroanelor de inveliş fizionomice
E. Realizarea cozii de rândunică la cavitatea de clasa II
429. Care este menirea frezei sferice:

A. Exereza pulpei coronare
B. Deschiderea camerei pulpare
C. Trepanarea coroanelor fizionomice
D. Exereza dentinei rămolite
E. Accentuarea unghiurilor interne dintre pereţii cavităţilor de clasa I, II, V
430. Care este întrebuinţare frezei con invers:

A. Exprimarea retenţiei la cavitatea de clasa I
B. Pregătirea cavităţii de clasa V
C. Extensia preventivă la cavitatea de clasa I
D. Netezirea planşeului la cavitatea de clasa I
E. Exensia preventivă la cavitatea de clasa V
431. Întrebuinţările acelor Miller sunt:

A. Pistonarea unor lichide demineralizante în canalele radiculare
B. Pistonarea unor anestezice în orificiile canalelor radiculare
C. Electrod în ionoforeză
D. Pistonarea materialului de obturaţie în canalul radicular
E. Controlul îndepărtării tavanului camerei pulpare
432. Care este întrebuinţarea frezelor con invers:

A. Extensia preventivă la cavităţile de clasa I, V
B. Exprimarea retenţiei la cavităţile de clasa III
C. Pregătirea cavităţii de clasa V
D. Unirea a două cavităţi aprosimale pe acelaşi dinte (MOD)
E. Netezirea planşeului cavităţii de clasa V
433. Frezele sferice se întrebuinţează în următoarele scopuri:

A. Îndepărtarea materialelor de obturaţie provizorie
B. Exereza dentinei ramolite de pe pereţii cavităţilor carioase
C. Crearea punctelor de retenţie în cavităţile de clasa I, II
D. Deschiderea camerei pulpare
E. Exereza pulpei coronare
434. Frezele sferice se întrebuinţează în următoarele scopuri:

A. Lărgirea orificiilor canalelor radiculare
B. Îndepărtarea obturaţiilor de amalgam
C. Trepanarea coroanelor de inveliş în vederea tratamentului endodontic
D. Îndepărtarea obturaţiilor din materiale compozite
E. Lărgirea canalelor radiculare în cazul fracturii insrtumentelor endodontice
55
435. Indicaţiile folosirii frezelor cilindrice sunt:
A. Trepanarea coroanelor pentru tratament endodontic
B. Lărgirea accesului în cavităţile carioase
C. Finisarea pereţilor cavităţilor carioase
D. Realizarea extensiei preventive
E. Accentuarea unghiurilor interne de întâlnire dintre pereţii cavităţilor
436. Indicaţiile folosirii frezelor cilindrice sunt:

A. Îndepărtarea tavanului camerei pulpare
B. Finisarea marginilor exterioare ale cavităţii
C. Deplasarea peretelui gingival în cavităţi de clasa II
D. Nivelarea planşeului cavităţii la cavităţile de clasa V
E. Realizarea sistemului de retenţie (coadă de rândunică) la cavităţi de clasa II
437. Frezele con invers sunt folosite la:

A. Pregătirea cavităţilor de clasa V
B. Netezirea planşeului cavităţii de clasa I
C. Lărgirea orificiilor canalelor radiculare
D. Desfiinţarea marmoraţiilor de pe suprafeţele ocluzale
E. Conturarea suprafeţelor de retenţie la cavităţile de clasa IV
438. Ce freze sferice de oţel sunt indicate pentru exereza dentinei ramolite la cavităţile de
clasa III:
A. Nr. 000
B. Nr. 00
C. Nr. 0
D. Nr. 1
E. Nr. 2
439. Care sunt întrebuinţările oglinizilor dentare:

A. Exprimarea unei colecţii purulente
B. Aprecierea mobilităţii dentare
C. Reflectarea sursei de lumină
D. Îndepărtarea părţilor moi
E. Exprimarea unei glande salivare
440. Care sunt indicaţiile sondelor dentare în unghi drept:

A. Inspecţia coletului caninilor superiori
B. Inspecţia coletului molarilor de minte superiori
C. Inspecţia coletului molarilor de minte inferiori
D. Inspecţia feţelor meziale ale molarilor cu ecuatorul pronunţat
E. Inspecţia feţelor distale ale molarilor cu ecuatorul pronunţat
441. Care sunt întrebuinţările pietrelor moi şi foarte moi:

A. Prelucrarea oţelurilor speciale
B. Şlefuirea dentinei
C. Prelucrarea răşinilor ipoxide
D. Prelucrarea oţelurilor inoxidable
E. Şlefuirea smalţului
442. Precizaţi tipul instrumentariului rotativ pentru lărgirea cavităţilor carioase:

A. Freze sferice de turbină
B. Freze sferice de oţel
C. Freze sferice extradure
D. Pietre sferice diamantate
56
E. Pietre sferice de carborund
443. Precizaţi caracteristicele frezelor cilindrice de finisat amalgamul:

A. Lamele tăietoare dese
B. Lamele tăietoare rare
C. Lamele tăietoare pronunţate
D. Lamele tăietoare mai puţin pronunţate
E. Folosite şi la finisarea cavităţilor pentru incrunstaţii
444. Precizaţi caractericticele frezelor cilindrice plate cu tăietura transversală:

A. Reduce pericolul de fractură a peretelui distal
B. Capacitatea de tăiere crescută
C. Capacitatea de tăiere redusă
D. Capacitatea de abrazare crescută
E. Nu sunt active pe suprafaţa frontală
445. Care este forma gumelor pentru lustruire fără obraziv:
A. Lenticulată
B. Cupă
C. Roată
D. Conică
E. Cilindrică
446. Gumele cu obraziv se indică în lustruirea :

A. Coroanelor metalice din aliaje nobile
B. Coroanelor metalice din aliaje seminobile
C. Coroanelor acrilice
D. Obturaţiilor de amalgam
E. Dintelui după detartaj
447. Ce instrumente sunt indicate pentru tratamentul cariilor incipiente situate pe mijlocul
feţei aproximale la dinţii frontaţi:
A. Separatorul Ivory
B. Freză sferică mică de turbină
C. Freză sferică mică extradură
D. Freză sferică mică de oţel
E. Piatră sferică mică diamantată
448. Oglinda stomatologică este de mai multe forme:

A. Concavă
B. Convexă
C. Biconcavă
D. Plată
E. Biconvexă
449. Oglinda concavă are următoarea acţiune asupra cîmpului de lucru:

A. Micşorează imaginea
B. Măreşte imaginea
C. Arată imaginea reală
D. Alungeşte imaginea
E. Dublează imaginea
450. Oglinda plată are următoarea acţiune asupra cîmpului de lucru:

A. Micşorează imaginea
B. Măreşte imaginea de 2 ori
C. Arată imaginea reală
D. Alungeşte imaginea
57
E. Măreşte imaginea de 3 ori
451. Oglinda stomatologică are următoarele funcţii:

A. De iluminare suplimenrară a cîmpului de lucru
B. De a studia sectoarele greu accesibile ochiului liber ale mucoasei şi dinţilor
C. De a fixa buzele, obrajii, limba
D. De a proteja buzele, obrajii, limba de traume în timpul lucrului
E. Pentru a determina profunzimea cavităţii carioase
452. Sonda stomatologică poate fi de următoarele tipuri:

A. În unghi
B. Dreaptă (în baionetă)
C. Sub formă de seceră
D. Sub formă ascuţită
E. Cu bilă
453. Cu ajutorul sondei stomatologice putem determina:
A. Cavităţile carioase
B. Starea fisurilor, profunzimea lor
C. Gradul rămolirii, ţesuturilor dentare
D. Comunicarea cavităţii cariei cu camera pulpară
E. Topografia orificiilor canalelor radiculare
454. Sonda stomatologică butonată are următoarele funcţii de a determina:

A. Prezenţa pungilor parodontale
B. Profunzimea pungilor parodontale
C. Gradul de dezgolire a rădăcinilor
D. Gradul de mobilizare a dinţilor
E. Prezenţa cavităţilor carioase
455. Pensa stomatologică are următoarele funcţii:

A. Aplicarea în cavitatea bucală a rolurilor din vată
B. Determinarea gradului de mobilitate a dinţilor
C. Transferarea instrumentelor endodontice
D. Fixarea limbii, obrajilor, buzelor
E. Depistarea cavităţii carioase
456. Partea lucrătoare a spatulei bucale are următoarele forme:

A. Dreaptă
B. Sub unghi
C. Unilaterală
D. Bilaterală
E. Combinată cu foluar
457. Spatula bucală se foloseşte la:

A. Întroducerea pastelor curative în cavitatea carioasă
B. Întroducerea materialului de obturaţie în cavitatea carioasă
C. Modelarea obturaţiei
D. Înlăturarea resturilor alimentare, dentina rămolită
E. Detartraj
458. Excavatoarele au următoarele mărimi:

A. Numărul 0
B. Numărul 1
C. Numărul 2
D. Numărul 3
E. Numărul 4
58
459. Excavatorul se foloseşte la:
A. Înlăturarea resturilor alimentare
B. Înlăturarea dentinei rămolite
C. Înlăturarea obturaţiilor temporare
D. Înlăturarea tartrului supra gingival
E. Înlăturarea tartrului sub gingival
460. Foluarul are partea lucrătoare în formă:

A. Ovală
B. Sferoidă
C. Cilindrică
D. Conică
E. De pară
461. Foluarul se utilizează în cazuri:

A. Pentru înlăturarea obturaţiilor
B. Pentru a întroduce materialul de obturaţie în cavitatea carioasă
C. Pentru condensarea materialului de obturaţie în cavitatea carioasă
D. Pentru determinarea prezenţei cavităţii carioase
E. Pentru malaxarea materialelor de obturaţie
462. Spatulele sunt de următoarele tipuri:

A. Metalice
B. Din masă plastică
C. Din agat
D. Metalo – acrilice
E. Din ceramică
463. Spatula metalică se utilizează în următoarele cazuri:

A. Malaxarea materialului de obturaţie
B. Malaxarea materialului amprentar
C. Malaxarea materialului din amalgam
D. Amestecul preparatelor medicamentoase
E. Pentru aplicarea maselor de obturaţie în cavitate
464. Spatula de masă plastică este întrebuinţată pentru:

A. Întroducerea materialului în cavitatea carioasă
B. Prepararea substanţelor medicamentoase care modifică culoarea
C. Malaxarea materialului de obturaţie care îşi modifică proprietăţile fizico- chimice în contact
cu metalul
D. Pentru modelarea obturaţiei
E. Pentru menţinerea buzelor, limbii, obrazului în timpul lucrului
465. Excavatorul se foloseşte pentru:

A. Înlăturarea resturilor de obturaţie provizorie
B. Înlăturarea resturilor alimentare şi dentinei rămolite din cavitatea carioasă
C. Înlăturarea ţesutului osos afectat din alveola dintelui extras
D. Înlăturarea ţesutului granulant din alveolă
E. Înlăturarea ţesutului granulant din pungile parodontale
466. Se deosebesc următoarele tipuri de freze:

A. Pentru piesa în unghi
B. Pentru piesa turbină
C. Pentru piesa dreaptă
D. Pentru piesa endodontică
59
E. Universale
467. Frezele sunt confecţionate din:

A. Oţel extradur
B. Metal inoxidabil
C. Cu acoperire diamantată
D. Din titan
E. Din oţel moale
468. Frezele pentru piesa dreaptă au următoarele lungimi:

A. 5,0 cm
B. 3,5 cm
C. 4,4 cm
D. 3,0 cm
E. 4,9 cm
469. Frezele pentru piesa în unghi au următoarele lungimi:
A. 3,5 cm
B. 3,0 cm
C. 2,2 cm
D. 2,7 cm
E. 2,5 cm
470. După formă se deosebesc următoarele tipuri de freze:

A. Sferică
B. Cilindrică
C. Conică
D. Con – invers
E. Roată
471. Freza rotundă are următoarele mărimi:

A. 1
B. 3
C. 5
D. 7
E. 9
472. Freza sferică se foloseşte la:

A. Deschiderea cavităţii carioase
B. Necrotomie
C. Înlăturarea obturaţiilor vechi
D. Lărgirea orificiilor canalelor radiculare
E. Pentru crearea punctelor de retenţie
473. Freza cilindrică fisurată se foloseşte la:

A. Deschiderea cavităţilor carioase
B. Lărgirea cavităţii carioase
C. Înlăturarea obturaţiei
D. Formarea pereţilor
E. Pentru poleirea obturaţiilor
474. Freza conică se foloseşte pentru:

B. Lărgirea cavităţii carioase
C. Înlăturarea obturaţiilor
D. Delatarea orificiilor canalelor
E. Pentru lărgirea canalelor radiculare
60
475. Freza con – invers se foloseşte pentru:
B. Prelucrarea pereţilor laterali ai cavităţii
C. Crearea unghiurilor între pereţii cavităţii
D. Crearea punctelor de retenţie
E. Înlăturarea obturaţiilor
476. Freza roată se foloseşte pentru:

A. Crearea punctelor de retenţie
B. Pentru formarea cavităţilor în casetă
C. Pentru necrectomie
D. Înlăturarea obturaţiilor
E. Lărgirea cavităţii carioase
477. Pentru finisarea obturaţiilor se folosesc următoarele instrumente:

A. Piatra de carborund
B. Discurile
C. Freze
D. Finire
E. Polire
478. Piatra de carborund este predistinată:

A. Prelucrării smalţului
B. Lărgirii cavităţii carioase
C. Deschiderii cavităţii carioase
D. Finisării obturaţiilor
E. Nivelarea marginilor ascuţite ale dinţilor abraziaţi
479. Finirile sunt indicate:

A. Deschiderii cavităţii carioase
B. Netezirea fundului cavităţii carioase
C. Finisării obturaţiilor
D. Finisării pereţilor cavităţii carioase
E. Creării punctelor de retenţie
480. Matricea este predistinată:

A. Şlefuirii obturaţiei
B. Modelării peretelui proximal
C. Creării punctilui de contact
D. Introducerii materialului de obturaţie în cavitate
E. Modelării obturaţiei de colet
481. Care grupe de instrumente se folosesc în endodonţie:

A. Instrumente de explorare a canalului radicular
B. Instrumente de înlăturare a conţinutului canalului radicular
C. Instrumente pentru exereza dentinei rămolite din cavitatea carioasă
D. Instrumente pentru lărgirea canalului radicular
E. Instrumente pentru obturarea canalului radicular
482. Care sunt instrumentele folosite la explorarea canalului radicular:

A. Acul de diagnostic
B. Foluarul radicular
C. Apexlocator
D. Lentulo
E. Viziograful
61
483. Ce lungimi au pulpoextractoarele:
A. 50 mm
B. 29 mm
C. 25 mm
D. 21 mm
E. 19 mm
484. Ce lungime are partea activă la acele Lentullo pentru piesă contra unghi:
A. 21 mm
B. 24 mm
C. 25 mm
D. 29 mm
E. 31 mm
485. Ce lungime are partea activă la acele Lentullo pentru piesă dreaptă:
A. 25 mm
B. 29 mm
C. 21 mm
D. 31 mm
E. 24 mm
XI. Caria dentară:
486. După Black caria dentară se clasifică în:

A. 2 clase
B. 3 clase
C. 4 clase
D. 5 clase
E. 6 clase
487. Clasa unu după Black cuprinde cavităţile carioase localizate:

A. În fisuri
B. În gropiţele oarbe
C. Pe cuspizi
D. Pe marginea tăiosă
E. Pe suprafeţele vestibulare
488. Clasa doi, după Black, cuprinde cavităţile carioase localizate pe:
A. Suprafeţele de contact a molarilor
B. Suprafeţele de contact a premolarilor
C. Suprafaţa ocluzală
D. Coletul dintelui
E. Toate cele enumerate
489. Clasa trei, după Black, cuprinde cavităţile carioase localizate pe:
A. Suprafeţele de contact a dinţilor frontali
B. Suprafeţele de contact a dinţilor frontali fără lezarea unghiului incisal
C. Suprafeţele de contact a molarilor
D. Marginea incisală
E. Suprafaţa vestibulară a dinţilor frontali
490. Clasa patru după Black cuprinde cavităţile carioase situate pe:
A. Suprafeţele de contact al dinţilor frontali cu lezarea unghiului incisal
B. Suprafeţele vestibulare a dinţilor frontali
C. La rădăcina dinţilor frontali
D. La coletul dinţilor molari
62
E. Toate cele enumerate
491. Către clasa V, după Black, se atribuie cavităţile localizate:

A. Pe suprafeţele orale
B. Pe suprafeţele vestibulare
C. La coletul dentar
D. În regiunea tuberculelor
E. În regiunea rădăcinii molarilor
492. Către clasa VI, după Black, se atribuie cavităţile carioase localizate:
A. În gropiţele oarbe
B. În fisuri
C. Pe cuspizii molarilor şi premolarilor
D. Pe marginea incisală a dinţilor molari
E. Pe suprafeţele de contact ale molarilor III
493. Pe suprafaţa ocluzală a molarilor şi premolarilor, caria se poate prezenta în

următoarele aspecte clinice:
A. Carie cu orificiu mare de deschidere
B. Carie punctiformă singulară
C. Carie punctiformă multiplă
D. Carie sub formă de lezare a şanţurilor
E. Marmoraţii în gropiţe şi şanţuri
494. La clasa I se atribuie cavităţile localizate:

A. În gropiţele ocluzale
B. În gropiţele vestibulare
C. În şanţurile ocluzale
D. În gropiţele oarbe ale frontalilor superiori
E. Pe marginea incisală
495. Concretizaţi care cavităţi se atribuie la clasa II:

A. Caria a subminat şi a întrerupt creasta marginală aproximală a molarului
B. Caria a subminat şi a întrerupt creasta marginală mezială a premolarului
C. Carie pe ambele feţe aproximale a premolarului
D. Carie situată faţă în faţă pe ambii premolari
E. Carie la nivelul punctului de contact în molari, dar nu a interesat creasta marginală
496. Care sunt etapele de preparare a cavităţolor cariei:

A. Deschiderea şi lărgirea
B. Exereza dentinei rămolite
C. Necrectomia
D. Formarea cavităţii
E. Finisarea marginilor cavităţii
XII. Materialele de obturare
497. Materialele de obturaţii provizorii sunt:

A. Dentina artificială
B. Plastobturul
C. Fosfat – cimentul
D. Cimentul policarboxilat
63
E. Silicina

A. Silidontul
B. Pasta de dentină
C. Cimentul eugenat de zinc
D. Calmecina
E. Plastobturul

A. Plastobturul
B. Dentina artificială
C. Pasta de dentină
E. Cimentul eugenat de zinc
500. Materialele de obtuzraţie de lungă durată sunt:
A. Amalgama de argint
B. Fuji II
C. Cimentul policarboxilat
D. Amalgama de cupru
E. Evicrolul
501. Materialele de obtuzraţie de lungă durată sunt:

A. Fosfat – cimentul
B. Amalgama de argint
C. Chelon Silver
D. Vitremer
E. Dycal
502. Materialele de obturaţie de lungă durată sunt:

A. Fuji II LC
B. Evicrol
C. Prizma
D. Herculiite
E. Apexid

A. Dyract
B. Evicrol anterior
C. Visfat – ciment
D. Chenfil superior
E. Consais

A. Fosfat ciment bactericid
B. Incrustaţii ceramice
C. Vitremer
D. Consais
E. Vinirele

A. Incrustaţii metalice
B. Adgezor
C. Dyract AP
E. Pasta rezorcină – formalină
64
506. Obturaţii curative pot fi:
A. Dentină artificială
B. Calemecina
C. Pastele combinate
D. Cimentul eugenat de zinc
E. Prizma
507. Obturaţii de bază curative sunt:

A. Dycal
B. Kalcin – pasta
C. Kalcin pur
D. Acriloxid
E. Pasta de dentină
508. Materiale pentru obturaţii izolante pot fi:

A. Fosfat cimentul
B. Cimentele ionomerice
C. Vitrebondul
D. Evicrol
E. Lac fluorat
509. Obturaţii izolante sunt:

A. Silicina
B. Ţemionul
C. Pasta de dentină
D. Ionosit-Baseliner
E. Dentina artificială
510. Obturaţii pentru canalul radicular sunt:

A. Pasta endometazon
B. Apexid
C. AH – 26
D. Forident
E. Ionoseal
511. Obturaţii pentru canalul radicular sunt:

A. AH plus
B. Ciment fosfat de zinc
C. Silidont
D. Diaket
E. Pasta de dentină
512. Materialele pentru obturarea canalului radicular sunt:

A. Pastele antiseptice care nu se solidifică
B. Conuri de gutapercă
C. Conuri de argint
D. Evicrol
E. Cementul fosfat de zinc
513. Materialele pentru obturarea canalului radicular sunt:

A. Conuri din masă plastică
B. Pasta endometazon
C. Termafilele
D. Calmicina
E. Dycal
65
514. Materialele pentru sigilarea fisurilor în smalţ sunt:
A. Cianoacrilice
B. Epoxide
C. Compoziţie
D. Poliuretanice
E. Incrustaţii
515. Care sunt grupele materialelor de obturaţie ce se folosesc în stomatologia terapeutică:

A. Materialele de obturaţii provizorii
B. Materialele de obturaţii de lungă durată
C. Materialele de obturaţii de bază curative şi izolante
D. Materialele pentru sigelarea fisurilor în smalţ
E. Materiale amprentare elastice
516. Care sunt grupele materialelor de obturaţie ce se folosesc în stomatologie:

A. Materialele pentru obturaţii de canal
B. Materialele de obturaţie provizorii
C. Materiale de amprentare siliconice
D. Materiale de obturaţii de lungă durată
E. Materiale de obturaţii curative şi izolante
517. Numiţi grupurile materialelor de obturaţii de lungă durată:

A. Cimenturile
B. Amalgamele
C. Pe bază de răşini artificiale autopolimerizabile
D. Pe bază de răşini artificiale fotopolimerizabile
E. Pe bază de dentină artificială
518. Numiţi subgrupurile materialelor de obturaţie de lungă durată, grupa cimenturilor:

A. Glas ionomerice
B. Silicate
C. Silico-fosfate
D. Zinc-fosfate
E. Epoxide
519. Numiţi grupa răşinilor artificiale autopolimerizabile şi fotopolimerizabile:

A. Acrilice
B. Epoxide
C. Ionomerice
D. Compozite
E. Silicate
520. Care sunt materialele de obturaţie ce fac parte din grupul compozitelor:
A. Stomadent
B. Unifil
C. Prizma
D. Dyract AP
E. Herculite
521. Numiţi materialele de obturaţie de lungă durată, subgrupul cimenturilor silicate:

A. Silicina
B. Silidontul
C. Silicina 2
E. Pasta dentin
66
522. Numişi materialele de lungă durată, subgrupul cimenturilor ionomerice:
A. Chenfil superior
B. Harvord ciment
C. Fuji CAP
D. Vitremer 3M
E. Silidont
523. Dentina artificială posedă următoarele proprietăţi fizico-chimice:

A. Aderenţa satisfăcătoare la pereţi şi marginea cavităţii carioase
B. Duritate mecanică înaltă
C. Nu este toxic pentru pulpă şi ţesuturile cavităţii bucale
D. Ermetizarea cavităţii carioase pe termen 1-2 săptămîni
E. Stabilitatea chimică la acţiunile lichidului bucal
524. Dentin-pasta posedă următoarele proprietăţi fizico-chimice:

A. Ermetizarea bună a cavităţii carioase pe termen pînă la o lună
B. Stabilitate mecanică la forţele masticatoare
C. Uşor se întroduce şi se extrage din cavitatea carioasă
D. Înaltă toxicitate
E. Termoconductibilitate redusă
525. Dentin – pasta posedă următoarele propriaetăţi fizico-chimice:

A. Nu modifică culoarea ţesuturilor dure ale dintelui
B. Posedă conductibilitate termică înaltă
C. Nu dereglează acţiunea materialelor de obturaţii de bază curative
D. Nu e toxică
E. Timpul de priză 2 ore
526. Fosfat – cimentul posedă următoarele proprietăţi fizico-chimice:

A. Adeziune bună la pereţii şi marginea cavităţii carioase
B. Nu e toxic
C. Rezistenţa mecanică la forţele masticatorii
D. Stabilitate chimică
E. Proprietăţi fizionomice ne satisfăcătoare
527. Fosfat - cimentul posedă următoarele proprietăţi fizico-chimice:

A. Nu e stabil la acţiunea lichidului bucal
B. Proprietăţi estetice înalte
C. Adeziune bună
D. Coeficientul mic de refracţie, dilatare
E. Nu modifică culoarea ţesuturilor dure
528. Silicina posedă următoarele proprietăţi fizico-chimice:

A. Proprietăţi estetice bune
B. Proprietăţi anticariesogene
C. Nu acţionează toxic asupra pulpei dentare
D. Nu modifică culoarea ţesuturilor dure ale dinţilor
E. Aderenţa la pereţi şi marginea cavităţii carioase
529. Silidontul posedă următoarele proprietăţi fizico-chimice:

A. Adeziune bună la pereţi şi marginea cavităţii carioase
B. Duritate mecanică bună
C. Stabilitate chimică la acţiunea lichidului bucal
D. Toxicitate redusă asupra pulpei dentare
E. Proprietăţi estetice înalte
67
530. Amalgama de “Ag” posedă următoarele proprietăţi fizico-chimice:
A. Rezistenţa mecanică înaltă la forţele masticatorii
B. Stabilitate chimică la acţiunea lichidului bucal
C. Proprietăţi estetice nu posedă
D. Coeficientul de duritate şi retracţie înalt
E. Conductibilitate termică înaltă
531. Amalgama de “Ag” posedă următoarele proprietăţi fizico-chimice:

A. Proprietăţi estetice înalte
B. Adeziune chimică la pereţi şi marginea cavităţii carioase
C. Se dezolvă sub acţiunea lichidului bucal
D. Coeficientul înalt de duritate şi retracţie
E. Conductibilitate termică înaltă
532. Evicrolul posedă următoarele proprietăţi fizico-chimice:

A. Aderenţa bună la marginea şi pereţii cavităţii carioase
B. Proprietăţi estetice înalte
C. Acţiune toxică asupra pulpei dentare
D. Stabilitate către lichidul bucal
E. Rezistenţă mecanică la forţele masticatorii
533. Evicrolul posedă următoarele proprietăţi fizico-chimice:

A. Rezistenţă mecanică bună la forţele masticatorii
B. Nu acţionează toxic asupra pulpei dentare
C. Adeziune chimică la marginea şi pereţii cavităţii carioase
D. Proprietăţi estetice bune
E. Adeziune mecanică la ţesuturile dintelui
534. Ce proprietăţi fizico-chimice posedă materialele compozite fotopolimerizabile:

A. Aderenţă de durată la ţesuturile dure
B. Rezistenţa mecanică asemănătoare smalţului
C. Plasticitate
D. Stabilitate chimică
E. Proprietăţi estetice înalte
535. Compozitele fotopolimerizabile dispun de următoarele calităţi:

A. Adaptare marginală bună
B. Porozitate redusă
C. Termoizolant bun
E. Elasticitatea este mai mare
536.Ce proprietăţi fizico-chimice posedă materialele compozite autopolimerizabile:

A. Biologic sunt bine tolerate de ţesuturile bucale şi pulpa dentară
B. Timpul de priză redus
C. Adaptare marginală bună
D. Rezistenţă mecanică redusă
E. Duritate egală cu amalgamul
537. Ce proprietăţi fizico-chimice posedă pastele curative:

A. Izolant termic bun
B. PH-12
C. Duritate şi rezistenţă mică
D. Stimulează dentinogeneza
E. Duritate egală cu adamantina
68
538. De ce proprietăţi trebuie să dispună materialele din grupul obturaţiilor curative:
A. Proprietăţi antiseptice pronunţate
B. Acţiune anestezică
C. Iritare a pulpei
D. PH-5,5
E. Proprietăţi bactericide
539. Ce proprietăţi fizico-chimice posedă materialele din grupul obturaţiilor de bază

izolante:
A. Rezistenţă mecanică bună
B. Efect bactericid
C. Protecţie mecanică a pulpei dentare
E. Protecţie chimică a pulpei dentare
540. Enumăraţi proprietăţile fizico-chimice ale materialelor pentru obturaţii de canal:

A. Stabile către lichidul intercelular (periapical)
B. Proprietăţi antiseptice
C. Ermetizarea bună pe termen îndelungat a orificiului apical
D. Difundarea profundă în microcanaliculele dentinare
E. Nu modifică culoarea ţesuturilor dure
541. Care sunt etapele obturaţiei cavităţii carioase:

A. Izolarea dintelui
B. Prelucrarea medicamentoasă a cavităţii carioase
C. Uscarea cavităţii carioase
D. Prelucrarea instrumentală
E. Bizotarea marginii cavităţii carioase
542. Care sunt etapele obturării cavităţii carioase:

A. Uscarea cavităţii carioase
B. Aplicarea materialului de obturaţie
C. Modelarea obturaţiei
D. Şlefuirea, poleirea obturaţiei
E. Izolarea obturaţiei de lichidul bucal
543. Numiţi particularităţile obturării cavităţii carioase cu cimenturi:

A. Aplicarea materialului pe porţiuni
B. Aplicarea materialului într-un timp
C. Condensarea materialului cu fuloarul
D. Condensarea cu un bulet de vată
E. Bizotarea marginilor cavităţii carioase
544. Care sunt particularităţile obturării cavităţii carioase cu cimenturi silicate:

A. Aplicarea obturaţiei izolante
B. Aplicarea obturaţiei curative
C. Aplicarea obturaţiei într-un timp
D. Aplicarea obturaţiei pe porţiuni
E. Gravajul cavităţii carioase
545. Care sunt particularităţile obturării cavităţii carioase cu cimenturi silicofosfate:

A. Aplicarea obturaţiei izolante
B. Aplicarea obturaţiei pe porţiuni
C. Aplicarea obturaţiei într-un timp
D. Izolarea obturaţiei de lichidul bucal
69
E. Modelarea obturaţiei cu fuloarul
546. Care sunt particularităţile obturării cavităţii carioase cu compozite autopolimerizabile:

A. Aplicarea obturaţiei de bază curative
B. Aplicarea obturaţiei de bază izolatoare
C. Gravajul adamantinei
D. Aplicarea obturaţiei pe porţiuni
E. Izolarea obturaţiei de lichidul bucal
547. Care sunt particularităţile obturării cavităţii carioase cu compozite fotopolimerizabile:

A. Gravajul marginii bizotate a cavităţii carioase
B. Se aplică pe porţiuni
C. Se aplică după adeziv
D. Se condensează cu fuloarul
E. Se modelează cu un bulet de vată umectat în monomer
548. Materialele de obturaţii polimerizabile se aplică pe porţiuni, grosimea unui strat
trebuie să fie:
A. 1 cm
B. 2 cm
C. 1 mm
D. 2 mm
E. 0,1 mm
549. Polimerizarea cu lampa a unui strat a fotopolimerului trebuie să fie în timp:

A. 60 sec.
B. 10 sec.
C. 15 sec.
D. 30 sec.
E. 120 sec.
550. Stratul adeziv al fotopolimerului se polimerizează timp de:
A. 60 sec.
B. 120 sec.
C. 10 sec.
D. 40 sec.
E. 30 sec.
551. Care sunt particularităţile obturării cavităţii carioase cu materiale metalice:
A. Aplicarea obturării de bază izolante
B. Aplicarea pe porţiuni
C. Aplicarea într-un timp
D. Şlefuirea şi poleirea obturaţiilor în aceeaşi şedinţă
E. Şlefuirea şi poleirea obturaţiei în a doua şedinţă
XIII. Endodonţie
552. La care dinte cavitatea dentară este fuziformă:

A. Incisivul central
B. Incisivul lateral
C. Caninul
D. Premolarul unu
E. Molarul unu
553. La ce nivel e situat cornul pulpar la caninul permanent:

A. Treimea incizală a coroanei
B. Treimea medială a coroanei
C. Treimea cervicală a coroanei
D. Coletul dintelui
70
E. Treimea cervicală a rădăcinii
554. La ce nivel sunt situate coarnele pulpare la incisivii permanenţi:

D. Coletul dintelui
555. La ce nivel sunt situate coarnele pulpare la premolari:

A. Treimea masticatorie a coroanei
D. Coletul dintelui
556. La ce nivel e situat tavanul cavităţii dentare la molarii permanenţi:
D. Coletul dintelui
557. La care dinte e posibilă bifurcarea rădăcinii:

A. Incisivul lateral superior
B. Caninul superior
C. Caninul inferior
D. Incisivul central inferior
E. Incisivul lateral inferior
558. Ce instrument e folosit pentru determinarea lungimii canalului radicular:

A. Acul Kerr
B. Acul Hedstroem
C. Acul Miller
D. Fuloarul radicular
E. Acul de diagnostic
559. Acele extractoare de pulpă fine se recomandă la:

A. Canalele vestibulare
B. Canalele meziale ale molarilor inferiori
C. Canalele vestibulare ale primilor premolari superiori
D. Incisivii laterali superiori
E. Incisivii inferiori
560. Care sunt dinţii la care este posibilă prezenţa a două rădăcini:
C. Caninul superior
D. Premolarul prim superior
E. Premolarul doi superior
561. Instrumentele pentru tratamentul endodontic se împart în următoarele grupe, pentru:

A. Amputarea pulpei
B. Cercetarea canalelor radiculare
C. Îndepărtarea conţinutului canalului radicular
D. Lărgirea canalelor radiculare
E. Obturarea canalelor radiculare
71
562. Pentru a evita depăşirea orificiului apical trebuie:
A. Să fie bine cunoscute lungimile medii ale canalelor radiculare
B. Să fie făcute măsurări cât mai exacte pe imagini radiologice anterioare
C. Să se efectueze permeabilizarea sub control radiologic continuu
D. Curăţirea canalului radicular de rumeguşul dentinar rămas după lărgirea canalului
E. Să se stopeze lărgirea dacă apar dureri sau sângerare din canalul radicular
563. Acele extractoare de pulpă pot fi folosite în următoarele scopuri:

A. Extirparea pulpei dentare din canalul radicular
B. Îndepărtarea meşelor de vată din canale
C. Lărgirea canalelor greu penetrabile
D. Extragerea unor corpuri străine din canal
E. Îndepărtarea detritusurilor organice în urma necrozei pulpare
564. Acele Miller sunt folosite pentru:

A. Îndepărtarea maselor necrotizate din canalul radicular
B. Măsurarea lungimii canalului radicular
C. Întroducerea meşelor cu medicamente în canalele radiculare
D. Îndepărtarea resturilor de dentină rămolită din canal
E. Extragerea unor corpuri străine din canalele radiculare
565. Pentru lărgirea canalelor radiculare sunt folosite următoarele faile:

A. Kerr
B. Hedstroem
C. Miller
D. Coadă de şoarece
E. Extractor de pulpă
566. Acele Kerr sunt folosite în următoarele scopuri:

A. Permeabilizarea canalului radicular
B. Permeabilizarea orificiului apical
C. Extirparea pulpei radiculare
D. Dezobturarea canalelor radiculare
E. Determinarea orificiilor canalelor radiculare pe planşeul camerei pulpare
567. Acele pentru raclare Hedstroem sunt utilizate pentru:

A. Îndepărtarea detritului pulpar
B. Continuarea lărgirii după acul Kerr
C. Dezobturarea canalelor radiculare
D. Îndepărtarea unor corpuri străine din canalul radicular
E. Efectuarea de radiografii cu ac pe canal
568. Acele coadă de şoricel sunt utilizate în următoarele scopuri:

A. Îndepărtarea rumeguşului de dentină după raclare
B. Îndepărtarea resturilor de vată de pe meşe
C. Extragerea unor fragmente de instrumente rupte în canal
D. Dezobturarea canalelor radiculare
E. Pistonarea materialului de obturaţie în canalul radicular
569. Instrumentele de canal rotative sunt folosite la:

A. Pregătirea canalului pentru fixarea unui pivot radicular
B. Permeabilizarea canalelor în cazurile când este imposibilă metoda manuală
C. Dezobturarea canalului
D. Complectarea tratamentului mecanic
E. Deschiderea orificiilor apicale
72
570. Frezele de canal sunt următoarele:
A. Ace Kerr
B. Freze burgiu
C. Freze de canal tip Reamers
D. Freze de canal tip Gates
E. Freze de canal tip Beutelrock
571. Extractoarele de pulpă foarte, foarte fine sunt indicate în tratamentul endodontic la:
A. Canalele vestibulare ale molarilor trei superiori
B. Incisivii laterali superiori
C. Incisivii centrali inferiori
D. Incisivii laterali inferiori
E. Canalele vestibulare ale premolarilor superiori
572. Deficienţele acelor Kerr tip burgiu sunt:

A. Nu sunt eficiente la pistonarea soluţiilor în canale
B. Nu sunt eficiente la permeabilizarea canalelor
C. Favorizează formarea pragurilor
D. Nu pot fi folosite la extirparea pulpei
E. Favorizează formarea căilor false
573. Dezavantajele acelor Kerr tip burgiu sunt:

A. Favorizarea pragurilor
B. Favorizarea căilor false
C. Contraindicaţia mişcărilor de înşurubare
D. Spiralele distanţate
E. Eficienţa redusă în răzuirea pereţilor canalelor
574. Indicaţiile acelor Kerr tip pilă sunt:

A. Permeabilizarea canalului radicular
B. Electrod în testarea vitalităţii dentare
C. Electrod în diatermie
D. Electrod în ionoforeză
E. Lărgirea canalelor
575. Indicaţiile acelor Kerr tip pilă sunt:

A. Îndepărtarea rumeguşului de dentină din canale
B. Îndepărtarea unor corpi străini din canale
C. Pistonarea soluţiilor medicamentoase pe canal
D. Pistonarea pastelor de obturaţie de canal spre apex
E. Permeabilizarea orificiului apical
576. Acele extractoare de pulpă de grosime medie se recomandă la:

A. Incisivii centrali superiori
B. Premolarii inferiori
C. Canalul vestibular al premolarilor superiori
D. Canalul palatinal al premolarilor superiori
E. Canalele meziale ale molarilor inferiori
577. Pentru lărgirea canalelor se recomandă:

A. Hedstrem-fail
B. K-flexofail
C. K-flexofail Goldem Medium
D. Acele Miller
E. Acele extractoare de pulpă
73
578. Acele extracroare de pulpă groase se recomandă la:
A. Incisivii centrali superiori
B. Canini
C. Premolarii inferiori
D. Canalul palatinal al molarilor superiori
E. Canalul distal al molarilor inferiori
579. Ce ace extractoare de pulpă se folosesc la premolarii superiori:

A. Fine
B. Groase
C. Extrafine
D. Extra-extra fine
E. Medii
580. La care canale sunt folosite acele extractoare de pulpă medii:

A. Palatinale ale premolarilor superiori
B. Vestibulare ale premolarilor superiori
C. Palatinale la molarii superiori
D. Distale la molarii inferiori
E. Premolarii inferiori
581. Instrumentele pentru permeabilizarea canalelor sunt:

A. K-rimer
B. K-flexorimer
C. K-Golden Medium
D. K-rimer Forside
E. Sonda cu muchii
582. Instrumente pentru delatarea orificiului canalului radicular:

A. Gates-Glinden
B. Largo(Peeso-Reamar)
C. Canal Master-U
D. Ac extractor de pulpă
E. Freză sferică
583. Pentru înserarea amalgamului în cavitate se utilizează:

A. Portamalgamul
B. Fuloarul amalgam Tregher
C. Fuloarul cu bilă
D. Spatula bucală
E. Toate cele menţionate
584. Care sunt etapele obturării canalului radicular:

B. Toaleta canalului
C. Alegerea acelor de introducere şi condensare a materialului de obturaţie
D. Uscarea canalului
E. Penetrarea canalului radicular
585. Ce metode de obturare a canalului radicular cunoaşteţi:

A. Întroducerea masei de obturare cu acul Lentullo
B. Pistonarea pastei de obturat cu ac Kerr
C. Pistonarea pastei de obturare cu ac coadă de şoarece
D. Pistonarea pastei de obturat cu ac Miller
E. Întroducerea pastei de obturare cu spatula bucală
74
586. Care sunt particularităţile obturării canalului radicular cu acul Lentullo:
A. Întroducerea acului încărcat cu material până la nivelul lungimii de lucru
B. Completarea obturării întregului traect al canalului cu mişcări de aprofundare şi eşire
C. Se întroduce fără turaţii
D. Se întroduce la turaţii mari a maşinei
E. Se determină grosimea acului
587. Ce metode de obturare cu gutapercă cunoaşteţi:

A. Cimentarea unui con unic, calibrat la apex
B. Obturarea prin modelarea individuală a canalului
C. Condensarea laterală la rece a gutapercii
D. Condensarea orizontală la cald a gutapercii
E. Obturarea cu sealer şi filler din gutapercă
588. Ce metode de obturare cu gutapercă cunoaşteţi:

A. Condensarea la cald a gutapercii
B. Termafilele
C. Injectarea gutapercii rămolite prin încălzire
D. Condensarea medială a gutapercii
E. Cimentarea a unui con unic calibrat la apex
589. Care sunt etapele aplicării obturaţiei curative:

B. Toaleta plăgii dentinare cu apă oxigenată şi cloramină
C. Uscarea cavităţii
D. Aplicarea pe fundul cavităţii a pastei
E. Aplicarea obturaţiei de lungă durată
590. La ce grosime se aplică obturaţiile de bază curative:

A. 1,0 cm
B. 1,0 mm
C. 5,0 mm
D. 2,0 mm
E. 3,0 mm
XIV. Erori şi complicaţii în tratamentul cariei
591. În tratamentul cariei se pot întîlni următoarele erori şi complicaţii:

A. Prepararea insuficientă a cavităţii carioase
B. Ruperea smalţului de pe marginile cavităţii carioase
C. Deschiderea tavanului camerei pulpare
D. Perforarea canalului radicular
E. Extirparea incompletă a pulpei
592. În tratamentul cariei se pot întîlni următoarele erori şi complicaţii:

A. Hemoragii din cavitatea dintelui
B. Perforarea planşeului cavităţii dintelui
C. Necorespunderea culorii obturaţiei cu culoarea dintelui
D. Aplicarea incorectă a obturaţiei izolante şi permanente
E. Supraocluzia
593. După tratamentul cariei se pot întîlni următoarele complicaţii:

A. Fracturarea obturaţiei
B. Trauma mugurelui dintelui permanent
C. Dezvoltarea cariei secundare
D. Perforarea pereţilor sinusului maxilar
75
E. Obturarea incompletă a canalului radicular
594. Prepararea incompletă a cavităţii carioase poate duce la:

A. Răspîndirea de mai departe a procesului carios
B. Decalajul obturaţiei
C. Căderea obturaţiei
D. Deschiderea cornului pulpar
E. Traumarea ţesuturilor moi
595. Cauzele deschiderii cornului pulpar sunt:

A. Prepararea neatentă a cavităţii carioase profunde
B. Necunoaşterea topografiei anatomice a diferitelor grupuri de dinţi
C. Formarea incorectă a fundului cavităţii carioase
D. Folosirea frezelor necorespunzătoare
E. Efectuarea incorectă a necrectomiei
596. Crearea supraocluziei are loc din următoarele cauze:
A. Prepararea incorectă a cavităţii carioase
B. Restaurarea incorectă a formei anatomice a dintelui prin obturare
C. Alegerea incorectă a materialului de obturaţie
D. Folosirea necorespunzătoare a instrumentelor pentru obturaţie
E. Şlefuirea şi poleirea incompletă a obturaţiilor
597. Cauzele lipsei punctului de contact între dinţi sunt:

A. Modelarea incorectă a obturaţiei
B. Alegerea materialului de obturaţie incorectă
C. Aplicarea incorectă a obturaţiei de bază
D. Folosirea incorectă a matricei
E. Nerespectarea cerinţelor către tehnica obturării cavităţilor de clasele II, III
598. Lipsa punctului de contact între dinţii vecini are următoarele consecinţe:
A. Traumarea papilei gingivale cu bolul alimentar
B. Dezvoltarea parodontitei apicale cronice
C. Dezvoltarea stomatitei
D. Dezvoltarea parodontitei marginale
E. Dezvoltarea pulpitei
599. Indicaţiile utilizării amalgamei cu argint:

A. Cavităţile clasa I
B. Cavităţile clasa IV
C. Cavităţile clasa V-ea molari
D. Cavităţile de clasa II
E. Cavităţile clasa III
600. Indicaţiile utilizării compozitelor sunt:

A. Cavităţile carioase cl. I, VI
B. Cavităţile carioase cl. II
C. Cavităţile carioase cl. III
D. Cavităţile carioase cl. IV
E. Cavităţile carioase cl. V
76
XV. Compartimentul parodontlogie
601. C.M. Care sunt componentele principale ale parodonţiului marginal:

A. Parodonţiul marginal superficial sau de înveliş;
B. Parodonţiul marginal profound, de susţinere sau “funcţional”;
C. Gingia şi ţesutul osos;
D. Ligamentele dentoalveolare şi cementul radicular;
E. Epiteliul gingival şi joncţional.
602. C.M. Parodonţiul marginal superficial sau de înveliş este format din:
A. Epiteliu gingival;
B. Ţesut osos;
C. Corion gingival;
D. Ligamente supraalveolare;
E. Desmodonţiu.
603. C.M. Parodonţuil marginal profund, de susţinere sau „funcţional” este format din:
A. Gingie;
B. Cementul radicular;
C. Desmodonţiul;
D. Epiteliul joncţional;
E. Osul alveolar.
604. C.M. Gingia prezintă următoarele zone;
A. Marginea gingivală liberă;
B. Şanţul marginii gingivale libere;
C. Papila interdentară;
D. Gingia fixă;
E. Toate enumerate mai sus.
605. C.S. Gingia clinic sănătoasă are aspectul coloristic;

A. Roz deschis (roz pal);
B. Violaceu;
C. Roşu aprins;
D. Brun;
E. Albastru deschis.
606. C.S. Aspectul clinic al gingiei sănătoase în zona fixă este:

A. Netedă;
B. Rugoasă;
C. „În coajă de portocală;
D. Netedă şi luciosă;
607. C.S. Aspectul gingiei sănătoase (fixe) „în coajă de portocală apare după vârsta de:
A. După 3 ani;
B. După 7 ani;
C. După 5 ani;
D. După 9 ani;
E. După 11 ani.
608. C.M. Poziţia gingiei faţă de dinte depinde de:

A. Erupţia dentară;
B. Vârstă;
C. Sex;
D. Tipul de ocluzie;
77
609. C.M. Epiteliul gingival este format din:

A. Epiteliul zonei palatine;
B. Eepiteliul oral sau extern;
C. Epitliul şanţului gingival (sulcular sau intern);
D. Epiteliul joncţional (de joncţiune);
E. Epiteliul mucoasei jugale.
610. C.M. Şanţul gingival este delimitat de:

A. Perete intern,dentar;
B. Perete extern,gingival;
C. Ligamentul circular;
D. Cementul radicular;
E. Baza şanţului gingival (conturul coronar al epiteliului joncţional).
611. C.S. Lichidul şanţului gingival este produs fiziologic al:

A. Corionului gingival;
B. Glandelor salivare;
C. Epiteliului gingival;
D. Epiteliului sulcular;
E. Glandelor sebacee.
612. C.M. Creşteri ale volumului de lichid gingival se constată:

A. Dimineaţa;
B. În cursul masticaţiei;
C. În sarcină;
D. Seara;
E. Pe tot parcursul zilei.
613. C.M. Lichidul gingival conşine:

A. Elemente celulare;
B. Imunoglobuline de tip IgA,IgG,IgM;
C. Enzime (fosfataza acidă,fosfataza alcalină,proteaze etc.);
D. Resturi alimentare;
614. C.S. Şanţul gingival are o adâncime normală între;

A. 0-1,5 mm;
B. 0,5-5 mm;
C. 1 – 3 mm;
D. 1,8 mm;
E. 3-4,5 mm.
615. C.M. Sistemul ligamentului supraalveolar este format din:

A. Fibre dento-gingivale;
B. Fibre dento-dentare;
C. Fibre dento-alveolare;
D. Fibre de oxytalan;
E. Fibre apicale.
616. C.S. Cementul radicular este un ţesut:

A. Conjunctiv cu grad ridicat de mineralizare;
B. De origine osoasă;
C. De origine mezenchimală;
D. De origine epitelială;
78
E. Nici una din aceste noţiuni.
617. C.M. Raportul topografic între cement şi smalţ poate fi:

A. Cemntul acoperă smalţul cervical în 65% din cazuri;
B. Cementul vine în contact cu smalţul în 25% din cazuri;
C. Cementul nu se întâlneşte cu smlţul în 10% din cazuri;
D. Smalţul acoperă cementul în 100% din cazuri;
E. Smalţul acoperă cementul în 45% din cazuri.
618. C.M. Cemntul radicular poate fi:

A. Cement primar (fibrilar sau acelular);
B. Cement terţiar;
C. Cement secundar sau celular;
D. Cement de substituţie;
E. Toate tipurile enumerate mai sus.
619. C.S. Cementul primar (fibrilar sau acelular) este dispus în:
A. Jumătatea coronară a rădăcinii (sau pe 2/3 din lungimea ei);
B. Zona apicală a rădăcinii;
C. Zona cervicală;
D. Pe toată suprafaţa rădăcinii;
E. Zona de mijloc a rădăcinii.
620. C.M. Cementul secundar sau celular este situat în:
A. Jumătatea apicală a rădăcinii;
B. La nivelul furcaţiilor dinţilor pluriradiculari;
C. Zona cervicală;
D. Pe toată suprafaţa radiculară;
E. Nici una din aceste zone.
621. C.S. Desmodonţiul ca structură morfofuncţională prezintă:

A. Totalitatea structurilor din spaţiul dento-alveolar;
B. Cementul radicular;
C. Sistemul ligamentar;
D. Spaţiul periodontal;
E. Substanţa fundamentală şi sistemul celular.
622. C.S. Cele mai numeroase fibre(53-74%) în desmodonţiu sunt:

A. Fibre oxitalanice;
B. Fibre elastice;
C. Fibre de colagen;
D. Fibre orizontale;
E. Fibre oblice.
623. C.M. Osul alveolar este o prelungire apofizară a oaselor maxilare şi este format din:
A. Os alveolar propriu-zis;
B. Fibre de colagen;
C. Os alveolar susţinător;
D. Catilagiu;
624. C.M. Osul alveolar propriu-zis se mai numeşte şi:

A. Os spongios;
B. Lamina dura;
C. Lamina cribriforma;
D. Os medular sau trabecular;
79
E. Corticală externă.
625. C.M. Osul alveolar susţinător are două componente:

A. Osul medular,spongios sau trabecular;
B. Lamina dura;
C. Osul lamelar;
D. Corticala externă;
626. C.M. Gingia este vascularizat din trei surse:

A. Plexul periostal;
B. Plexul interalveolar;
C. Plexul periodontal;
D. Ramuri transversale şi oblice;
E. Plexul vascular submucos.
627. C.S. Epiteliul de joncţiue este produsul proliferării celulare din:

A. Stratul extern al epiteliului adamantin redus;
B. Stratul epitelial intern;
C. Epiteliul şanţului gingival extern;
D. Epiteluil gingival extern;
E. Epiteliul mucoasei jugale.
628. C.M. Epiteliul de joncţiune în zona de inserţie cu suprafaţa smalţului se realizează
prin:
A. Tonofibrile;
B. Legături chimice;
C. Prin desmozomi;
D. Legţturi fizice;
E. Simplă alipire.
629. C.M. Procesul fiziologic de remaniere a osului alveolar se realizează prin:
A. Resorbţie osoasă;
B. Activarea fibroblaştilor;
C. Apoziţie osoasă;
D. Activitatea limfocitelor polimorfo-nucleare;
E. Activitatea cemntoblaştilor.
630. C.S. Stimularea resorbţiei osoase este indusă de:
A. Carenţa vitaminei A;
B. Insuficienţa vitaminei grupului B;
C. Absenţa sau aportul redus de vitamina D3;
D. Absenţa vitaminei E;
E. Toate enumerate mai sus
631. C.S. Pelicula ca etapă în formarea plăcii bacteriene apare după periaj după:
A. 30 Minute;
B. 2 ore;
C. 3 ore;
D. 1 oră;
E. Imediat după periaj.
632. C.S. Pelicula conţine:
A. Glicoproteine;
B. Imunoglobuline;
C. Carbohidraţi;
D. Factori de inhibiţie ai hemaglutinării;
E. Toate enumărate mai sus.
633. C.S. Tartrul supragingival are următoarea componenţă anorganică:
A. Fosfat de calciu (75,9%);
B. Carbonat de calciu (3,1%);
80
C. Fosfat de magneziu;
D. Cantităţi minime (urme) de sodiu, zinc, stronţiu, cupru, mangan, aluminiu, siliciu
fier;
634. C.M. Conţinutul organic al tartrului este:
A. Componente proteice (6-8%);
B. Lipide (0,2%);
C. Carbohidraţi (2-9%);
D. Hidroxiapatită;
E. Fosfat de calciu.
635. C.M. Instrumentarul pentru detartraj este:
A. Chiuretele GRACEY;
B. Spatula bucală;
C. Chiuretele parodontale;
D. Pensa stomatologică;
E. Sonde dentară.
636. C.S. Detartrajul manual se efectuează cu:
A. Aparatul cu ultrasunete;
B. Setul de instrumente pentru detartraj (chiurete,secere, răzuşe etc.)
C. Piesa endodontică;
D. Piesa turbină;
81

Teste II Ro 636 Modificate 2013

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Teste II Ro 636 Modificate 2013

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNIVERSITATEA DE STAT DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE

I. Structura şi funcţiile adamantinei

2. Adamantina la colet este acoperită de cement în:

3. Adamantina şi cementul la coletul dentar se întâlnesc cap în cap în:

4. Între adamantină şi cement poate exista o breşâ în:

5. Fisurile smalţiare au formă de:

7. Care este formaţiunea structurală fundamentală a adamantinei:

8. Lungimea prismei smalţiare este de:

9. Prisma smalţiară în secţiune transversală în majoritate are formă:

10. Prisma smalţiară este alcătuită din:

11. Prismele de adamantină au striaţii transversale succesive care reflectă:

12. Care sunt formaţiunile principale din structura smalţului:

13. Care este unitatea structurală de bază a prismei smalţului:

15. Compoziţia materiei anorganice a adamantinei este:

16. În componenţa materiei anorganice a adamantinei calciul se conţine:

17. În componenţa materiei anorganice a smalţului fosforul constitue:

18. Elementele fundamentale ale adamantinei sunt:

19. Coraportul molar Ca/P în apatitele cristalelor smalţului constitue:

21. Coraportul Ca/P în adamantină rezistă la dezintegrare:

23. În stratul exterior al adamantinei s-a constatat concentraţie sporită de:

24. În stratul exterior al adamantinei s-a constatat concentraţie redusă de:

25. În toate straturile adamantinei se reprezintă uniform:

26. Fiecare cristal de adamantină are lungimea medie de:

27. Fiecare cristal de adamantină are grosimea medie:

29. Lăţimea medie a cristalului de adamantină este de:

31. Însemnătatea stratului de hidraţi de ioni asociaţi este:

32. Pe lîngă apa asociată în smalţ există şi:

33. Volumul total al apei în smalţ constitue:

34. Materia organică a adamantinei este reprezentată de:

35. Cantitatea totală de proteine în adamantină este de:

36. În proteinele adamantinei a fost determinată fracţia EDTA solubilă în acizi:

37. În proteinele adamantinei a fost determinată fracţia EDTA insolubilă în acizi:

39. În proteinele adamantinei au fost determinate următoarele fracţii:

40. În adamantină au fost depistate:

41. Adamantina are următoarea compoziţie:

42. Adamantina are următoarea compoziţie anorganică:

43. Adamantinei îi revine funcţia:

44. La contractarea muşchilor masticatori presiunea pe dinţi atinge:

45. Ce este fenomenul de permeabilitate a adamantinei:

48. În cadrul difuziei în smalţ ionii disociaţi şi moleculele trec din:

49. În adamantina intactă de la suprafaţă pătrund:

52. Permeabilitatea adamantinei depinde de:

53. Permeabilitatea adamantinei scade:

55. Permeabilitatea adamantinei sporeşte sub influenţa:

56. Condiţia principală a pătrunderii în adamantină a ionilor este:

57. De ce depinde mecanizmul de permeabilitate a smalţului:

58. Profunzimea pătrunderii substanţelor în adamantină depinde de :

59. Care este mediul exterior constant al dintelui:

60. Căile de pătrundere în smalţ a substanţelor organice prin:

61. Substanţele organice pătrund în adamantină din:

64. Procesele de acumulare de substanţe anorganice în adamantină sunt deosebit de intense

65. S-a ajuns la concluzia că în adamantină procesele se petrec:

66. Duritatea smalţului după scară Mohs este:

67. Duritatea smalţului la mm2 variază după Wickers atingînd circa:

69. Un rol deosebit în maturizarea adamantinei revine:

74. Striile Gunther-Schreger apar în urma:

76. În ce zonă a coroanei dentare smalţul are grosime maximă:

77. Care sunt formaţiunile particulare din structura smalţului:

78. Zona de predilecţie a fusurilor şmalţului este:

79. Care este semnificaţia lamelelor smalţului:

80. Ce elemente structurale se găsesc la suprafaţa adamantinei:

81. Precizaţi structurile din profunzimea adamantinei:

82.Carenţa alimentară în fosfaţi în perioada de mineralizare a matricei