Riga Crypto și lapona Enigel

de Ion Barbu

Opere de nivelul marilor literaturi europene creeaseră, în a doua jumătate al secolului al XIX –lea ,
Mihai Eminescu, Ion Creangă, Ion Luca Caragiale, Ioan Slavici și alți scriitori de până la Primul Război
Mondial. Literatura română din perioada interbelică se va dezvolta pe baza acestor tradiții.

Epoca „1919-1944”este ,în poezie , una dintre cele mai strălucite din întreaga noastră literatură : o
generație strălucită de autori contribuie acum la înnoirea limbajului liric, unii devenind figuri
reprezentative ale poeziei universale.

Lirica interbelică se constituie într-o perioadă de mare diversitate în ceea ce privește temele și motivele
poetice ,limbajul și noutatea unor formule estetice.

Așadar, unul dintre poeții moderniști ai acestei perioade este și Ion Barbu. Considerat, în contextul
literaturii române , un poet fără precursori și fără urmași , statutul dobândit în urma realizării unei
sinteze între poezie si geometrie ( numele său adevărat este Dan Barbilian,cu care semnează opera
matematică).

Tudor Vianu , prietenul poetului și criticul operei sale, identifică în creația autorului 3 etape :

I . Etapa parnasiană

II. Etapa Baladic orientală – poemul Riga Crypto și lapona Enigel

III. Etapa ermetică , marcată de un limbaj poetic încifrat.

Poemul „Riga Crypto și lapona Enigel ” îmbină elemente epice cu elemente lirice și dramatice. Ca
specie, poemul este o baladă cu cadru ( în ramă).

Balada este o operă epică în versuri cu personaje reale și fantastice care înfățișează evenimente reale
din viața unui popor.

Balada în ramă este opra în care una sau mai multe narațiuni de sine stătătoare sunt încadrate într-o
narațiune care constituie cadrul celorlalte.

Ion Barbu răstoarnă conceptul tradițional de baladă. Într-o viziune modernă, el realizează un poem de
cunoaștere , o baladă fantastică , o poveste de iubire. Tema baladei este eminesciană, și anume
depășirea propriei condiții.

Poemul are 2 părți, fiecare prezentând câte o nuntă : una consumată care constituie rama celeilalte
nunți neîmplinite.
 În acest poem putem identifica 2 planuri : unul narativ (povestea regelui Crypto și a laponei Enigel) și
unul simbolic , și plin de semnificații.

Rama prezintă o nuntă împlinită în care „Nuntașul fruntaș” îi cere menestrelului să îi spună încă odată
povestea regelui Crypto și a Laponei Enigel însă nu „cu foc”, cum o făcuse prima oară ci „încetinel”.
Așadar, povestea celor doi îi este cunoscută.

Pare paradoxală această cerere a celui care patronează unirea mirilor , căci la un eveniment fericit el
să asculte o poveste cu un final atât de trist.

Cântecul menestrelului capătă semnificația unui avertisment de care lumea ar trebui să țină seama .

Narațiunea inserată în cadru prezintă povestea regelui Crypto (tăinuit, încifrat), care împărățea peste
bureți și care s-a îndrăgostit de Lapona Enigel . În această parte a baladei se prezintă o nuntă
neîmplinită.

Enigel iubește însă lumina și îl refuză, dându-i un sfat de o inconștiență cruzime : „Așteaptă de te
coace”.

Răsăritul soarelui îl surprinde pe Crypto și dezlănțuie drama căci „sucul dulce înăcrește”. Craiul se
transformă într-o ciupercă otrăvitoare, căpătând o nouă înfățișare și rătăcind în lume alături de o altă
mireasă măselarița (plantă otrăvitoare).

Din acest motiv critica l-a asemănat pe regele Crypto din poemul lui Ion Barbu cu regele Lear din
tragedia lui Shakespeare.

Plin de semnificații este însă planul simbolic al acestei balade inițiatice.

Povestea propriu-zisă debutează cu prezentarea cadrului natural specific existenței regelui Crypto :
„pat de râu”, „humă unsă”, „rouă” – așadar, un loc al întunericului și umezelii .

Crypto este „inimă unsă” – simbol pentru închiderea în sine ; alte atribute îl prezintă ca fiind blând ,
nărăvaș (pentru că nu voia să înflorească) , plăpând ,sterp.

Crypto întruchipează necuratul identitate suficientă sieși. În poezia „Ritmuri pentru nunțile necesare”