Auguste Comte (1798-1857).

Teoria Gradelor Existenţei Umane 10

Auguste Comte a fost un filosof francez, considerat fondatorul disciplinei sociologie și
al doctrinei pozitivismului. El este uneori privit ca primul filosof al științei, în sensul modern al
termenului. Comte a fost influențat de socialistul utopic Henri de Saint-Simone. Astfel, el a
dezvoltat o filozofie pozitivă în încercarea de a remedia starea generală de rău social de după
Revoluția Franceză, făcând apel la o nouă doctrină socială bazată pe științe. Conceptul său de
sociologie și evoluţionism socială a dat tonul pentru teoreticienii ştiinţelor sociale și
antropologi.
Teoriile sociale lui Comte au culminat cu „religia umanității”, care a prevestit
dezvoltarea ştiinţelor umaniste și a organizațiilor umaniste seculare. Comte se pare că ar fi
inventat cuvântul altruism/ altruisme, însă el rămâne în istoria sociologiei prin:
 propune numele noii ştiinţe despre societate - Sociologia;
 a oferit definiţia sociologiei – „ştiinţa legilor pozive care guvernează viaţa socială”;
 realizează prima clasificare a ştiintelor, în care stabileşte locul sociologiei;
 a speculat, din plin, aparatul conceptual oferit de Saint Simone (al carui secretar a fost),
prelund sintagmele „fizica socială” şi „politica pozitivă”;
 fondeză primul curent din istoria sociologiei: pozitivismul;
 introduce paradigma de analiză şi interpretare: Statica Socială şi Dinamica Societăţii.
Premisa de la care porneşte Comte, în Teoria gradelor existenţei umane, este legată de
cea mai simplă definiţie: sociologia - ştiinţa despre societate, unde el susţine că societatea este
prea puţin omogenă şi atunci lipsa de omogenitate ce determină să recunoaştem mai multe grade
ale existenţei umane, anume:
I. Existenţa individuală - este dominata de o sumă mare de instincte:
a. Instinctul comodităţii- obţinerea maximului de câştig cu minim efort;
b. Instinctul egoismului- individul relaţionează, pornind de la sine către ceilalţi şi
urmăreşte beneficiul propriu;
c. Instinctul dominaţiei - fiecare om caută să se supraordoneze în relaţiiile cu ceilalţi;
d. Instinctul ruşinii- teama de ridicol şi respingere publică îl forţează pe individ să-şi
limiteze anvergura acţiunilor sale;
e. Instinctul sociabilităţii - tendinţa naturală a omului de a se integra unui grup.
Comte, îşi pune întrebarea: Actele individuale sunt în totalitate instinctive?, răspunzând:
 Dacă individul este preocupat doar de sine, înseamnă că este dominat de instincte
personale şi va reuşi la o vârstă mai târzie să se integreze social;
 Daca individul este preocupat de ameliorarea şi dezvoltarea stării proprii, şi a celor din jur,
el este dominat de instincte sociale - socializarea primară se realizează mai rapid.
Comte concide, societatea a creat o structura care să-l formeze pe individ, în aşa fel încât
acesta îşi auto-regleză instinctele, iar această structură este familia.
II. Existenţa domestică. În concepţia lui Auguste Comte, familia este un atom social, iar în
cadrul familiei, individul învaţă să traiasca prin celălat. Cea mai importantă trebuinţă pe care

© CGT; AO & ED 10
 o realizează indivizii în familie este aceia de răspuns afectiv. Comte susţine că în interiorul
familiei sunt vehiculate 2 forţe fundamentale:
a. Forţa temporală - instituită de-a lungul timpului prin rolurile jucate de femeie şi
bărbat. Această forţă legitimeză uzul de autoritate şi în timp a fost atribuită barbatului.
b. Forţa spirituală - deţinută de persoanele care influenţează, din punct de vedere moral,
familia şi care realizează sacrifiicii pentru grup; această forţă revine femeii.
Conform spuselor lui Auguste Comte, în cadrul familiei există relaţii specifice, anume:
conjugale; filiale; fraternale. În timp, aceste relaţii au tins spre subordonare femeii faţă de barbat
şi a copiilor faţă de părinţi. Iar, familia funcţionează normal doar dacă este rezultatul căsătoriei
şi de asemenea, dacă soţii rămân monogami. Funcţionarea grupului familial înseamnă pentru
individ: (1) posibilitatea de a învăţa verticala socială;
(2) copilul pune bazele integrari în structurile extrafamiliale.
III. Existenţa societală - Auguste Comte, ne spune că: societatea este o reuniune mare de
indivizi şi familii care trebuie să trăiască împreună. El deosebeşte existenţa a 3 forţe:
a. Forţa materială - deţinută de persoanele care produc cea mai mare parte a bunului de
consum. Forţa presupune acţiune şi se concretizează în alternative ale producţiei:
cantitate şi calitate;
b. Forţa intelectuală - presupune utilizarea inteligenţei şi este deţinută de persoanele
care ştiu cum trebuie acţionat. Rezultatele utilizării acestei forţe se concretizează,
prin: erudiţie şi creativitate;
c. Forţa morală - presupune manifestare afectivă şi se concretizeaza în: glasul inimii şi
caracter.
Auguste Comte spune: cantitatea, erudiţia şi glasul inimii prevalează. De asemenea,
pornind de la aceste forţe el defineşte trei legi sociale ce permit functionarea societăţii:
1. Legea integrării sociale- într-o societate, normală, individul se integrează familiei, iar
familia se integrează în societate;
2. Legea preponderenţei sociale- o societate dată se defineşte prin mărimile ponderilor
alternativelor forţelor ei.
3. Legea coeziunii sociale- societăţile sunt structuri coezive cu individualitatea certă în
raport cu altenativele dominante pe care le cuprind.
Auguste Comte concluzionează că erudiţia, cantitatea şi glasul inimii formează
alternativele setului inferior, iar calitatea, creativitatea şi caracterul, reprezintă alternativele
setului superior. De asemenea, ne spune Comte: nu există societăţi care să cuprindă exclusiv
elementele setului inferior sau superior. Atunci, când societatea se defineşte prin 2 elemente ale
setului inferior şi un element din setul superior, ea este de tip tradiţionalist, iar când societatea
se defineşte prin 2 elemnte din setul superior şi unul din setul inferior, ea este de tip modern.
Confrom predicţiilor lui Auguste Comte, toate societăţile vor intra mai devreme sau mai
târziu în stadiul pozitiv de evoluţie, astfel putem spune că toate societăţile se vor moderniza.
Fiecare dintre aceste trei grade se bazează pe o calitate specială, anume:
1. Existenţa individuală are la bază forţa instinctelor;
2. Existenţa domestică are la bază afectivitatea;
3. Existenţa societală are la bază inteligenţa şi raţiunea.

© CGT; AO & ED 10