Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
www.worlddesign.host28.net
Table of Contents
Cuvant inainte ……………………………………………………………………………………………………………………………………………….3
1. Notiuni introductive................................................................................................................................... 4
1.1 Clasificarea desenelor tehnice............................................................................................................... 4
1.2 Formate de desen tehnic ...................................................................................................................... 5
1.3 Linii si cote in desenul tehnic................................................................................................................. 9
1.4 Tolerante ............................................................................................................................................ 13
1.5 Scari .................................................................................................................................................... 15
2. Reprezentare ........................................................................................................................................... 16
2.1 Reprezentarea in vedere ..................................................................................................................... 16
2.2 Reprezentarea in sectiune................................................................................................................... 17
3. Cotarea .................................................................................................................................................... 20
3.1 Clasificare cote.................................................................................................................................... 20
3.2 Elemente si reguli de cotare ................................................................................................................ 21
3.3 Metode de cotare ............................................................................................................................... 22
3.4 Cotatii speciale.................................................................................................................................... 23
www.worlddesign.host28.net
2 din 25
CURS DESEN TEHNIC INDUSTRIAL
Cuvânt înainte
In primul rand cine ar trebui sa citeasca aceast curs? Toti aceia care vor sa isi consolideze
cunostiintele despre desenul tehnic, sa isi reaminteasca cateva noțiuni de baza sau pur si simplu, cei
care iau contact pentru prima data cu desenul tehnic si sa vor sa inteleaga cateva notiuni de baza.
De ce am scris acest curs? Pentru ca este mai simplu sa explici cuiva prin cuvinte scrise si
imagini, pentru ca atunci cand scrii iti sintetizezi mai bine gandurile si actiunile, deci prelegerea ta are
mai mult efect si pentru ca, de ce nu, trebuie sa ne aducem cu totii aportul la dezvoltarea acestei lumi.
Unii fac agricultura, altii lanseaza navete in spatiu, iar altii scriu cursuri dupa care vor invata cei care
fac agricultura si lanseaza navete. Stiu! Unii ar putea sa zambeasca… dar acest curs nu este pentru ei.
Cursul este structurat pe trei capitole, si acopera numai notiuni introductive din desenul
tehnic industrial. Intr-o editie viitoare vor fi prezentate si alte notiuni: arcuri elicoidale, rulmenti,
filete, roti dintate etc.
Spor la lucru!
www.worlddesign.host28.net
Autorul
3 din 25
CURS DESEN TEHNIC INDUSTRIAL
1. NOTIUNI INTRODUCTIVE
1.1 Clasificarea desenelor tehnice
Reprezentarea grafica plana, supusa anumitor reguli si conventii in prealabil stabilite, cu scopul de a
infatisa obiecte si suprafete si de a transmite detalii privitoare la structura, rolul functional si modul de
executare ale acestora, se numeste desen tehnic.
Taxonomizarea desenelor tehnice se realizeaza in functie de: a) domeniul de apartenenta; b) dupa
modul de reprezentare; c) dupa gradul de detaliere; d) dupa continut; e) dupa destinatie;
Astfel:
a) Dupa domeniul de apartenenta:
- industrial;
- constructii;
- de arhitectura;
- cartografic;
b) Dupa modul de reprezentare:
- in proiectie ortogonala;
- in perspectiva;
c) Dupa gradul de detaliere:
- de ansamblu;
www.worlddesign.host28.net
- de detaliu;
d) Dupa continut:
- releveu;
- epura;
- schema;
- desenul de gabarit;
e) Dupa destinatie:
- desenul de montaj;
- desenul de executie;
4 din 25
CURS DESEN TEHNIC INDUSTRIAL
- desenul de studiu;
- desenul de prospect.
Sa definim in continuare elementele unui chenar. Asa cum se vede in figura de mai sus, www.worlddesign.host28.net
acestea sunt:
- zona neutra;
- chenarul;
5 din 25
CURS DESEN TEHNIC INDUSTRIAL
- fasia de indosariere;
- indicatorul desenului;
- gradatia de referinta;
- sistemul de coordonate;
- reperele de orientare;
- reperele de centrare;
- simbolul formatului.
Dupa SR ISO5457 – 1994 exista urmatoarele tipuri de formate:
- formatele preferentiale sau de baza; (vezi tabelul 1)
- formatele alungite special, se obtin din formatele de baza prin multiplicarea dimensiunii
a, astfel incat b sa fie multiplu intreg de a. (vezi tabelul 2)
- formate alungite exceptional. Atat lungimea a, cat si latimea b, sunt multiplu intreg de a.
(vezi tabelul 3).
Formatul A4 (210 x 297 mm = 0.0625 m2) este considerat drept modul, formatele derivate
obtinandu-se prin multiplcarea acestui modul. Astfel A3 va fi 2x A4, A2 va fi 4x A4, A1 va fi 8x A4, iar
A0 va fi 16x A4. Formatul A0 are dimensiunile 841 x 1189 mm, avand suprafata de 1.0 m2.
www.worlddesign.host28.net
Tabelul 1. Formatele preferentiale sau de baza
SIMBOL DIMENSIUNI SUPRAFATA m2
A0 841 x 1189 1
A1 594 x 841 0.5
A2 420 x 594 0.25
A3 297 x 420 0.125
A4 210 x 297 0.0625
A5 148 x 210 0.03125
6 din 25
CURS DESEN TEHNIC INDUSTRIAL
Un alt element important in desenul tehnic este indicatorul. Conform SR ISO 7200-1994,
formatul indicatorului nu mai este impus, dar se bazeaza pe cateva principii generale cu privire la
www.worlddesign.host28.net
continutul acestuia. Astfel ca fiecare organizatie poate sa isi construiasca propriul indicator daca
respecta aceste reguli sau principii recomandate.
Dupa SR ISO 7200-1994 indicatorul trebuie sa contina doua zone mari (care la randul lor
pot fi subdivizate): una este zona de identificare si cealalta zona de informatii suplimentare. In toate
exemplele din acest curs voi folosi indicatorul in forma sa dupa STAS 282 – 77.
Sa vedem in continuare cum arata un indicator cu toate dimensiunile sale dupa STAS 282 –
77.
7 din 25
CURS DESEN TEHNIC INDUSTRIAL
www.worlddesign.host28.net
(8) Masa neta a produsului
(9) Numarul desenului
(10) Numarul plansei, daca aceasta face parte dintr-o suita de mai multe astfel de desene
(11) Numarul desenului inlocuit
(12) Numarul de inventar
(13) Eventualele modificari efectuate; se realizeaza printr-un simbol literal
(14) Numarul de astfel de modificari
(15) Numarul centralizatorului in care sunt trecute aceste modificari
(16)
(17) Data efectuarii modificari (lor), numele si semnatura celui care a efectuat aceste modificari.
(18)
8 din 25
CURS DESEN TEHNIC INDUSTRIAL
www.worlddesign.host28.net
cu litera F, linia întreruptă subţire;
cu litera G, linia-punct subţire;
cu litere H, linia-punct mixtă;
cu litera I, linia-punct groasă;
Sa vedem in continuare cateva tipuri de linii si cateva exemple de utilizare a liniilor in desenul
tehnic industrial:
9 din 25
CURS DESEN TEHNIC INDUSTRIAL
www.worlddesign.host28.net
Fig. Utilizarea liniilor in desenul tehnic industrial
Referitor la utilizarea liniilor in desenul tehnic exista cateva reguli care trebuiesc respectate.
In primul rand se stabileste grosimea “liniei continue groase”. Sa o notam cu “b”. Stabilirea grosimii
acesteia se face in functie de marimea desenului si multitudinea de linii care vor fi trasate
(complexitatea desenului). Din practica, va pot spune ca cel mai bine este sa utilizati pentru linie
groasa g = 0.30 mm, iar pentru linie continua subtire gs = 0.09 mm. De ce? Pentru ca la printarea
unui desen, distinctia dintre cele 2 tipuri de cote, subtire si groasa, sa fie evidenta. Chiar in lucrarile
de specialitate este recomandat ca raportul dintre g/gs = 3.
10 din 25
CURS DESEN TEHNIC INDUSTRIAL
Alte reguli sunt: pentru linia intrerupta, linia-punct si linia doua puncte, lungimea
segmentelor si intervalelor dintre ele trebuie sa fie egale. Am amintit aceasta regula pentru
desenatorul din fata plansetei. In cazul lucrului cu PC-ul reglarea intervalelor si a segmentilor,
facandu-se automat.
O alta regula, valabila in ambele cazuri, planseta si PC, este ca distanta dintre 2 linii paralele
sa fie de minim 1 mm, altfel exista riscul aparitiei unor confuzii sau a unei intelegeri gresite a
desenului.
Referitor la liniile de cota, acestea se realizeaza cu linie subtire continua, la capete avand
sageti. Asemenea liniilor standard, liniile de cota urmaresc si ele anumite reguli. Impunerea regulilor
se realizeaza in functie de elementul cotat.
Nu vom insista asupra regulilor care trebuiesc mentinute de desenatorul din fata plansetei,
multe dintre acestea realizandu-se automat in AutoCAD. Dar vom aminti pe acelea care trebuiesc
respectate atunci cand desenam cu calculatorul.
www.worlddesign.host28.net
b) distanta dintre linia de cota si elementul cotat (la fel de minimum 7 mm);
c) evitarea intersectiei dintre liniile de cota, precum si a intersectiei dintre liniile de cota si
elemente ale desenului;
e) trasarea liniilor de cota se va realiza astfel incat inscrierea si citirea cotelor sa se faca de sus
in jos sau de la dreapta la stanga (a nu se confunda cu modul de scriere). Pentru exemplificare sa
vedem figura de mai jos:
11 din 25
CURS DESEN TEHNIC INDUSTRIAL
Se poate vedea in ceea de-a doua figura cum linia de cota este prea aproape de elementul
cotat sau cum cota inscrisa este peste una dintre liniile desenului.
In practica se pot intalni cazuri cand aceste reguli nu pot fi respectate. De aceea ele se
constituie in recomandari.
www.worlddesign.host28.net
la cote care au caracter informativ). De exemplu putem numi cota functionala lungimea filetului
unui surub, iar nefunctionala lungimea capatului surubului (daca aceasta nu este importanta in
functionarea surubului).
Cam atat despre linii si cote. Pentru aceia care sunt interesati de acest domeniu pot consulata
literatura de specialitate.
12 din 25
CURS DESEN TEHNIC INDUSTRIAL
1.4 Tolerante
Utilizarea tolerantelor in desenul tehnic se realizeaza pe scara larga, acestea fiind esentiale
pentru multe dintre lucrarile ce urmeaza a fi executate. Tolerantele sunt si ele clasificate in mai multe
tipuri: tolerante la dimensiuni liniare si tolerante de forma si de pozitie.
www.worlddesign.host28.net
Tolerante de forma.
La circularitate
La cilindricitate
13 din 25
CURS DESEN TEHNIC INDUSTRIAL
Tolerante de pozitie.
La parelelism
La perpendicularitate
La inclinare
La coaxialitate si la concentritate
La simetrie
La intersectare
La pozitie nominala
www.worlddesign.host28.net
imparte, in functie de necesitati, in doua sau trei casute, unde se trec urmatoarele date:
simbolul tolerantei;
valoarea tolerantei (in milimetri);
litera de identitate a bazei de referinta, atunci cand este cazul.
14 din 25
CURS DESEN TEHNIC INDUSTRIAL
1.5 Scari
Ce este o scara in desenul tehnic? Este raportul dintre dimensiunile la care se alege a se
reprezenta un desen pe o coala de hartie si dimensiunile sale reale. Pentru alegerea unei scari vezi
tabelul de mai jos:
www.worlddesign.host28.net
15 din 25
CURS DESEN TEHNIC INDUSTRIAL
2. REPREZENTARE
2.1 Reprezentarea in vedere
Reprezentarea unui obiect in sistemul tridimensional se realizeaza prin proiectia sa dupa cele
6 directii perpendiculare, corespunzatoare spatiului cu 3 dimensiuni.
Modelarea spatiului se poate realiza sub forma unui cub, ca in figura:
www.worlddesign.host28.net
- vederea de jos (dupa directia “E”);
- vederea din spate (dupa directia “F”).
Dispunerea proiectilor pe plansa de desen se realizeaza ca in figura urmatoare:
16 din 25
CURS DESEN TEHNIC INDUSTRIAL
Nu intotdeauna este necesar sa se realizeze toate vederile unui obiect. Daca avem de desenat
un obiect simplu, fara prea multe detalii, se vor trasa numai acele vederi care descriu in totalitate
detaliile obiectului respectiv, celelalte vederi fiind redundante.
Reprezentarea pieselor in vedere tine cont de cateva reguli de trasare. In continuare vor fi
descrise, prin exemple aceste reguli:
- muchiile vizibile si conturul aparent se vor trasa cu linie continua groasa, iar cele
acoperite, inclusiv golurile din piesa de desenat, se vor trasa cu linie subtire intrerupta;
- in cazul reprezentarii unor trunchiuri de piramida sau a unor obiecte de tip poliedru, se
vor trasa diagonalele acestor suprafete, cu linie continua subtire, pentru a scoate in
evidenta suprafetele plane ale acestora;
www.worlddesign.host28.net
2.2 Reprezentarea in sectiune
17 din 25
CURS DESEN TEHNIC INDUSTRIAL
Pentru a intelege mai exact ce este reprezentarea in sectiune sa vedem ce inseamna sectiune si
cum este definit traseul de sectionare.
Astfel, “sectiunea” este proiectia ortogonala a unei piese, detaliata asa cum ar arata ea daca ar
fi sectionata cu un “plan de sectionare”, iar portiunea dintre observatorul uman si planul de sectionare
ar fi indepartata.
Traseul de sectionare reprezinta urma planului de sectionare pe planul de proiectie. In
desenul tehnic, traseul de sectionare se noteaza cu litere mari, pastrand aceeasi litera pentru un
singur traseu.
Pentru exemplificarea celor de mai sus, urmariti figura:
www.worlddesign.host28.net
In functie de necesitati, in desenul tehnic sectiunile se clasifica astfel:
a) dupa modul de reprezentare pe desen:
- sectiune cu vedere;
- sectiune propriu-zisa.
b) dupa unghiul dintre planul de sectionare si planul orizontal de proiectie:
- sectiune orizontala;
- sectiune verticala;
- sectiune inclinata.
18 din 25
CURS DESEN TEHNIC INDUSTRIAL
www.worlddesign.host28.net
19 din 25
CURS DESEN TEHNIC INDUSTRIAL
3. COTAREA
Cotarea desenelor tehnice este stipulata prin normele tehnice prevazute in SR ISO 129:1994
– “Desene tehnice. Cotare. Principii generale, definitii, meode de executare si indicatii speciale”
3.1 Clasificare cote
Exista doua criterii dupa care se clasifica cotele intr-un desen tehnic:
- dupa importanta functionala:
o cote functionale: contin informatii referitoare la stricta functionare a elementului
de executat;
o cote nefunctionale: aceste dimensiuni nu sunt strict necesare si contin informatii
aditionale (gen masa reperului executat);
o cote auxiliare: au de asemenea un caracter informativ si redundant.
www.worlddesign.host28.net
- dupa geometria piesei:
o cote de pozitie: precizeaza pozitia unui element dintr-un reper fata de o baza de
referinta aleasa;
o cote de forma: se refera la forma geometrica a unui element;
o cote de gabarit: in general sunt utilizate pentru a descrie o dimensiune maxima a
unui reper.
20 din 25
CURS DESEN TEHNIC INDUSTRIAL
www.worlddesign.host28.net
Liniile de cota. Se traseaza cu linie subtire si se delimiteaza prin sageti sau punct, amplasate la
cele doua capete ale acesteia.
Sagetile trebuie sa aiba un unghi la varf de aproximativ 150, iar lungimea lor sa fie de 6÷8 ori
mai mare decat grosimea liniei continue groase utilizate in desen. Exista si cazuri cand sageata
delimiteaza linia de cota numai la unul dintre capete:
- cotarea razelor de curbura;
21 din 25
CURS DESEN TEHNIC INDUSTRIAL
Liniile ajutatoare de cota. De asemenea se traseaza cu linie continua subtire si rolul lor este de
a delimita suprafetele sau planele intre care se face masurarea. In general, ele sunt perpendiculare pe
liniile de cota.
Se recomanda ca liniile de cota si cele ajutatoare sa nu se intersecteze intre ele, dar daca acest
lucru nu este posibil, acestea nu trebuie sa fie intrerupte. De asemenea liniile de cota nu trebuie sa
intersecteze nici alte linii ale desenului.
Liniile de indicatie. Acestea se traseza cu linie continua subtire. Ele au rolul de a furniza
informatii despre reperul desenat si se pot termina printr-un punct (daca se sprijina pe o suprafata)
sau sageata (daca se refera la o muchie / linie de contur – in cazul tratamentelor termice, protectiei
anticorozive etc.)
Cota propriu-zisa reprezinta valoarea numerica a dimensiunilor elementelor unui reper.
www.worlddesign.host28.net
Cotele se insccriu cu cifre arabe.
22 din 25
CURS DESEN TEHNIC INDUSTRIAL
- cotarea in paralel (fata de un element comun): realizarea cotarii se face utilizand o baza de
cotare, ca in figura urmatoare.
- cotarea mixta sau combinata: atunci cand cele doua moduri de cotare de mai sus se
utilizeaza in acelasi timp;
- cotarea cu cote suprapuse: se utilizeaza atunci cand spatiul pentru cotare este insuficient;
www.worlddesign.host28.net
23 din 25
CURS DESEN TEHNIC INDUSTRIAL
www.worlddesign.host28.net
Raportul 1:25 se calculeaza astfel: se face diferenta celor doua diametre (in acest caz 30).
Rezultatul se imparte la 2 (se obtine 15). Apoi 15 se imparte la lungimea totala a conului si se obtine
0.25. Deci, pe o distanta de 60 (mm), conicitatea este de 1 la 0.25.
24 din 25
CURS DESEN TEHNIC INDUSTRIAL
www.worlddesign.host28.net
25 din 25