Patologia suprarenaliana

Structura suprarenalei
o MSR – catecolamine – epinefrina si norepinefrina, dopamina
o CSR
 Zona glomerulara – mineralocorticoizi – aldosteron , DOC = deoxicorticosteron
Aldosteron sintetaza (complexul enzimatic ce transforma deoxicorticosterona in aldosteron) se gaseste doar in
zona glomeruloasa .
 Zona fasciculata - cortizol
 Zona reticulara – hh androgeni (androstenion, dehidroepiandrosteron = DHEA)

Enzimele sunt foarte importante in sinteza hormonilor steroizi.

o În cazul în care lipsește gena care sintetizeaza 21 hidroxilaza (boală genetică) – tot ce e deasupra enzimei va f
in cant mai mare și tot ce este sub actiunea enzimei va f în cantitate mult mai mica: => nu se mai formează
mineralocorticoizii si glucocorticoizii + se acumuleaza 17 hidroxi-progesteronul si progesteronul.
Se dozeaza 17 hidroxi-progesteronul pentru diagnostic.
Cortizol mic, Acth mare, stimuleaza androgenii => Hiperandrogenism suprarenalian (poate chiar tulburare de
diferentiere sexuala).
o 17, 20 liaza trec prima linie spre formarea de androgeni.
o 5 alfa-reductaza transforma periferic testosteronul in DH testosteron, forma mai activa.

Reglare secretie de glucocorticoizi– pornind de la cortizol – mec de feedback – HipoTalamus cu CRH, Hipofza cu
ACTH, CSR cu secretia de cortizol
Feedback negativ – HT stim HZ , ACTH stim suprarenala ca sa sintetizeze cortizol
o Adenom hipofzar secretant de ACTH – secretia de cortizol f crescuta
o Adenom autonom la niv CSR care secreta cortizol – CRH si ACTH f mici

o Insuf corticosuprarenala primara – ca sa dem ca nu mai sunt celule care secreta cortizol – test de stimulare cu
ACTH – nu va creste cortizolul, atunci cand SR este afectata.
o Hipersecretie de ACTH, microadenom hipofzar – se face test de supresie – cortizolul supreseaza ACTH-ul prin
mecanismul de feedback , din acest motiv pentru a verifca sursa secretiei de ACTH dam analog de cortizol:
teste cu dexametazona 
Normal: fziologic ACTH scade la doza mica, nu foarte mare de dexametazona
Adenom cu celule cu secretie autonoma: ACTH nu scade la o doza la care raspaunde in mod normal fziologic si
trebuie doza mult mai mare de dexametazona ca sa apara raspuns, insa totusi apare scaderea ACTH-ului
Daca secreția de ACTH este ectopică, paraneoplazică atunci nu va răspunde deloc la dezametazonă.

Daca exista secretie anormala de cortizol, mai avem o posibilitate (fe dependent de ACTH, fe independent) – ne
folosim de ritmul de secretie care va f modifcat. În mod normal seara e cea mai mica val a ACTH si cortizol ( la
23:00) si dimineata va f un nivel scăzut ( la ora 8). 2/3 dimineata si 1/3 seara. În cazuri patologice cu hipersecretie
organica vom găsi o valoare crescuta seara, asemanatoare cu cea de dimineata sau chiar mai mare.
Ca să descoperim această modifcare vom face următoarea investigatie: luam cortizol seara (de obicei salivar) și
dimineața.

Efectele glucocorticoizilor

1. Hiperglicemie prin gluconeogeneza hepatica si blocheaza efectul insulinei ( crește rezistenta

periferica la insulina) – poate apărea DZ secundar !

2. Tesut adipos – il scade la nivel periferic (membre) si il creste trocular si facial; contribuie si
hiperinsulinismul la acest efect.

3. SNC: efecte variate: depresie/ euforie, psihoze.

4. Osos: creste remodelarea (productia si distructia):

a) dezechilibre cu pierdere de masa osoasa;
b)apoptoza osteblastelor. Deci scade densitatea mineral osoasa  osteoporoza, fracture
specifce: tasare vertebrala, antebrat, sold, costale.
** glucorticoizii in exces inhiba crestereacopii mici si grasi

5. CV: HTA (nu neaparat prin retentie) prin stimularea sintezei hepatice de angiotensinogen.

6. Imunitar – imunosupresor.

7. Renal – hipercalcemie prin inhibarea alfa-hidroxilazei renale (enzima imp in sinteza vit D), deci scade reabsorbtia si
creste eliminarea de Ca.

8. Tegumente si tesut conjunctiv – proteoliza  vergeturi profunde, rosietice, ce apar prin pierderea de subtanta;
sunt rosii pentru ca sunt profunde si sub sunt vase.

9. Surfactant, a carui secretie creste in ultima parte a vietii intrauterine (se administreaza la gravida dexametazona
pentru a stimula sinteza de surfactant).

Sdr Cushing

 Exces cronic al hh glucocorticoizi

1. ACTH dependent
 Adenom hipofzar secretant de ACTH (b Cushing)
 Secretie ectopica de ACTH – cancer cu celule mici pulmonar, cancer de pancreas = sdr paraneoplazice (pt ca sunt
peptidici; nu exista secretie paraneoplazica de hh steroidieni, ci poate exista tesut ectopic, intr-o structura care
poate avea abilitati de abs colesterol si din colesterol sa sintetizeze hh steroidieni – de ex in ovar)
 Rar - secretie crescuta de CRH (paraneoplazica)

1. ACTH independent
 Adenom suprarenalian (carcinom suprarenalian; orice tumora endocrina de ob se numeste adenom daca e
benigna (nodul) )
 Neoplasm suprarenalian
 Hiperplazie nodulara (macro/micronodulara)
 Iatrogen

Fiziopatologie
In b Cushing exista de obicei un microadenom hipofzar, rar sunt macro, care secreta ACTH  hiperplazie bilaterala
si hipersecretie de cortizol  cortizolul crescut nu reuseste sa inhibe ACTH sau CRH  asa se explica de ce, daca nu
dam doza f mare de analog de glucocorticoizi (dexametazona) nu reusesc sa scad ACTH si cortizolul . In cazul une
doze f mar, acest tip de adenom care este e partial autonom, poate sa raspunda la analogi de glucocorticoizi –> poate
inhiba secr de ACTh si atunci scade si cortizolul. !!!! ACTH e de 2-3 ori mai mare !!!

Tumori pe una din suprarenale  secretie f mare de cortizol  face ca ACTH sa fe inhibat , sa fe sub limita N. Daca
facem dozare, apare si o inhibitie la niv de CRH si ea va determina o inhibitie a secr de ACTH. Deoarece nu mai exista
ACTH (sau e extrem de mic), daca boala dureaza 2-3 ani, cealalta suprarenala ajunge sa fe f hipoplazica sau chiar
atrofca. !!!! Daca scoatem tumora , scade f mult cortizolul si pac poate face insufcienta suprarenala – trebuie
substitutie.

Secretie paraneoplazica (ectopica) – secr mare de ACTH  det hiperplazie bilaterala si secr de cortizol crescuta  e
inhibat ACTH si CRH – daca fac orice test de inhibitie 8 x8 (8 mg de dexa pe zi , timp de 2 zile ) sau peste 8 mg de
dexametazona nu poate influenta secretia paraneo – ele act numai la niv HT sau HZ . Testele cu dexametazona nu au
cum sa se inhibe secretia de cortizol, pt ca ea nu e data de ACTH hipofzar ci de cel paraneoplazic. !!! ACTH e extrem
de mare de 1000 ori mai mare !!!!
Teste de inhibitie ACTH
o Normal, Pozitiv– daca adm dexametazona, inhib ACTH, scade cortizolul – dozez cortizol inainte, dau dexa,
dozez cortizolul dupa si tb sa scada cu mai mult de jum din val bazala = normal si pozitiv.
o Negativ – dozez cortizol si e f mare, dau multa dexa si cortizolul nu scade, ci ramane la fel de crescut 
tumora suprarenala ( ca aici deja ACTH e inhibat ) sau paraneoplazic ( unde ACTH e mare dar nu raspunde)

Semnele si simptomele care sugereaza hipersecretie de glucocorticoizi

 Redistribuire a tes adipos
o Facies rotund, adipozitate la nivelul abdomenului , trunchiului , interscapulara („ceafa de bizon”)
o Membrele inferioare sunt extrem de subtiri
o Aspect de „lamaie pe scobitori”
 Excesul de glucocorticoizi duce mereu la hipotrofie si atrofie musculara – parte prox a MS si MI – nu poate sa se
ridice singur dintr-o genoflexiune
 Tot metab proteic – pielea se subtiaza, apar striuri rosii, violacee, in flacara – pt ca s-au rupt fbrele de elastina si
de colagen si prin subtirimea tegumentara se observa vasele de sange
 Face f usor echimoze – fragilitate vasculara
 Efect pe os – cresterea resorbtiei osoase – apare osteoporoza cortizonica, f severa – manif prin tasari vertebrale,
scad in inaltime centrimetri buni – cifoza poate f expresie a afectarii vertebrelor. Manifestari osoase specifce
excesului de glucocorticoizi: mai ales in Cushing iatrogen – tipic necroza de cap femural.
 Pe sistemul imun, pe limfocite – scad si neutrofle – cresc => face f usor infectii ; glucocorticoizii au rol
imunosupresor

 De cele mai multe ori, tumorile secreta si mineralocorticoizi (sdr Conn), tumorile pot f numai de zona reticulara
(numai hirsutism), dar intr-un Cushing f rar numai secretie de glucocorticoizi, iar hiperplazia e pe toate straturile
CSR => hirsutism, acnee, inhibitie nespecifca pe secr de gonadotropi (cortizol crescut) => oligomenoree,
amenoree secundara, infertilitate; afectare zona glomerulara – in b Cushing si tumori suprarenale ce secreta
cortizol – apare un semn important = HTA secundara endocrina
 Secretie crescuta de androgeni
 Cateodata mai anxiosi, mai depresivi, tendinta de sinucidereLa cushing paraneoplazic nu apare obezitate, poate
aparea hiperpigmentare mult mai mult decat in b Cushing (in b Cushing, ACTH aproape de normal, este oarecum
tinut in frau de val mari ale cortizolului si in mod obisnuit nu gasim hiperpigmentare) – ACTH f mare si
hiperpigmentare; efect mare catabolic glucocorticoizi – semnul scaunelului

- CV: HTA, trombogen (TVP, TEP, AVC, IMA) – se face anticoagulare obligatoriu.
- Metabolic: DZ secundar; osteoporoza, risc de fracturi, tulburari psihice si cognitive.
- Imunosupresor, infectii.
- Endocrin – inhiba
1)sinteza de hormoni de crestere si si
2)cartilajele de crestere (copil grasut si mic);
3) gonadotropii (tulb de ciclu, anovulatie, infertilitate),
4) TSH (nu determina hipotiroidism central, dar interfera cu analizele post administrare de glucocorticoizi/
dopamina/ dobutamina).
- Morbiditate si mortalitate crescuta.

Particularitati clinice
 Sdr pseudo-Cushing
o Alcoolism
o Obezitate – ddx – sunt pers care se ingrasa f mult in timp scurt (ex femei, au si predispozitie de a face diabet,
hirsutism, amenoree, vergeturi ca s-a ingrasat f repede, dar nu are neaparat Cushing)
o Depresie – cateodata aspect asemanator
 Secretia ectopica de ACTH – hiperpigmentare + scadere ponderala (nu obezitate) + modif metabolice accentuate
+ alcaloza hipokalemica (!!!)
 Carcinom suprarenalian – sdr intens de virilizare (pilozitate excesiva la femeie, hipertrofe clitoridiana, alopecie
androgenica, debut f rapid cu manifestari f evidente), posibil secretie simultana de mineralocorticoizi
Semnul cel mai imp dupa care spunem ca un pac are Cushing sau nu – nu vor avea niciodata picioarele si bratele
grase. Daca sunt grase -> exludem Cushing.

Sdr Cushing – se diagnosticheaza mai repede.

B Cushing – se dg dupa 2-3 ani.
Cerem fotografe inainte de a se imbolnavi (la fel si in acromegalie).

Investigatii generale –
 HLG: Hb, Hct la limita sup a N + limfocitopenie, eozinopenie,
 Dislipidemie
 Posibil diabet zaharat secundar sau o forma de prediabet (toleranta alterata la glucoza sau Glicemie prea mare a
jeun)
 Ionograma de obicei normala – exceptii – Na, K modifcati mai mult cu cat e mai mare secretia de
mineralocorticoizi  Na crescut si K scazut
 Hipercalciurie

Investigatii dg- Obiective:

1. Confirmare hipercorticism (poate f si hipercorticism reactiv la sportivii care s-au lasat de sport, obezi,
alcoolici, depresivi)
 Demonstram stergerea ciclului circadian al cortizolului. Dozare a cortizolului seara la ora 23 si vad ca s-a sters
ritmul circadian  val mare la ora 23  cele 2 val sunt egale sau e mai mare seara decat dimineata.
 Cel mai efcient – dozare cortizol liber urinar , in urina pe 24 ore – peste 100 micrograme pe 24 ore – strangerea
urinii incepe de dimineata, pt prima urina de dimineata poate sa se duca la toaleta, tot ce urineaza in restul zilei
si noaptea in borcan mai mare, cu eticheta, tot ce urineaza noaptea tb tot in borcan (joi toata ziua , noaptea,
inclusiv urina de vineri dimineata) - kit special care costa destul de mult + aparat special care dozeaza cortizolul
liber urinar
 Teste de supresie la doze mici de dexametazona – 1 mg overnight sau 2x2. Testul exclude pseudo-cushingurile –
daca nu se inhiba la 2x2, nu este pseudo-C.
- De ob se fac 2
- De ob testul de supresie cu un 1 mg overnight – seara la 23 sa inghita 1 mg de dexametazona– pt o pers N este
sufcienta, daca seara i se dozeaza cortizolul si a doua zi de dimineata, chiar daca val cortizolului plasmatic a fost usor
spre limita de sus a N, in mom in care a luat 1 mg s-a inhibat si a crescut val cu mai mult de 50%; hipercorticism –
testul va f negativ, are un cortizol de ex 25 de dimineata, seara dexa, a doua zi dimineata cortizol 23 , deci nu s-a
inhibat deloc = semn de hipercorticism, ca e boala, ca nu e pseudocorticism

1. Precizare cauza
o Dozare de ACTH daca spitalul respectiv poate doza ACTH si vad daca se incadreaza in forma ACTH dependenta
(val usor peste limita de sus a N sau max dubla fata de limita de sus a N, ACTH crescut cu cortizol mare), ACTH
paraneoplazic (ACTH f mare, de 10x mai mare decat N), ACTH independent (valoare mica , sub limita sau la
limita de jos a N – Cushing iatrogen, a inghitit glucocorticoizi sau poate f tumora suprarenala sau hiperplazie
micro/macronodulara)
o Testul la dexametazona 8 mg/zi timp de 2 zile – la 1 mg overnight nu rasp, dar la 8 mg/zi timp de 2 zile , daca
este b Cushing (=adenom hipofzar secretant de ACTH),de cele mai multe ori, cortizolul dupa 2 zile scade , pt
ca scade si ACTH HZ
!!! Tumora, hiperplazie macro/micronodulara (ACTH e deja supresat) sau paraneoplazic (ACTH nu raspunde)–
cortizolul va f la fel de mare = test negativ
o Testul la CRH – f rar, dar ar merita in urmatoare situatie: cand adm CRH, ACTH creste numai daca e ACTH
hipofzar, daca e paraneo nu creste
o Investigatii imagistice pt vizualizarea suprarenalei (CT, RMN, scintigrama cu Iod-colesterol care nu se mai fac) –
sunt amandoua mari, hipofzei (b Cushing), plamanilor (secretie ectopica)
!!!Tumora – imagistic vedem tumora, cealalta suprarenala de ob e mica
o Cateterizarea bilaterala a sinusului pietros cu dozarea ACTH (neurochirurgie). Se mai poate face dozare de
ACTH din abdomen, din plaman– ddx dintre b Cushing si secretia paraneo (secr mare de ACTH). In sinusul
pietros ca sa vada daca pe stg sau pe dr dozare de ACTH si pe stg si pe dr, apoi adm CRH si vedem pe ce parte
creste f mult ACTH – scot hipofiza de pe partea dr sau de pe partea stg.
*Cushing iatrogen –100 mg prednison/zi pe luna, perioada mai mare de 2 sapt, valori f mari – doza fe
antiinflamatoare, fe imunosupresoare, nu fziologica – val mare cortizol inhiba CRH, inhiba ACTH => hipoplazia
suprarenalei si nu fac dozari hormonale ; cortizolul lui bazal e scazut pt ca suprarenala e mica si nu e modifcat ritmul,
bazal cortizol mic – iau repede ACTH , combinatie de cortizol mic cu ACTH tot mic. In Cushing iatrogen nu mai facem
teste de inhibitie, facem chiar teste de stimulare ca sa vedem ce se intampla daca il scoatem de pe tratament (si cat
de afectata este suprarenala).

*cushing paraneoplazic – ACTH extrem de mare care va determina cortizol bazal f mare  seara la 23 crescut fata de
normal. Teste de stimulare care scad ACTH vor f toate negative ( dexa 1 mg negativ, dexa 8 mg/zi 2 zile negativ ) Din
cauza ACTH mare, permanent  suprarenalele sunt hiperplaziate.

Tratamentul sdr Cushing

1. Chirurgie - indiferent de forma
 B Cushing – adenomectomie hipofzara transsfenoidala (de electie), f rar suprarenalectomie bilaterala
 Sdr Cushing – extirparea tumorii suprarenaliene;
(preop, intraop si postop tb sa il tin pe tratament substitutiv cu glucocorticoizi pt ca poate face manifestari de insuf
cortico suprarenala)
 Cushing paraneoplazic – extirparea tumorii

1. Radioterapie hipofizara – pentru b Cushing si celelalte tipuri de tumori hipofzare – daca mai raman resturi
tumorale, celulele sunt f sensibile la radioterapie (radioterapia se face pentru a preveni sindromul
Nelson=scoti SR, creste CRHul si incepe sa creasca microadenomul)
 Gamma knife, stereotactica

1. Medicamente – la fel si in b Cushing si in sdr Cushing

 Inhibitori sinteza de steroizi – ketoconazol (cand il dam ca antifungic, grija sa nu faca insuf CSR), metyrapon,
aminoglutetimid , mitotan- inhibitor enzimatic, adrenolitic, citostatic (carcinomul suprarenalian)
 Modern, in b Cushing – asociez la ketoconazol analogi de dopamina – cabergolina sau analog de somatostatina –
pasireotid (merge pe mai multe tipuri de receptori, nu numai pe 2 si pe 5 , ci pe toti cei 5 receptori ai
somatostatinei)

Zona glomerulara – Hiperandrosteronismul primar

 Poate face un adenom care sa secrete aldosteron = sdr Conn
 Poate f hiperplazie adrenala primara unilaterala/bilaterala
 F rar carcinom suprarenalian

Dintre Conn si Cushing, mai frecv este Conn – mai greu diagnosticat, dar mult mai frecvent. Nu intotdeauna se face
screening.
 Insufcienta corticosuprarenaliana primara
Insuf CSR primara = adrenala nu mai sintetizeaza glucocorticoizi si manif apar cand peste 80% din cele 2 suprarenale
sunt distruse, in aceste conditii scade cortizolul, CRH este stimulat si el, la randul lui, stimuleaza HZ si apare
hipersecretie de ACTH, care nu are substrat pe care sa det hiperplazie si hipersecretie pt ca adrenala e disparuta 
intotdeauna cortizol mic, ACTH f mare si la adm de ACTH, cortizolul nu creste (test la ACTH negativ)

ETIOLOGIE

 Cel mai frecv autoimuna – tb sa cautam si alte cauze de b autoimune

o Sdr Schmidt – ICSR primara + insufcienta tiroidiana primara
o Boli poliglandulare autoimune – Addison + DZ I , insufcienta gonadica + insufcienta tiroidiana

 Alte cauze
o Infectioase – TBC (suprarenalita TBC), CMV, fungi , HIV
o Hemoragie suprarenaliana – acut, in infectie severa cu meningococ
o Determinari secundare ale neoplasmelor – f rar
o Adrenoleucodistrofi
o Boli infltrative – amiloidoza , hemocromatoza
o Hiperplazie adrenala congenitala – defcite enzimatice si cortizol mic, ACTH mare si copilul se naste cu ICSR si
manif legate de exces de androgeni
o Tratamentul bolii Cushing cu suprarenalectomia bilaterala

CLINIC

La caucazieni - hiperpigmentare – zone expuse soarelui – fata , maini, zone de frecare – coate, pete pe mucoase
 Alte semne autoimune – alopecie, vitiligo (cand e vitiligo asta e alb si apare hiperpigmentare doar in zonele
cu piele sanatoasa, la curs ne-a prezentat o doamna alba complet si doar la ochi avea un pic de
pigmentare)
Semnul cel mai important - hipoTA si tendinta la colaps (la val a TA sub 60) – colaps -> obligatoriu se pune un cateter
central venos.
Alt semn important – cu cateva zile inainte scadea in greutate inexplicabil, inapetenta, fatigabilitate , tulburari
digestive semn ca se decompenseaza (pe langa inapetenta, varsaturi si scaune diareice si se si deshidrateaza)
Semn f rar – durere abd care poate mima abdomen acut

INVESTIGATII

o Teste hormonale – este necesara evaluarea rezervei adrenocorticale – teste de stimulare – test la ACTH dozare
cortizol liber urinar sau plasmatic si avem val f mici, la adm ACTH nu creste , ACTH f crescut - test negativ
o HLG : anemie normocroma, normocitara, neutropenie, eozinoflie, limfocitoza relativa
o Ionograma – hiponatremie, hiperpotasemie – important – daca nu rezolvam la timp hiperpotasemia, moare
pacientul
o Functia renala: Uree, creatinina crescute prin deshidratare
o Hipoglicemie

*sdr Nelson - val f mici cortizol, val f mari ACTH; daca apare dupa ce am tratat o boala Cushing prin
suprarenalectomie bilaterala, clinic mai poate avea (pe langa manif ICSR primare)– semne de compresie tumorala, pt
ca avea adenom hipofizar secretant de ACTH post suprarenalectomie  si il deosebeste de alte forme , de Addison.

 ICSR primara – melanodermie; secundara – depigmentat !!!!

Algoritm diagnostic ICSR

 Suspiciunea data de hipoTA, a scazut in greutate, este inapetent, fatigabilitate in ultimul timp
 Fac test de stimulare la ACTH
o Anormal – ICSR poate f primara sau secundara – ii fac dozare de ACTH
 ACTH crescut – primara
 Normal/scazut – secundara
o Rasp la ACTH normal – exclud insufcienta sau poate f vb de o atrofe partiala a CSR si inseamna ca poate rasp
in mom in care ii adm ACTH, pt ca suprarenala nu a fost sufcient de atrofata si poate inca sa imi mai rasp –
daca rasp la ACTH, trebuie sa fac test sa vad daca ACTH e sufcient sau nu:
 Test la ITT – insulin tolerance test – dozare bazala cortizol, iv insulina rapida 0,1 miliunitati/kg corp  daca e ICSR
secundara – cortizolul nu creste la adm de insulina (insulina stim ACTH si daca ACTH e defcitar pt ca e ICSR
secundara, nu creste cortizolul); daca rasp e normal, se exclude

TRATAMENT
 Substitutie pe linie gluco si mineralocorticoida
o Hidrocortizon 20-30 mg /zi sau prednison 5-7,5 mg/zi
o Fludrocortizon (analog de mineralocorticoid) cel putin 0,05-0,1 mg/zi – obligatoriu; daca merge numai pe
prednison ar merge pe o doza mult prea mare de prednison; nu cresc glucocorticoidul pt ca exista risc de
osteoporoza
o Cresterea dozelor in caz de infectii, interventii chirurgicale, varstaturi, diaree !!!

 Urmarire – starea clinica (se ingrasa, nu mai e obosit, poate face eforturi obisnuite), TA, ionograma, disparitia
pigmentarii
 Aportul de sare – sa manance normal sarat, in nici un caz putin !!!
 Daca incepe sa aibe varsaturi, diaree etc – sa aibe la el prednison injectabil; pt ca ICSR se poate acutiza !!!

ICSR acuta
 Prin decompensarea celor cronice
 Decompensare digestiva – nu isi mai poate lua medicam, il varsa => intrerupe tratamentul
 Apare dupa hipofzectomie, la o apoplexie sau tratam chirurgical
 Poate aparea cu apoplexie pe suprarenale
 Poate aparea atunci cand un pac a facut corticoterapie peste 2 sapt si a intrerupt-o brusc (doza antiinflamatoare,
nu doza substitutiva neaparat)

Clinic si lab
hipoTA marcata pana la soc,
hiperpotasemie – modif ECG,
hipoglicemie
acidoza
varsaturi, greata, febra, dureri abd,

Tratament

Echilibrare volemica – ser fziologic (apa si sare 0.9%) , glucoza 5% pt ca face hipoglicemie concomitent (pana la 4-5
litri pe zi de SF si G – tb sa ii cresc TA),
hemisuccinat de hidrocortizon (HHC) – 100 – 150 mg in bolus, dupa aceea pana la 400-600 mg/zi max 1 gram,
tratam hiperpotasemiei,
tratam cauzei subiacente,
febra- antibiotice,
hipoglicemie continuata – Glucoza
 Corticoterapia

 Substitutiva : Prednison 5-7,5 mg/zi

 Antiinflamatoare: Prednison 20-30 mg/zi
 Imunosupresiva: Prednison 1mg/kgc/zi

Tipuri de glucocorticoizi utilizati in practica medicala

Administrare orala, parenterala, topic

Indicatiile antiinflamatorii si imunosupresoare:

 Sist. endocrin: terapie de substitutie (boala Addison, insuf. hipofzara, hiperplazie adrenala congenitala),
oftalmopatie Graves;
 Piele: dermatite, pemfgus
 Hematologic: leucemie, limfom, anemie hemolitica, purpura trombocitopenica idiopatica
 GI: b. intestinala inflamatorie (colita ulceroasa, b. Crohn)
 Ficat: hepatita cr. activa, transplant, rejectie de grefa
  Renal: sd. nefrotic, vasculite, transplant, rejectie grefa
 Respirator: angioedem, anaflaxie, astmă, sarcoidoza, TBC, boala pulmonara obstructiva
 Reumatologic: LES, poliartrita, arterita temporala, artrita reumatoida
 Muschi: polimialgia reumatica, Miastenia Gravis

Efectele excesului de glucocorticoizi:

Efecte metabolice :
 Ficat: cresc GNG, eliberarea G hep. si depoz. hep. de glicogen;
 Tesut adipos: obezitate centrala
 Tesut muscular: slabiciune musculara (m. proximala), cresterea excretiei urinare de nitrati (uree);
 Rinichi: Hcalciurie fara Hcalcemie -> hiperparatiroidism secundar
 Os si cartilaj: scad cresterea osoasa si varsta osoasa prin act. directa si prin scaderea GH; determina osteoporoza;
inhiba sinteza de colagen
 GI: inhiba absorbtia Ca, Mg, fosfati
Efecte pe Sistem endocrin si sistem imun:
 Hipotalamus si hipofza: oligomenoree prin scaderea sensibilitatii gonadotropilor la GnRH; scaderea secretiei
de GH; inhibarea minima a axului TRH – TSH;
 Pancreas: hiperinsulinemie absoluta cu hiperinsulinemie relativa (I plasmatica mai scazuta decat gradul
hiperglicemiei)
 Medulara adrenala: cresterea raspunsului la activarea simpato-adrenala
 Sistem imun: imunodeprimare, limfocitopenie; monocitopenie, granulocitoza, eosinoflie in sangele periferic;
inhibarea raspunsului inflamator prin scaderea productiei de leukotriene si prostaglandine; cresterea Hb si Hc

Alte efecte:
 Piele: fragilitate cutanata prin atrofe dermica; vindecare lenta a ranilor; hirsutism si acnee; hiperpigmentare
cutanata (prin efectul ACTH)
 Tesut mamar: pot determina galactoree
 Ap. pulmonar: cresc productia de surfactant
 Ap. CV: cresc contractilitatea miocardica, HTA, cresc reactivitatea vasculara la vasoconstrictori (catecolamine,
AT II)
 Na, K: - rinichi: alcaloza hipopotasemica, cresterea vol. EC
- neurohipofza: hiponatremie prin SIADH
 SNC: afectivitate: initial euforie, cronic: depresie;
 apetit: hiperfagie; somn: tulburari de somn;
 memorie: tulb. de memorie; ochi: cataracta, glaucom

Intreruperea terapiei cu glucocorticoizi: