Scala Holmes si Rahe

Holmes si Rahe au afirmat ca orice schimbare a modului de viata care necesita numeroase modificari
poate fi perceputa ca generatoare de stress si au incercat sa masoare impactul schimbarilor care apar in
modul de viata.

Cei doi au analizat corelatia dintre schimbarile recente de viata si aparitia unor boli siau constatat ca
anumite evenimente au o influenta certa in patogeneza. Aceste evenimente, in fapt agenti stresori, au
fost ierarhizate in functie de posibilitatea crescuta aparitie a bolii. Astfel, au fost evaluate principalele
evenimente, grupate in 4 categorii(“starea sanatatii”, “munca”, “casa si familia”, “personal si social”) si
s-a acordat fiecaruia un punctaj care indica potentialul pathogen al evenimentului respective.

Scala a fost criticata din mai multe puncte de vedere. In primul rand, chiar daca evenimentele positive
creeaza modificari si deci uneori sunt stresante, cele mai multe cercetari arata ca evenimentele negative
au un impact mult mai mare asupra sanatatii fizice si psihice decat cele positive. In al doilea rand, scala
Holmes si Rahe presupune ca toti oamenii raspund la un eveniment dat in acelasi fel, dar exista
diferente mari in modul in care oamenii sunt afectati de evenimente. Unele din aceste diferente sunt
legate de varsta si de mediul cultural, dar majoritatea tin de personalitatea si experienta individului.

Scala Holmes si Rahe are o valoare orientativa, totusi rezultatele ei trebuie discutate in contextual
stressului perceput (validarea de catre individ a stresului), al stresurilor minore zilnice, al tipului de
personalitate, dar mai ales al vulnerabilitatii sale psihice si somatic.De asemenea, impactul
evenimentelor trebuie analizat in functie de momentul in care actioneaza agentul stressor, dar si de
existent sau nu a suportului social.

Instrucutiuni de aplicare:

Vi s-a intamplat, pe parcursul ultimului an, unul din urmatoarele evenimenete enumerate mai jos? Daca
da, incercuiti punctajul corespunzator si adunatil la scorul dumneavoastra. Categoria “altele” va sta la
dispozitie ca sa inscrieti orice stressor personal important si care nu este indicat in lista.

1. Decesul partenerului de viata (100)

2. Pierderea credintei religioase (100)
3. Divort (75)
4. Separarea sotilor (65)
5. Inchisoare (65)
6. Pierderea reputatiei (60)
7. Moartea unui membru apropiat al familiei (60)
8. Pierderea increderii in sine (60)
9. Vatamare fizica sau boala (50)
10. Reimpacarea sotilor (50)
11. Pensionare (50)
 12. Schimbarea sanatatii unui membru al familiei (45)
13. Graviditate (40)
14. Dificultati sexual (40)
15. Cresterea numarului membrilor familiei (40)
16. Modificari in afaceri sau serviciu (40)
17. Schimbarea resesdintei (40)
18. Schimbarea in starea financiara (35)
19. Moartea unui prienten apropiat (35)
20. Schimbarea profesiei (35)
21. Exacerbarea tensiunilor conjugale (35)
22. Pierderea unor imprumuturi sau garantii (30)
23. Preluarea unei raspunderi financiare majore (30)
24. Schimbarea in responsabilitatile de serviciu (30)
25. Fiul sau fiicaparaseste caminul (30)
26. Conflicte cu rudele (30)
27. Realizari personale iesite din comun (30)
28. Schimbarea in conditiile de viata (25)
29. Probleme cu seful (25)
30. Schimbari in activitatile religioase (20)
31. Schimbarea orelor de serviciu/conditiilor de lucru (20)
32. Schimbari in conditiile si programul de somn (15)
33. Schimbari in activitatile sociale (15)
34. Concediu (15)
35. Craciun/Anul nou (15)
36. Mici conflicte cu legea (15)
37. Altele………………. (15)

Punctajele din paranteza reprezinta incarcatura stresanta atribuita fiecarui agent stressor. Ele nu sunt
communicate pacientului, dar constituie, pentru medic, baza pentru calculareaunui scor global care sa
reflecte intensitatea crizei de viata in care se gaseste acesta.

Criterii generale de evaluare a rezultatelor:

0-150 pct: fara problem semnificative

151-200pct: usoara criza de viata
201-300pct: criza medie de viata
>=301pct: criza majora de viata.

Bibliografie:
 “Psihologie medicala-Baze toretice si aplicatii pentru medici si psihologi”, Ovidiu Popa-Velea,
Liliana Diaconescu, Ioana Necula Cioca, Ed. Universitara Carol Davila, 2006.
 http://en.wikipedia.org/wiki/Holmes_and_Rahe_stress_scale