CUPRINS

1. SCHELETUL MEMBRULUI SUPERIOR...............................3

1.1. SCHELETUL CENTURII SCAPULARE.......................................................3
1.1.1. SCAPULA..........................................................................................................3
1.1.2. CLAVICULA......................................................................................................7
1.2. SCHELETUL MEMBRULUI SUPERIOR LIBER.......................................9
1.2.1. HUMERUSUL...................................................................................................9
1.2.2. RADIUSUL......................................................................................................13
1.2.3. ULNA...............................................................................................................15
1.2.4. CARPUL...........................................................................................................17
1.2.5. METACARPUL................................................................................................19
1.2.6. FALANGELE...................................................................................................19
1.3. NOTE, COMENTARII PRIVIND SCHELETUL MEMBRULUI
SUPERIOR............................................................................................................................20

2. REGIUNI TOPOGRAFICE ALE MEMBRULUI

SUPERIOR.......................................................................................................................22
2.1. AXILA (FOSA AXILARĂ).............................................................................22
2.1.1. Delimitarea axilei..............................................................................................22
2.1.2. Conţinutul axilei...............................................................................................26
2.1.3. Comunicările axilei...........................................................................................28
2.2. REGIUNEA DELTOIDIANĂ..........................................................................30
2.3. REGIUNEA ANTERIOARĂ A BRAŢULUI..............................................31
2.4. REGIUNEA POSTERIOARĂ A BRAŢULUI.............................................35
2.5. FOSA CUBITALĂ..............................................................................................36
2.5.1. Şanţul bicipital medial......................................................................................38
2.5.2. Şanţul bicipital lateral.......................................................................................39
2.6. REGIUNEA ANTERIOARĂ A ANTEBRAŢULUI..................................42
2.6.1. Şanţul pulsului..................................................................................................47
2.7. CANALUL CARPIAN.......................................................................................47
2.8. TABACHERA ANATOMICĂ (FOSA RADIALĂ)...................................50
2.9. NOTE, COMENTARII PRIVIND TOPOGRAFIA MEMBRULUI
SUPERIOR............................................................................................................................52

3. VASELE DE SÂNGE ALE MEMBRULUI SUPERIOR.

..........................................................................................................................................55

3.1. ARTERA AXILARĂ..........................................................................................55

3.2. ARTERA BRAHIALĂ.......................................................................................58
 3.3. ARTERA RADIALĂ..........................................................................................60
3.4. ARTERA ULNARĂ...........................................................................................62
3.5. VASCULARIZAŢIA ARTERIALĂ A MÂINII..........................................67
3.6. VENELE MEMBRULUI SUPERIOR...........................................................68
3.6.1. Vena cefalică.....................................................................................................69
3.6.2. Vena bazilică.....................................................................................................69
3.7. LIMFATICELE MEMBRULUI SUPERIOR................................................70
GANGLIONII LIMFATICI AXILARI...........................................................70
4. NERVII MEMBRULUI SUPERIOR............................................72
4.1. PLEXUL BRAHIAL...........................................................................................72
4.1.1. Formarea plexului brahial.................................................................................72
4.1.2. Ramurile colaterale ale plexului brahial...........................................................74
4.1.3. Ramurile terminale ale plexului brahial...........................................................75
4.1.3.1. Nervul axilar.......................................................................................75
4.1.3.2. Nervul musculocutan...................................................................76
4.1.3.3. Nervul cutanat brahial medial...............................................76
4.1.3.4. Nervul cutanat antebrahial medial.....................................77
4.1.3.5. Nervul median..................................................................................78
4.1.3.6. Nervul ulnar........................................................................................81
4.1.3.7. Nervul radial.......................................................................................83
4.1.4. Note şi comentarii privind nervii membrului superior.....................................87

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ......................................................................90

2
1.Scheletul membrului superior
Scheletul membrului superior legat este alcătuit din scheletul
centurii scapulare şi scheletul membrului superior liber.
Centura scapulară (a umărului), este formată din scapule şi clavicule şi
este completată anterior prin manubriul sternal (cu care se articulează
extremităţile mediale ale claviculelor). Posterior, scapulele sunt separate
una de alta şi la distanţă între ele. Sunt unite la trunchi numai prin
legături musculare ceea ce conferă o mai mare mobilitate centurii
scapulare faţă de cea pelvină.
Scheletul membrului superior liber este format astfel:
1. scheletul braţului = osul humerus
2. scheletul antebraţului:
osul radius
osul ulna
3. scheletul mâinii:
scheletul gâtului mâinii = oasele carpului
scheletul palmei = oasele metacarpului
scheletul degetelor = falangele

1.1. Scheletul centurii scapulare

1.1.1. SCAPULA
Împreună cu clavicula alcătuieşte scheletul centurii scapulare ce leagă
membrul superior de trunchi; este un os lat, de formă triunghiulară,
aşezat pe partea postero-laterală a toracelui, din dreptul coastei a doua
până la nivelul coastei a şaptea.
Scapula prezintă 2 feţe (anterioară sau costală şi posterioară), 3 margini
(medială sau vertebrală, laterală sau axilară şi superioară), 3 unghiuri
(superior, lateral şi inferior sau vârful scapulei) şi 3 prelungiri (procesul
coracoid, spina scapulei şi acromionul ce continuă lateral spina
scapulei).
Faţa costală (anterioară) este îndreptată anterior şi medial, spre coaste,
când braţul este în poziţie anatomică; prezintă o concavitate numită fosa

3
subscapulară, la nivelul căreia are origine m.subscapular. Acest muşchi
aparţine peretelui posterior al axilei; el va trece pe dinaintea articulaţiei
scapulohumerale pentru a se insera pe tuberculul mic al humerusului.

4
Faţa dorsală (posterioară) este împărţită de către spina scapulei în 2
porţiuni:
 deasupra spinei scapulei este fosa supraspinoasă unde are origine
m.supraspinos;
 sub spina scapulei este fosa infraspinoasă unde are origine
m.infraspinos.
Pe marginea medială (vertebrală) a scapulei se prind 3 muşchi:
 dinţat anterior (serratus anterior) – se prinde pe aspectul anterior al
acestei margini; acoperă şi se inseră prin fascicule pe faţa externă a
coastelor, la nivelul axilei, participând astfel la alcătuirea peretelui
medial al axilei;
 romboid mic;
 romboid mare – mm.romboizi trec de la marginea medială a scapulei la
coloana vertebrală.
Pe marginea laterală (axilară) a scapulei au origine 2 muşchi:
 rotund mic – acoperit de m.subscapular, trece la inserţia de pe
tuberculul mare humeral;
 rotund mare – inferior de precedentul, se inseră pe aspectul
anterior al humerusului, pe creasta tuberculului mic. Tendonul
puternic al muşchiului latissimus dorsi îl ocoleşte şi se aşează pe
dinaintea lui.
Marginea superioară a scapulei:
a/prezintă incizura scapulei:
 peste incizură trece lig.scapular transvers şi o
transformă într-un orificiu osteofibros; pe sub
lig.scapular transvers trece nervul suprascapular
care provine din trunchiul superior al plexului
brahial;
 pe deasupra lig.scapular transvers trec vasele
suprascapulare.
b/pe marginea superioară a scapulei, medial de incizura scapulei, se
inseră m.omohioidian (pântecele inferior).
Pe unghiul superior al scapulei se inseră m.ridicător al scapulei (levator
scapulae).
5
Unghiul lateral al scapulei:
prezintă cavitatea glenoidă – aceasta este suprafaţa articulară a
scapulei pentru articulaţia scapulohumerală (art.umărului) =
corespunde capului humeral (suprafeţele articulare sunt
incongruente iar această incongruenţă este rezolvată de un
fibrocartilaj de mărire – LABRUL GLENOIDAL – ce se prinde pe
marginea cavităţii glenoide). La baza cavităţii glenoide este o
porţiune îngustă numită colul scapulei.
superior de cavitatea glenoidă se află tuberculul supraglenoidian
pe care are origine capul lung (capul glenoidian) al m. biceps brahial;
inferior de cavitatea glenoidă se află tuberculul infraglenoidian pe
care are origine capul lung al m.triceps brahial.

Unghiul inferior al scapulei (vârful scapulei) ocazional dă inserţie unui

fascicul al m.dorsal mare (latissimus dorsi).

PRELUNGIRILE SCAPULEI:
Spina scapulei prezintă două feţe şi două margini:
 faţa superioară dă inserţie muşchiului supraspinos;
 faţa inferioară dă inserţie muşchiului infraspinos;
 prin marginea anterioară spina scapulei este aderentă pe faţa
posterioară a scapulei;
 marginea posterioară, liberă, a spinei scapulei (creasta scapulei) dă
inserţie, pe buza superioară, muşchiului trapez iar pe buza
inferioară muşchiului deltoid.
La nivelul marginii laterale spina scapulei se continuă cu o prelungire
numită acromion, cu care face un unghi deschis antero-medial, numit
unghi acromial; marginea laterală şi vârful acromionului dau inserţie
muşchiului deltoid; pe vârful acromionului se inseră de asemenea
ligamentul coracoaromial; la partea anterioară a marginii mediale a
acromionului este faţa articulară claviculară, pentru articularea cu
extremitatea laterală a claviculei (art.acromioclaviculară); posterior de
faţa articulară acromială, pe marginea medială a acromionului îşi au
origine fibre ale muşchiului trapez.

6
Procesul coracoid se proiectează anterior şi lateral din extremitatea
laterală a marginii superioare, la 2-3 cm. inferior de claviculă (vârful
coracoidei este palpabil pe viu); pe procesul coracoid se prind :
 3 muşchi: coracobrahial, capul scurt al m.biceps brahial
(mm.coracobrahial şi capul scurt al bicepsului brahial coboară
fuzionaţi de la coracoidă sub forma m.coracobiceps) şi pectoral
mic;
 3 ligamente: coracoacromial, coracoclavicular (alcătuit din mai
multe componente individuale fibroase) şi coracohumeral.

1.1.2. CLAVICULA
Este un os lung, situat aproape orizontal la rădăcina gâtului,
subcutanat pe toata întinderea sa. Are forma literei "S" italic culcat.
Clavicula alcătuieşte scheletul centurii scapulare împreună cu scapula.
Prezintă:
 2 extremităţi: extremitatea medială (sternală) şi extremitatea
laterală (acromială);
 2 feţe: faţa superioară şi faţa inferioară
 2 margini: marginea anterioară (convexă medial şi concavă lateral)
marginea posterioară (invers conformată).
Extremitatea medială (sternală), mai voluminoasă, prezintă
suprafaţa articulară sternală care se articulează cu manubriul
sternal la nivelul articulaţiei sternoclaviculare ( singura legătură fermă
a centurii scapulare cu trunchiul, în rest legăturile acesteia cu
trunchiul fiind musculare).

Extremitatea laterală (acromială) prezintă suprafaţa articulară

acromială prin care clavicula se articulează cu acromionul formând
articulaţia acromioclaviculară.

CORPUL CLAVICULEI prezintă următoarele caracteristici:

1/3 laterală a corpului claviculei:
marginea anterioară este concavă şi dă inserţie fibrelor m.deltoid

marginea posterioară este convexă şi dă inserţie fibrelor m.trapez

7
 faţa inferioară prezintă:
 postero-medial = TUBERCULUL CONOID (aici se prinde porţiunea
conoidă a lig.coracoclavicular)

8
  antero-lateral = LINIA TRAPEZOIDĂ (aici se prinde porţiunea
trapezoidă a lig.coracoclavicular)

2/3 mediale ale corpului claviculei:

pe faţa superioară se inseră:

 fasciculul clavicular al m.pectoral mare;

 m.sternocleidomastoidian (fasciculul clavicular);
 posterior se inseră m.sternohioidian (fasciculul clavicular).
faţa inferioară prezintă:

 impresiunea lig.costoclavicular
 şanţul subclavicular (m.subclavicular) – pe buzele acestui şanţ se
prinde superior fascia clavipectorală a lui Richet

1.2. Scheletul membrului superior liber

1.2.1. HUMERUSUL
1. formează scheletul braţului.
2. prezintă: extremitatea (epifiza) superioară (proximală), corpul
(diafiza) humerusului şi extremitatea (epifiza) inferioară (distală)
Extremitatea superioară a humerusului prezintă:

 CAPUL HUMERUSULUI = cât 1/3 dintr-o sferă, îndreptat superior,

medial şi posterior; se articulează cu cavitatea glenoidă a scapulei la nivelul
articulaţiei scapulohumerale (a umărului).
 COLUL ANATOMIC al humerusului = porţiunea îngustă de la baza capului
humeral
 TUBERCULUL MIC = localizat pe faţa anterioară a epifizei proximale,
imediat distal de colul anatomic; loc de inserţie pentru m.subscapular
 CREASTA TUBERCULULUI MIC = continuă inferior tuberculul mic; aici
se inseră m.rotund mare.
 TUBERCULUL MARE: situat la partea postero-laterală a epifizei
proximale; este punctul osos cel mai lateral din regiunea umărului;
o pe faţa lui posterioară se inseră 3 muşchi ai umărului:
m.supraspinos, m.infraspinos şi m.rotund mic
 CREASTA TUBERCULULUI MARE:
 prelungeşte inferior tuberculul mare, pe faţa anterioară a
epifizei proximale a humerusului;
 aici se inseră m.pectoral mare.
9
 ŞANŢUL INTERTUBERCULAR (BICIPITAL):
 este situat între cei 2 tuberculi şi se continuă inferior
între crestele acestora;
 prin şanţ coboară tendonul capului lung (glenoidian) al
m.biceps brahial;
 la partea inferioară a şanţului intertubercular se inseră
tendonul m.dorsal mare.
 COLUL CHIRURGICAL al humerusului este porţiunea îngustă a
humerusului care se găseşte inferior de cei doi tuberculi; aici se produc
frecvent fracturi humerale (nervul axilar fiind dispus posterior la nivelul
colului chirurgical poate fi afectat în fracturile la acest nivel).

Corpul humerusului:
are 3 feţe: antero-medială, antero-laterală şi posterioară.
 pe faţa antero-medială: în 1/3 mijlocie se inseră m.coracobrahial iar în
1/3 inferioară au origine fibre din m.brahial
 pe faţa antero-laterală: în 1/3 mijlocie se află tuberozitatea
deltoidiană ("V"-ul deltoidian ) unde se inseră m.deltoid iar în 1/3
inferioară au origine fibre din m.brahial
 pe faţa posterioară se descriu:
 şanţul nervului radial, oblic spre inferior şi lateral; aici trec:
 nervul radial (poate fi înglobat în calusuri
vicioase ceea ce determină apariţia paraliziei
de nerv radial)
 vasele brahiale profunde (acestea şi nervul
radial ajung în şanţul n.radial traversând
spaţiul humero-rondo-tricipital).
 superior de şanţul nervului radial are origine capul lateral al

m.triceps brahial
 inferior de şanţul nervului radial are origine capul medial al

m.triceps brahial

Extremitatea inferioară a humerusului prezintă:

2 suprafeţe articulare:
 capitulul humeral: situat lateral; se articulează cu capul radiusului
(art.humero-radială)
 trohleea humerală: este medial; corespunde incizurii trohleare a ulnei
(art.humero-ulnară)

10
11
12
2 epicondili:
 epicondilul lateral – loc de origine pentru muşchii epicondilieni laterali
(extensori şi supinatori ai antebraţului);
 epicondilul medial – loc de origine pentru muşchii epicondilieni
mediali( flexori şi pronatori ai antebraţului)
 pe faţa posterioară a epicondilului medial este şanţul nervului ulnar
în care trec: nervul ulnar şi a.colaterală ulnară superioară
2 fosete anterioare:
 foseta radială = deasupra capitulului humeral; aici intră, în flexia
antebraţului pe braţ, capul radiusului;
 fosa coronoidă = deasupra trohleei humerale; aici intră, în flexia
antebraţului pe braţ, procesul coronoid al ulnei.
1 fosă posterioară:
 fosa olecraniană = deasupra trohleei humerale; aici intră, în mişcarea de
extensie a antebraţului, olecranul ulnei.

1.2.2. RADIUSUL
Este osul lateral al antebraţului. Prezintă de studiat: (1) extremitatea
(epifiza) superioară (proximală); (2) corpul (diafiza) radiusului şi (3)
extremitatea (epifiza) inferioară (distală).

Extremitatea superioară a radiusului prezintă:

a)capul radiusului - are superior foveea articulară a capului radial (se
articulează cu capitulul humeral)
prezintă circumferinţa articulară a capului radial; partea medială a acestei

suprafeţe inelare se articulează cu incizura radială a ulnei formând

art.radio-ulnară proximală
b)colul radiusului - este porţiunea îngustă dintre cap şi tuberozitatea
radială
c)tuberozitatea radiusului (tuberozitatea bicipitală) - situată antero-
medial; aici se inseră tendonul m.biceps brahial.

Corpul radiusului prezintă:

a/ 3 feţe: anterioară, posterioară şi laterală (aceasta are în mijloc o
rugozitate pentru inserţia m.rotund pronator)
b/ 3 margini: anterioară, posterioară şi medială sau interosoasă

13
14
Extremitatea inferioară a radiusului are formă de piramidă patrulateră,
cu 5 feţe:
faţa anterioară = aici coboară artera radială – ea poate fi comprimată
direct pe os pentru aflarea pulsului periferic la acest nivel (această
localizare a arterei radiale corespunde "şanţului pulsului")
faţa posterioară – prezintă un tubercul dorsal; pe partea laterală a acestui

tubercul se găseşte un şanţ larg împărţit în două printr-o creastă verticală

slab reliefată. Medial de tuberculul dorsal se găseşte un alt şanţ. În
şanţurile de pe această faţă trec o serie de tendoane ale mm.din loja
posterioară a antebraţului (vezi schema).
faţa laterală = se continuă inferior cu procesul stiloid al radiusului; pe

baza procesului stiloid radial se inseră m.brahioradial;

faţa medială = prezintă incizura ulnară, pentru articulaţia cu ulna

(art.radio-ulnară distală);
faţa inferioară (bazală) prezintă 2 faţete articulare:

 una laterală, pentru osul scafoid (navicular);

 una medială, pentru osul semilunar (lunat).

1.2.3. ULNA
Este osul medial al antebraţului. Prezintă: extremitatea (epifiza)
superioară (proximală), corpul (diafiza) ulnei şi extremitatea (epifiza)
inferioară (distală).
Extremitatea superioară, mai voluminoasă:, prezintă:
 2 procese: olecranul şi procesul coronoid
 2 porţiuni articulare: incizura trohleară şi incizura radială
b/ olecranul: este porţiunea verticală proximală a ulnei
o pe faţa lui superioară se inseră tendonul m.triceps brahial
c/ procesul coronoid: orizontal, proemină la nivelul feţei anterioare a
extremităţii superioare a ulnei;
o faţa lui laterală prezintă incizura radială, pentru articulare cu
capul radiusului;
o faţa lui anterioară prezintă la limita cu corpul ulnei o
proeminenţă numită tuberozitatea ulnei; aici se inseră
m.brahial.
d/ incizura trohleară:
o este deschisă anterior şi se articulează cu trohleea humerală
o este delimitată de către: faţa anterioară a olecranului şi faţa
superioară a procesului coronoid
15
Corpul ulnei prezintă: 3 feţe: anterioară, posterioară şi medială (aceasta
se continuă inferior cu procesul stiloid al ulnei) şi 3 margini: anterioară,
posterioară şi laterală sau interosoasă.

16
Extremitatea inferioară a ulnei este mai puţin voluminoasă şi prezintă:
 capul ulnei
 circumferinţa articulară a capului ulnei (se articulează lateral cu
extremitatea inferioară a radiusului)
 procesul stiloid al ulnei (mai ridicat faţă de procesul stiloid al
radiusului, astfel încât pe radiografii linia bistiloidiană este oblică în
mod normal dar devine orizontală în cazul fracturilor de stiloidă
radială)

SCHELETUL MÂINII este format din 27 de oase, aşezate în 3

grupe: CARP, METACARP, FALANGE.

1.2.4. CARPUL
Reprezintă scheletul gâtului mânii; este alcătuit din 8 oase carpiene,
aşezate pe 2 rânduri a câte 4 oase:

a.rândul proximal de oase carpiene este alcătuit, dinspre lateral spre

medial, de:
 osul scafoid (navicular)

 osul semilunar (lunat)

 osul piramidal (triquetrum)

 osul pisiform

b.rândul distal de oase carpiene este alcătuit, dinspre lateral spre

medial, de:
 osul trapez

 osul trapezoid

 osul mare (capitat)

 osul cu cârlig (hamat)

Cele 2 rânduri de oase carpiene constituie un arc convex proximal şi

concav distal.

17
18
 Faţa palmară a carpului este de asemenea concavă şi se numeşte şanţ
carpian; peste şanţul carpian trece o bandă fibroasă (retinaculul
flexorilor) care îl transformă în canal (canalul carpian). Prin canalul
carpian trec, din loja anterioară a antebraţului în regiunea palmară:
 nervul median
 tendonul m. flexor lung al policelui
 tendoanele m. flexor superficial al degetelor
 tendoanele m. flexor profund al degetelor
o tendoanele musculare sunt învelite în teci sinoviale.

Oasele scafoid şi trapez reprezintă scheletul tabacherei anatomice

(fosa radială); aceasta este o zonă situată postero-lateral de gâtul mâinii
la nivelul căreia, profund, are traiect artera radială.

1.2.5. METACARPUL
 Este reprezentat de 5 oase metacarpiene, numerotate de la 1 la 5,
dinspre lateral spre medial.
 Cele 5 metacarpiene formează scheletul mâinii; între ele se găsesc 4
spaţii interosoase, ocupate de muşchi interosoşi.

 Proximal metacarpienele se articulează cu carpul şi distal cu falanga

proximală a degetului corespunzător.
 Fiecare metacarpian prezintă:
 bază (extremitate sau epifiză proximală)

 corp (diafiză)

 cap (extremitate sau epifiză distală)

1.2.6. FALANGELE
Sunt oasele degetelor mâinii; cu excepţia policelui (degetul I), care are 2
falange (proximală şi distală), celelalte degete au câte 3 falange: proximală,
medie şi distală.
Fiecare falangă prezintă: bază, corp şi cap sau trohlee

19
1.3. Note, comentarii privind scheletul membrului
superior

20
21
2.Regiuni topografice ale membrului superior

2.1. Axila (fosa axilară)

Axila este regiunea situată la rădăcina membrului superior,
între peretele toracelui şi partea proximală a braţului; are forma
unui trunchi de piramidă patrulateră, cu baza inferior şi vârful
trunchiat situat superior.

2.1.1. Delimitarea axilei

Axila prezintă: 4 pereţi: anterior, posterior, medial şi lateral,
baza axilei şi vârful axilei. Prin vârf axila comunică cu fosa
supraclaviculară.

22
b/ peretele anterior1 al axilei este format de 3 muşchi şi 2 fascii,
cu dispoziţie în planuri:
 în plan superficial :
 m.pectoral mare
 fascia pectorală = înveleşte muşchiul pectoral mare
 în plan profund:
 m.subclavicular
 m.pectoral mic
 fascia clavipectorală (clavi-coraco-pectoro-axilară2)
formează fascii muşchilor subclavicular şi pectoral mic
 este perforată la nivelul triunghiului deltopectoral 3 de
către: a.toracoacromială (ram al arterei axilare),
v.cefalică şi n.pectoral lateral.
c/ peretele posterior al axilei este format de 3 muşchi:
m.subscapular (ocupă fosa subscapulară)
m.rotund mare
m.dorsal mare (tendonul acestuia trece pe sub m.rotund mare
şi se aşează pe dinaintea acestuia)
d/ peretele medial al axilei este format de:
primele 7 coaste;
spaţiile intercostale respective, cu conţinutul lor reprezentat
de muşchii intercostali şi mănunchiurile vasculonervoase
intercostale;

1limita medială a peretelui anterior al axilei corespunde unei linii convenţionale

coborâtă de la unirea 1/3 mijlocii cu 1/3 laterală a claviculei
2 fascia clavi-coraco-pectoro-axilară a lui Richet este o fascie puternică, acoperită de către
fasciculul clavicular al m.pectoral mare; superior se dedublează pentru a înveli m.subclavicular
(foita profundă la acest nivel ade-ră la teaca vaselor axilare); medial fuzionează cu fascia
primelor 2 spatii intercostale şi se fixează pe prima coastă; lateral se fixează la procesul
coracoid al scapulei fuzionând cu lig.coracoclavicular (portiunea întinsă între procesul coracoid
şi prima coastă este denumită ligament costo-coracoidian); inferior se dedublează şi înveleste
m.pectoral mic.
3este delimitat astfel: superior: clavicula, medial: fasciculul clavicular al m.pectoral
mare, lateral: m.deltoid; inferior, triunghiul deltopectoral se continuă cu şanţul
deltopectoral în care au traiect vena cefalică şi ramura deltoidiană a arterei
toracacromiale.
23
 m.dinţat anterior (pe m.dinţat anterior coboară n.toracic lung şi
îl inervează; anterior faţă de n.toracic lung pe muşchiul
dinţat anterior ajung vasele toracice laterale)

e/ peretele lateral al axilei este format de: partea medială a

capsulei articulaţiei scapulohumerale (art.umărului), m.coraco-
brahial şi m.biceps brahial (capul scurt)4

f/ baza axilei este formată de: tegument, ţesut subcutanat şi

fascia axilară:
de la marginea inferioară a muşchiului pectoral mare, fascia acestuia
(fascia pectorală) se continuă la nivelul bazei axilei, spre m.dorsal mare,
cu fascia axilară;
sub marginea inferioară a m.pectoral mare din fascia axilară se desprinde
o foiţă care urcă profund de m.pectoral mare şi se dedublează învelind

4mm.coracobrahial şi biceps brahial (capul scurt) la origine formează un corp comun,

numit muşchi coracobiceps
24
m.pectoral mic - devine la nivelul marginii superioare a acestuia fascie
clavipectorală -, formând fascie şi muşchiului subclavicular;

25
26
 între tegumentul bazei axilei şi fascia axilară se întind fascicule
fibroconjunctive cunoscute ca ligament suspensor al axilei (Gerdy).
Acestea trag tegumentul spre fosa axilară, realizând forma boltită a
bazei axilei.

g/ vârful axilei:
vârful axilei reprezintă comunicarea axilei cu fosa
supraclaviculară şi este delimitat astfel:
5

anterior - clavicula
medial - marginea externă a primei coaste

lateral

 versantul medial al procesului coracoid

 lig.coracoclavicular
posterior - marginea superioară a scapulei

în rezumat, vârful axilei corespunde unghiului dintre claviculă şi prima

coastă.
este împărţit de tendonul m.scalen anterior în 2 pasaje:
o antero-medial (veno-limfatic): aici trec:
 vena axilară (se continuă cu vena subclavie)
 vase limfatice
o postero-lateral (arterio-nervos): aici trec:
 artera axilară (continuând artera subclavie de la marginea
externă a primei coaste)
 plexul brahial

2.1.2. Conţinutul axilei

Este reprezentat de: artera axilară şi ramurile ei, vena axilară cu
afluenţii săi, fasciculele plexului brahial, ramuri colaterale şi
terminale ale plexului brahial, nervii intercostobrahiali,
limfaticele axilei: plexul limfatic axilar şi ganglionii limfatici
axilari şi ţesut celuloadipos.

5 REGIUNEA CERVICOTORACICĂ cuprinde, median, regiunea

cervicomediastinală şi, pe flancurile acesteia, regiunile cervicopulmonare, corespondente
domurilor pleurale. Extern de regiunea cervicopulmonară se află regiunea cervicoaxilară
unde, prin vârful axilei, se realizează comunicarea fosei supraclaviculare mari cu fosa
axilară.
27
Elementele de conţinut ale axilei sunt organizate în
MĂNUNCHIURI VASCULONERVOASE AXILARE.

28
29
MĂNUNCHIUL VASCULONERVOS AXILAR PRINCIPAL:
oartera axilară
ovena axilară
ocele trei fascicule ale plexului brahial (fasciculul medial,
fasciculul lateral şi fasciculul posterior) cu ramurile lor
terminale: nn.median, ulnar, cutanaţi brahial şi antebrahial
mediali, musculocutan, axilar şi radial.
oganglionii axilari centrali şi apicali
MĂNUNCHIURI VASCULONERVOASE AXILARE
SECUNDARE:
 medial, format din:
 vasele toracice supreme (superioare)
 vasele toracice laterale
 vasele toracoacromiale
 nn.pectorali şi ansa pectoralilor
 n.toracic lung (nervul lui Charles Bell)
 gg.axilari pectorali
 lateral, format din:
 vasele circumflexe humerale
 nervul axilar
 nervul musculocutan
 posterior, format din:
 vasele toracodorsale
 vasele subscapulare
 nn.subscapulari
 n.toracodorsal
 gg.axilari subscapulari

2.1.3. Comunicările axilei

Axila are 3 comunicări posterioare reprezentate de
pasajele printre mm.rotunzi şi capul lung al
tricepsului brahial; superior comunică cu gâtul prin
vârful axilei (apex axilae) iar antero-infero-lateral

30
 comunică cu canalul brahial de la nivelul lojei
anterioare a braţului.

SPAŢIUL HUMERO-BIRONDO-TRICIPITAL (pătratul

lui Velpeau) - este comunicarea axilei cu regiunea posterioară a
umărului.
 delimitarea: lateral = humerusul, medial = capul lung al
m.triceps brahial, superior = m.rotund mic, inferior = m.rotund
mare
 conţine: nervul axilar şi vasele circumflexe humerale posterioare
(la nivelul pătratului lui Velpeau nervul axilar se găseşte inferior
de articulaţia umărului – deci poate fi lezat în luxaţii ale acestei
articulaţii)

SPAŢIUL BIRONDO-TRICIPITAL - este comunicarea axilei

cu regiunea scapulară dorsală (fosa infraspinoasă)
 delimitarea: lateral = capul lung al m.triceps brahial, superior =
m.rotund mic, inferior = m.rotund mare
 conţine vasele circumflexe ale scapulei

SPAŢIUL HUMERO-RONDO-TRICIPITAL - este

comunicarea axilei cu regiunea (loja) posterioară a braţului (la
nivelul şanţului nervului radial de pe faţa posterioară a diafizei
humerale)
 delimitarea: lateral = humerusul, medial = capul lung al
tricepsului brahial, superior = m.rotund mare
 conţinut: nervul radial însoţit de vasele brahiale profunde.
VÂRFUL AXILEI - reprezintă comunicarea axilei cu fosa supraclaviculară a
gâtului (vezi mai sus)

COMUNICAREA CU LOJA ANTERIOARĂ A

BRAŢULUI - la nivelul bazei axilei, între marginea laterală
liberă a fasciei axilare (îngroşată sub forma ligamentului axilar)
şi humerus rămâne un pasaj prin care elemenete
vasculonervoase trec din axilă în canalul brahial, medial de
31
m.biceps brahial. Aceasta este comunicarea axilei cu loja
anterioară a braţului şi conţine: vasele brahiale, nervii median,
ulnar, cutanat antebrahial medial şi cutanat brahial medial.
2.2. Regiunea deltoidiană
Regiunea deltoidiană este regiunea umărului; relieful acestei regiuni
este dat de muşchiul deltoid. Limite: a/ superior = partea laterală a
claviculei şi acromionul; b/ inferior = marginea inferioară a m.deltoid;
c/ posterior = linia convenţională dintre acromion şi marginea
posterioară a tuberozităţii deltoidiene; d/ anterior = marginea
anterioară a m.deltoid. Profund această regiune corespunde
articulaţiei umărului.

Planurile anatomice:
 tegumentul
 ţesutul subcutanat cu vase şi nervi superficiali:
o vasele sunt ramuri ale vaselor toracoacromiale şi circumflexe
humerale posterioare;
o nervii superficiali provin din nn.supraclaviculari (plexul
cervical) şi n.axilar (n.cutanat brahial lateral superior este
ramul terminal al n.axilar)
o sensibilitatea nervului axilar se investighează la nivelul
marginii posterioare a deltoidului.
 fascia deltoidiană – inferior se continuă cu fascia braţului
 m.deltoid – alcătuit din trei fascicule: anterior (clavicular),
mijlociu (acromial) şi posterior (de la spina scapulei).
 planul muscular profund:
o m.supraspinos
o m.infraspinos
o mm.rotunzi mic şi mare – în pătratul lui Velpeau are traiect,
inferior de art.umărului, nervul axilar; acest nerv poate fi
afectat în luxaţiile art.umărului.
o m.subscapular
 planul osteoarticular:
o art.umărului
o epifiza proximală humerală – în şanţul intertubercular
coboară tendonul capului lung al m.biceps brahial, pe

32
 dinaintea colului chirurgical trec vasele circumflexe
humerale anterioare, pe dinapoia colului chirurgical are
traiect nervul axilar ce poate fi lezat în fracturi de col
chirurgical humeral. Posterior de colul anatomic găsim
vasele circumflexe humerale posterioare.

2.3. Regiunea anterioară a braţului

Limitele regiunii:
 superior marginea inferioară a m.pectoral mare

 inferior linia orizontală dusă la 2-3 cm.superior de linia

biepicondiliană
 posterior humerusul şi septurile intermusculare medial şi lateral

ce se prind pe marginile medială şi laterală ale diafizei humerale

Planurile regiunii anterioare a braţului:
1. tegumentul

33
2. ţesutul subcutanat ce conţine elemente vasculonervoase
superficiale:
a. rr.ale nn.cutanaţi (cutanaţi brahiali laterali superior şi inferior
şi cutanat brahial medial);
b. v.cefalică (în partea laterală);
c. v.bazilică (medial, în 1/3 distală a braţului).

34
3. fascia brahială – acoperă muşchii şi delimitează lojile musculare
ale braţului; trimite în profunzime septurile intermusculare ale
braţului ce separă cele două loji musculare, anterioară şi
posterioară.
o infero-medial prezintă hiatusul v. bazilice prin care v. bazilică urcă şi
devine subfascială în timp ce n.cutanat antebrahial medial iese de sub
fascie, devenind subcutanat.

35
4. păturile musculare ale lojei anterioare a braţului:
a. superficial = m.biceps brahial ce rezultă în 1/3 proximală a
braţului prin unirea capetelor sale, lung (dispus lateral) şi
scurt (dispus medial);
b. profund:
o proximal şi medial – m.coracobrahial
o distal, cu origine pe feţele anterioare ale humerusului
precum şi pe septurile intermusculare ale braţului, se
găseşte m.brahial
o distal şi lateral, având origine pe creasta
supracondiliană laterală, se găsesc mm.brahioradial
şi lung extensor radial al carpului (profund de
precedentul) – aceşti doi muşchi aparţin lojei laterale
a antebraţului.
5. între cele două pături musculare, superficială şi profundă, coboară
nervul musculocutan; el dă ramuri musculare la cei trei muşchi ai
lojei anterioare a braţului (biceps brahial, coracobrahial şi brahial) dar
şi un ram senzitiv articulaţiei cotului. Distal şi lateral iese dintre
muşchii brahial şi biceps brahial şi se continuă în fosa cubitală ca nerv
cutanat antebrahial lateral, perforând fascia brahială la acest nivel.
6. profund de marginea medială a bicepsului brahial, într-un canal
subfascial numit canal brahial, se găseşte PACHETUL
VASCULONERVOS AL BRAŢULUI:
a. alcătuire şi raporturi intrinseci;
i. artera brahială (în traiectul la braţ, emite o serie de
ramuri colaterale: a.brahială profundă, a.nutritivă
humerală, rr.musculare la mm.lojei anterioare a braţului,
aa.colaterale ulnare superioară şi inferioară);
ii. nervul median – încrucişează artera brahială, mai
frecvent pe dinainte, trecând dinspre lateral spre medial
faţă de aceasta. Raportul nervului median = important,
explică de ce în anevrismele arterei brahiale apar
sindroame dureroase în teritoriul nervului median.
iii. venele brahiale – de regulă două vene, una laterală
continuând venele antebraţului şi una medială ce este
continuarea venei bazilice; venele brahiale se
anastomozează mai frecvent pe dinaintea arterei brahiale,

36
 prin anastomoze transversale sau oblice, dispuse
scalariform.
b. raporturi extrinseci:
i. raporturi mediale, în partea proximală a braţului, în
ordine cu: nervul ulnar şi nervul cutanat antebrahial
medial; nervul ulnar, însoţit de a.colaterală ulnară
superioară, părăseşte canalul brahial, perforează septul
intermuscular medial şi trec în loja posterioară a
braţului (vor ajunge pe faţa posterioară a epicondilului
medial humeral). Nervul cutanat antebrahial medial
părăseşte şi el canalul brahial, devenind subcutanat prin
hiatusul fascial al venei bazilice.
ii. proximal are raport lateral cu m.coracobrahial
iii. raport anterolateral cu marginea medială a bicepsului
brahial
iv. distal la braţ, pachetul vasculonervos se aşează pe
m.brahial.
2.4. Regiunea posterioară a braţului
Limitele regiunii:
1. superior marginea inferioară a m.pectoral mare
2. inferior linia orizontală dusă la 2-3 cm.superior de linia
biepicondiliană
3. anterior humerusul şi septurile intermusculare medial şi lateral

Planurile regiunii posterioare a braţului:

1. tegumentul
2. ţesutul subcutanat ce conţine elemente vasculonervoase
superficiale: rr.ale nn.cutanaţi (cutanaţi brahiali laterali superior şi
inferior, cutanat brahial posterior).
3. fascia brahială – acoperă muşchii şi delimitează lojile musculare ale
braţului; trimite în profunzime septurile intermusculare ale braţului ce
separă cele două loji musculare, anterioară şi posterioară.
4. planul muscular al acestei loji este reprezentat de muşchiul triceps
brahial cu cele trei capete ale sale (lung, lateral, medial). Între
capetele lateral şi medial, în şanţul n.radial de pe faţa posterioară a
diafizei humerale se găseşte pachetul vasculonervos al lojei
posterioare a braţului alcătuit de n.radial şi vasele brahiale
profunde. Artera brahială profundă emite o serie de ramuri: la muşchi
(r.deltoidiană, rr.tricipitale), la humerus (a.nutritivă) şi la articulaţia
37
 cotului (aa.colaterală medie şi colaterală radială). N.radial emite
rr.musculare destinate tricepsului brahial dar şi n.cutanat brahial
lateral inferior, cu distribuţie cutanată. Nervul radial poate fi afectat fie
imediat fie prin înglobare în calus vicios în cursul fracturilor de diafiză
humerală.
5. în afară de pachetul vasculonervos al lojei posterioare a braţului, în
partea inferomedială a acestei loji ajunge, după ce a traversat septul
intermuscular medial al braţului, nervul ulnar, însoţit de vasele
colaterale ulnare superioare. Acest nerv continuă înapoia
epicondilului medial humeral şi deci poate fi afectat în traumatismele
epicondiliene mediale (compresiuni, fracturi).

38
 2.5. Fosa cubitală
Este regiunea topografică situată anterior de articulaţia cotului.
Este o regiune de pasaj între braţ şi antebraţ. Conţine importante
elemente vasculonervoase ce pot fi lezate la acest nivel prin
traumatism direct. Superficial sunt vene folosite pentru puncţiile
venoase din clinică.

39
DELIMITAREA FOSEI CUBITALE:
a/superior = linia biepicondiliană (prin epicondilii humerusului)
b/lateral = muşchiul brahioradial
c/infero-medial = muşchiul rotund pronator
d/posterior (podeaua fosei cubitale) = m.brahial şi m.supinator

40
ÎMPĂRŢIREA FOSEI CUBITALE:
Tendonul muşchiului biceps brahial se inseră pe tuberozitatea
radiusului şi împarte fosa cubitală în două şanţuri bicipitale: şanţul
bicipital medial şi şanţul bicipital lateral. Din tendonul bicipital porneşte
aponevroza bicipitală (lacertus fibrosus) ce trece peste elementele
şanţului bicipital medial şi se prinde în partea superomedială a fasciei
antebraţului.

2.5.1. Şanţul bicipital medial

Delimitare:
lateral : tendonul m.biceps brahial

medial : m.rotund pronator

limita superioară corespunde liniei biepicondiliene

anterior, pe deasupra şanţului bicipital medial, trece aponevroza

bicipitală (lacertus fibrosus)

posterior : m.brahial

Conţinutul şanţului bicipital medial este reprezentat de elemente

dispuse fie superficial (suprafascial), fie profund (subfascial):

ÎN PLAN PROFUND SE GĂSESC:

a.brahială şi originile ramurilor sale terminale, arterele
radială şi ulnară; artera ulnară trece inferomedial,
pătrunzând profund de m.rotund pronator (în profunzimea
acestui muşchi emite a.interosoasă comună) iar artera
radială se continuă imediat după origine în şanţul bicipital
lateral;
din a.ulnară pornesc la articulaţia cotului una sau două
aa.recurente ulnare - acestea trec către medial, profund
de n.median.
vv.profunde satelite arterelor (vv.radiale, ulnare, brahială)
n.median - se îndepărtează medial de artera brahială şi va
trece printre capetele m.rotund pronator; înainte de a
pătrunde în muşchi dă ramuri musculare pentru m.rotund
pronator, m.flexor radial al carpului şi m.palmar lung.

ÎN PLAN SUPERFICIAL, LA ACEST NIVEL AU TRAIECT:

41
  n.cutanat antebrahial medial (provine din fasciculul medial
al plexului brahial)
 vena bazilică (vena superficială medială a antebraţului )
- vena bazilică are originea din reţeaua venoasă
dorsală a mâinii, în partea postero-medială a mâinii;
proximal la antebraţ urcă posterior faţă de ulnă dar în
1/3 medie a antebraţului trece pe partea ei anterioară,
către şanţul bicipital medial. Chiar sub epicondilul
medial poate forma una din următoarele două
variante anastomotice:
- fie se anastomozează cu vena medie
a antebraţului prin vena
intermediobazilică – în acest caz
venele fosei cubitale „desenează”
un „M venos”;
- fie se anastomozează cu vena
cefalică prin vena cubitală mediană.
- flebotomia sau puncţia venoasă se realizează
cu uşurinţă la nivelul venelor superficiale ale
fosei cubitale. Trebuie totuşi atenţie ca acul să
nu pătrundă profund de aponevroza bicipitală
pentru a evita leziunile arterei brahiale. Un garou
va efectua o compresie moderată pentru a
permite venodilataţia la acest nivel; dacă garoul
este prea strâns va comprima şi artera brahială,
caz în care returul venos devine insuficient.
 gg.limfatici cubitali – în raport cu vena bazilică şi ramurile
n.cutanat antebrahial medial.

2.5.2. Şanţul bicipital lateral

Delimitare:
 medial : tendonul m.biceps brahial
 lateral : m.brahioradial
 limita superioară corespunde liniei biepicondiliene
 posterior : mm.brahial şi supinator, capul radiusului şi
art.humeroradială.

42
 Conţinutul şanţului bicipital lateral este reprezentat de elemente
dispuse fie superficial (suprafascial), fie profund (subfascial):

CONŢINUTUL PROFUND AL ŞANŢULUI BICIPITAL LATERAL

 a.radială – la partea inferioară a şanţului bicipital lateral, unde ajunge
trecând peste tendonul m.biceps brahial;
 n.radial – coboară anterior de art.humeroradială şi se împarte în cele
două ramuri terminale ale sale:
r.superficială – senzitivă, coboară lateral de artera radială;
r.profundă – motorie, pătrunde sub arcada lui Frohse şi străbate, la
nivelul colului radial, un pasaj intramuscular (în m.supinator)
numit canalul radial;
înainte de a se termina prin cele două ramuri nervul radial dă
colaterale musculare la m.brahioradial şi la m.lung extensor
radial al carpului.
 a.colaterală radială (ramură din a.brahială profundă, însoţeşte în
partea superioară a şanţului bicipital lateral nervul radial; se va
anastomoza cu a.recurentă radială)
 a.recurentă radială (ramură din a.radială, se anastomozează cu
precedenta)
 vene profunde, satelite arterelor de la acest nivel.

CONŢINUTUL SUPERFICIAL AL ŞANŢULUI BICIPITAL

LATERAL:
n.cutanat antebrahial lateral (continuarea nervului
musculocutan la antebraţ)
vena cefalică (e vena superficială laterală a membrului superior)

- vena cefalică are originea din reţeaua venoasă

dorsală a mâinii, la nivelul tabacherei anatomice. La
nivelul şanţului bicipital lateral:
o fie se anastomozează cu vena medie a
antebraţului prin vena intermedio-cefalică
= în acest caz venele fosei cubitale
„desenează” un „M venos”;
o fie se anastomozează cu vena bazilică prin
vena cubitală mediană

43
o importanţa practică a venelor superficiale
ale fosei cubitale – pentru realizarea
flebotomiilor.

44
 2.6. Regiunea anterioară a antebraţului
Este regiunea topografică situată anterior de radius + ulna + membrana
interosoasă a antebraţului.
Planuri anatomice:
 tegument
 ţesut subcutanat – conţine vene şi nervi superficiali: a) medial =
v.bazilică şi rr.n.cutanat antebrahial medial b) lateral – v.cefalică şi
rr.n.cutanat antebrahial lateral; c) anterior – v.medie (mediană) a
antebraţului.
 fascia antebraţului – proximal şi medial primeşte la inserţie
aponevroza bicipitală (lacertus fibrosus) prin care m.biceps brahial
acţionează ca tensor al fasciei antebrahiale.
 planurile musculare – 4 planuri în alcătuirea cărora sunt 8 muşchi ai
lojei anterioare a antebraţului:
o planul muscular superficial cuprinde, dinspre lateral spre
medial, 4 muşchi: rotund pronator, flexor radial al carpului,
palmar lung (poate lipsi la unii indivizi) şi flexor ulnar al
carpului; aceşti muşchi sunt muşchi epicondilieni mediali.
 m.rotund pronator este compus din două capete,
humeral (epicondilian medial) şi ulnar (coronoidian)
printre care trece nervul median;
 m.flexor ulnar al carpului curpinde de asemenea două
capete, humeral (epicondilian medial) şi ulnar
(olecranian) printre care traversează nervul ulnar.
o al doilea plan muscular este format dintr-un singur muşchi –
muşchiul flexor superficial al degetelor; acesta are un cap
humeroulnar (epicondilian medial şi coronoidian) şi un cap
radial – între cele două capete de origine se găseşte arcada
fibroasă a m.flexor superficial al degetelor pe sub care trec:
nervul median, a.ulnară, a.interosoasă anterioară şi venele
satelite acestor artere.
o al treilea plan muscular cuprinde doi muşchi: lateral –
m.flexor lung al policelui şi medial – m.flexor profund al
degetelor.
o planul muscular profund – este reprezentat în partea
distală a acestei loji de către muşchiul pătrat pronator, întins
de la radius la ulna.

45
  INERVAŢIA MM.LOJEI ANTERIOARE A
ANTEBRAŢULUI ESTE REALIZATĂ ASTFEL:
 mm.rotund pronator, flexor radial al carpului, palmar lung şi
flexor superficial al degetelor primesc ramuri musculare ale
nervului median;
 m.flexor lung al policelui, ½ laterală a m.flexor profund al
degetelor şi m.pătrat pronator primesc ramuri din n.interosos
anterior (ram motor provenit de asemenea din nervul median)

46
 m.flexor ulnar al carpului şi ½ medială a m.flexor profund al
degetelor primesc rr.musculare din n.ulnar.
 deci, dintre cei 8 muşchi, singurul inervat deopotrivă de
nn.median şi ulnar este m.flexor profund al degetelor – astfel,
paralizia doar a unuia dintre cei doi nervi, nu aboleşte flexia
degetelor asupra cărora va acţiona cealaltă porţiune, neafectată,
a muşchiului.

47
48
49
 ELEMENTELE VASCULONERVOASE ALE LOJEI
ANTERIOARE A ANTEBRAŢULUI
1. pachetul vasculonervos radial, compus de artera radială,
două vene radiale satelite arterei şi, pe partea laterală a vaselor,
ramura superficială a nervului radial, se găseşte extern de
flexorul radial al carpului, satelit m.brahioradial; în partea
distală a lojei, ramura superficială a n.radial trece profund de
tendonul m.brahioradial, spre tabachera anatomică iar vasele
radiale continuă anterior de epifiza distală radială în „Şanţul
pulsului”.
2. pachetul vasculonervos ulnar – se constituie în 1/3 medie a
antebraţului; până la acest nivel:
 nervul ulnar coboară înapoia epicondilului medial printre
capetele m.flexor ulnar al carpului şi apoi devine satelit acestui
muşchi, profund de el;
 artera ulnară, însoţită de două vene ulnare satelite, coboară
mai întâi profund de m.rotund pronator, apoi pe sub arcada
flexorului superficial al degetelor; ajunge între flexorul
superficial şi cel profund al degetelor, cu un traiect
inferomedial.
 în 1/3 medie sau cea distală a antebraţului, vasele ulnare se
alătură pe lartea laterală a n.ulnar, între mm.flexor profund al
degetelor şi flexor ulnar al carpului (acesta din urmă devine
muşchiul satelit al acestui pachet vasculonervos).

3. pachetul vasculonervos interosos anterior – cuprinde nervul

şi vasele respective şi se dispune pe faţa anterioară a membranei
interosoase a antebraţului, între flexorul lung al policelui
(extern) şi flexorul profund al degetelor (intern).
4. n.median, însoţit uneori de a.comitantă a n.median (din
a.interosoasă anterioară) coboară între capetele m.rotund
pronator, apoi pe sub arcada flexorului superficial al degetelor şi
se continuă între flexorii superficial şi profund ai degetelor;
distal la antebraţ, iese de sub marginea laterală a flexorului

50
superficial al degetelor şi se recunoaşte între tendonul m.palmar
lung şi cel al m.flexor radial al carpului.
2.6.1. Şanţul pulsului
1.distal la antebraţ, la nivelul lojei anterioare, artera radială
poate fi comprimată direct pe planul osos al radiusului pentru
a se lua pulsul periferic al acestei artere.
2.şanţul pulsului (şanţul a.radiale) este delimitat astfel:
o lateral - tendonul m.brahioradial
o medial - tendonul m.flexor radial al carpului
o posterior (profund) – faţa anterioară a epifizei distale radiale
şi m.pătrat pronator
o anterior (superficial) – fascia antebrahială şi tegumentul.

2.7. Canalul carpian

Canalul sau tunelul carpian este un pasaj anatomic,
osteofibros, situat pe faţa anterioară a carpului. Delimitarea: a)
posterior – carpul, a cărui concavitate primeşte numele de şanţ
carpian; b) anterior – retinaculul flexorilor (fascia antebrahială
se condensează în partea anterioară a gâtului mâinii formând
retinaculul flexorilor şi apoi se continuă cu fascia palmară
profundă); peste retinaculul flexorilor trece tendonul m.palmar
lung, continuat de la acest nivel cu aponevroza palmară.
Prin canalul carpian trec nervul median şi o serie de
tendoane musculare, cuprinse în teci sinoviale:
- tendonul m.flexor lung al policelui învelită de bursa radială
- cele 4 tendoane ale m.flexor superficial al degetelor şi
cele 4 tendoane ale m.flexor profund al degetelor,
cuprinse în bursa ulnară.
- tecile sinoviale acoperă tendoanele mm.flexori şi ajută
alunecarea acestora; ele au structură seroasă, compuse fiind
dintr-o foiţă viscerală, una parietală iar între foiţe un spaţiu
virtual cu lichid cu rol lubrefiant;
- tendonul m.flexor lung al policelui are o teacă
digitocarpiană (bursa radială)
51
- tendoanele flexoare ale degetului mic sunt cuprinse de
asemenea într-o teacă digitocarpiană (bursa ulnară) care,
la nivelul canalului carpian înveleşte şi tendoanele
flexoare ale degetelor II – IV
- celelalte degete au doar teci digitale (vezi schema)
- inflamaţia, de natură infecţioasă mai frecvent, a tecilor
sinoviale este tenosinovita

- infecţiile (flegmoanele) tecilor sinoviale ale policelui şi

degetului mic se pot propaga de la o teacă sinovială la
alta când acestea comunică la nivelul carpului; astfel se
produce un abces „în potcoavă”

52
- tenosinovita la nivelul canalului carpian determină
apariţia SINDROMULUI DE CANAL
CARPIAN:
- se produce compresia nervului median urmată de
deficitul mm.tenari şi primilor doi lumbricali şi
pierderea sensibilităţii la nivelul degetelor radiale ale
mâinii; datorită deficitului muscular mâna schiţează
„semnul binecuvântării”.

53
 2.8. Tabachera anatomică (fosa radială)
Este regiunea situată postero-lateral la gâtul mâinii şi
traversată profund de către artera radială. La acest nivel
scafoidul se palpează cu relativă uşurinţă iar pe os se poate
comprima artera radială al cărei puls poate fi perceput cu
uşurinţă.

1.delimitare:
lateral: tendoanele muşchilor lung abductor al policelui şi scurt
extensor al policelui
medial: tendonul m.lung extensor al policelui
podeaua:
 stiloida radială

 oasele scafoid şi trapez, peste care trec tendoanele

muşchilor extensori radiali ai carpului
baza primului metacarpian

2.conţinut:
profund: artera radială – soseşte din şanţul pulsului trecând
profund de tendoanele mm.lung abductor şi scurt extensor ai
policelui şi trece în primul spaţiu interosos, unde perforează
primul m.interosos dorsal, trecând în regiunea palmară. Din
a.radială la acest nivel porneşte ramura carpiană dorsală şi,
uneori, prima arteră metacarpiană dorsală. Artera radială este
însoţită de două vene radiale subţiri.
superficial:
 ramura superficială a nervului radial trimite la acest nivel
nn.cutanaţi dorsali ai mâinii;
 din reţeaua venoasă dorsală a mâinii are origine
v.cefalică.
1.m.lung abductor al policelui; 2.ramura superficială a n.radial, cu traiect su-
perficial la nivelul tabacherei anatomice unde dă nn.digitali dorsali; 3.m.scurt ex-
tensor al policelui; 4.r.carpiană dorsală a a.radiale; 5.vv.radiale; 6.a.radială;
7.m.lung extensor al policelui; 8.m.scurt extensor radial al carpului; 9.m.lung ex-
tensor radial al carpului; 10.v.cefalică are origine din reţeaua venoasă dorsală a
mâinii; 11.nn.digitali dorsali laterali provin din ramura superficială a n.radial;
12.primul m.interosos dorsal pe care artera radială îl străbate trecând apoi în planul

54
retrotendinos al lojei palmare mijlocii unde va forma arcada arterială palmară
profundă.

Fig. 1 – Disecţia tabacherei anatomice

55
2.9. Note, comentarii privind topografia membrului
superior

56
57
58
3.Vasele de sânge ale membrului superior

3.1. Artera axilară

continuă artera subclavie de la nivelul marginii
ORIGINE
externe a coastei I
LIMITA
marginea externă a coastei I
PROXIMALĂ
LIMITA
marginea inferioară a m.pectoral mare
DISTALĂ
-traiect = în axilă (reprezintă axul arterial al
axilei);
-intersectează pe faţa profundă m.pectoral mic
şi, faţă de acest muşchi, îi definim 3
TRAIECT porţiuni:
o suprapectorală
o retropectorală
o infrapectorală
1. r.anterioară >> a.toracoacromială
2. rr.mediale
a. a.toracică supremă
RAMURI b. a.toracică laterală
COLATERALE 3. rr.laterale
a. a.circumflexă humerală anterioară
b. a.circumflexă humerală posterioară
4. r.posterioară >> a.subscapulară
RAMURA denumire improprie de „terminală”; artera axilară
TERMINALĂ se continuă la braţ cu numele de arteră brahială

RAPORTURILE ARTEREI AXILARE

1. raporturi cu pereţii axilei:
a. anterior: mm.pectorali, m.subclavicular
b. posterior: mm.subscapular, latissimus dorsi, rotund mare

59
 c. lateral: art.umărului, humerusul, m.biceps brahial,
m.coracobrahial (acesta este muşchiul satelit al arterei
axilare)
d. medial: peretele toracic, m.dinţat anterior
2. raport cu vena axilară = vena axilară se găseşte medial de
artera axilară
3. raporturi cu plexul brahial:
a. lateral de arteră se găseşte fasciculul lateral al plexului
brahial din care pleacă n.musculocutan
b. medial de porţiunea infrapectorală este fasciculul medial
al plexului brahial ce trimite nn.cutanaţi mediali ai
braţului şi antebraţului şi n.ulnar
c. posterior – fasciculul posterior al plexului brahial din
care pleacă nn.subscapulari şi toracodorsal şi rr.terminale
(nn.axilar şi radial)
d. n.median se formează din 2 rădăcini, antero-lateral de cea
de-a 3-a porţiune a a.axilare
4. raporturi cu limfonodulii axilari

Ramuri colaterale
A.TORACICĂ SUPREMĂ
 ram din porţiunea prepectorală, satelit marginii superioare a
m.pectoral mic; vascularizează peretele toracic

A.TORACOACROMIALĂ
 pleacă din porţiunea prepectorală, la marginea superioară a
m.pectoral mic; perforează fascia clavipectorală, în trigonul
deltopectoral
 trimite 4 ramuri:
a) r.acromială = trece peste procesul coracoid si apoi profund de
m.deltoid, spre acromion
b) r.deltoidiană = coboară în şanţul deltopectoral, în raport cu v.cefalică;
vascularizează muşchii ce delimitează acest şanţ
c) r.claviculară = vascularizează m.subclavicular şi art. sternoclaviculară
d) r.pectorală = trece între mm. pectorali şi îi vascularizează; pot fi mai
multe ramuri pectorale care formează mănunchiuri vasculonervoase cu
nervii pectorali.
60
A.TORACICĂ LATERALĂ
 pleacă din porţiunea retropectorală, la marginea inferioară a
m.pectoral mic; trece pe m.dinţat anterior; are posterior nervul
toracic lung
 vascularizează mm.pectorali, dinţat anterior şi glanda mamară.

A.SUBSCAPULARĂ
 pleacă din porţiunea lateropectorală, satelită marginii inferioare
a m.subscapular. Trimite 2 ramuri:
 a.circumflexa scapulei:
 trece prin spaţiul birondo-tricipital în fosa infraspinoasă
şi participă la formarea reţelei arteriale periscapulare
 a.toracodorsală: continuă direcţia arterei subscapulare
trecând între mm. dinţat anterior şi dorsal mare; are medial
n.toracodorsal. Vascularizează muşchii din peretele
posterior al axilei
61
A.CIRCUMFLEXĂ HUMERALĂ ANTERIOARĂ
 pleacă din porţiunea infrapectorală; trece anterior de colul
chirurgical al humerusului şi vascularizează regiunea
umărului

A.CIRCUMFLEXĂ HUMERALĂ POSTERIOARĂ

 pleacă din porţunea infrapectorală; trece prin spaţiul humero-
birondo-tricipital, cu nervul axilar şi apoi urcă posterior de colul
anatomic al humerusului. Vascularizează regiunea umărului.
3.2. Artera brahială
LIMITA PROXIMALĂ >> continuă artera axilară de
la nivelul marginii inferioare a m.pectoral mare
LIMITA DISTALĂ >> se termină la aproximativ 1
LIMITE
cm.distal de articulaţia cotului, în dreptul colului
radial, prin 2 ramuri terminale: artera radială şi artera
ulnară
 proximal se găseşte medial faţă de humerus dar,
în mare parte datorită înclinării acestuia, distal trece
anterior faţă de el ;
 în loja anterioară a braţului, este superficială pe
TRAIECT
aproape tot parcursul, satelită marginii mediale a
m.biceps brahial;
 în fosa cubitală – aparţine şanţul bicipital medial
(în plan profund)
 la braţ:
 este medial de m.biceps brahial şI încrucişează

profund mm.coracobrahial şi brahial

 alcătuieşte mănunchiul vasculonervos brahial
împreună cu vv.brahiale şi n.median (în 1/3 mijlocie
a braţului acesta o încrucişează pe dinainte, dinspre
RAPORTURI
lateral spre medial); proximal la braţ nn.ulnar şi
cutanat antebrahial medial coboară medial de
mănunchiul vasculonervos
 în şanţul bicipital medial e acoperită de
aponevroza bicipitală ; se află aşezată pe m.brahial şi
are medial n.median din care pleacă rr.musculare.
62
 1. ramuri colaterale:
 artera brahială profundă

 artera nutritivă a humerusului

 ramuri musculare (pt. muşchii lojei anterioare a

braţului:BB, CB, B)
RAMURI
 artera colaterală ulnară superioară

 artera colaterală ulnară inferioară

2. ramuri terminale:
 artera radială

 artera ulnară

ARTERA BRAHIALĂ PROFUNDĂ

 se desprinde din porţiunea iniţială a arterei brahiale

 însoţeşte nervul radial trecând prin spaţiul humero-

rondo-tricipital şi apoi în loja posterioară a braţului, în

şanţul n.radial
 trimite o serie de ramuri:

o a.nutritivă a humerusului
o r.deltoidiană
o rr.musculare pt.mm.lojei posterioare a braţului
(a.brahială profundă este pediculul arterial al
lojei posterioare a braţului)
o a.colaterală medie: coboară în reţeaua arterială
de la nivelul ar-ticulaţiei cotului
o a.colaterală radială: trece cu n.radial în şanţul bicipital
medial al fosei cubitale; participă la rete articularis cubiti
A.COLATERALĂ ULNARĂ SUPERIOARĂ
 e ram fie din a.brahială (frecvent în 1/3 superioară a
braţului) fie din a.brahială profundă (din porţiunea
proximală a ei), fie în trunchi colateral ulnar comun cu
a.colaterală ulnară inferioară
 se alătură nervului ulnar împreună cu care:
 perforează septul intermuscular medial

 trece în şanţul n.ulnar de pe faţa posterioară a

epicondilului medial şi participă la alcătuirea

reţelei arteriale a cotului
A.COLATERALĂ ULNARĂ INFERIOARĂ (a.supratrohleară)
63
 pleacă din a.brahială la aproximativ 5 cm. superior de
articulaţia cotului
 trece medial aşezată pe m.brahial şi trimite două
ramuri pentru rete articularis cubiti

64
 3.3. Artera radială
Artera radială e ramura terminală laterală a arterei brahiale.

LIMITE
începe în dreptul colului radial, la 1-2 cm. distal de articulaţia cotului
se termină în planul retrotendinos al lojei palmare mijlocii, participând la

alcătuirea arcadei arteriale palmare profunde

TRAIECT RAPORTURI
origine medial de tendonul
- la origine este posterior de aponevroza
m.biceps brahial, în şanţul
bicipitală şi are medial n.median
bicipital medial
- e dispusă între tendonul bicipital şi
trece peste tendonul bicipital
m.brahioradial; lateral are ramura
în şanţul bicipital lateral
superficială a n.radial
formează pachetul vasculonervos radial:
o împreună cu 2 vv.radiale
coboară peste m.rotund
o cu r.superficială a n.radial dispusă lateral
pronator în loja anterioară a
de a.radială
antebraţului
o pachetul vasculonervos radial este satelit
pe partea medială a m.brahioradial
-între tendonul m.brahioradial (pe partea
laterală) şi cel al m.flexor radial al
distal la antebraţ e cuprinsă carpului (pe partea ei medială)
în şanţul pulsului -acoperită de piele şi fascie, are profund osul
radius pe care poate fi comprimată pentru
determinarea pulsului periferic „la radială”
pătrunde pe sub tendoanele
mm.lung abductor şi scurt - traiect profund în tabachera anatomică,
extensor al policelui în aşezată pe oasele scafoid şi trapez
tabachera anatomică
traversează primul spaţiu - trece între capetele primului m.interosos
interosos al mâinii dorsal
 între tendoanele m.flexor profund al

se termină în planul retro- degetelor şi metacarpiene

tendinos al lojei palmare  porţiunea ei terminală ia parte la

mijlocii formarea arcadei arteriale palmare

profunde

65
RAMURILE A.RADIALE
a.recurentă radială – vascularizează
în şanţul m.brahioradial, m.rotund pronator, m.lung extensor
bicipital lateral radial al carpului şi articulaţia cotului; se poate
anastomoza cu a.colaterală radială
în loja
musculară rr.musculare – pentru mm.lojei anterioare a
anterioară a antebraţului
antebraţului
r.palmară superficială – trece prin sau peste
mm.tenari şi ajunge pretendinos la palmă unde se
anastomozează cu porţiunea terminală a a.ulnare
formând împreună arcada arterială palmară
în şanţul
superficială; din această arcadă pleacă aa.digitale
pulsului
palmare
r.carpiană palmară – ia parte la formarea reţelei
carpiene palmare (pe faţa anterioară a carpului,
profund de tendoanele mm.flexori)
r.carpiană dorsală – ia parte la formarea reţelei
în tabachera carpiene dorsale; din această reţea pleacă
anatomică aa.metacarpiene dorsale (prima a.metacarpiană
dorsală poate pleca direct din a.radială)
în primul spaţiu a.principală a policelui – aceasta trimite 2
interosos al aa.digitale palmare la police şi una la index, ultima
mâinii find numită a.radială a indexului
porţiunea terminală a a.radiale se anastomozează cu
r.palmară profundă a a.ulnare şi formează arcada
arterială palmară profundă, între tendoanele
m.flexor profund al degetelor şi metacarpiene. Din
în planul
această reţea pleacă:
retrotendinos al
-aa.metacarpiene palmare – 3 aa.în ultimele 3
lojei palmare
spaţii interosoase, se anastomozează cu
mijlocii
aa.digitale palmare
-rr.perforante – trec prin spaţiile interosoase şi se
anastomozează cu aa.metacarpiene dorsale
-rr.recurente – pentru reţeaua carpiană palmară

66
 3.4. Artera ulnară
Este ramura terminală medială a arterei brahiale. Originea – în fosa
cubitală.

LIMITE
 începe în dreptul colului radial, la aproximativ 1 cm. distal de
articulaţia cotului
 lateral de osul pisiform (în loja lui Guyon) se continuă cu porţiunea sa
terminală care formează în planul pretendinos al lojei palmare mijlocii
arcada arterială palmară superficială (singură sau prin anastomoza cu
r.palmară superficială a arterei radiale).

TRAIECT RAPORTURI
la origine se găseşte în medial de tendonul m.biceps brahial şi de
şanţul bicipital medial tuberozitatea radială
-trece profund de m.rotund pronator, cu direcţie
infero-medială
în 1/3 proximală din -trece pe sub arcada fibroasă dintre capetele de
loja anterioară a origine ale m.flexor superficial al degetelor >>
antebraţului aici peste a.ulnară trece n.median
-coboară printre mm.flexori, superficial şi
profund, ai degetelor
în 1/3 mijlocie – loja se alătură pe partea laterală a:
anterioară a  n.ulnar

antebraţului  m.flexor ulnar al carpului

compune pachetul vasculonervos ulnar, cu 2

în 1/3 distală – loja
vv.ulnare şi n.ulnar pe partea medială a vaselor
anterioară a
ulnare. Acest pachet vasculonervos e satelit
antebraţului
muşchiului flexor ulnar al carpului.
pachetul vasculonervos ulnar se găseşte lateral de
la gâtul mâinii
osul pisiform, în loja lui Guyon (canalul ulnar).
porţiunea terminală a a.ulnare trece în planul
pretendinos unde formează arcada arterială
la palmă
palmară superficială, singură sau prin anastomoză
cu r.palmară superficială a a.radiale.

67
RAMURILE A.ULNARE
- a.recurentă ulnară – situată profund de n.median,
în şanţul bicipital trimite 2 ramuri la articulaţia cotului: un ram anterior
medial anastomozat cu a.colaterală ulnară inferioară şi un ram
posterior anastomozat cu a.colaterală ulnară superioară.

68
 -a.interosoasă comună – coboară şi se bifurcă:
o a.interosoasă posterioară – trimite a.recurentă
interosoasă la reţeaua cotului şi apoi coboară pe
faţa posterioară a membranei interosoase spre
reţeaua carpiană dorsală. Vascularizează mm.lojei
profund de posterioare a antebraţului (este pediculul arterial al
m.rotund acestei loji musculare).
pronator, în loja o a.interosoasă anterioară – coboară pe faţa
anterioară a anterioară a membranei interosoase, medial de
antebraţului n.interosos anterior, între mm.flexor lung al
policelui şi flexor profund al degetelor;
vascularizează muşchii şi se termină cu un ram la
reţeaua carpiană palmară şi unul la cea dorsală.
ola origine poate trimite a.comitantă a nervului
median, satelită acestui nerv

în loja anterioară
> rr.musculare
a antebraţului

în 1/3 distală –
loja anterioară a > r.carpiană dorsală – la reţeaua carpiană dorsală
antebraţului

la gâtul mâinii > r.carpiană palmară – la reţeaua carpiană palmară

1. r.palmară profundă – străbate loja hipotenară

spre planul retrotendinos al lojei palmare
mijlocii unde se anastomozează cu a.radială
formând arcada arterială palmară profundă
2. porţiunea terminală a a.ulnare trece în planul
pretendinos unde formează arcada arterială
palmară superficială, singură sau prin
la palmă
anastomoză cu r.palmară superficială a a.radiale.
odin arcada arterială palmară superficială
pornesc aa.digitale palmare, în ultimele 3
spaţii interosoase ale mâinii; aa. digitale
palmare comune se bifurcă în aa.digitale
palmare proprii ce vascularizează degetele
corespunzătoare

69
 Fig. 2 – Disecţia arcadei palmare superficiale.
MUŞCHII INTRINSECI AI MÂINII se sistematizează:
1. Mm.tenari – eminenţa tenară cuprinde muşchi cu acţiune asupra policelui (mm.intrinseci
ai policelui); acţiunile acestora sunt descrise în denumirea lor: m.scurt abductor al
policelui (8), m.scurt flexor al policelui (10), m.opozant al policelui (dispus profund de
scurtul abductor al policelui) şi m.adductor al policelui (11) compus dintr-un cap oblic
aşezat proximal de un al doilea cap, transvers.
70
 2. La nivelul eminenţei hipotenare, în planul subcutanat, se găseşte m.palmar scurt, întins
între aponevroza palmară şi pielea eminenţei hipotenare; în disecţie acesta a fost
îndepărtat parţial dar se poate repera urmărind ramul său nervos (n.m.palmar scurt – 20)
provenit din r.superficială a n.ulnar (19).
3. Mm.hipotenari – corespund eminenţei hipotenare şi sunt muşchi intrinseci ai degetului
mic: m.scurt flexor al degetului mic (21), m.opozant al degetului mic (23), m.abductor
al degetului mic (25).
4. Mm.interosoşi dorsali şi palmari – la nivelul spaţiilor interosoase ale mâinii.
5. Mm.lumbricali – au originea în palmă de la nivelul tendoanelor m.flexor profound al
degetelor (deci sunt 4 mm.lumbricali) iar inserţia prin intermediul unor aponevroze
extensoare pe falangele distale ale degetelor 2 – 5. Primul m.lumbrical lateral (27) ca şi
cel de-al doilea sunt inervaţi de nervul median. Cei doi mm.lumbricali mediali sunt
inervaţi de r.profundă a n.ulnar (18).
Nervul median (3) şi tendoanele extrinseci ale flexorilor degetelor traversează canalul
carpian, profund de retinaculul flexorilor (6) care este secţionat în imagine. Nervul median,
proximal de intrarea în canalul carpian, se găseşte relativ superficial la gâtul mâinii, medial de
tendonul m.flexor radial al carpului (1) – la acest nivel, datorită dispoziţiei superficiale, poate fi
lezat în traumatisme locale. În canalul carpian nervul median vine în raport, profund, cu
tendoanele flexorilor extrinseci ai degetelor (flexor lung al policelui – 4 -, flexor superficial al
degetelor – 5 – şi flexor profund al degetelor, profund de precedentul). Tendoanele din canalul
carpian sunt cuprinse în teci sinoviale, de aceea tenosinovita poate determina apariţia
sindromului de canal carpian (vezi pag.33). De asemenea, destul de frecvent, luxaţiile de os
lunat pot determina sindrom de canal carpian (osul lunat aparţine peretelui profund al canalului
carpian).
Tendoanele flexorilor extrinseci ai degetelor trec în loja palmară mijlocie unde, în planul
pretendinos, se găseşte arcada arterială palmară superficială (24), împreună cu nn.digitali
palmari; nn.digitali palmari corespund spaţiilor interosoase şi provin din n.median (3) şi din
r.superficială a n.ulnar (19) (9 – al doilea şi al treilea n.digital palmar comun proveniţi din
n.median). Nn. digitali palmari comuni trimit la rândul lor nn.digitali palmari proprii.
Artera ulnară (15) ajunge, având pe partea sa medială n.ulnar (16), lateral de osul
pisiform (pe acest os carpian se inseră tendonul m.flexor ulnar al carpului – 14 -); aici
elementele traversează un pasaj osteofibros numit canalul ulnar (Guyon) şi se continuă în
regiunea palmară. Porţiunea terminală a arterei ulnare trece în planul pretendinos al lojei
palmare mijlocii unde formează arcada arterială palmară superficială (24); la extremitatea
laterală această arcadă arterială poate primi r.palmară superficială (7) plecată din artera radială
(2) în şanţul pulsului. Din arcada palmară superficială pornesc aa.digitale palmare (26) cu
traiect la nivelul spaţiilor interosoase.
Din artera radială se desprinde la nivelul primului spaţiu interosos artera principală a
policelui (12); aceasta se poate anastomoza cu arcada palmară superficială, poate da aa.digitale
ale policelui (dacă acestea nu pleacă din arcada palmară superficială) şi trimite artera radială a
indexului (13).
La nivelul canalului ulnar, nervul ulnar (16) trimite un ram palmar (17) la pielea eminenţei
hipotenare şi apoi se termină printr-un ram profund (18) care va trece în planul retrotendinos al
lojei palmare mijlocii (acest ram al n.ulnar este un ram motor, destinat mm.hipotenari, celor doi
muşchi lumbricali mediali şi mm.interosoşi, palmari şi dorsali ai mâinii) şi un ram superficial
(19). Ramul superficial al n.ulnar este mixt – el dă un filet la m.palmar scurt (20) şi apoi dă
nn.digitali palmari prin care inervează pe faţa palmară cele 1½ degete mediale. Anastomoza
Cannieu – Riche (22) este anastomoza la palmă a nn.median şi ulnar.

71
 3.5. Vascularizaţia arterială a mâinii
reteaua (arcada) carpiană palmară
ramuri,
situaţie surse arteriale
teritoriu
 r.carpiană palmară a arterei
 pe faţa radiale
anterioară a  vascularizeaz
 r.carpiană palmară a arterei
carpului, ă articulaţiile
ulnare
profund de gâtului mâinii
 un ram din a.interosoasă
tendoanele mm. şi pe cele ale
flexori ai anterioară carpului.
degetelor.  rr.recurente din arcada arterială
palmară profundă

reteaua carpiană dorsală

situaţie surse arteriale ramuri, teritoriu
 trimite
aa.metacarpiene
 pe faţa  r.carpiană dorsală a dorsale care se
posterioară a a.radiale bifurcă în aa.digitale
carpului, profund  r.carpiană dorsală a dorsale
de tendoanele mm. a.ulnare  se anastomozează cu
ex-tensori ai  aa.interosoase anterioară arcada arterială
degetelor. şi posterioară palmară profundă şi
cu aa.digitale
palmare

arcada arterială palmară superficială

situaţie surse arteriale ramuri, teritoriu
 în planul pretendinos, la
 trei artere digitale
nivelul lojei palmare  porţiunea
palmare comune (în
mijlocii, superficial de terminală a
ultimele 3 spaţii
nervii digitali palmari a.ulnare
interosoase); fiecare
proveniti din n.median;  r.palmară
se împarte în câte o
ramura superficială a superficială a pereche de aa.digitale
n.ulnar se găseste infero- a.radiale palmare proprii
medial de arcadă

72
 arcada arterială palmară profundă
situaţie surse arteriale ramuri, teritoriu
 trei aa.metacarpiene pal-
mare cu traiect în spa-
 în planul  porţiunea ţiile interosoase; se u-
retrotendinos, la nesc cu aa. digitale pal-
terminală a
nivelul lojei palmare mare;
a.radiale
mijlocii, aşezată pe
 r.palmară  rr.perforante = anasto-
extremităţile
profundă a mozate cu aa. metacar-
proximale ale
a.ulnare piene dorsale
metacarpienelor
 rr.recurente la reţeaua
carpiană palmară

3.6. Venele membrului superior

La nivelul membrului superior sunt 2 reţele venoase: superficială şi
profundă; acestea se anastomozează între ele la diferite nivele.

VENELE PROFUNDE ALE MEMBRULUI SUPERIOR

 câte 2 vene profunde satelite arterelor omonime (radială, ulnară,
brahială)
 vv.radiale si ulnare continuă arcurile venoase palmare superficial si
profund
 vv.brahiale drenează în vena axilară (v.axilară este unică)

VENELE SUPERFICIALE ALE MEMBRULUI SUPERIOR

a/ unice, subcutanate, reprezintă principalul sistem de drenaj venos al
membrului superior
b/ la mână:
 venele digitale dorsale drenează în venele metacarpiene
dorsale
 acestea din urmă formează reţeaua venoasă dorsală a mâinii
 arcadele venoase palmare sunt conectate cu sistemul venos
dorsal al mâinii prin vene intercapitale care traversează
spaţiile interosoase
 părţile laterală si medială ale reţelei venoase dorsale a mâinii
drenează în venele cefalică şi, respectiv, bazilică
73
 3.6.1. Vena cefalică
Vena cefalică este vena superficială laterală a membrului superior:

 are origine din reţeaua dorsală a mâinii, la nivelul tabacherei

anatomice
 se continuă în regiunea antero-laterală a antebraţului >>> dispusă
suprafascial, în raport cu ramurile n.cutanat antebrahial lateral,
având profund m.brahioradial
 trece la nivelul şanţului bicipital lateral:
o în raport cu n.cutanat antebrahial lateral
o suprafascial, având raport profund, prin intermediul fasciei, cu
m.brahioradial
 urcă în partea laterală a braţului:
o suprafascial, având raport profund cu m.biceps brahial
 trece în şanţul deltopectoral apoi perforează fascia clavipectorală în
triunghiul deltopectoral (triunghiul dintre claviculă, m.deltoid şi
m.pectoral mare)
 se varsă în vena axilară

Anterior de articulaţia cotului se formează anastomoze între

vv.superficiale ale membrului superior:
 fie v.cefalică se anastomozează cu v.bazilică prin vena mediocubitală

 fie v.cefalică se anastomozează cu v.medie a antebraţului prin

v.mediocefalică
3.6.2. Vena bazilică
Vena bazilică este vena superficială medială a membrului superior:
se formează din porţiunea medială a reţelei venoase dorsale a mâinii

urcă suprafascial în partea medială a antebraţului, în raport cu

rr.n.cutanat antebrahial medial

traiect superficial la nivelul şanţului bicipital medial în raport cu

n.cutanat antebrahial medial şi cu gg.limfatici cubitali

în treimea mijlocie a braţului perforează fascia brahială şi: fie se varsă

într-o venă brahială, fie ea însăşi devine una din cele 2 vene brahiale.
la plica cotului se anastomozează:

74
 o fie cu vena cefalică prin vena mediocubitală
o fie cu v.medie a antebraţului prin v.mediobazilică

VENA MEDIE A ANTEBRAŢULUI

Frecvent, în regiunea anterioară a antebraţului se formează v.medie a
antebraţului, plasată între v.cefalică (lateral) si v.bazilică ( medial):
 în apropierea cotului se anastomozează cu venele cefalică si bazilică
prin vena mediocefalică şi, respectiv, vena mediobazilică
3.7. Limfaticele membrului superior
Limfa membrului superior drenează prin
două reţele limfatice: superficială şi Majoritatea limfaticelor
profundă, anastomozate între ele şi membrului superior drenează
prezentând ganglioni limfatici pe traiectul în grupurile ganglionare
lor. limfatice ale axilei.
Gg.limfatici axilari cubitali (NA):
 limfoganglioni localizaţi în raport cu v.bazilică şi n.cutanat antebrahial
medial, deasupra plicii cotului, la nivelul şanţului bicipital medial;
 drenează limfa din părţile mediale ale mâinii şi antebraţului
Gg.limfatici brahiali axilari se găsesc la nivelul şantului şi triunghiului
deltopectoral, în raport cu vena cefalică; aceştia drenează limfa spre
ganglionii axilari.
GANGLIONII LIMFATICI AXILARI
1. 20-30 limfoganglioni interconectaţi, la nivelul axilei, prin plexul limfatic
axilar. Topografia acestora precum şi teritoriul pe care îl drenează au
importanţă în cursul diagnosticului şî tratamentului metastazelor
ganglionare din cancerul de sân.
2. clasificaţi în 2 grupuri: superficiali şi profunzi:

 ganglionii limfatici axilari superficiali drenează în gg.axilari profunzi şi

sunt:
 la nivelul marginii inferioare a m.pectoral mare, în
raport cu vasele toracice laterale
gg.pectorali
(grup medial)  drenează limfa de la glanda mamară şi de la nivelul
peretelui anterolateral toraco-abdominal
supraombilical 6

6suntşi gg.interpectorali aşezaţi între mm.pectorali; drenează limfa de la glanda mamară în

grupul apical al gg.axilari.
75
 gg.laterali în raport cu vena axilară
(grup lateral) drenează limfa membrului superior
 la nivelul peretelui posterior al axilei, în raport
gg.subscapulari cu vasele subscapulare
(grup posterior)  drenează limfa de la nivelul peretelui posterior
al trunchiului, umărului şi cefei

 ganglionii limfatici axilari profunzi:

 gg.centrali - profund de m.pectoral mic
 gg.apicali - posterior de claviculă, în vârful axilei

Ganglionii axilari profunzi primesc aferenţe de la celelalte grupuri şi

drenează în trunchiul limfatic subclavicular; acesta din urmă drenează,
în dreapta, în ductul limfatic drept şi, în stânga, în canalul toracic.

76
4.Nervii membrului superior

4.1. Plexul brahial

4.1.1. Formarea plexului brahial

Plexul brahial este o reţea nervoasă ce inervează membrul superior şi,
parţial, centura scapulară. Se formează din ramurile ventrale ale
nervilor spinali C5 - T1; acestea se numesc rădăcinile plexului brahial

77
(conţin fibre motorii, senzitive si simpatice postganglionare). Are 2
părţi:
a/ partea supraclaviculară >> situată la gât, e reprezentată de:
rădăcinile plexului brahial;
 t r u n c h i u r i l e p l e x u l u i b r a h i a l : rezultă din unirea
rădăcinilor, astfel:
 trunchiul superior din rădăcinile C5 şi C6
 trunchiul mijlociu din rădăcina C7
 trunchiul inferior din rădăcinile C8 şi T1
b/ partea infraclaviculară:
 în axilă, este reprezentată de către f a s c i c u l e l e p l e x u l u i
brahial

FORMAREA FASCICULELOR PLEXULUI BRAHIAL :

 în vârful axilei (posterior de claviculă) fiecare trunchi al plexului
brahial trimite câte două ramuri : ventrală şi dorsală ; aceste ramuri
formează fasciculele plexului brahial astfel :
 rr.ventrale ale trunchiurilor superior şi mijlociu >>>
fasciculul lateral
 r.ventrală a trunchiului inferior >>> fasciculul medial
 rr.dorsale ale celor 3 trunchiuri >>> fasciculul posterior
CLASIFICAREA RAMURILOR PLEXULUI BRAHIAL

RAMURI DIN ramuri

ramuri colaterale
PARTEA terminale
SUPRACLA- din rădăcinile  rr.la mm.scaleni (C5-
VICULARĂ plexului )
8

 r.pt.m.lung al gâtului
 r.comunicantă cu
n.frenic (C5)
 n.toracic lung (C5-7)
 n.dorsal al scapulei
(C5)

78
din trunchiul  n.suprascapular
superior  n.subclavicular

79
 ramuri
ramuri terminale
colaterale
 din fasciculul lateral:
 din fasciculul  n.musculocutan (MSC)
lateral:  rădăcina laterală a n.
n.pectoral median (MED)
lateral.  din fasciculul medial:
RAMURI DIN  din fasciculul
din  n.cutanat brahial
PARTEA medial:
fasci- medial (CBM)
INFRACLA- n.pectoral
VICULARĂ
culele medial.  n.cutanat antebrahial
plexului medial (CAM)
 din fasciculul
brahial  n.ulnar (UL)
posterior:
 nn.subscapular  rădăcina medială a n.
i superior si median (MED)
inferior  din fasciculul posterior:
 n.toracodorsal  n.axilar (AX)
 n.radial (RAD)

4.1.2. Ramurile colaterale ale plexului brahial

m.ridicător al scapulei
N.DORSAL AL SCAPULEI (DS) m.romboid mic
m.romboid mare
N.TORACIC LUNG (AL LUI CHARLES
m.dinţat anterior
BELL) (TL)
N.SUBCLAVICULAR (SCL) m.subclavicular
m.supraspinos
N.SUPRASCAPULAR (SSC)
m.infraspinos
m.pectoral mare
N.PECTORAL LATERAL (PL)
m.pectoral mic
m.pectoral mare
N.PECTORAL MEDIAL (PM)
m.pectoral mic
NN.SUBSCAPULARI SUPERIOR ŞI m.subscapular
INFERIOR (SBSC-SUP, SBSC-INF) m.rotund mare
N.TORACODORSAL (TD) m.latissimus dorsi

80
 nn.pectorali schimbă fibre pe dinaintea arterei axilare, inferior de
a.toracoacromială, formând astfel ansa pectoralilor. Această ansă nervoasă se
află anterior de artera axilară, imediat distal de originea arterei toracoacromiale.

4.1.3. Ramurile terminale ale plexului brahial

4.1.3.1. Nervul axilar
- nerv mixt, ram terminal al plexului brahial, distribuit
DEFINIŢIE
motor şi senzitiv la umăr
- origine în axilă, postero-lateral de artera axilară din
ORIGINE
fasciculul posterior al plexului brahial
o originea şi prima porţiune – în axilă
o traversează spaţiul humero-birondo-tricipital,
TRAIECT
inferior de art.umărului
o traiect profund de m.deltoid, unde se ramifică
 în axilă se găseşte aşezat pe m.subscapular, lateral

de n.radial şi postero-lateral de artera axilară;

 traversează pătratul lui Velpeau (spaţiul humero-

birondo-tricipital), însoţit de vasele circumflexe

RAPORTURI humerale posterioare; vine în raport cu mm.ce
delimitează acest spaţiu (mm.rotunzi, m.triceps
brahial) şi cu humerusul. Raportul superior cu
art.umărului justifică posibilitatea de a fi lezat în
luxaţii ale umărului.
Trimite un filet senzitiv la articulaţia umărului.
În spaţiul humero-birondo-tricipital nervul axilar se
divide într-un ram anterior şi unul posterior.
Ramura anterioară >>> mixtă, înconjură colul
chirurgical al humerusului, profund de m.deltoid pe
care îl inervează. Raportul cu colul chirurgical humeral
RAMURI
explică leziunile acestui nerv în fracturile humerale.
Ramura posterioară >>> inervează m.rotund mic şi
fasciculul posterior al m.deltoid; apoi se continuă cu
nervul cutanat brahial lateral superior (ram terminal) ce
ocoleşte marginea posterioară a deltoidului şi inervează
tegumentul posterior al regiunii deltoidiene.
TERITORIU 1.teritoriu motor – mm.rotund mic şi deltoid, inervaţi
prin rr.musculare
81
 2.teritoriu senzitiv – articulaţia umărului (prin filetul
articular) şi tegumentul posterior al umărului (prin
n.cutanat brahial lateral superior)

4.1.3.2. Nervul musculocutan

Este ramură terminală mixtă din fasciculul lateral al plexului
brahial; s.n.nervul perforant al coracobrahialului (Casserius).
TRAIECT, RAPORTURI:
1. la origine este în axilă, lateral de artera axilară; se îndreaptă
infero-lateral şi perforează muşchiul coracobrahial;
2. în loja anterioară a braţului este plasat între cele două planuri
musculare ale acestei loji: planul superficial >> muşchiul
biceps brahial şi planul profund >> muşchii coracobrahial şi
brahial
3. în partea infero-laterală a braţului iese dintre mm.biceps
brahial şi brahial şi devine superficial în şanţul bicipital lateral
al fosei cubitale, cu numele de nerv cutanat antebrahial lateral,
având raport cu vena cefalică.
RAMURI::
1. ramuri musculare = motorii = pentru muşchii lojei
anterioare a braţului >> m.biceps brahial, m. coracobrahial
şi m.brahial
2. ramuri articulare = senzitive, pentru articulaţia cotului;
3. ramura terminală:
 se numeşte nerv cutanat antebrahial lateral

 coboară subcutanat în partea laterală a antebraţului, în

raport cu vena cefalică;

 inervează tegumentul antero-lateral al antebraţului

4.1.3.3. Nervul cutanat brahial medial

Este ramură terminală senzitivă din fasciculul medial al plexului
brahial.
TRAIECT, RAPORTURI:
cea mai subţire ramură a plexului brahial;

originea nervului este în axilă, medial şi posterior de a.axilară;

82
de la origine se îndreaptă medial si inferior, încrucişând anterior sau
posterior v.axilară; medial de vena axilară se anastomozează cu
nn.intercostobrahiali (aceştia provin din rr. perforante laterale ale
nn.intercostali T1-T3);
devine superficial perforând fascia brahială, în 1/3 superioară a

braţului.
RAMURI: trimite ramuri superficale care inervează tegumentul de la
baza axilei si tegumentul feţei mediale a braţului.

83
 4.1.3.4. Nervul cutanat antebrahial medial
Nerv senzitiv, este ramură terminală din fasciculul medial al plexului
brahial (C8 - T1).
TRAIECT, RAPORTURI:
a/ originea în axilă; aici se găseşte medial de a.axilară;
b/ coboară în loja anterioară a braţului:
 se află medial de elementele mănunchiului vasculonervos brahial;
 în treimea distală a braţului străbate fascia brahială prin hiatusul
venei bazilice şi devine subcutanat, terimiţând două ramuri
terminale.
RAMURI:
1.ramura anterioară >> încrucişează vena mediobazilică si coboară în
partea medială a antebraţului, până la nivelul gâtului mâinii;
inervează tegumentul feţei antero-mediale a antebraţului;
2.ramura ulnară >> trece pe partea medială a v.bazilice; la antebraţ
coboară pe partea postero-medială, până la nivelul gâtului mâinii;
inervează pielea în 2/3 proximale ale feţei postero-mediale a
antebraţului.

4.1.3.5. Nervul median

- nerv mixt al membrului superior, ram terminal al
DEFINIŢIE plexului brahial, distribuit motor la antebraţ şi
deopotrivă senzitiv şi motor la mână
- origine în axilă, anterolateral de artera axilară
- are 2 rădăcini de origine: laterală şi medială ce sunt
ORIGINE
porţiunile terminale ale fasciculelor lateral şi medial
ale plexului brahial
1. la origine şi în prima porţiune se găseşte în axilă
2. coboară la braţ – în loja anterioară – în canalul
brahial – satelit marginii mediale a m.biceps
brahial
TRAIECT 3. trece prin şanţul bicipital medial al fosei cubitale
4. la antebraţ coboară în loja anterioară
5. traversează canalul carpian
6. se termină în regiunea palmară prin nervi digitali
palmari comuni
RAPORTURI  În axilă: are originea anterolateral de artera axilară;
84
 lateral vine în raport cu m.coracobiceps şi
n.musculocutan; medial are n.ulnar; posterolateral
are n.radial.
La braţ: satelit marginii mediale a bicepsului brahial,

în loja anterioară a braţului. Face parte din

pachetul vasculonervos brahial împreună cu vasele
brahiale (încrucişează fie pe dinainte fie pe dinapoi
a.brahială, trecând din partea ei laterală – proximal
– în partea ei medială – distal -).
 În şanţul bicipital medial e medial de tendonul

m.biceps brahial şi de a.brahială; are profund

m.brahial şi are anterior lacertus fibrosus.
 La antebraţ: trece între capetele m.rotund pronator

în loja anterioară a antebraţului; apoi coboară pe

sub arcada fibroasă a m.flexor superficial al
degetelor şi continuă profund de acesta în fascia
musculară; distal iese de sub marginea laterală a
m.flexor superficial al degetelor şi se observă între
tendoanele mm.flexor radial al carpului şi palmar
lung.
 La mână:

 trece în canalul carpian, profund de retinaculul

flexorilor, împreună cu tendoanele mm.flexori ai
degetelor, superficial şi profund, şi tendonul m.
flexor lung al policelui.
 ajunge în loja palmară mijlocie, sub aponevroza
palmară, în planul pretendinos, unde se termină
prin nervi digitali palmari comuni ce trec pe sub
arcada arterială palmară superficială.
RAMURI - în axilă şi la braţ – nu dă ramuri
COLATERALE - la antebraţ:
o rr.musculare – plecate din n.median în şanţul
bicipital medial, inervează 4 muşchi: rotund
pronator, flexor radial al carpului, palmar
lung, flexor superficial al degetelor
o n.interosos anterior – nerv motor, pleacă din
n.median distal de m.rotund pronator şi
inervează: m.flexor lung al policelui, ½
laterală a m.flexor profund al degetelor şi
85
 m.pătrat pronator (acest nerv coboară pe
membrana interosoasă unde are medial
vasele interosoase anterioare)
o r.palmară superficială – senzitivă, pleacă
proximal de gâtul mâinii şi trece şi inervează
pielea jumătăţii laterale a palmei mâinii
Pretendinos, la nivelul lojei palmare mijlocii, nervul
median trimite 2 trunchiuri:
- trunchiul lateral este mixt şi trimite:
o rr.musculare pentru mm.tenari (scurtul
abductor al policelui, opozantul policelui şi
capul superficial al scurtului flexor al
policelui) şi primul m.lumbrical lateral
o nn.digitali palmari proprii: 2 pentru
police şi 1 pentru ½ laterală a indexului
- trunchiul medial este de asemenea mixt şi
trimite:
RAMURI o 1 ram pentru al doilea m.lumbrical
TERMINALE
o 2 nn.digitali palmari comuni ce se
bifurcă în câte 2 nn.digitali palmari proprii
şi inervează:
 indexul – medial
 mediusul
 inelarul – lateral
NN.DIGITALI PALMARI INERVEAZĂ PE FAŢA
PALMARĂ DEGETELE RESPECTIVE DAR ŞI PE FAŢA
DORSALĂ FALANGELE UNGHIALE ALE PRIMELOR
3,5 (SAU DOAR 2,5) DEGETE LATERALE
- tegumentul lateral al regiunii palmare (loja
tenară) – prin r.palmară superficială
- 3,5 (sau doar 2,5) degete laterale pe faţa
TERITORIUL palmară – prin nn. digitali palmari
SENZITIV (rr.terminale)
- pe faţa dorsală a celor 3,5 (sau doar 2,5) degete
laterale – tegumentul falangelor distale
(unghiale)

86
 1. mm.ai antebraţului:
a. prin rr.musculare >>> mm..RP, FRC, PL, FSD
TERITORIUL b. prin n.interosos anterior >>> mm.FLP, ½ lat.
MOTOR FPD, PP
2. mm.ai mâinii: ABP, OP, capul superf. SFP, primii 2
MM.LUMBRICALI LATERALI

4.1.3.6. Nervul ulnar

- este un nerv mixt al membrului superior, ram terminal
DEFINIŢIE al plexului brahial, distribuit motor la antebraţ şi
deopotrivă senzitiv şi motor la mână
- origine în axilă, posteromedial de artera axilară
ORIGINE - e ram terminal din fasciculul medial al plexului
brahial
1. origine şi prima porţiune – în axilă
2. traiect la braţ:
a. proximal la braţ e în loja anterioară
b. distal – în loja posterioară
3. trece pe faţa posterioară a epicondilului medial
humeral
TRAIECT
4. traiect apoi în loja anterioară a antebraţului,
satelit m.flexor ulnar al carpului
5. ajunge lateral de pisiform, în loja lui Guyon,
unde se termină cu un ram superficial şi unul
profund; primul trece pretendinos la palmă, al
doilea – retrotendinos
RAPORTURI în axilă e posteromedial de a.axilară şi de n.median;
raport cu mm.peretelui posterior axilar: subscapular,
latissimus dorsi şi rotund mare. Are anteromedial
v.axilară.
 la braţ – proximal e în loja anterioară – medial de

m.biceps brahial şi de pachetul vasculonervos al

braţului
 distal la braţ e în loja posterioară (posterior de

septul intermuscular medial al braţului)

 pe faţa posterioară a epicondilului medial e însoţit

de vasele colaterale ulnare superioare (C.U.S.)

87
  trece între capetele de origine ale m.flexor ulnar al
carpului iar în loja anterioară a antebraţului e satelit
acestui muşchi; distal la antebraţ i se alătură pe
partea laterală artera ulnară
 în loja lui Guyon – păstrează raportul lateral cu
a.ulnară şi se bifurcă terminal

în axilă şi la braţ nu dă ramuri



la antebraţ trimite:

rr.musculare – motorii pentru m.flexor ulnar al

carpului şi ½ medială a m.flexor profund al
degetelor
RAMURI r.dorsalis manus (r.dorsală a mâinii) – senzitivă,
COLATERALE
pentru:
o ½ medială a dorsului mâinii
o 2,5 degete mediale, pe faţa dorsală
r.palmaris manus (r.palmară) – senzitivă, pentru
½ medială a palmei mâinii
R.PROFUNDĂ
R.SUPERFICIALĂ -ram motor, cu traiect în
-ram mixt, se planul retrotendinos al
ramifică în palmei mâinii
planul -inervează:
pretendinos al o mm.interosoşi ai
palmei mâinii mâinii
-inervează cu un o cei 2
RAMURI
ram motor m. mm.lumbricali
TERMINALE
palmar scurt mediali
-trimite 2 nn. o mm.degetului
digitali palmari mic: opozant,
ce inervează scurt flexor,
senzitiv 1,5 abductor
degete mediale, o mm.adductor şi
pe faţa palmară scurt flexor ai
policelui
TERITORIUL 1. mm.ai antebraţului – flexor ulnar al carpului şi ½
MOTOR medială a m.flexor profund al degetelor
2. mm.ai mâinii: mm.interosoşi, cei 2 mm.lumbricali
88
 mediali, m.palmar scurt, mm.eminenţei hipotenare
(opozant al degetului mic, scurt flexor al degetului mic,
adductor al degetului mic) dar şi mm.ai eminenţei
tenare (adductor şi scurt flexor ai policelui)
 ½ medială a feţei dorsale a mâinii
TERITORIUL
 2,5 degete mediale, pe faţa dorsală
SENZITIV
 1,5 degete mediale, pe faţa palmară

4.1.3.7. Nervul radial

DEFINIŢIE - este un nerv mixt al membrului superior, ram
terminal al plexului brahial, distribuit motor la braţ şi
89
 antebraţ şi senzitiv la braţ, antebraţ şi mână
- origine în axilă, posterior de artera axilară
ORIGINE - e ram terminal din fasciculul posterior al plexului
brahial
1. originea şi prima porţiune – în axilă
2. traversează spaţiul humero-rondo-tricipital
3. traiect oblic infero-lateral posterior de humerus,
TRAIECT în loja posterioară a braţului
4. ajunge în şanţul bicipital lateral unde se
termină printr-o ramură superficială şi o ramură
profundă
oîn axilă se găseşte posterior de a.axilară şi
nn.median şi musculocutan; coboară încrucişând
mm.subscapular şi latissimus dorsi şi pătrunde în
spaţiul humero-rondo-tricipital unde e însoţit de
vasele brahiale profunde;
o pe faţa posterioară a diafizei humerale e însoţit de
vasele brahiale profunde în şanţul nervului radial;
RAPORTURI
pachetul vasculonervos al lojei posterioare a
braţului e dispus între capetele lateral şi medial ale
m.triceps brahial;
o în porţiunea superioară a şanţului bicipital lateral
se găseşte între mm.brahioradial şi brahial; distal
de interlinia articulară se termină prin r.
superficială şi r.profundă.
 n.cutanat brahial posterior – senzitiv, pentru
tegumentul posterior al braţului
 n.cutanat brahial lateral inferior – senzitiv
pentru tegumentul infero-lateral al braţului
 n.cutanat antebrahial posterior – senzitiv,
RAMURI
COLATERALE pentru tegumentul posterior al antebraţului
 rr.colaterale musculare pentru:
i. m.triceps brahial
ii. m.anconeu
iii. m.brahioradial
iv. m.lung extensor radial al carpului

RAMURI TERMINALE
90
RAMURA SUPERFICIALĂ
senzitivă, începe la nivelul şanţului bicipital lateral de unde coboară în

loja anterioară a antebraţului, trecând peste m.rotund pronator şi

dispusă medial de m.brahioradial (m.satelit); cu vasele radiale,
dispuse medial de nerv, alcătuieşte pachetul vasculonervos radial;
- distal la antebraţ trece profund de tendonul m.brahioradial şi se
termină prin nn.digitali dorsali care traversează în plan superficial
tabachera anatomică
 teritoriul ramurii superficiale a n.radial la mână:

 pielea laterală a eminenţei tenare

 pielea laterală a dorsului mâinii
 3,5 (sau doar 2,5) degete laterale, pe faţa dorsală, CU
EXCEPŢIA FALANGELOR DISTALE CARE SUNT
INERVATE DE N.MEDIAN

RAMURA PROFUNDĂ
-ramură motorie ce începe în şanţul bicipital lateral şi va străbate
m.supinator pe sub arcada fibroasă a lui Frohse de la acest nivel
(retracţiile fibroase provoacă sindroame paralitice ale r.profunde a
n.radial);
-străbate în continuare loja posterioară a antebraţului, mai întâi între
păturile musculare apoi, distal, ajunge pe membrana interosoasă
luând numele de nerv interosos posterior
-inervează:
o m.scurt extensor radial al carpului
o m.supinator
o mm.extensori: al degetelor, al indexului, al degetului mic
o m.extensor ulnar al carpului
o m.lung abductor al policelui
o m.scurt extensor al policelui
o m.lung extensor al policelui

TERITORIUL N.radial este nervul motor al lojilor posterioare ale braţului

MOTOR şi antebraţului, inervând mm.triceps şi anconeu (la braţ) şi
mm.lojilor posterioară dar şi laterală, la antebraţ. În loja
laterală > mm.brahioradial, lung şi scurt extensori radiali ai
carpului şi supinator. În loja posterioară > mm.extensori ai
degetelor, indexului, degetului mic, extensor ulnar al

91
 carpului, lung abductor al policelui, lung şi scurt extensor ai
policelui.
-tegumentul posterior al braţului
-tegumentul infero-lateral al braţului
-tegumentul posterior al antebraţului
TERITORIUL
-tegumentul lateral al eminenţei tenare
SENZITIV
-tegumentul lateral al dorsului mâinii
-3,5 (sau doar 2,5) degete mediale pe faţa dorsală, cu
excepţia falangelor unghiale inervate de n.median

92
4.1.4. Note şi comentarii privind nervii membrului
superior

93
94
95
BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ
1. Anatomia lui Gray descriptivă şi aplicată. ed.27 – vol.III Angiologie,
neurologie - tradusă şi adaptată de Gr.T.Popa şi Florica Gr.Popa –
Ed.Jean Leon, Bucureşti, 1945
2. FENEIS, H., DAUBER, W. – Pocket atlas of Human Anatomy, Georg
Thieme Verlag, 2000
3. NETTER, F. – Atlas of Human Anatomy, 2nd ed., Novartis, 1997
4. PATURET, G. – Traite d’anatomie humaine - Masson et.C-ie. Editeurs,
Paris, 1958
5. POIRIER, P., BAUMGARTNER, A. – Precis de dissection, Masson et
C.ie, Paris, 1909
6. RANGA, V., ZAHARIA, C., PANAITESCU, V., ISPAS, AL. – Anatomia
omului, vol.II – 2.Membrele – Facultatea de Medicină Generală, Catedra
de Anatomie, Bucureşti, 1979 – 1980
7. ROUVIERE, H. – Anatomie humaine, descriptive, topographique et
fonctionelle; Masson et.C-ie. Editeurs, Paris, 1974
8. BOUTILLIER, B., OUTREQUIN, G. – Anatomie – www.remede.org,
2001

96