Portofoliul mentorului

Formator:Ion Catalin Miinescu

Cursant:Costache Georgeta Adriana

Page1

1
Aptitudini necesare şi perspective oferite în mentoratul didactic
Mentoratul este o relaţie care are loc într-un mediu de confort şi siguranţă în care
învăţarea şi experimentarea au loc prin analiză, examinare şi reexaminare, reflecţie asipra
experienţelor asupra situaţiilor şi problemelor, asupra greşelilor şi succeselor (ale ambelor Page | 2
părţi) pentru a identifica oportunităţile de învăţare. Mentoratul este procesul prin care
mentorul ajută debutantul să se dezvolte, să-şi dezvolte încrederea în sine, să devină
independent, autonom şi matur. Este o relaţie specială prin care se formează o legătură
construită pe încredere şi respect, deschidere şi onestitate, un cadru unde fiecare parte
poate fi ea însăşi. Relaţia este puternică şi emoţională şi pentru a obţine rezultate bune
relaţia de mentorat trebuie să fie calitativ superioară; dacă nu se formează o legătură şăi una
sau ambele părţi nu se simte confortabil în această relaţie atunci nu va avea loc nici
mentoratul şi nici procesul de învăţare.Atunci când această relaţie este fructuoasă este
recunoscută nevoia de dezvoltare personală. În primele etape într-o astfel de relaţie
debutantul este relativ dependent de mentor, iar mentorul trebuie să ofere suport, să fie
prieten şi să-l încurajeze pentru ca acesta să înveţe şi să crească. Pe măsură ce relaţia se
dezvoltă şi profesorul începător devine tot mai încrezător în forţele proprii şi autonom,
mentorul trebuie să îşi schimbe abordarea şi să pună accent pe provocarea şi stimularea
acestuia oferindu-i spaţiu suficient pentru reflecţie. Astfel se continuă şi se adânceşte
procesul de învătare al celui mentorat. Dacă mentorul oferă multe provocări şi stimuli
laînceputul acestei relaţii poate determina intimidarea celui mentorat şi chiar îndepărtarea
lui de relaţie. Cheia care face să funcţioneze această relaţie este încurajarea ambelor părţi
care contribuie ca parteneri egali (Hay, 1995). Egalitatea poate fi negociată prin contract,
părţile căzând de acord să contribuie activ şi să facă sugestii şi să-şi ofere feedback unul
altuia.
În una din tezele sale Hay  afirmă că mentoratul are patru etape bine definite şi
anume: Etapa 1 -Iniţierea sau orientarea,
                   Etapa 2 -Adolescenţă, dependenţă, creştere,
                   Etapa 3-Maturizare, independenţă sau autonomie,
                   Etapa 4-Finalul, încheierea

Prima etapă ,, Iniţierea sau orientarea”,  se bazează pe stabilirea unei relaţii de încredere
între parteneri în care se clarifică concepte şi se stabilesc obiective. Aici cei doi parteneri
comunică împărtăşindu-şi unul altuia motivaţia pentru activitatea ce urmează să o
desfăsoare, aşteptările, dorinţele, temerile, stilul personal, de gândire, de lucru, timpul şi
perioada activităţii , locul întâlnirii, persoanele cu care vor interacţiona. Cu toate că la
începutul unei relaţii de mentorat partenerii vor fi emotionaţi şi nesiguri (Lewis, 1996) este
important ca între mentor şi debutant să existe încă de la început convingerea că relaţia s-a
consolidat. Lewis sugerează  că este important  să luăm în considerare ethosul sau
dimensiunea morală a relaţiei bazată pe consecvenţă, egalitate, integritate, corectitudine,
sinceritate, credibilitate, autenticitate şi valori, pathosul sau interesul adevărat către cealaltă
persoană şi recunoaşterea emotiilor, speranţelor, temerilor şi  ambiţiilor acesteia. Aici se
valorifică empatia, căldura, stima, grija şi dezvăluirea serntimentelor în faţa altora şi nu în
ultimul rând logosul, sau conţinutul esenţial al conversaţiilor precum obiective, tehnici şi
rezultate ale conversaţiilor.
            Etapa a doua ,,Adolescenţă, dependenţă, creştere”, îl pune pe cel mentorat să-şi
analizeze situaţia actuală, se fixează pe nevoile acestuia, pe analiza punctelor tari şi a
punctelor slabe, pe experienţele anterioare şi ce a învăţat din ele, pe cunoştinţele şi
abilitătile pe care le-a dobândit şi aspectele care ar putea influienţa dezvoltarea personală şi
profesionala a cestuia. Hay (1995) sugerează că în această etapă mentorul trebuie să îl ajute
pe voluntar ,,să îşi spună povestea”.Pentru a fi cât mai eficient în această etapa mentorul
trebuie să utilizeze la cel mai înalt nivel abilităţile lui de ascultare şi de a formula întrebări
pentru a-l determina pe voluntar să vorbească şi să reflecteze. Page | 3
          Etapa a treia ,,Maturizare, independenţă sau autonomie” aduce o schimbare a rolului
pe care mentorul trebuie să îl joace în concordanţă cu starea voluntarului dar mai ales
adecvat rolului pe care îl presupune această etapă. Treptat mentorul trebuie să folosească
tot mai mult stimularea şi provocarea voluntarului, să încurajeze inovaţia şi creativitatea
pentru ca acesta să analizeze diferite perspective asupra situaţiei, să analizeze multiple
opţiuni înainte de a stabili obiectivele planului de învăţare şi a decide acţiunile ce trebuiesc
realizate. Abilitatea unui individ de a înţelege şi de a fi conştient de  lucrurile din jurul lui este
strâns legată de nivelul la care acesta este capabil şi dispus să se deschidă sau să dezvăluie
propria identitate. Mentorul trebuie să sprijine voluntarul să uzeze cât mai mult abilităţile de
rezolvare a problemelor şi de luare a deciziei pentru a deveni tot mai independent şi
autonom. Este dificil de stabilit când se întâmplă tranziţia de la dependenţă la independenţă
şi autonomie într-o relaţie. Mentorul trebuie să urmărească atent ce se întâmplă pe
parcursul relaţiei pentru a observa momentul tranziţiei. Tranziţia s-a întâmplat când relaţia şi
toate sarcinile  legate de mentorat au devenit o competenţă inconştientă.
          Etapa a patra ,,Finalul, încheierea”, În etapa a patra relația de mentorat ori se
finalizează prematur, ori se încheie natural.
Pentru ca relaţia de mentorat să se încheie trebuie să existe anumite motive şi anume:
-unul sau ambii parteneri şiu-au atins obiectivele;
- programul/proiectul se încheie;
-unul sau altul dintre parteneri se mută sau au un alt rol;
-nepotrivirea personalităţilor/ nu se crează o relaţie;
-relaţia nu produce rezultate în ceea ce priveşte nevoile voluntarului;
-partenerii nu îşi respectă angajamentul de a participa la întălniri

Mentoratul implică o relaţie între oameni de specialitate, unul fiind Profesor

stagiar/student iar celălalt un profesor experimentat. Obligaţia asumată de mentor este de a
oferi colegilor săi mai tineri mijloacele de a reflecta asupra rolului, responsabilităţilor,
rezultatelor şi dificultăţilor lor ca profesori.
Mentoratul are o importanţă deosebită în stimularea şi susţinerea formării noilor
profesori. Toţi profesorii stagiari trebuie să cunoască modul de organizare a activităţii de
mentoring din şcoala lor.
Începerea activităţii didactice, cu toate responsabilităţile şi aşteptările implicate, ar
putea fi o experienţă descurajantă pentru unii profesori. Sprijinul oferit printr-o activitate de
mentorat susţinută are un rol important în diminuarea oricăror dificultăţi ce ar putea
interveni, permiţând profesorilor stagiari să se integreze cu încredere în colectivul didactic al
şcolii.

Pentru eficienţa în activitatea de mentorat:

 mentorul trebuie să antreneze sprijinul celorlalţi colegi, pentru a sugera Profesorul
stagiar /studentului stagiar o gamă largă de teme şi stiluri de predare;
 mentorul trebuie să aibă timpul necesar pentru analize şi discuţii cu profesorii stagiari.
De asemenea, mentorii trebuie să-şi înţeleagă bine rolul iar conducerea şcolii trebuie
să asigure tot sprijinul necesar pentru această activitate. Mentorii au nevoie de timp
suplimentar pentru a urmări pe tinerii profesori la catedră şi, dacă sunt la începutul activităţii
de mentoring, au şi ei nevoie de instruire

Page | 4

Ce aşteaptă un student practicant din partea mentorului?

Perspectivele oferite de mentorat

Mentorul:

 oferă o relaţie de sprijin şi o perspectivă critică din punct de vedere profesional;

 oferă o îndrumare profesională concretă;
 face legătura între teorie şi practică;
 creează modalităţi organizate pentru însuşirea de noi cunoştinţe;
 oferă un feed-back evaluativ încurajator, în condiţii lipsite de stres;
 poate prezenta principiile de bază ale unei activităţi didactice reuşite şi sprijină aplicarea
lor în practică;
 trebuie să facă mult mai mult decât să-i ofere Profesorul stagiar /studentului stagiar
simpla mulţumire de sine, dându-i sentimentul că totul merge bine.
Mentoratul oferă ocazii şi perspective pentru:

 aprecierea rezultatelor pozitive

 creşterea stimei de sine
 iniţierea de dialoguri profesionale
 încurajarea analizei şi evaluării activităţii
 promovarea relaţiilor bune în grup
 discutarea modalităţilor de depăşire a greutăţilor
 asigurarea conducerii prin puterea exemplului
 realizarea acordului dintre interesele individuale şi cele ale şcolii
 facilitarea trecerii de la perioda de instruire la munca didactică
 identificarea nevoilor de perfecţionare profesională
 consilierea în situaţii dificile
 sprijinirea perfecţionării profesionale
 a-i încuraja pe alţii să-şi asume rolul de conducător
 desfăşurarea unor activităţi împreună cu colegii din colectiv
 observarea activităţii colegilor
 discutarea atitudinilor şi comportamentelor tipice din şcoală
 stimularea legăturilor inter-colegiale în cadrul şcolii şi în afara ei
 sprijin prin îndrumări directe
 încurajarea asumării de riscuri
 stimularea perfecţionării profesionale a mentorului.
Aptitudini necesare în mentorat
Un mentor de stagiu este un cadru didactic cu experienţa din unitatea şcolară  în Page | 5
care activează stagiarul, format special pentru a fi mentor şi care urmăreşte dezvoltarea
profesionala a stagiarului în vederea practicării profesiei didactice la standarde de calitate.
Mentorul de stagiu îndeplineşte anumite roluri şi funcţii de care depinde reuşita
activităţii de mentorat .
Fiind un model de personalitate umană şi de comportament profesional mentorul de
stagiu îndeplineste urmatoarele roluri:
1. Mentorul de stagiu este un model pentru practicant/stagiar prin calitatea
prestaţiei didactice şi prin implicarea  in viaţa organizaţiei şcolare. Mentorul de stagiu
primeşte stagiarul ca observator la lecţiile şi activitaţile sale, inclusiv la activităţile
extraşcolare conduse de acesta. Stagiarul lucrează în echipă cu mentorul în vederea
proiectării didactice, a predării şi a evaluării.
2.Mentorul de stagiu este resursă de învăţare pentru stagiar. Prin asistenţa la ore şi
prin analiza activitătii stagiarului, mentorul îi oferă acestuia un feed-back referitor la
calitatea proiectării, a comportamentului din timpul predării şi evaluării. Mentorul sprijină
stagiarul în selectarea şi procurarea bibliografiei şi îl îndrumă în explorarea acesteia în
activitatea didactică.
3. Mentorul de stagiu este consilier pentru managementul activităţii didactice, pentru
dezvoltarea profesionala şi personală pentru opţiunile de evoluţie în carieră, pentru
integrarea în cultura organizaţională a şcolii, pentru dezvoltarea capacitătii de relaţionare
interpersonală, pentru medierea eventualelor conflicte, pentru dezvoltarea capacităţii de
documentare, de autoevaluare etc.
4. Mentorul de stagiu este un animator pentru stagiar, în sensul că acesta îl
motivează pe stagiar pentru profesie, îi insuflă încredere în forţele proprii şi optimism
pedagogic.
5. Mentorul de stagiu este un evaluator al prestaţiei didactice a stagiarului. Mentorul
evaluează progresukl stagiarului în planul competenţelor profesionale prin raportare la
standarde de calitate.
Funcţiile îndeplinite de mentorul de stagiu sunt:
-stabileşte împreună cu stagiarul nevoile profesionale ale acestuia şi pe baza lor,
stabilesc de comun acord obiectivele şi strategia generală de acţiune în relaţie strânsă  cu
standardele de calitate;
-oferă modele practice şi eficiente pentru activitatea didactică şi extradidactică,
realizând în echipă cu stagiarul o mare perte a acestor activităţi;
-observă activitatea didactică si extradidactică a stagiarului;
-asigură asistenţă pedagogică pentru proiectarea activitătii profesionale;
-asigură feed-back constructiv pentru toate aspectele activităţii profesionale ale
stagiarului;
-oferă consiliere referitor la managementul claselor de elevi, autoevaluare, alte
roluri;
-facilitează integrarea stagiarului în cultura organizaţională a şcolii respective;
-sprijină stagiarul în demersurile sale de cunoastere a profesiei;
-contribuie la evidenţierea calitătilor stagiarului;
 -evaluează periodic progresul stagiarului (fişa de progres) ameliorează posibile
disfuncţionalităţi etc. Şi redactează raportul final anual asupra activităţii stagiarului (pe baza
fişelor de progres şi a observaţiilor curente). Page | 6
Fiind un model de personalitate umană şi de comportament profesional, profesorul
mentor dispune de un ansamblu de calităti care îl deosebeşte de ceilalţi colegi din respectiva
comunitate de practică. Profesorul mentor este o persoană complexă care dovedeşte
cunoştinţe, abilităţi, valori şi atitudini dar şi motivaţie pentru munca prestată.
Cunoştinţe:
-Înţelege conceptele şi principiile generale în domeniul asigurării calitătii prin procesul
formării iniţiale  a profesorilor;
-Cunoaşte documentele de bază în asigurarea calităţii (Standardele şi Recomandările ENQA,
Legea Calităţii, unele precizări specifice din Metodologia ARACIS pentru acreditarea DPPD şi
unele aprecieri privind calitatea corpului profesoral din Metodologia ARACIP);
-Are un nivel ridicat de înţelegere a problemelor cu care se confruntă Învăţământul Superior
în actuala etapă de armonizare a programelor şi strategiilor în acord cu cele promovate pe
plan European şi o înţelegere superioară a problemelor cu care se confruntă unităţile şcolare
de învăţământ sub aspectul calităţii resursei umane;
-Are o viziune proprie privind îmbunătăţirea calităţii procesului de pregătire a viitorilor
profesori astfel încât unele din deficienţele constatate în mod personal să poată fi
ameliorate, depăşite;
-Are înalte standarde de competenţă şi expertiză recunoscută în domeniu.
          Abilităţi:
-         capacitatea de a programa, de a analiza şi de a evalua;
-         disponibilitate de a împărtăşi ceea ce ştie;
-         capacităţi empatice şi grijă pentru cei pe care îi formează;
-         competenţe de comunicare.
Valori şi atitudini:
-preocupare pentru afirmarea excelenţei în domeniul în care se manifestă;
-respect pentru abilităţile celorlalţi;
-dorinţă de a-şi oferi sprijinul ori de câte ori este nevoie;
                   -demn de încredere;
-deschidere, flexibilitate, creativitate;
- încredere în sine şi abilitate de a provoca acest sentiment şi celor pe care îi formează;
- atitudine pozitivă în orice împrejurare pentru depăşirea problemelor şi a dificultăţilor;
-comportament etic în raporturile cu cei pe care îi învaţă.
Motivaţie:
-Interes faţă de creşterea/îmbunătăţirea calităţii educaţiei;
-Interes faţă de procesul formării viitorilor profesori.
 Calendarul activităţilor de mentorat Page | 7

Foloseşte această pagină pentru evidenţa activităţilor de mentorat

Data Activitate (observare/discuţie /feedback/revizuirea obiectivelor)

20.02.2020 Asistență la lecție efectuată de către candidat.Tema:Contabilitatea
decontarilor cu bugetul statului /Anul II postliceala
20.02.2020 Asistență la lecție efectuată de către candidat.Tema:Contabilitatea
titlurilor de plasament/Anul II postliceala
21.02.2020 Asistență la lecție efectuată de către candidat.Tema:Contabilitatea
decontarilor fara numerar/Anul II postliceala
21.02.2020 Asistență la lecție efectuată de către candidat.Tema:Contabilitatea
decontarilor cu numerar/Anul II postliceala
24.02.2020 Asistență la lecție efectuată de către candidat.Tema:Contabilitatea
acreditivelor/Anul II postliceala
24.02.2020 Asistență la lecție efectuată de către candidat.Tema:Contabilitatea
trezoreriei-aplicatii/Anul II postliceala
25.02.2020 Asistență la lecție efectuată de către candidat.Tema:Contabilitatea
Cheltuielilor financiare/Anul II postliceala
25.02.2020 Asistență la lecție efectuată de către candidat.Tema:Contabilitatea
cheltuielilor de exploatare/Anul II postliceala
26.02.2020 Asistență la lecție efectuată de către candidat.Tema:contabilitatea
cheltuielilor extraordinare/Anul II postliceala
26.02.2020 Asistență la lecție efectuată de către candidat.Tema:Contabilitatea
cheltuielilor cu amortizarile si provizioanele/Anul II postliceala
27.02.2020 Asistență la lecție efectuată de către candidat.Tema:Monografii contabile
privind cheltuielile/Anul II postliceala
27.02.2020 Asistență la lecție efectuată de către candidat.Tema:contabilitatea
veniturilor de exploatare/Anul II postliceala
02.03.2020 Asistență la lecție efectuată de către candidat.Tema:contabilitatea
veniturilor financiare/Anul II postliceala
02.03.2020 Asistență la lecție efectuată de către candidat.Tema:Contabilitatea
veniturilor extraordinare/Anul II postliceala
04.03.2020 Asistență la lecție efectuată de către candidat.Tema:Contabilitatea
veniturilor din anularea provizioanelor/Anul II postliceala
05.03.2020 Asistență la lecție efectuată de către candidat.Tema:Monografii contabile
privind veniturile/Anul II postliceala
06.03.2020 Lectie finaladesfasurata de candidat. Tema: Contabilitatea veniturilor anul
II postliceala
  Lista atribuţiilor mentorului
Page | 8

Această listă vă poate fi utilă

utilă în eşalonarea diferitelor atribuţii legate de
activitatea de mentorat. Decideţi în ce ordine le veţi aborda în funcţie de importanţa
lor şi, bifând în rubrica potrivită, stabiliţi termene de realizare realiste, care ţină cont
şi de nevoile studentului practicant.

Atribuţii La numire Semestrul I Semestrul II

1.Pregătirea informaţiilor relevante despre x
şcoală
2.Studierea celor două portofolii: x
al mentorului şi
al studentului practicant
3.Identificarea propriilor nevoi de x
perfecţionare.
4. Stabilirea orarului şcolii pentru a face x
posibilă observarea reciprocă la lecţii şi
alocarea timpului pentru discuţii
profesionale
5. Stabilirea unor întâlniri neprotocolare x x x
cu colegii şi conducerea şcolii
6.Discutarea atribuţiilor ce revin x
studentului practicant conform fişei
postului
(de ex. notarea, evaluarea cunoştinţelor
elevilor, monitorizarea frecvenţei,
documente şcolare, legătura cu părinţii,
politica şcolii, cunoaşterea regulamentului
şcolii, planificările anuale şi semestriale,
etc.)
7. Facilitarea accesului studentului x x x
practicant la resursele de care dispune
şcoala în vederea susţinerii activităţii de
predare
(manuale, centre de informare, materiale
didactice, aparatură, etc.)
8.Stabilirea orarului întâlnirilor cu x
studentul practicant pentru activităţi de
observare şi analiză a lecţiilor, pregătirea
lecţiilor, alcătuirea de planuri de lecţie,
etc.
9.Discutarea cerinţelor incluse în x x
portofoliul studentului practicant.
10. Prezentarea standardelor x Page | 9
profesionale, identificaţi nevoilor
profesionale, fixarea de obiective,
stabilirea planului de acţiune şi
completarea secţiunii D (4.09) –
Obiectivele şi planul de acţiune pentru
perioada de practica
11.Verificarea portofoliului studentului x x
practicant sub aspectul elementelor de
reflecţie asupra activităţii profesionale.
12.Trecerea în revistă a obiectivelor x
semestriale
13.Stabilirea contactelor cu alţi student x x x
practicanti şi mentori pentru asigurarea
coerenţei în desfăşurarea programului.
  Stabilirea programului de stagiatură
Page | 10
Un aspect important al rolului de mentor este stabilirea unui program de stagiatură
pentru Profesorul stagiar /studentul începător. Acest program are ca scop iniţial
facilitarea adaptării Profesorul stagiar /studentului stagiar la viaţa şcolii cât mai
repede şi mai lin cu putinţă.

Programul de stagiatură urmează apoi să sprijine dezvoltarea modului de predare a

Profesorul stagiar /studentului debutant, în funcţie de Profilul stagiarului la debutul
în carieră şi de obiectivele sale.

Acest sprijin va include:

 timp alocat reflecţiei asupra activităţii didactice împreună cu mentorul;
 sprijin permanent în vederea îmbunătăţirii planificării şi predării;
 îndrumare din partea mentorului şi a altor colegi în privinţa unor probleme
generale ale şcolii;
 observarea orelor şi analiza lecţiilor în funcţie de scopurile propuse;
 participarea la activitatea metodică;
 facilitarea observării unor ore predate de profesori cu experienţă;
 oportunităţi de a participa la cursuri pentru profesorii stagiari, precum şi la alte
cursuri sau conferinţe de specialitate;
 posibilitatea de a discuta cu profesorii cu experienţă din şcoală atât progresele
cât şi dificultăţile întâmpinate;
 un program de stagiatură individualizat care să sprijine Profesorul stagiar
/studentul începător să se perfecţioneze în ariile problematice identificate în
Profilul stagiarului la debutul în carieră, să-i dea posibiluitatea de a-şi propune
obiective şi de a stabili un plan de măsuri.

Programul de stagiatură trebuie conceput astfel încât să sprijine Profesorul stagiar

/studentul stagiar în perfecţionarea punctelor sale forte în predare şi să identifice
domenii pentru perfecţionarea ulterioară.

Un program de stagiatură eficient va include atât programul general, de care au

nevoie majoritatea profesorilor începători, cât şi un element individualizat, specific
fiecărui Profesor stagiar/student, şi care se va baza pe propriile sale scopuri.
  OBSERVAREA LECŢIILOR Page | 11

Este foarte important ca profesorii stagiari sa aiba ocazia de a fi observaţi cu

regularitate la ore de către colegi cu experienţă.

Experienţa a arătat că nu este prea devreme ca Profesorul stagiar /studentul

stagiar să fie observat în prima jumatate a primului semestru ci , dimpotrivă, toţi cei
implicaţi considera ca acest lucru este deosebit de folositor. Observaţiile culese pot
contribui la stabilirea obiectivelor planului individual de stagiatură.

Paşi utili în organizarea observarii:

 stabilirea de comun acord a obiectivului principal al observării

 stabilirea de comun acord a lecţiei ce urmeaza sa fie observată
 stabilirea de comun acord a rolului pe care îl va avea observatorul în
timpul orei ( de ex. simplu observator sau participant în una sau mai
multe etape ale lecţiei ).
 observarea propriu zisă pe baza unor fise de observare.
 analiza detaliată şi constructivă, bazata pe fapte şi nu pe opinii.
 rezumarea punctelor principale, stabilirea sarcinilor şi a planului de
acţiune pentru perioada imediat următoare, precum şi a aspectelor
asupra cărora se va concentra observarea viitoare.
 Page | 12

FIŞĂ DE OBSERVARE A LECŢIEI

Data:06.03.2020
Mentor:Costache Georgeta Adriana
Student practicant:Popa Oana
Clasa :IIC postliceala

Faceţi scurte observaţii în spaţiile de mai jos:

1. Organizarea clasei la începutul orei

 Începe ora într-un mod organizat?

Da, studentul practicant se prezinta clasei reusind sa o organizeze eficient

 Reuşeşte studentul practicant sã capteze atenţia elevilor?

Da,profesorul adreseaza intrebari ancora, incercand sa determine nivelul initial al
clasei

 Se orientează elevii repede spre sarcina de lucru?

Unii dintre ei necesita lamuriri suplimentare

2. Accesul la mijloacele şi materialul didactic

 Se distribuie materiale didactice?

Da, studentul practicant distribuie fisele de lucru

 Se face distribuirea materialelor în mod operativ sau/şi sunt deja pregătite?

Planul de conturi general folosit la disciplina este deja in dotarea elevilor
3. Caracterul adecvat al lecţiei

 Este conţinutul lecţiei adecvat?

Continutul lectiei este edecvat nivelului de cunostiinte al elevilor
Activitatile propuse au grad de dificultate potrivit,fiind adaptat nevoilor de
intelegere ale elevilor.

 Au activităţile un grad de dificultate potrivit sau sunt prea grele/uşoare?

 Gradul de dificultate este mediu

 Sunt strategiile de organizare ale clasei orientate spre scopul lecţiei? Page | 13
Strategiile de organizare a clasei (activitate frontala si pe grupe) sunt in
conformitate cu scopul lectiei si incurajeaza cooperarea si lucrul in echipa in
randul elevilor

4. Caracterul clar şi precis al instrucţiunilor

 Ştiu elevii întotdeauna să facă ce li se cere?

De cele mai multe ori elevii stiu sa faca ce li se cere insa cer si ajutorul studentului ori
de cate ori este nevoie.
 Sunt instrucţiunile clare?
Instructiunile sunt clare, formulate pe intelesul elevilor.

5. Monitorizare

 Urmăreşte studentul practicant progresul elevilor în cadrul lecţiei ?

Prin alegerea activitatilor care depasesc in mica masura nivelul de cunostiinte al
elevilor, studentul practicant are ca scop progresul elevilor.

 Există momente când unii elevi pot pretinde, pe drept cuvânt, că nu ştiu ce
trebuie să facă 
facă ?
Uneori da, ei cer lamuriri suplimentare

6. Comportamentul elevilor

 Respectă studentul practicant măsurile de apreciere şi sancţionare stabilite în

şcoală ?
Da
 Este clasa, în general, disciplinată şi orientata spre sarcina de lucru ?
In general da
 Daţi un exemplu de indisciplina la ore (poate fi unul minor) :
Elevul vorbeste neintrebat
 Ce s-a întâmplat ?
Elevul,vazand diferenta de varsta mica intre el si stagiar si-a permis o anumita
familiaritate
 Ce a făcut studentul practicant?
A explicat rolul pe care-l indeplineste in aceasta situatie concreta si a restabilit ordinea
 Cum a/au reacţionat studentul practicant/elevii ?
S-a conformat si si-a cerut scuze
7. Sfârşitul orei
  Se încheie lecţia în mod corespunzător ?
Da ,studentul stagiar antreneaza elevii, reuseste sa obtina un feed-back pozitiv, Page | 14
apreciaza verbal pe cei care au participat activ
 Au elevii ocazia să demonsteze ce au învăţat ?
Da, la finalul lectiei li se da o fisa de lucru in care rezolva o minimonografie
utilizand notiunile acumulate in lectie
8. Alte comentarii asupra lectiei

 Privită în ansamblu, ce aspecte pozitive a avut lecţia ?

Participare activa a elevilor, antrenarea unui numar mare de elevi,utilizarea corecta
a notiunilor dobandite, folosirea corecta a planului de conturi si a conturilor utilizate
 Căror aspecte ale lecţiei ar trebui să li se acorde mai multă atenţie ?
Studentul stagiar trebuie sa insiste pe comunicarea obiectivelor lectiei si
realizarea de feed -back

Semnătura…………………(mentor)………………..…..(Student practicant)
 FIŞA DE OBSERVARE A LECŢIEI

Page | 15
o Data: 06.03.2020
o Clasa:IICpostliceala
o Unitatea de învăţământ: Liceul Tehnologic Nicolae Balcescu Bals
o Obiectul (disciplina) de învăţământ: Contabilitatea afacerii
o Subiectul lecţiei: Contabilitatea veniturilor
o Tipul lecţiei: Formare de priceperi si deprinderi

o Metode de învăţământ: conversaţia, explicaţia, exemplul, schematizare

o Mijloace de învăţământ: scheme, clasificări, exemple practice;

o Locul desfăşurării : sala de clasa
o Intervalul orar: 15.00-15.50
o Nume, prenume student practicant: Popa Oana
o Nume, prenume profesor :Costache Georgeta Adriana
Obiective operationale
O1. Să definească si sa clasifice veniturile unei întreprinderi.
O2. Să identifice şi să deosebească cheltuielile şi veniturile dintr-o firmă.
O3. Să înregistreze corect unele operaţiuni economico-financiare generatoare de
venituri sau cheltuieli.
O4. Să stie sa enunţe modalităţile generatoare de venituri

Obiectivele operaţionale ale lecţiei:

Obiective afective: satisfacţia de a cunoaşte importanța veniturilor în contabilitate,
atenţia controlată asupra formării acestora, implicarea în rezolvarea unor teme
actualizate, satisfacţia de a se forma profesional.

Obiective psihomotorii: să-şi formeze abilitatea de a identifica veniturile şi de a le

înregistra corect în contabilitate, utilizand planul de conturi

 Introducerea in lecţie

Cum a îndeplinit studentul practicant urmãtoarele cerinţe:

 explicarea obiectivelor lecţiei

a reusit sa comunice obiectivele lectiei
 legãtura cu cunoştinţele anterioare
a efectuat conexiunea cu cunostintele anterioare
 folosirea unei game largi de strategii de predare (de ex. explicaţia,
demonstrarea, formularea întrebãrilor, folosirea eficientã a resurselor,etc.)
a folosit strategii diferite (resurse :manualul şcolar, videoproiector, calculator, Page | 16
caietul de elev, tabla, marker, catalog, planul de conturi, fisa de lucru)
 facilitarea învăţării interactive
Studentul a utilizat planul de conturi pentru exemplificare

 Predarea şi învãţarea

Cum a îndeplinit studentul practicant urmãtoarele cerinţe:

 planificarea lecţiei pentru a permite abordarea diferenţiatã a elevilor

Studentul practicant a pus accentul pe sporirea caracterului formativ al
activităţilor, prin aplicarea unor metode şi procedee activ-formative si pe
dezvoltarea relatiilor interpersonale.

 asigurarea înţelegerii sarcinilor de lucru de cãtre toţi elevii

Instructiunile au fost formulate clar, concis, utilizand un limbaj pe intelesul elevilor,
dar a necesitat lamuriri suplimentare din partea unor elevi
 verificarea înţelegerii conceptelor
S-a verificat intelegerea conceptelor prin intrebari scurte adresate elevilor,
referitoare la notiunile introduse.

 oferirea unui feedback care genereazã învãţare

S-a oferit feed-back pozitiv
 corectarea erorilor şi a unor concepte greşit înţelese
nu a fost cazul
 crearea unor situaţii care sã ofere elevilor posibilitatea de a explora o gama
larga de stiluri de învatare
studentul stagiar a creat situatii de invatare ce au permis intelegerea diferitelor
stiluri de invatare

 Reacţia elevilor

Elevii au dovedit:

 concentrare?

 interes în rezolvarea sarcinilor?

 plãcere?

 colaborare (dacã este cazul )?

 independenţa?

Page | 17
Elevii au dovedit interes si au colaborat in rezolvarea sarcinilor
 Încheierea lecţiei

Cum a îndeplinit studentul practicant urmãtoarele sarcini:

 încheierea activitãţilor
se realizeaza intr-o ambianta placuta, relaxanta

 fixarea elementelor esenţiale ale lecţiei

fixarea are loc prin identificarea conturilor utilizate in rezolvarea fisei de lucru
 implicarea elevilor în evaluarea gradului de îndeplinire a obiectivelor lecţiei
studentul se adreseaza intrebari cu privire la continuturile predate
 încheierea lecţiei într-o atmosferã calmã, dupã parcurgerea tuturor etapelor
Se parcurg etapele intr-o atmosfera deschisa, calda
 consolidarea învãţării prin tema de casă sau alte activităţi suplimentare
adecvate.
Se recomanda tema pentru acasa din fisa de lucru nefinalizata
 Discutarea lecţiei după observare
Page | 18

Dupa observarea lectiei au fost scoase in evidenta aspectele pozitive, precum si aspectele
negative, insistand asupra aprecierii punctelor tari ale lectiei.
Am oferit posibilitatea autoaprecierii activitatii de catre studentul stagiar, reliefarea
punctelor tari si slabe ale lectiei, in scopul ameliorarii si cresterii calitatii acesteia.
Am incercat sa transmit cu calm studentului ca trebuie sa insiste mai mult asupra
obiectivelor pe care doreste sa la transmita prin lectia predata, folosind un ton vocal un
pic mai ridicat, intrucat nu toti elevii pot auzi mesajul transmis.(Studenta stagiara are o
voce joasa).
 FIŞA DE DIALOG PROFESIONAL
Page | 19

Faceţi câteva copii ale acestei fişe pentru a ţine evidenţa întâlnirilor

Întâlnire cu :Popa Oana

Data stabilita :24.02.2020
Ora :14.00
Agenda
Discutii- Proiectarea didactică,redactarea proiectului didactic

Note
Proiectele didactice respecta structura recomandată de normele metodologice în
vigoare
- Corelaţia între tema şi obiectivele operaţionale este optim realizată

- Exerciţiile propuse spre rezolvare sunt bine alese

- Debutantul rezolvă cu uşurinţă sarcinile date elevilor, stăpânind tehnici

rezolutive variate

- Debutantul utilizează eficient mijloace didactice variate

- S-au propus numeroase exerciţii care nu pot fi realizate într-o singură oră.

Obiective propuse
Refacerea proiectului didactic si introducerea ca mijloace didactice utilizarea
calculatorului, pentru folosirea eficienta a timpului.
Data pentru următorul dialog şi revizuire :01.03.2020
 Sinteza lectiei observate
Data:06.03.2020.
Mentor:Costache Georgeta Adriana Page | 20
Student practicant:Popa Oana
Clasa:IICpostliceala

Subiectul lecţiei:
Contabilitatea veniturilor

Aspectele pozitive ale lecţiei:

Studentul stagiar, in realizarea scopurilor propuse a tinut cont de:

-continutul temei pe care o va preda
-nivelul actual de dezvoltare a elevilor, stabilind cu precizie ce cunostinte si
deprinderi se pot forma ori consolida

Aspecte ce trebuie luate în considerare:

-dirijarea accentuata si uneori excesiva a activitatii de invatare

-necunoscand foarte bine clasa,are loc o instruire diferentiata anevoioasa si stangace

Sarcini/acţiuni pentru viitor:

- Se recomanda o prelucrare , structurare si o mai buna sistematizare a

continutului stiintific al lectiilor
- Studenta stagiara are aptitudini pentru a deveni cadru didactic

Semnături:
__________________ (Mentor) __________________ (Student practicant)
 Page | 21

ANEXĂ

Cuprins:

1. Exemple de obiective
2. Exemple de obiective şi planuri de acţiune
3. Exemple de fişe de observare a lecţiei
 Exemple de obiective şi planuri de acţiune
Page | 23

Exemplul 1

1. Crearea unui mediu care sa optimizeze procesul de invatare, organizarea clasei de

catre student astfel incat sa-i permita atingerea obiectivelor stabilite,folosind game largi de
strategii;
2 .Folosirea tehnicilor de evaluare;
3. Iniţierea în organizarea de activităţi extracurriculare;
4. Perfecţionarea profesională în domeniul specialităţii;
 Exemplul 1 Page | 24

Obiectivele şi planul de acţiune pentru stagiatură

Termen
Acţiuni de îndeplinit Data
Obiective Criterii de succes Resurse de
şi de către cine revizuirii
realizare
1. Comportament bun 1.Timp Septembr octombrie
al elevi lor la orele destinat ie-
Crearea unui 1. observate de atelierelor de octombrie
mediu care sa Furnizarea unei game mentor, şeful lucru la
largi de strategii catedrei, director catedră;
optimizeze 2.Costul unui
procesul de didactice pentru
profesorii stagiari curs
invatare 3.Observarea
a) schimb de
si unei lecţii pe
experienţă şi soluţii
organizarea zi;
cu mentorul sau alţi
clasei de catre profesori cu
student astfel experienţă din
incat sa-i şcoală;
permita observarea unor
atingerea practici eficiente la
obiectivelor mai mulţi colegi cu
stabilite,folosind
game largi de
strategii

2.Folosirea a)Înţelegerea politicii Încredere sporită. Discuţii cu

tehnicilor de şcolii (mentor) Folosirea evaluării mentorul şi alţi
evaluare b)Observarea în munca la clasă profesori.
profesorilor cu ca factor de
experienţă (Profesor ajustare a
stagiar/student) planificării în
funcţie de
rezultatele elevilor.
3. Iniţierea în Contactarea Participarea Timp alocat Pe Începutul
organizarea de consilierului educativ elevilor la planificării parcursul semestrului II
activităţi pentru planificarea de activităţile împreună cu întregului
extracurriculare activităţi extraşcolare extracuriculare. şeful catedrei an şcolar
și consilierul
educativ.
4.Perfecţionarea a)Conducerea şcolii Folosirea unei 1.Timp alocat Tot anul Semestrul II
profesională în informează Profesorul game largi de discuţiilor cu școlar
domeniul stagiar /studentul metode, procedee, mentorul,
specialităţii stagiar despre cursuri materiale auxiliare membrii
de perfecţionare. la clasă catedrei.
b)Înscrierea la un curs 2.Costul
Page | 25
de perfecţionare. cursului.

Semnătura mentorului …………………………………………….

Data ……………………

Semnătura studentului practicant……………………………………

Data……………
FIŞA DE AUTOEVALUARE A STUDENTULUI PRACTICANT
Page | 26
Standardele profesionale pentru stagiatură sunt scrise cu litere cursive
La sfârşitul La sfârşitul
A. Cunoştinţe şi deprinderi La angajare semestrului 1 semestrului 2
Demonstrează cunoaşterea programelor şcolare x x
pentru obiectele predate prcum şi nivelele de
competenţă care trbuie atinse în diferiţi ani de studiu
Cunoaşte în profunzime materia pe care o predă, x
răspunde competent la întrebările elevilor referitoare
la materia respectivă şi este conştient de greşelile
tipice.
Înţelege modul în care învăţarea copilului este x
influenţată de dezvoltarea sa fizică, intelectuală,
afectivă şi socială.
Cunoaşte reglementările de protecţie a muncii x
specifice disciplinei predate.
Este la zi cu noutăţile din domeniul predat x
B.Proiectarea demersului didactic
Are capacitatea de a stabili cu claritate obiectivele x
lecţiilor predate şi conţinutul lor pe baza programelor
şcolare naţionale.
Planifică activităţi de învăţare care stimulează eficient x
şi stârnesc interesul tuturor elevilor.
Fixează exigenţe înalte faţă de elevi şi le propune x
obiective clare de atins.
Planifică eficient activitatea didactică pe termen scurt, x
mediu şi lung.
Utilizează evaluarea elevilor în vederea optimizării x
proiectării didactice.
Utilizează metode şi procedee de predare/învăţare x
variate în scopul atingerii obiectivelor didactice fixate.
Stabileşte şi menţine o atmosferă de lucru la ore. x
Prezintă clar conţinutul, utilizând în mod eficient x
materialele didactice auxiliare.
Îşi analizează în mod critic activitatea de predare în x
scopul îmbunătăţirii eficienţei.
Încurajează elevii să-şi dezvolte propriiledeprinderi de x
învăţare.
Utilizaeză strategii didactice stimulative pentru elevi în x
îndeplinirea sarcinilor de lucru.
Este capabil să asigure o comportare corespunzătoare x
a elevilor prin stabilirea unui sistem de reguli de
discpilină împreună cu aceştia.Poate preîntâmpinaşi Page | 27
rezolvea eficient eventuale abateri de la regulamentul
şcolar.
Poate stimula formarea responsabilităţii sociale a x
elevilor faţă de problemele întregii şcoli şi a
comunităţii.
C. Monitorizare, evaluare, completare de
documente, informări şi responsabilităţi
Este capabil să aprecieze măsura în care au fost atinse x
obiectivele instructive propuse pentru optimizarea
predării.
Notează regulat lucrările elevilor şi monitorizează x
activitatea acestora. Oferă elevilor feedback oral sau în
scris pentru fixarea de noi sarcini.
Cunoaşte reglementările în vigoare privind notarea x
elevilor şi completarea documentelor şcolare.
Poate identifica punctele forte şi cele slabe ale elevilor x
şi poate nota răspunsurile acestora în funcţie de
obiectivele de evaluare stabilite
Poate stabili obiective clare în vederea optimizării x
rezultatelor elevilor.
Poate identifica şi sprijini elevii şi grupurile de elevi cu x
dificultăţi la învăţătură, apelînd la sprijinul psihologului
şcolar
D. Alte îndatoriri profesionale
Cunoaşte îndatoririle şi responsabilităţile studentului x
practicant şi le aplică.
Stabileşte relaţii eficiente de colaborare cu colegii. x
Oferă elevilor un bun exemplu de conduită personală şi x
profesională.
Asigură şanse egale tuturor elevilor pentru valorificarea x
potenţialului lor.
Cunoaşte rolul şi atribuţiile organelor de conducere ale x
şcolii.
Poate identifica şi valorifica avantajele oferite de x
diversitatea etnică şi culturală.
Poate comunica eficient cu părinţii elevilor informându- x
i verbal şi în scris asupra copiilor lor.
Poate impune respectarea regulamentului şcolar, x
inclusiv a punctelor referitoare la comportament
agresiv/ hărţuire
Poate contribui eficient la dezvoltarea şcolii, la x
atingerea obiectivelor acesteia.
Îşi poate asuma responsabilitatea propriei dezvoltări x
profesionale ulterioare şi a menţinerii la curent cu
noutăţile cercetării pedagogice şi de specialitate. Page | 28
 FiŞA DE OBSERVARE – MANAGEMENTUL CLASEI

Student: Popa Oana; Observator: Costache Georgeta Adriana

Data 06.03.2020 Nr. de elevi:30 Ora:15.00-15.50 Nivel / Clasă IIpostliceal

Obiective:-Crearea unui mediu care sa optimizeze procesul de invatare

- organizarea clasei de catre student astfel incat sa-i permita atingerea
obiectivelor stabilite folosind diverse strategii

Gândiţi-vă la următoarele
aspecte ale
managementului clasei
cu referire la doi colegi şi
notaţi comentariile
voastre.
Întotdeauna / Câteodată /
Nu destul / Niciodată
1.A menţinut studentul practicant contactul vizual cu Cateodata
clasa?
2.Şi-a schimbat studentul practicant poziţia/locul în Intotdeauna
funcţie de activităţi?
3.Au colaborat bine elevii? Cateodata
4.Studentul practicant a rearanjat elevii în bănci Intotdeauna
atunci când a fost nevoie.
5.Instrucţiunile au fost clare. Intotdeauna
6. Studentul practicant a verificat dacă elevii au Intotdeauna
înţeles instrucţiunile.
7.Studentul practicant nu a acoperit vizibilitatea Intotdeauna
tablei.
Materialele folosite au fost vizibile pentru toţi elevii.
8.Vocea studentului practicant s-a auzit clar tot Cateodata
timpul. Vorbirea nu a fost înceată / rapidă / neclară.
9.Elevii s-au putut auzi unii pe alţii. Intotdeauna
10.Studentul practicant a fost conştient de Intotdeauna
dificultăţile întâmpinate de elevi în învăţare şi a
acţionat în mod încurajator.
11.Elevii şi-au notat exemple de limbă clare şi utile Intotdeauna
de pe tablă sau de pe fişe de lucru.
 FiŞĂ DE OBSERVARE

TIMPUL CÂT VORBEŞTE STUDENTUL PRACTICANT

Studentul: Popa Oana

Observator:Costache Georgeta Adriana

Data06.03.2020; Nr. de elevi 30 Ora15.00 Nivel / Clasă II postliceal

Obiective: -Crearea unui mediu care sa optimizeze procesul de invatare

- organizarea clasei de catre student astfel incat sa-i permita atingerea
obiectivelor stabilite folosind diverse strategii

Răspundeţi la întrebări notând reflecţiile voastre şi exemple relevante.

1. A vorbit studentul practicant mai mult decât era necesar pentru a explica ceva
sau prea puţin?
Au fost situații destul de puține cand studentul practicant a vorbit mai mult decat era
necesar
2. A vorbit studentul practicant când acest lucru ar fi putut fi făcut de elevi?
Destul de rar
3. A vorbit studentul practicant prea repede / încet?
A incercat sa vorbeasca ritmat dar cu voce joasa uneori
4. A fost nivelul limbii în concordanţă cu cel al elevilor?
Da
5. A existat o concordanţă între nivelul structurii de predat şi metalimbajul
studentului practicant?
Da
6. Suna limba folosită de studentul practicant autentic şi natural?
Da
7. A folosit studentul practicant varietăţi regionale, incorecte, ale limbii?
Nu
8. La care activităţi a fost Timpul Destinat Elevilor (TDE) mai de lungă durată decât
Timpul Destinat Studentului ( TDS) pentru vorbire?
La cele de predare-invatare
9. În concluzie, cine a vorbit cel mai mult?
Studentul stagiar
10. A creat studentul practicant suficiente ocazii în care elevii să-şi exerseze
deprinderea de vorbire?
A incercat
11. Alte aspecte de luat în considerare: de ex. a verificat studentul practicant dacă
elevii au înţeles instrucţiunile şi dacă acestea au fost clare? A fost ceea ce spunea
studentul practicant interesant, informativ, folositor, etc?
 Studentul practicant a verificat, prin întrebări, dacă elevii au înțeles ce trebuie
făcut.Elevii s-au arătat interesați de informațiile primite

12. Atunci când studentul practicant a vorbit mai mult, a existat un motiv întemeiat
pentru aceasta?
Nu
 FIŞĂ DE OBSERVARE — FOLOSIREA TABLEI

Studentul: Popa Oana

ObservatorCostache Georgeta Adriana

Data:06.03.2020 Nr. de elevi:30 Ora15.00-15.50

Nivel / Clasă:Anul II postliceala

Obiective :Crearea unui mediu care sa optimizeze procesul de invatare

OBSERVAŢII
1. A fost scrisul de pe tablă vizibil pentru toti?
A fost aranjarea in spatiu clară? (Părea încărcată / Scrisul a fost vizibil și aranjarea în spațiu clară.
dezorganizată)?
2. Au fost cuvintele noi scoase în evidenţă in mod eficient? Da, deseori.
Cum ar fi putut să se facă mai bine? S-a folosit creta colorata
3. Au fost scrise propozitii complete pe tabla? Da
4. A folosit studentul practicant tabla pentru: Nu a folosit tabla pentru corectarea unor
a) clarificarea unor probleme pe loc? probleme de gramatică , de exemplu, deși
această modalitate ar fi fost mai utilă decat
b) corectare? (de ex. gramatică, pronuntie,etc.)?
feedback-ul oral.
Dati exemple cu ceea ce s-a mentionat mai sus, fie acolo
unde s-a facut intr-un mod eficient sau unde ar fi putut fi
folosite.
5. Ar fi fost vreuna din soluţiile următoare potrivită? Fiind vorba de adulti , ar fi ajutat folosirea
a) tabele (de ex. tabel de substituţie) materialelor didactice
vizuale(calculatorul),lucru sugerat
b) folosirea materialelor didactice vizuale ( cartoane /
desene )
c) stimuli pentru exersare
d) pregatirea elevilor (de ex. oferirea de informatii
pentru o activitate ).
6. Ce au scris elevii, cu ce au ramas în caiete? A fost Elevii au scris exemplele.
reprezentativ pentru punctele-cheie ale lectiei şi ar Ar înțelege și peste cateva zile la fel de bine
notițele din caiete
înţelege elevii ceea ce au notat la fel de bine după câteva
zile?
 FIŞĂ DE OBSERVARE — INTERACŢIUNEA

StudentulPopa Oana
Observator:Costache Georgeta Adriana

Data:06.03.2020; Nr. de elevi:30 Ora:15.00-15.50 Nivel / Clasă Anul II postliceala

Obiective
Managementul timpului; arta ordonării priorităţilor în mod eficien t

O varietate de modele de interactiune este importanta. Ea asigura implicarea

activa a elevilor in lectie, permite adoptarea unor stiluri de invatare diferite si
faciliteaza mentinerea treaza a atentiei elevilor prin schimbarea ritmului desfasurarii
lectiei.
Aceasta sarcina de lucru va va da posibilitatea sa observati cate tipuri de
interactiune au loc. Notati ce fel de interactiune are loc in timpul diferitelor etape ale
lectiei.

MODELUL DE INTERACŢIUNE DE CÂTE ORI

6
Student practicant — întreaga clasa

10
Student practicant — elev

-
Elev—elev (perechi la distanta)

1
Elev—elev (perechi apropiate)

3
Elevii lucrand in grupe

5
Elev—intreaga clasa

A existat destula varietate in lectie?

Da

A existat vreun moment când aţi simţit că interacţiunea este improprie? În acest caz,
când şi de ce?
Nu
Cu ce aţi putea-o înlocui?

OBSERVAREA LECŢIEI

Studentul:Popa Oana;Observator:Costache Georgeta Adriana

Data06.03.2020;Nr. de elevi:30 ;Ora:15.00-15.50 Nivel / Clasă Anul II postliceala

Obiective Familiarizarea cu folosirea tehnicilor de evaluare pentru îmbunătăţirea

planificării şi a eficienţei predării.

ETAPE / DURATA TEHNICI / ACTIVITĂŢI ALTERNATIVE /

Student practicant Elevi ÎNTREBĂRI /
OBSERVAŢII
Pentru organizarea în bune condiţii a
1.Momentul desfăşurării orei, se au în vedere următoarele
organizatoric 3 min aspecte:
Pregăteşte materialele
Efectuează prezenţa
Stabileşte ordinea şi disciplina/Eleviipregatesc
materialele

2.Prezentarea
scopului lecţiei şi a Se anunţă titlul si tipul lectiei /elevii noteaza
obiectivelor 2min Se anunţă obiectivele urmărite,elevii noteza

3.Captarea Stabilirea temei de lucru, a problemelor de

atenţiei,reactualizarea dezbătut, culegerea ideilor suplimentare,
cunostintelor
necesare continuării noii lecţii;
10 min

Identificarea tipurilor de venituri, al modului

4.Dirijarea învăţării
25 min de clasificare, conturile si grupele de conturi
din care fac parte într-o manieră accesibilă
elevilor. Folosirea planului de conturi.
Inregistrarea operatiilor economice enuntate
in fisa de lucru, folosind registrul jurnal ca
document de inregistrare cronologica

5.Asigurarea feed- Asigurarea feedback-ului , prin întrebări care

să scoată în evidenţă noţiunile cele mai
back-ului importante: Ce sunt veniturile unei
5 min întreprinderi, si cum se inregistreaza in
contabilitate?
Cum se inchid conturile de venituri?
Cum sunt grupate in contul de profit si
pierdere?

6. Discuţii pe baza întrebărilor puse

Concluzii şi Tema pentru acasa, finalizarea operatiilor din
aprecieri,tema pentru
fisa de lucru
acasa 5 min
 FIŞĂ DE OBSERVARE A LECŢIEI

Student:Popa Oana; Observator:Costache Georgeta Adriana

Data:06.03.2020
Nr. de elevi:30 Ora:15.00-15.50Nivel / Clasă Anul II postliceala
Obiective: Familiarizarea cu folosirea tehnicilor de evaluare pentru îmbunătăţirea planificării
şi a eficienţei predării.

ELEMENTE OBSERVATE OBSERVAŢII

CLARITATEA OBIECTIVELOR Obiective clare
PLAN DE LECŢIE Corect întocmit.
1 PREGĂTIRE
MATERIAL DIDACTIC Diversificat
ORGANIZAREA SĂLII DE CLASĂ Buna
Materialele au fost selecatate
2
SELECTAREA MATERIALELOR ADECVATE corespunzător.
3 UTILIZAREA MATERIALULUI DIDACTIC Utilizat în proporție mare.
Termenii au fost utilizați cu
4 ACURATEŢEA TERMINOLOGICĂ
acuratețe.
Studentul a oferit instrucțiuni clare
5 INSTRUCŢIUNI / MANAGEMENTUL CLASEI colectivului de elevi, reușind în
mare măsură să stăpanească clasa.
Termenii noi au fost prezentați cat
6 PREZENTAREA TERMENILOR NOI
mai atractiv pentru elevi.
Proporție întrebări/răspunsuri în
7 ÎNTREBĂRI / RĂSPUNSURI
mare parte potrivită.
Studentul a verificat adeseori dacă
8 VERIFICAREA ÎNŢELEGERII
elevii au înțeles.
Studentul a corectat, în mare
9 CORECTAREA măsură, raspunsurile greșite ale
elevilor.
Elevii au fost monitorizați
10 MONITORIZAREA
sistematic.
Materialele au fost valorificate
11 VALORIFICAREA MATERIALELOR
corespunzător.
Lecția a fost structurată conform
12 ETAPIZAREA
etapelor firești.
În mare măsură, a existat varietate
13 VARIETATEA
pe parcursul lecției.
14 RITMUL Ritm bun.
Elevii au fost motivați și au
15 MOTIVAŢIA / PARTICIPAREA ELEVILOR
participat în număr mare la lecție.
 Tehnicile de lucru au fost variate, în
16 GAMA TEHNICILOR DE LUCRU
special activ-participative.
Studentul s-a adaptat bine la
17 MOBILITATEA / ADAPTIBILITATEA
nevoile elevilor.
Vocea a fost clară, cam joasa ca
18 VOCEA
tonalitate
Atenția a fost destul de echilibrată,
19 ECHILIBRAREA ATENŢIEI din partea ambilor participanți la
actul educațional.
20 COMUNICAREA NON-VERBALĂ Comuicare non-verbală foarte bună
Raporturile student practicant-elevi
21 MANIERA / RAPORT STUDENT PRACTICANT-ELEV
s-au ridicat la nivelul așteptărilor.
Elevii au fost stimulați pentru a
22 STIMULAREA
participa la activități.
23 DINAMICA DE GRUP Dinamica grupului a fost bună.
24 ÎNŢELEGEREA PROCESULUI DE ÎNVĂŢARE Bună.
Obiectivele au fost realizate în
25 REALIZAREA OBIECTIVELOR
mare parte

FIŞA DE EVALUARE A LECŢIEI

Student:Popa Oana; Observator:Costache Georgeta Adriana

Data06.03.2020 Nr. de elevi:30 ;Ora:15.00-15.50 ;Nivel / Clasă II postliceala
Obiective: : Familiarizarea cu folosirea tehnicilor de evaluare pentru îmbunătăţirea
planificării şi a eficienţei predării.

Calităţi personale şi profesionale

Conduita profesională 10
Vocea 9
Cunoştinţe de specialitate 10
Capacitatea de a se relaţiona cu elevii 9
Pregătirea pentru lecţie
Claritatea obiectivelor şi motivaţia 10
Varietatea activităţilor, ponderea şi alocarea timpului 9
Pregătirea materialului adecvat 9
Anticiparea dificultăţilor 9
Cunoaşterea sistemului educaţional şi a locului lecţiei în 10
programă
Desfăşurarea lecţiei
Managementul clasei 9
Tehnici de prezentare 9
Tehnici pentru întrebări / răspunsuri 9
Tehnici de exersare şi fixare 9
Ritmul şi încadrarea în timp 9
Tranziţia de la o etapă la alta 9
Valorificarea materialului didactic 9
Conştientizarea şi corectarea greşelilor 9
Dinamica clasei 9
Folosirea feedback-ului în reglarea procesului predării-învăţării 10
Capacitatea de adaptare / improvizare 9
Tema de casă 10
Creativitate / ingeniozitate 9
Realizarea obiectivelor 9
Reflecţie şi conştientizare
Capacitatea de autoevaluare, evaluare a colegilor şi reacţia la 9
feedback
Capacitatea de a întocmi planuri de acţiune, disponibilitatea de 10
a experimenta, asumarea de riscuri pentru dezvoltarea
profesională
Capacitatea de a lucra în echipă / independent 9
Completarea documentelor şcolare 10

Nivele de performanţă: Îndrumări pentru evaluare:

10 – foarte bine  Indicaţi nivelul de performanţă pentru fiecare componentă şi scrieţi nota în
9 – bine căsuţa corespunzătoare
8 – destul de bine / acceptabil  Înscrieţi nivelul de performanţă doar pentru componentele care se regăsesc în
7 – satisfăcător lecţia observată
4 - nesatisfăcător
 DESCRIPTORI PENTRU FiŞA DE EVALUARE A LECŢIEI
Calităţi personale şi profesionale
10
Conduita AtitudiAtitudine deosebit de
profesională responsabilă,
-implicare promptitudine şi implicare
-ţinută permanentă; dornic să
-punctualitate descopere idei noi;
prezenţă plăcută şi care
impune respect; stil de
predare personal şi
pozitiv; ţinută elegantă;
întotdeauna punctual;
Voce Calitate foarte bună a
-audibilitate vocii; vorbire foarte clară
-viteză / şi expresivă; viteză
inteligibilitate adecvată;
Cunoştinţe de Cunoaştere excelentă a
specialitate, conţinutului ştiinţific şi
utilizarea înţelegere profundă a
corectă a noţiunilor predate.
terminologiei Capacitate de a le face
de specialitate accesibile elevilor,
şi a limbii respectând acurateţea
române ştiinţifică. Posedă un
orizont larg de
cunoaştere, peste nivelul
programei.
Capacitatea de Atmosferă plăcută,
a stabili relaxată, prietenoasă;
legătură cu dialog foarte bun între
elevii student practicant şi elevi,
-limbajul non- dând senzaţia
verbal apartenenţei la aceeaşi
-gestica, echipă; comunicare non-
-contactul verbală excelentă.
vizual, etc.
9 8
Atitudine responsabilă şi
implicare permanentă;
prezenţă care impune
respect; stil de predare
pozitiv; ţinută adecvată;
punctual;
Calitate bună a vocii;
vorbire clară;
Cunoaştere solidă a
conţinutului materiei
predate, prezentare
corectă, conformă cu
cerinţele programelor
analitice.
Este în general capabil de a
se adapta la nivelul de
înţelegere al elevilor.
Atmosferă de lucru bună;
Studentul practicant şi
elevii cooperează bine;
comunicare non-verbală
bună
7 4
Atitudine destul de
responsabilă şi implicare în
majoritazea timpului; de
obicei aspect de efect; fără
deficienţe serioase în stilul
de predare; îmbrăcăminte
adecvată;
punctual cu excepţia unor
motive întemeiate;
Voce audibilă; vorbire
inteligibilă din orice punct al
clasei;
Cunoaştere bună a obiectului
predat, explicaţiile sale sunt
adecvate. Este în general
sensibil la nivelul de
înţelegere al elevilor.
Atmosferă destul de plăcută
în clasă; elevii nu-l privesc pe
studentul practicant ca pe un
străin; comunicare non-
verbală adecvată
Ocazional implicat şi Nu dă dovadă de
dornic să coopereze; dăruire; cooperare
personalitatea are insuficientă; prezenţă
impact slab; slabă; stilul de
imperfecţiuni sporadice predare iritant sau
în stilul de predare; plictisitor; îmbrăcat
uneori întârzie nepotrivit;
întârzie frecvent
În majoritatea cazurilor Voce inaudibilă sau
voce audibilă; vorbirea neplăcută; uneori
inteligibilă doar de vorbirea ininteligibilă
aproape
Nivel de cunoaştere Cunoaştere
destul de bun; insuficientă a
explicaţiile sale nu sunt specialităţii predate,
întotdeauna clare. Este face greşeli de
capabil să-şi adapteze conţinut.
nivelul la cel al elevilor Materia este
doar dacă i se atrage greu de înţeles
atenţia pentru elevi.
Studentul practicant
nu-şi poate adapta
nivelul la cel al clasei.
Atmosferă de lucru Atmosferă încordată
adecvată; ocazională sau neplăcută; este
lipsă de cooperare; evident că studentul
comunicare non-verbală practicant şi elevii nu
satisfăcătoare pot relaţiona; lipseşte
contactul vizual;
limbajul non-verbal
induce în eroare
 Pregătirea pentru lecţie
10
Claritatea Specificare clară şi lucidă
obiectivelor şi de obiective cadru realiste;
motivaţia obiective de referinţă
adecvate; idei clare în
vederea selectării
criteriilor de verificare a
realizării obiectivelor
propuse
Varietatea Sensibilitate faţă de
activităţilor, nevoile reale ale elevilor;
ponderea şi mare varietate de
alocarea activităţi; echilibru corect
timpului al timpului acordat
activităţilor; reacţia
elevilor este bine
anticipată şi interpretată
Pregătirea Imaginaţie şi originalitate
materialului în selectarea şi
didactic confecţionarea
(adecvarea materialelor; materiale
mijloacelor didactice relevante şi
didactice) eficiente pentru lecţie şi
obiective; succesiune
logică; materialele
didactice facilitează
învăţarea şi o fac plăcută
Anticiparea Dificultăţile în predare şi
dificultăţilor învăţare au fost evident
cântărite şi acţiuni de
remediere au fost plănuite
în concordanţă
Cunoaşterea Studentul practicant
sistemului cunoaşte sistemul
educaţional şi educaţional naţional şi
a locului locul lecţiei în programă
lecţiei în
programă
9 8
Obiective cadru clare şi
realiste; obiective de
referinţă relevante şi
realizabile; modalităţi clare
pentru verificarea lor
Sensibilitate faţă de
nevoile reale ale elevilor;
realism dovedit în
selectarea şi conducerea
activităţilor; echilibru
adecvat, bună alocare a
timpului; reacţia elevilor
interpretată în mod
corespunzător
Materialele sectate cu grijă
sau confecţionate în
concordanţă cu lecţia şi
obiectivele propuse;
succesiune adecvată
Studentul practicant poate
anticipa dificultăţile şi
acţiunile de remediere în
mod realist şi adecvat
Studentul practicant
cunoaşte îndeajuns de
bine sistemul educaţional
naţional şi locul lecţiei în
programă
În general obiective cadru
raţionale, legate de
obiective de referinţă
realizabile; în general
conştient de modul în care
se poate verifica realizarea
obiectivelor
Se acordă atenţie nevoilor
reale ale elevilor cu privire
la echilibrul şi timpul
acordat activităţilor;
activităţi aplicabile şi
rezonabil de motivante;
reacţia elevilor este luată
în considerare
În general materialele vin
în sprijinul problemelor
predate; succesiune
acceptabilă
În general studentul
practicant anticipează
dificultăţile în mod realist;
planul de remediere este
realizabil
Studentul practicant este
conştient de sistemul
educaţional naţional şi
locul lecţiei în programă
7 4
Obiective cadru şi de
referinţă deobicei clare;
câteva noţiuni despre
modul în care se poate
verifica realizarea lor
În general nevoile elevilor
sunt luate în considerare;
echilibru şi varietate de
activităţi satisfăcătoare;
alocarea timpului destul de
bună; câteodată reacţia
elevilor este greşit
interpretată
Materialele didactice sunt
bazate în întregime pe
manual; folosirea
materialelor sporadică;
succesiune satisfăcătoare
Studentul practicant
încearcă să anticipeze
dificultăţile; acţiunile de
remediere plănuite
satisfăcător
Studentul practicant are
unele noţiuni despre
sistemul educaţional
naţional şi locul lecţiei în
programă
Obiective cadru şi de
referinţă nerealiste,
fără concordanţă între
ele; Studentul
practicant nu are idei şi
criterii clare despre
modul de verificare a
acestora
Prea mult sau
insuficient timp
acordat anumitor
activităţi; lipsă de
varietate în selectarea
activităţilor; reacţia
elevilor deseori greşit
interpretată
Preocupare puţină sau
dezinteres în
selectarea materialelor
didactice; materiale
nepotrivite,
nerelevante sau inutile;
succesiunea crează
confuzie
Studentul practicant nu
poate anticipa sau
interpretează greşit
dificultăţile; planul de
soluţionare este
neadecvat
Studentul practicant nu
este conştient/ ignoră
locul lecţiei în
programă
 Desfăşurarea lecţiei
10 9 8 7 4
Managementul Studentul practicant este Studentul practicant este Studentul practicant este Câteodată Studentul Clasa este derutată,
clasei întotdeauna stăpân pe întotdeauna stăpân pe deobicei stăpân pe situaţie practicant pierde dezorganizată,
-instrucţiuni situaţie; rezolvă eficient situaţie şi elevii sunt în şi în general elevii sunt controlul clasei şi are Studentul practicant
-mobilitatea problemele de indisciplină; general concentraţi asupra preocupaţi de sarcinile de dificultăţi în menţinerea nu este în stare să
studentului dă instrucţiuni clare şi sarcinilor de lucru; Studentul lucru; instrucţiunile sunt în preocupării elevilor rezolve cazurile de
practicant verifică dacă elevii au practicant dă instrucţiuni general clare, rareori se aspra sarcinilor de lucru; indisciplină / lipsa de
-echilibrul înţeles sarcinile de lucru; clare şi în mod curent verifică ivesc confuzii; deobicei instrucţiunile nu sunt concentrare a
atenţiei echilibrul atenţiei foarte înţelegerea acestora de către echilibrul atenţiei este întotdeauna destul de elevilor;
-capacitatea de bun; gesturile şi mişcarea elevi; bun echilibru al bun; gesturile şi mişcările clare; nu se verifică instrucţiunile sunt
a menţine Studentul practicant atenţiei; gesturile şi mişcarea Studentul practicant nu înţelegerea de către neclare,
disciplina consolidează comunicarea; Studentul practicant împiedică comunicarea; elevi a sarcinilor de contradictorii sau
-monitorizare foarte bună monitorizare facilitează comunicarea; monitorizare destul de lucru; atenţia este inegal induc în eroare;
bună monitorizare bună distribuită; gesturile şi monitorizare
mişcările Studentul ineficientă /
practicant nu sunt inexistentă
întotdeauna utile;
monitorizare
satisfăcătoare
Tehnici de Studentul practicant Studentul practicant În general Studentul Tehnicile de prezentare Tehnicile de
prezentare foloseşte tehnici variate, foloseşte tehnici practicant foloseşte tehnici sunt în majoritatea prezentare nu sunt
motivante, relevante, contextualizate, relevante şi relevante şi cazurilor relevante dar motivante sau sunt
contextualizate şi adecvate adecvate momentelor lecţiei, contextualizate dar nu nu întotdeauna legate nerelevante; nu sunt
momentelor lecţiei dar ele nu sunt totdeauna întotdeauna motivante sau de context; deseori legate de context; nu
motivante sau variate adecvate momentelor momentele lecţiei sunt se observă
lecţiei; varietate redusă confuze; momentele lecţiei
varietate/motivaţie
redusă
Tehnici pentru Relevante, variate, Adecvate, gradate, Adecvate, clare, ajută la În general clare şi Nerelevante, neclare,
întrebări / gradate, direcţionate şi direcţionate, destul de buna desfăşurare a lecţiei adecvate, dar au monotone, fără tact
răspunsuri stimulatoare pentru elevi variate şi stimulatoare varietate şi motivaţie şi aleatoare
redusă pentru elevi
Tehnici de Studentul practicant Studentul practicant Studentul practicant Varietatea activităţilor Activităţi monotone;
exersare şi foloseşte o mare foloseşte activităţi diverse, foloseşte unele activităţi folosite de studentul nu există varietate în
fixare diversitate de activităţi cu cu variaţii în modul de lucru; cu variaţii în modul de practicant este mică şi modul de lucru;
-echilibru între variaţii în modul de lucru Studentul practicant nu lucru; Studentul practicant schimbările în modul de Studentul practicant
exerciţiile în (ex. în cor, individuale, în domină clasa şi dă suport nu este prea dominant; dă lucru sunt puţine; intervine în
cor perechi, pe grupe, lingvistic / informaţii informaţii / suport câteodată domină clasa activităţile în
/individual/în frontale); Studentul adecvate; acordă elevilor lingvistic suficient şi acordă în mod inutil dar acordă perechi / grupe; nu
perechi / practicant nu domină clasa posibilitate pentru exersarea elevilor posibilitate pentru ajutor / suport reuşeşte să acorde
frontale şi acordă elevilor ajutor limbii / dezvoltarea exersarea limbii / lingvistic / informaţii la suport lingvistic /
-varietatea eficient, informaţii deprinderilor dezvoltarea deprinderilor cererea elevilor; informaţii; vorbeşte
activităţilor/ necesare şi posibilitate sporadic elevii au inutil; domină clasa /
tehnicilor maximă pentru exersarea posibilitate să exerseze nu oferă elevilor
-echilibrul între limbii / dezvoltarea limba / dezvolte destule ocazii pentru
timpul de deprinderilor deprinderi exersarea limbii /
vorbire al dezvoltarea
Studentul deprinderilor
practicant şi al
elevilor
-dezvoltarea şi
integrarea
deprinderilor
Ritmul şi Lecţia este un tot organic, Lecţia decurge lin; ritmul Lecţia decurge destul de Câteodată fluxul lecţiei Ritmul este prea alert
încadrarea în decurge în ritm natural; este în concordanţă cu lin; în general ritmul este este întrerupt; uneori sau prea lent;
timp ritmul este adaptat la nevoile clasei / cu activităţile bun; încadrarea în timp încadrarea în timp încadrarea în timp
activităţi; foarte bună propuse; bună încadrare în satisfăcătoare neadecvată disproporţionată
încadrare în timp timp
Tranziţia de la o Studentul practicant trece
etapă la alta eficient de la o etapă a
lecţiei la alta; activităţile se
succed în mod natural;
Studentul practicant
recâştigă controlul asupra
clasei uşor şi la momentul
potrivit
Valorificarea Valorificate / folosite în
materialelor şi mod adecvat, cu
folosirea competenţă, eficient şi
materialului creativ; este clar că
auxiliar materialele facilitează
învăţarea
Studentul practicant
Conştientizarea foloseşte strategii variate
şi corectarea şi pline de tact în vederea
greşelilor semnalării, identificării şi
corectării greşelilor; elevii
interpretează corectarea
drept un sprijin din partea
Studentului practicant
Dinamica clasei; Studentul practicant
motivarea şi trezeşte, facilitează şi
implicarea menţine interesul/ atenţia
elevilor şi implicarea elevilor;
Studentul practicant
motivează/ implică toţi
elevii în procesul de
învăţare şi este receptiv la
capacităţile/ nevoile/
interesul/ emoţiile lor
diferite; Studentul
practicant variază
structurile de interacţiune
ca să asigure participare
maximă
Activităţile se succed natural;
Studentul practicant poate
să recâştige controlul asupra
clasei fără să întrerupă
activităţile
Valorificate / folosite în mod
adecvat, competent şi
eficient; materialele
facilitează învăţarea
Tehnicile de corectare sunt
eficiente şi utile elevilor
În general Studentul
practicant este în stare să
trezească, faciliteze şi
menţină interesul şi
implicarea elevilor;
structurile de interacţiune
sunt motivante şi destul de
variate; elevii sunt implicaţi
şi interesaţi mai tot timpul
Uneori activităţile urmează
una după alta cu pauze
nejustificate; în general
Studentul practicant este
în stare să recâştige
controlul asupra clasei
Bună utilizare a
materialelor / materialelor
auxiliare; acestea sunt
legate de problema
predată
În cele mai multe cazuri
Studentul practicant
încearcă să corecteze
greşelile în mod sistematic;
elevii nu sunt ofensaţi de
corectările făcute
Studentul practicant
încearcă să motiveze şi să
implice pe toţi elevii dar
participarea lor este
inegală; structurile de
interacţiune sunt rezonabil
de variate
Uneori activităţile nu se Activităţile nu par a
leagă; în anumite cazuri avea legătură între
Studentul practicant ele; este dificil
recâştigă cu greu controlul pentru studentul
asupra clasei practicant să
recâştige controlul
asupra clasei
Materialele / materialele Folosite neadecvat,
auxiliare sunt utilizate dar ineficient creând
nu la potenţialul lor confuzie atât
maxim; ele nu facilitează pentru studentul
întotdeauna învăţarea; practicant cât şi
legătura lor cu problema pentru elevi;
predată este uneori forţată materialele atrag
atenţia asupra lor
şi nu asupra
problemei predate;
material sărăcăcios
sau inexistent
Studentul practicant nu Pro Studentul
ştie întotdeauna când să practicant;
corecteze greşelile; corectează în mod
câteodată corectarea necorespunzător;
poate să fie disruptivă sau ignoră greşelile;
fără tact Studentul
practicant
corectează mai
mult decât este
necesar sau
corectarea este
stânjenitoare
pentru elevi
Câteodată Studentul Studentul
practicant reuşeşte să practicant nu este
motiveze şi să implice capabil să
elevii; structurile de
interacţiune sunt destul de
motiveze sau să
monotone; implicarea implice elevii /
elevilor este sporadică să menţină
interesul lor;
elevii par a fi
plictisiţi şi
agitaţi
Folosirea Studentul practicant verifică
feedback-ului întotdeauna înţelegerea şi
în reglarea învăţarea; dă feedback
procesului constructiv, încurajând elevii
predării- să-şi asume responsabilitate
învăţării în procesul de învăţare;
-verificarea Studentul practicant
înţelegerii şi foloseşte un limbaj adecvat
învăţării pentru a încuraja şi lăuda
-încurajarea elevii, are criterii de evaluare
elevilor / laudă obiective, solide şi
-evaluarea sistematice; încurajează
-notarea elevii să-şi autoevalueze
munca şi progresul; notarea
este constructivă; aceasta
este înţeleasă şi apreciată de
elevi
Capacitatea de Studentul practicant este
adaptare / flexibil, capabil să
improvizare improvizeze/ să schimbe
direcţia dacă o activitate nu
pare să fie reuşită sau să
adopte o strategie diferită
faţă de cea planificată
Tema de casă Studentul practicant este
(dacă/ când capabil să ducă lecţia la bun
este necesar) sfârşit cu succes; dă teme de
casă relevante care
consolidează/ scot în
evidenţă problemele
predate; este capabil să
explice/ verifice înţelegerea
sarcinilor de lucru de către
elevi:
Creativitate / Studentul practicant
ingeniozitate valorifică resursele umane în
mod creativ; foloseşte
materialele/ materialele
auxiliare / situaţiile cu
imaginaţie; este capabil să
transforme lipsurile în
beneficiul propriu sau cel
puţin să le compenseze la
maximum
Realizarea Toate obiectivele propuse
obiectivelor sunt realizate la maximum
posibil în contextul lecţiei
În majoritatea cazurilor
Studentul practicant
verifică înţelegerea şi
învăţarea; încurajează şi
foloseşte cuvinte de laudă
în mod adecvat; Studentul
practicant are criterii de
evaluare/ notare clare şi
obiective, ceea ce
încurajează progresul
elevilor
Studentul practicant dă
dovadă de flexibilitate în
reacţiile lui, rareori se
pierde; schimbă direcţia
dacă o activitate nu pare
să fie reuşită; este capabil
să improvizeze dacă este
cazul
Studentul practicant este
capabil să ducă lecţia la
bun sfârşit; temele
propuse sunt adecvate; în
majoritatea cazurilor dă
explicaţiile necesare şi
verifică înţelegerea
Majoritatea obiectivelor
propuse în lecţie sunt
realizate
Din când în când Studentul
practicant verifică
înţelegerea şi învăţarea;
încurajarea şi lauda este
satisfăcătoare; Studentul
practicant are criterii de
evaluare/ notare rezonabil
de obiective în mare
măsură înţelese de elevi;
acestea nu afectează în
mod negativ atmosfera din
clasă
În cele mai multe cazuri
Studentul practicant este
flexibil; dacă vre-o
activitate nu pare să fie
reuşită în cele din urmă
Studentul practicant este
capabil să improvizeze şi să
adopte o srategie diferită
Studentul practicant
reuşeşte să ducă lecţia la
bun sfârşit; temele
propuse în general sunt
legate de problemele
predate; Studentul
practicant dă explicaţii
rezonabil de clare pentru
sarcinile de lucru
Obiectivele sunt realizate
într-o măsură rezonabilă în
contextul lecţiei
Studentul practicant
rareori verifică
înţelegerea şi învăţarea
sau doar la întâmplare;
încurajează sau laudă
sporadic; criteriile de
evaluare/ notare nu sunt
întotdeauna definite clar
şi/ sau înţelese de elevi
Câteodată Studentul
practicant este flexibil;
nu este întotdeauna
conştient de ce o
activitate nu reuşeşte şi
în consecinţă poate să
reacţioneze cu
întârziere; reacţia
câteodată nu este cea
adecvată
Studentul practicant are
dificultăţi în a duce lecţia
la bun sfârşit; selectarea
temelor de casă nu este
întotdeauna cea mai
potrivită; explicaţiile pot
crea confuzie sau chiar
lipsesc
Obiectivele lecţiei sunt
realizate parţial
Studentul practicant
omite să verifice
înţelegerea şi
învăţarea; în general îi
scapă necesitatea de a
încuraja/ lăuda elevii
sau îi laudă prea mult/
îi descurajează; nu are
criterii clare de
evaluare/ notare; de
multe ori notele sunt
percepute de elevi ca
fiind nedrepte
Studentul practicant
este prea rigid, ignoră
ceea ce nu îi convine
sau evenimentele
neprevăzute; este
deconcertat de
întâmplările
neaşteptate de pe
parcursul lecţiei
Studentul practicant
nu este în stare să
ducă lecţia la bun
sfârşit; tema de casă
este nerelevantă /
ambiguă
Obiectivele nu sunt
realizate în măsura
aşteptată în contextul
lecţiei
 Reflecţie şi conştientizare
10 9 8 7 4
Capacitatea de Studentul practicant dă În general Studentul Studentul practicant are Studentul practicant Studentul practicant
autoevaluare, dovadă de capacitate de practicant dă dovadă de nevoie de ghidare în are dificultăţi în are neclarităţi în ceea
evaluare a autoevaluare şi de evaluare capacitate de a reflecta vederea reflectării asupra autoevaluare/ ce priveşte punctele
colegilor şi a colegilor; este foarte aspra performanţei proprii/ performanţei proprii şi evaluarea colegilor; în forte / slabe proprii şi
recţia la cooperant în procesul de a colegilor; este cooperant pentru a se autoevalua sau general este ale colegilor sau nu
feedback evaluare, propune direcţii de în discuţiile post-lecţie; a-şi evalua colegii; în cooperant în discuţiile este conştient de
perfecţionare; este necritic; este capabil să facă sugestii general este cooperant în post-lecţie dar nu acestea; reacţia lui la
reacţionează la feedback în practice pentru dezvoltarea discuţiile post-lecţie; este întotdeauna poate să evaluarea celorlalţi este
mod constructiv profesională; este necritic deschis la sugestii şi poate ofere alternative neconstructivă; nu se
şi în mare reacţia la da sugestii pentru posibile/ sugestii; poate autoevalua; nu
fedback este constructivă dezvoltarea profesională câteodată ezită să poate să facă sugestii
accepte sugestii pentru dezvoltarea
profesională; de multe
ori este critic
Capacitatea de a Studentul practicant este Studentul practicant este Studentul practicant este Studentul practicant Studentul practicant
întocmi planuri capabil să planifice acţiuni capabil să-şi planifice în general capabil să are nevoie de ajutor în este incapabil să înveţe
de acţiune, de viitor eficiente, este acţiunile de viitor în mod întocmească planuri de planificarea acţiunilor din experienţele proprii
disponibilitatea dispus să experimenteze / adecvat; în general este viitor pentru de viitor; dă dovadă sau ale altora; nu poate
de a gata să-şi asume riscuri dispus să experimenteze / autodezvoltare; doar de disponibilitate la să întocmească planuri
experimenta, pentru dezvoltarea să-şi asume riscuri pentru ocazional este dispus să-şi experimente / de a-şi de viitor fără ajutor; nu
asumarea de profesională dezvoltarea profesională asume riscuri şi nu asuma riscuri minore este dispus să-şi asume
riscuri pentru îndrăzneşte să dacă este îndrumat riscuri sau să
dezvoltarea experimenteze experimenteze
profesională
Capacitatea de a Studentul practicant este Studentul practicant este În general Studentul Studentul practicant Studentul practicant nu
lucra în echipă / conştient de rolul său într-o capabil să dezvolte relaţii practicant este capabil să acceptă munca în poate ori nu vrea să
independent echipă de profesionişti şi adecvate de lucru în lucreze în echipă dar se echipă dar are lucreze în echipă; sau
este capabil să dezvolte echipă; în general poate să implică numai parţial şi dificultăţi în integrare; nu îndrăzneşte / nu
relaţii eficiente de lucru cu lucreze bine în mod câteodată se mulţumeşte este posibil să se este pregătit / este
ceilalţi membrii ai echipei independent când este cu un rol pasiv / minor; bazeze prea mult pe nesigur pe el pentru a
dar poate lucra bine şi nevoie deobicei este capabil să ajutorul celorlalţi; s-ar lucra independent
independent lucreze independent putea să nu fie
întotdeauna capabil să
lucreze fără ghidare
Completarea Studentul practicant Studentul practicant poate În general Studentul Studentul practicant Studentul practicant nu
documentelor cunoaşte diferitele tipuri de completa în mod corect practicant este capabil să are dificultăţi în este conştient de
şcolare documente şcolare şi le cele mai importante completeze cele mai completarea necesitatea de a
poate completa fără documente şcolare importante documente documentelor şcolare completa documentele
dificultate şcolare în mod corect şcolare în mod corect