IMPLEMENTAREA TIC ÎN PROGRAME EDUCAȚIONALE INOVATIVE

DE PREVENIRE A ABANDONULUI ȘCOLAR

1.Mentoratul profesor-elev, măsură de prevenție pentru depășirea dificultăților de

învățare, personale și sociale
1.1. Educația de la egal la egal
Este de dorit diminuarea fenomenului absenteismului și demotivării privind învățarea
prin introducerea unui program de mentorat la nivelul elevilor.
Mentorul este persoana care poate ajuta la facilitarea învățării un elev sau mai mulți elevi
care se află în situația de abandon școlar.
Mentoratul poate constitui un program de activități educative care permite formarea
caracterului elevilor și oferirea de pârghii pentru învățare.
Ce este mentoratul? Există multe definiții ale mentoratului și multe diferențe de la autor la
autor. Am selectat câteva definiții pentru a clarifica acest concept:
• suport, asistență, advocacy și ghidare, transmise de la o persoană la alta, cu scopul de a
atinge unul sau mai multe obiective, de-a lungul unei perioade de timp;
• o relație reciprocă, fără preconcepții, în care o persoană, în mod voluntar oferă suport și
încurajează altă persoană. Aceasta se dezvoltă în mod tipic, într-o perioadă de tranziție
din viața discipolului și durează o perioadă semnificativă și susținută de timp;
• susținerea unei persoane de către o alta, în cadrul unei relații personale dezvoltată printr-
un contact regulat de-a lungul unei perioade de timp.
Potrivit altor experți mentoratul înseamnă (Mitzkeapud Ungureanu, 2001):
• facilitarea învățării, creșterii și dezvoltării unei alte persoane (adult, dar și elev);
• asigurarea evoluției în cunoaștere, muncă, gândire, perspectivă de viața a celui mentorat
cu ajutorul unui mentor;
• o modalitate de a ajuta o altă persoană să devină ceea ce dorește să devină, în condiții
realistice și rezonabile.
Mentorii ar trebui să aibă următoarele calități și roluri:
• aptitudini și competențe admirate/dorite de cei mentorați;
• să descopere „micile secrete” profesionale și să împartă valori morale;
• recunoaștere profesională și un statut ridicat;
• să fie în poziția la care aderă mentoratul;
• să identifice și să descopere la cei mentorați calități de care aceștia nu sunt conștienți;
• să critice constructiv.
IMPLEMENTAREA TIC ÎN PROGRAME EDUCAȚIONALE INOVATIVE
DE PREVENIRE A ABANDONULUI ȘCOLAR

Componentele procesului de mentorat sunt următoarele (apud Ungureanu, 2001):

• suportul care este deja disponibil;
• modelul/concepția mentorilor și a mentoratului;
• modelul de interacțiune și comunicare și procedură;
• dinamicile tendințelor de implicare.

Etapele procesului de mentorat

Etapele procesului de mentorat sunt următoarele:
• pregătirea pentru a mentorat;
• începerea procesului de mentorat;
• dezvoltarea relației și susținerea;
• valorizarea secvenței mentoriale.

Abordările mentoratului
Se pot identifica trei stiluri principale de mentorat:
• directive – în care mentorul are un rol important în trasarea direcțiilor, ghidând elevii cu
autoritate;
• de colaborare – obiectivele și cunoașterea sunt construite împreună, mentor-mentorat;
• ocazionale – mentorii și elevii se întâlnesc de câteva ori și discută probleme specifice: cei
implicați nu se focusează atât pe construirea unei relații, cât pe a decide cum să atingă
anumite scopuri specifice.

Alți specialiști (Johnson și Ridley, 2004) consideră că mentorii trebuie să fie în același timp:
• modele – mentorii trebuie să fie foarte cunoscuți, în domeniul lor specific, să aibă
autoritate și recunoaștere profesională;
• cercetători– în special al cunoașterii și inovației: mentorii ar trebui să fie capabili să vadă
calitățile ascunse, competențele, într-un cuvânt potențialul discipolilor și valoarea lor
posibilă. Apoi decizia de investiție (cât de mult, când și cum) într-un discipol va fi mult
mai precisă;
• avocați/ apărători ai intereselor – cu precădere ai valorilor și principiilor morale, ai
calităților personale care sunt importante într-o afacere și ai avantajelor unui anumit câmp
de activitate/arie de interes.
 IMPLEMENTAREA TIC ÎN PROGRAME EDUCAȚIONALE INOVATIVE
DE PREVENIRE A ABANDONULUI ȘCOLAR

Mentorii apar adeseori în viețile noastre chiar dacă noi nu suntem mereu conștienți de
acest fenomen. O relație dintre mentori și discipoli trebuie să fie personală, nu formală (ca în
multe instituții de învățământ). Mentoratul trebuie să fie flexibil, spontan, natural, bogat în
înțelepciune practică și descoperire personală. Partenerii ar trebui să se bucure că fac parte din
această experiență educațională și să stabilească obiective și așteptări foarte clare de la ei.
Procedând altfel vor împinge relația într-o sferă de prietenie care, deși poate fi o componentă a
mentoratului, nu poate fi redusă doar la aceasta.
Abordarea mentoratului depinde foarte mult atât de personalitatea mentorului cât și de cea
a celui mentorat și de acordul comun asupra modului cum se va dezvolta procesul. Este deosebit
de important, în primii pași ai mentoratului să împărtășim așteptări și cerințe realiste și să cădem
de comun acord asupra lor.
Reflectați asupra rolului pe care îl puteți avea ca mentor al unui elev afalat în
situație de abandon școlar!
Care dintre valențele mentorului o vedeți că vă caracterizează?
Cu ce calități vă susțineți afirmația?

Capcanele mentoratului:
Mentoratul fără un scop
Pentru ca procesul de mentorat să devină o experiență satisfăcătoare atât pentru mentor,
cât și pentru cel mentorat, stabilirea scopurilor este extrem de importantă. Scopurile permit o
anticipare în aspirațiile celui care beneficiază de mentorat, dar, de asemenea oferă o imagine
clară a situației actuale în care se află acesta. Pentru elevii aflați în situația de abandon școlar,
scopul trebuie precizat de mentor și făcut înțeles de cel care este mentorat. O asemenea claritate
ajută ambele părți la atingerea scopului final al efortului de mentorat.
Lipsa programării unor întâlniri regulate
Într-o relație de mentorat este foarte important să se programeze întâlniri regulate, să
existe coerență în demers și ambele părți să le respecte. Acest lucru stabilește un model de
contact care îmbunătățește încrederea, coerența și progresul.
Același lucru este valabil pentru anularea sau amânarea întâlnirii. Odată ce o întâlnire
este sărită, probabilitatea ca acest lucru să se întâmple din nou, este foarte mare. Prin urmare, o
lipsă de planificare este a doua capcană în mentorat.
IMPLEMENTAREA TIC ÎN PROGRAME EDUCAȚIONALE INOVATIVE
DE PREVENIRE A ABANDONULUI ȘCOLAR

În cazul elevilor aflați în situația de părăsire timpurie a școlii, regularitatea întâlnirilor

ajută la consolidarea relației cu mentorul, la încrederea în demersul pe care acesta îl realizează, la
formarea unei rutine și productive pentru elevii mentorați.
Incompatibilitatea
Relațiile de mentorat necesită o potrivire de caracter și / sau de interes pentru a conecta
persoanele. E nevoie de similitudine între părțile participante. Atunci când există o
neconcordanță între mentor și cel mentorat, șansele ca mentoratul să eșueze cresc. Cei doi nu
trebuie să fie în toate aspectele la fel.
Elevii a căror părere despre școală/ disciplină/ cadru didactic este negativă trebuie
abordați în funcție de disponibilitatea lor de a colabora cu un profesor-mentor. Acesta nu trebuie
să fie intruziv și nici nu trebuie să manifeste directivitate în relația mentorală cu elevii aflați în
situația de abandon școlar. Efectul nu ar fi unul scontat.
Clonarea
Clonarea este ceea ce se întâmplă atunci când un mentor, în loc să asculte și să îl îndrume
pe cel mentorat, încearcă să-l modeleze pe acesta în așa fel încât el sau ea să devină o replică
exactă a mentorului. Scopul pentru un mentor este de a consilia, de a informa și de a sprijini
alegerile celui mentorat.
Pentru elevii aflați în situația de părăsire timpurie a școlii abordarea replicată (ca ei să
devină, în pofida voinței lor, ceea ce profesorul mentor dorește) nu produce beneficii: ei pot
descoperi compatibilități cu profesorul mentor, ulterior să-și dorească să fie întocmai acestuia,
dar gradul de acceptare trebuie să crească progresiv, ținând cont că este vorba de un proces
transformativ.
Comunicare fără ascultare activă
Este de mare importanță pentru mentori să știe să-i asculte pe cei mentorați, mai ales
atunci când relația este încă la început și mai ales când riscul ca aceștia să abandoneze școala
este iminent. Ascultarea va oferi șansa celui mentorat pentru:
• a vorbi despre experiențele sale fără să aibă sentimentul că mentorul are anumite
așteptări.
• a nu fi intimidat de experiența vastă pe care o are mentorul.
• a se simți confortabil să vorbească.
Considerându-le pe toate acestea, ascultarea va permite celui mentorat să comunice fără
bariere și să câștige cel mai mult din relația de mentorat.
IMPLEMENTAREA TIC ÎN PROGRAME EDUCAȚIONALE INOVATIVE
DE PREVENIRE A ABANDONULUI ȘCOLAR

Baza relației de mentorat este dată de întâlniri periodice între mentor și cel mentorat, în care
comunicarea deschisă este un standard. Cu compatibilitate adecvată și obiective clare, relația de
mentorat se dezvoltă. Un discipol care poate să își identifice propria cale se va dezvolta prin
mentorat și în cele din urmă, atât mentorul cât și cel mentorat vor beneficia.

Învățarea colaborativă
Învățarea colaborativă este un termen umbrelă pentru o varietate de abordări educaționale
ce presupun combinarea și convergența eforturilor intelectuale și a relațiilor afectiv-sociale ale
elevilor și ale profesorilor (Goodsell et al., 1992).
Învățarea cooperativă este o formă a învățării colaborative, o tehnică instrucțională în care
elevii lucrează în grupuri pentru a atinge scopuri comune, fiecare dintre ei contribuind la aceasta
în moduri individuale (Stover et al., 19993).
Învățarea cooperativă este o metodă didactică bazată pe organizarea, în funcție de obiective
operaționale bine stabilite, a unei munci colective fondate pe complementaritate și
convergență teleologică, orientată spre asigurarea aspectului social al învățării și care
vizează dezvoltarea deprinderilor de comunicare interpersonală, a interacțiunilor,
competențelor și comportamentelor sociale de tip interacționist și comunicativ al elevilor
(Ionescu, Bocoș, 2001; Bocoș, 2002).
Ea valorizează nevoia elevilor de a munci împreună ca o adevărată echipă, într-un climat
colegial, de susținere, de a se corecta reciproc, de a-și activa, actualiza și revizui cunoștințele
anterioare, de a-și exersa gândirea activă, logică, divergentă și creatoare.
Învățarea prin cooperare s-a constituit ca metodă de învățământ tocmai din dorința de a se
evita individualizarea exagerată a instruirii și neglijarea dimensiunii sociale a învățării, prin
derularea de procese cognitive și socio-afective interpersonale și grupale.
Myron H. Dembo și Martin J. Eaton (1997, în Bocoș, 2013, p. 318) consideră că tipul
structurilor de scopuri stabilite de profesor pentru activitățile de învățare determină modul în care
elevii vor relaționa între ei și cu profesorul, în vederea atingerii obiectivelor instrucționale.
Tipurile de structuri de scop, identificate și explicitate de acești autori sunt:
• Cooperativă – elevii lucrează împreună, depun eforturi convergente pentru a îndeplini
scopuri comune și își formează abilități de colaborare; un elev își poate atinge scopul numai dacă
și celălalt reușește acest lucru – în acest caz vorbi, despre interdependență pozitivă între membrii
grupului, aceasta încurajând cooperarea și dezvoltând capacitatea de cooperare a elevilor;
IMPLEMENTAREA TIC ÎN PROGRAME EDUCAȚIONALE INOVATIVE
DE PREVENIRE A ABANDONULUI ȘCOLAR

• Competitivă – elevii lucrează unul împotriva altuia pentru a îndeplini scopuri pe care
numai unii le pot atinge; un elev își poate atinge scopul numai dacă celălalt nu reușește acest
lucru – în acest caz vorbim despre interdependență negativă între membrii grupului, aceasta
încurajând competiția;
• Individualistă – îndeplinirea scopului unui anumit elev nu are legătură cu îndeplinirea
scopului altui elev – în acest caz nu există interdependență între membrii grupului, activitatea
unui membru nu are efecte asupra succesului/insuccesului celorlalți.

J.M. Monteil (1997, p. 89, în bocoș, 2013, p. 318) arată că cercetările au demonstrat că
„situațiile de învățare structurate cooperativ sunt mai eficace decât situațiile de învățare
structurate competitiv. Ele au un efect pozitiv în privința mai multor dimensiuni ale
comportamentului: motivație, strategii de raționament, percepția celuilalt etc.”.

Practic, fiecare elev este un depozitar al propriilor idei, concepții, sentimente, experiențe
care merită să fie împărtășite, transmise, confruntate cu ale altora, constituind fundamentul unei
învățări „unii de la ceilalți”; astfel s-a introdus în circulație sintagma învățare de la colegi
(peerlearning). Astfel în învățarea prin cooperare, comunicarea activă presupune interacțiuni și
schimburi intelectuale, verbale și social-emoționale și afective: profesor-elev(i), elev(i)-profesor,
elev-elev(i), elev-echipă/grup cooperativ-echipă/grup cooperativ, mediate de conținuturile
curriculare.
Pentru elevii aflați în situația de abandon școlar, o asemenea abordare a situațiilor de
învățare ar reprezenta o premisă de evitare a părăsirii timpurii a școlii și o punere în valoare a
punctelor lor tari, a ceea ce îi individualizează și îi poate evidenția în colectivele de elevi ale
claselor.
APLICAȚIE
La disciplina pe care o predați, imaginați un scenariu de situație de învățare colaborativă.

Învățarea cooperativă/prin cooperare este o metodă didactică activă pentru că...

• Favorizează coparticiparea conștientă și activă a elevilor, aceștia învață nu unii alături de
alții, ci în relație și împreună cu alții, fiecare elev poate juca rolul de „centru” de comunicare;
elevii exersează în a reflecta împreună, aprofundând în mod colectiv o problemă dificil de
rezolvat; interacțiunile și confruntările dintre membrii grupului permit informației să circule în
interiorul grupului și să fie ulterior transmisă de grup;
IMPLEMENTAREA TIC ÎN PROGRAME EDUCAȚIONALE INOVATIVE
DE PREVENIRE A ABANDONULUI ȘCOLAR

• În cadrul dezbaterilor colective, elevul gândește prin sine-însuși, își poate etala liber
concepțiile, reflecțiile, interogațiile, criticile și poate propune, cu titlu de ipoteze, soluțiile sale
provizorii, cărora urmează să le verifice pertinența; rezultă că avem de-a face cu o
responsabilitate colectivă, dar și individuală, fiecare elev construindu-și, și în acest mod,
managementul cunoașterii și autonomia necesare învățării;
• Elevul își exprimă ideile, opiniile, sentimentele, experiențele, argumentându-le, acceptă
ideile, opiniile, sentimentele, experiențele celorlalți, face eforturi să le înțeleagă, la nevoie să își
modifice intențiile și atitudinile, cooperând cu ceilalți într-o căutare comună;
• Valorizează schimburile intelectuale și verbale și mizează pe o logică a învățării, care
ține cont de opiniile elevilor, pe care le face să se confrunte între ele, cu conținuturile/textele date
și cu profesorul;
• Beneficiul său constă atât în progresul cognitiv realizat de elevi, cât și, mai ales, în
descoperirea pedagogică a celuilalt și a unei alte lungimi de undă de schimb intelectual, verbal,
social, de comunicare activă și de cooperare în muncă, în participarea activă și interactivă la
reflecția comună, generală, a comunității educaționale;
• Asigură un nivel înalt de interactivitate, cu atât mai mult cu cât, în pedagogia modernă,
abordarea învățării prin cooperare nu se realizează în afara facilităților oferite de computere.
(după Bocoș, 2013, pp. 320-321).
Un elev aflat în situația de risc de părăsire timpurie a școlii are, în contextul situațiilor de
învățare colaborativă oferite de cadrul didactic, oportunități diverse:
• poate juca rolul de „centru” de comunicare,
• interacțiunile dintre membrii clasei de elevi permit informației să circule în interiorul
grupului,
• poate propune, cu titlu de ipoteze, soluțiile sale provizorii, cărora urmează să le verifice
pertinența,
• responsabilitate colectivă, dar și individuală,
• acceptă ideile, opiniile, sentimentele, experiențele celorlalți, face eforturi să le înțeleagă,
la nevoie poate să își modifice intențiile și atitudinile.
IMPLEMENTAREA TIC ÎN PROGRAME EDUCAȚIONALE INOVATIVE
DE PREVENIRE A ABANDONULUI ȘCOLAR

Medierea pedagogică
Prezența activă a cadrului didactic în demersul didactic rămâne necesară, chiar dacă ea este
necesar să fie nondirectivă (mai ales în cazul elevilor în situația de absenteism ridicat și cu
tendința de abandon școlar).
Putem vorbi despre un parteneriat format din profesor și elevi, plecând de la obiective
operaționale concrete, bine definite. Activitatea de mediere integrează dinamic abordări
pedagogice realizate atât la nivel individual, cât și la nivelul grupului-clasă, prin luare în
considerare a particularităților mediului curricular al clasei.
În oferirea de ajutor și, în particular, în cazul ajutorului oferit de profesor elevului,
riscul major este apariția dependenței cognitive a elevului de cadrul didactic.
De aceea este utilă noțiunea de mediere a instruirii și învățării de către profesori, ea
vizând adaptabilitatea și, în perspectivă autonomia elevilor, facilitate de demersurile
profesorului de punere în relație a cunoștințelor, a obiectului cunoașterii cu cel care învață – cu
elevul, care face parte din grupul-clasă.
Medierea pedagogică este procesul prin care se vizează, în egală măsură, două
dimensiuni complementare: asimilarea de cunoștințe (prin procesarea cognitivă a
informațiilor) de către elevi și utilizarea anumitor strategii mentale în acest scop.
Prin intermediul său, cadrul didactic vrea să se asigure că:
- Elevii și-au format o reprezentare clară asupra a ceea ce se așteaptă de la ei, precum și o
perspectivă de ansamblu asupra conținuturilor de studiat; numai după ce aceste condiții
sunt îndeplinite li se vor comunica resursele curriculare pe care pot să le utilizeze,
resursele de timp, strategiile de evaluare etc.
- Își focalizează energia și eforturile în mod constructiv și valorizează mai mult modul
„cum se face” decât rezultatul, procesul curricular decât produsul curricular.
- Există un climat suficient de destins, de încredere, de optimism, pentru ca elevii să
îndrăznească să își prezinte strategiile și să le discute cu respect, curiozitate și interes, nu
cu agresivitate, să descopere și să corecteze disfuncțiile cognitive care generează
dificultățile de învățare etc.
IMPLEMENTAREA TIC ÎN PROGRAME EDUCAȚIONALE INOVATIVE
DE PREVENIRE A ABANDONULUI ȘCOLAR

Medierea cunoștințelor vizează înțelegerea de către elevi a sensurilor acestora, a

semnificațiilor lor, identificarea elementelor de conținut, efectuarea unor conceptualizări și
permite realizarea de (re)structurări, (re)semnificări, conexiuni, interrelaționări, ierarhizări etc.
rezultă că, în absența medierii informațiilor, ideilor și cunoștințelor, ar exista riscul fragmentării
cunoștințelor, al stocării lor prin alăturare, juxtapunere, și al lipsei caracterului lor operațional,
integrativ-sistemic și funcțional.
Medierea strategiilor mentale vizează stimularea comunicării educaționale referitoare la
metacogniție – actul de autoobservare reflexivă (de către elevi), a modului de construire și
utilizare a schemelor cognitive, a strategiilor de învăț. și cunoaștere, a deficiențelor și carențelor
cognitive, a lipsurilor proprii în procesul cunoașterii, dar și a posibilităților de ameliorare și
reglare a cunoașterii. Disfuncțiile urmează să fie remediate prin intermediul activităților
metacognitive, deci prin implicarea efectivă a celui care învață; este foarte important ca acesta să
dobândească, treptat, independență în depistarea și remedierea propriilor deficiențe cognitive și
în reglarea propriei funcționări cognitive.
Există o mediere interpersonală și una intrapersonală, iarscopul principal al medierii este
de a anima activitatea didactică, prin adoptarea de către cadrul didactic a unor atitudini,
comportamente de predare, stiluri didactice adecvate, prin propunerea de oferte de instruire
atractive, care induc și dezvoltă la elevi o serie de atitudini dezirabile față de activitatea
didactică și de cunoștințe.
Putem vorbi de mediere din partea cadrului didactic în relația cu elevi aflați în situația de
abandon școlar de (Bocoș, 2013, pp.102-104) ca fiind înțeleasă ca:
- „Medierea unei atitudini reflexive și autoreflexive, interogative/de chestionare și
curiozitate;
- Medierea unei atitudini independente (manifestarea independenței față de profesor,
exersarea gândirii proprii, punerea în aplicare a unor inițiative personale în învățare,
manifestarea spiritului critic, creativ, cucerirea treptată a autonomiei educative);
- Manifestarea unei atitudini critice (neacceptarea ideilor noi decât după o reflecție asupra
lor, cu discernământ, existența inițiativei și lucidității critice în experiențe de gândire
critică);
- Medierea unei atitudini de atenție și concentrare;
IMPLEMENTAREA TIC ÎN PROGRAME EDUCAȚIONALE INOVATIVE
DE PREVENIRE A ABANDONULUI ȘCOLAR

- Medierea unei atitudini impersonale și obiective (neimplicarea în raționamente și

judecăți a unor idei preconcepute, a unor prejudecăți proprii, respectul pentru datele
științifice, pentru fundamentarea științifică a noului, pentru rigurozitatea științifică);
- Medierea unei atitudini cognitive active, interactive și creative față de sarcinile
intelectuale, cognitive și practice/psihomotorii cu care se confruntă (dorința de a ști și a
cunoaște prin propriul potențial, formarea de competențe de procesare informațională -
și aici funcționalitatea instrumentelor TIC - , manifestarea spiritului critic și creativ,
manifestarea interesului pentru cunoaștere, activarea strategiilor cognitive de
profunzime/strategice, și nu a celor facile, superficiale);
- Medierea unei atitudini deschise și volitive (disponibilitate și dorință de implicare activă,
de a-și împărtăși ideile, opiniile, punctele de vedere, deschidere către ceilalți);
- Medierea unei atitudini de relaționare , a unei atitudini colaborative (interacțiunea cu
ceilalți, empatizarea cu ei, înțelegerea mutuală, comunicarea, colaborarea, cooperarea,
sociabilitatea etc.);
- Medierea unei atitudini comunicative/de comunicare intrapersonală și interpersonală
(climat favorabil schimbului de idei, dorința de a realiza schimburi sociale, afective,
intelectuale și verbale cu colegii și cu profesorul, capacitatea de a construi puncte de
vedere, de a reacționa rațional, de a înțelege complexitatea unei situații de comunicare,
toleranță etc);
- Medierea unei atitudini de ascultare și acceptare reciprocă a opiniilor, a unei atitudini
colegiale (încurajarea unei relații între elevi bazate pe respect reciproc, pe ascultarea
atentă și activă a cuvintelor, ideilor, opiniilor, punctelor de vedere ale interlocutorilor, pe
luarea lor în considerare, pe acceptarea și respectarea lor, pe toleranță, pe acceptarea cu
onestitate a diversității punctelor de vedere raționale, corecte, argumentate logic și
fundamentate științific, pe revizuirea, ajustarea sau chiar modificarea propriilor idei);
- Medierea unei atitudini prosociale (receptivitate față de noi parteneri de acțiune, față de
noi situații-problemă, disponibilitate de a le soluționa, interes și motivație față de noi
strategii de soluționare etc);
- Medierea unei atitudini responsabile (implicarea cu responsabilitate în instruire și
formare, în situațiile de învățare, asumarea conștientă a obiectivelor educaționale
urmărite, a competențelor cu care le se corelează, a sarcinilor de efectuat etc.);
IMPLEMENTAREA TIC ÎN PROGRAME EDUCAȚIONALE INOVATIVE
DE PREVENIRE A ABANDONULUI ȘCOLAR

- Medierea unei atitudini pozitive (motivație pentru activitate, menținerea unor sentimente
pozitive, tonice, de încredere în sine, manifestare de interes, plăcere de a învăța,
încredere, optimism, bună dispoziție, bucurie, și chiar veselie, râs, înviorare, dorință de a
studia tema respectivă, realizare de legături cu alte secvențe de predare, abordări
sistemice, abordări integrate);
- Medierea unei atitudini optimiste (existența unei stări de siguranță și încredere în
propriile forțe intelectuale și motrice, optimism, tonus bun, calm, seninătate în abordarea
sarcinilor de lucru și în înfruntarea dificultăților etc.).
APLICAȚIE
Faceți aprecieri din perspectiva disciplinei pe care o predați în legătură cu atitudinile pe
care le puteți media în învățarea pe care o realizează elevii la disciplina dvs.
Legătura instrumentelor TIC cu conceptul de educație de la egal la egal, expresie a
mentoratului profesor-elev, se face prin utilitatea Microsoft Word care ajută la elaborarea unor
materiale şi mijloace didactice-suport moderne pentru o activitate optimă centrată pe elev.
Microsoft Word este un procesor de texte copmlex și eficient , ce face parte din pachetul
de programe Office 2013. Această aplicație vă oferă facilități de creare și gestionare utilă și
rapidă a documentelor.
Documentul este un set de informații scrise și organizate într-o formă numită pagină și
constă din una sau mai multe astfel de pagini.Orice informatie dintr-un document trebuie să
respecte regurile elementare de scriere.
Clasificarea unui document
- Oarecare , adică nu sunt impuse anumite norme de prezentare și organizare a
informațiilor (referat , liste , cărți)
- Tipizate , adică documentul are un format standard numit șablon , care la rînsul său
pot fi : obișnuite (cerere, curriculum vitae, raport, scisoare etc.) și oficiale
(facturi,adeverințe, tichete,borderouri etc.).
Structura unui document
Obiectele unui document sunt o serie de elemente ce participă la organizarea informațiilor :
-paragraful de text
-desenul
-imaginea
-tabelul.
IMPLEMENTAREA TIC ÎN PROGRAME EDUCAȚIONALE INOVATIVE
DE PREVENIRE A ABANDONULUI ȘCOLAR

Etapele realizării unui document

1. Scrierea textului într-un document brut
2. Corectarea textului din documentul brut
3. Tehnoredactarea documentului brut , pentru obșinerea documentului final
4. Tipărirea , stocarea și transmiterea documentului final.
Tehnoredactarea este o operație tehnică prin care sunt introduse în document formatele și
obiectele pentru aspectul final a documentului.
Schema de tehnoredactare stabileste :
- Modul în care textul este transformat în obiecte de tip paragraf(paragraf de tip
titlu,paragraf subtitlu,paragraf obișnuit etc.)
- Modul in care fiecare tip de paragraf este formatat conform tipului și stilului de
caractere, alinierii , culorii , mărimii caracterelor, stilului de scriere etc.
- Modul în care sunt introduse obiectele de tip tabele , scheme,desene,imagini
- Modul în care se aranjează conținutul în formatul de pagină , încadrarea în
pagină(margini,antet,subsol de pagină, așezarea foii pe vertical sau orizontal etc.) ,
paginarea documentului
Acete etape se pot efectua manual sau computerizat. Asta duce la concluzia de eficienșă și
necesitate de a utiliza programele specializate în prelucrarea textelor (Software de aplicație –
Editor de Texte). Realizarea tuturor etapelor prin computerizare se numește tehnoredactare
computerizată sau procesare de text.
APLICAȚIE
Pentru disciplina pe care o predați, încercați să tehnoredactați in cele două etape același
document.
La ce fel de concluzie ați ajuns?

Deschiderea aplicației Microsoft Word

Există mai multe metode de a deschide anumite aplicații. Iată doua cele mai utilizate din ele:
 Dublu clic cu butonul stâng al mouse-ului pe pictograma programului(dacă există
pe desktop)
 Clic cu butonul stâng al mouse-ului pe butonul START – Programs – Microsoft
Office – Microsoft Word
IMPLEMENTAREA TIC ÎN PROGRAME EDUCAȚIONALE INOVATIVE
DE PREVENIRE A ABANDONULUI ȘCOLAR

Gestiunea fisierelor
Crearea de foldere şi de fişiere
Deschideți programul Windows Explorer, dând click pe pictograma „Computer” de pe
Desktop. Din fereastra care a apărut, deschideți folderul unde doriți să salvați fișierul. Puteți crea
un folder nou fie din meniul "File", alegând opțiunea "New" și alegând "Folder" din listă, sau
dând click dreapta pe o zonă goală și alegând "New→Folder” din meniul care apare. Va fi creat
un obiect nou, cu numele „New Folder”, care are, în stânga, o pictograma galbenă, ca un dosar.
Numele implicit poate fi redenumit.
Redenumirea fişierelor sau folderelor
Dacă ați scris un nume greșit sau nu ați modificat numele implicit, îl puteți redenumi
oricând, făcând click dreapta pe folder, apoi selectând "Rename" din meniul pop-up, sau dând
click o singură dată pe numele folderului, pentru a-l selecta, apoi dând iarăși click, pentru a
începe editarea numelui. Comanda "Rename" se mai găseşte şi în meniul File din Windows
Explorer.
Copierea, mutarea sau ştergerea fişierelor sau folderelor
Aceste trei operaţii sunt comune majorităţii programelor Windows, doar lucrurile asupra
cărora acţionează fiind diferite. În Windows Explorer, ele se aplică fişierelor şi/sau folderelor
care sunt selectate în acel moment Primele două comenzi, copierea şi mutarea, respectă acelaşi
şablon:
▪ se selectează numele fişierelor/ folderelor asupra cărora dorim să efectuăm
operaţia,
▪ se alege operaţia corespunzătoare (Copy sau Cut),
▪ se indică destinaţia (locul în care facem copierea sau mutarea),
▪ se alege comanda Paste.
Toate aceste comenzi se află în meniul Edit sau în meniul care apare dând click dreapta
pe numele fişierelor selectate. Comenzile pot fi lansate în execuţie şi folosind combinaţii de taste
(fără apelarea la un meniu), acestea fiind -Ctrl+C pentru Copy, -Ctrl+X pentru Cut, -Ctrl+V
pentru Paste.
Pentru ştergere este suficient ca după selectare să apăsaţi tasta Del (Delete) sau să alegeţi
comanda Delete din meniul File. De cele mai multe ori efectul acestor operaţii poate fi anulat
prin lansarea comenzii Undo din meniul Edit. Din cauza mecanismelor de protecție ale
sistemelor de operare Windows, fișierul nu este distrus imediat, în schimb, este mutat într-un
IMPLEMENTAREA TIC ÎN PROGRAME EDUCAȚIONALE INOVATIVE
DE PREVENIRE A ABANDONULUI ȘCOLAR

folder special - "Recycle Bin". Puteți deschide "Recycle Bin" făcând dublu click pe pictograma
de pe desktop. Din acel folder, puteți să restaurați fișierul în locația originală sau să îl ștergeţi
permanent din calculator.
Deoarece în același folder poate exista deja un fișier cu același nume, "Document.docx",
sistemul de operare auto-redenumește copia, adăugând „ - Copy” după numelui fișierului
original. În cele din urmă, vom crea un fișier cu aceeași informații ca și originalul, dar cu un
nume diferit.
ATENŢIE! De obicei, numele de fișiere au la sfârșit un grup de litere, separat printr-un punct
de numele propriu al fișierului, care reprezintă extensia (ex.: ".txt", ".doc", ".pptx", ".mp3",
".jpg", ".avi"). Extensia ne dă detalii despre tipul de informații conținute de un fișier şi se
folosește de către sistemul de operare pentru a deschide automat un program necesar. În cazul
folderelor, deși putem folosi la sfârșitul numelui un grup de litere asemănător cu o extensie, deci
separate prin semnul punct, ele nu reprezintă o extensie, ci sunt tot o parte a numelui folderului.
APLICAȚIE
Deschideți aplicația Word , încercați diferite moduri de deschidere.
Închideți aplicația Microsoft Word.
Deschideți programul Windows Explorer și gestionați diferite fișiere.

Introducerea textelor. Formatarea la nivel de caracter și paragraf

Introducerea textelor
Bara de instrumente standard – conţine cele mai folosite comenzi utilizate pentru
scrierea unui text. Toate comenzile din bara de instrumente apar şi în submeniurile ce pot fi
accesate din bara de meniuri (figura 1).

Figura 1 – Bara de instrumente standard

New Blank document – creează un nou document Word gol.

Open – deschide documentele Word existente (acelaşi efect se obţ. prin comanda
File–Open).

Save – salvează documentul Word curent (File – Save).

Print – tipăreşte documentul Word curent.

Print – permite tipăreşte documentul Word curent (File – Print).
IMPLEMENTAREA TIC ÎN PROGRAME EDUCAȚIONALE INOVATIVE
DE PREVENIRE A ABANDONULUI ȘCOLAR

Print Preview – afişează documentul Word integral, aşa cum va fi el tipărit, pentru a
avea o imagine de ansamblu a acestuia (File – Print Preview).

Spelling and Grammar – verifică corectitudinea ortografică şi gramaticală a celor

scrise în documentul Word curent (Tools – Spelling and Grammar).

Cut – taie o zonă selectată a textului şi o transferă în Clipboard (Edit – Cut).

Copy – copiază zona selectată în Clipboard (Edit – Copy).

Paste – lipeşte zona selectată din Clipboard în poziţia cursorului (Edit – Paste).

FormatPainter – copiază formatul unui text selectat şi îl aplică altui text.

UndoTyping – anulează operaţia executată anterior (Edit – Undo Typing).

Redo Typing – operaţia de revenire (Edit – Redo Typing).

Columns – structurează documentul sau o porţiune selectată a acestuia în coloane

(Format – Columns).

Drawing – afişează sau ascunde bara de desene (View – Toolbars).

Document Map – deschide în partea stânga a documentului o fereastră care arată

structura documentului.

Show/Hide – afişează/ascunde delimitările dintre cuvinte şi paragrafe.

Zoom – reduce sau măreşte modul de afişare a documentului (View – Zoom).

APLICAȚIE
Deschideți într-un mod ales aplicația Word și vizualizați bara de instrumente standard , încercați
să utilizați unele din butoane și vedeți ce se întamplă.
Formatarea la nivel de caracter și paragraf
Operaţiile de formatare se referă, în general, la forma, la tipul, la culoarea caracterelor
folosite şi la modul de aranjare în pagină a conţinutului documentului. Editorul de texte
Microsoft Word oferă o gamă largă de facilităţi de formatare, de la nivel de caracter şi paragraf,
la scrierea pe coloane şi la utilizarea sau chiar crearea unor stiluri de scriere. Un font reprezintă o
IMPLEMENTAREA TIC ÎN PROGRAME EDUCAȚIONALE INOVATIVE
DE PREVENIRE A ABANDONULUI ȘCOLAR

colecţie de caractere care au caracteristici comune. Există multe tipuri de fonturi pentru
caracterele uzuale: mai drepte, mai subţiri, mai înalte, mai îngroşate etc. sau fonturi pentru
simboluri matematice, litere greceşti, chirilice etc. Fonturile acceptate de Windows se numesc
fonturi True Type. Fonturile se aleg în funcţie de tipul de text pe care îl avem de editat.

Figura 2 -Bara de instrumente de formatare

Bara de instrumente pentru fomatarea textului (figura 2) – permite schimbarea rapidă a

modului de prezentare a caracterelor (tipul fontului, mărimea caracterelor, modul de scriere a
literelor) şi alte elemente de aranjare a textului.

Selectăm un anumit stil pentru un paragraf selectat. Este afişat pe

ecran sau îl putem selecta din meniul Format.

Selectăm fontul caracterelor.

Selectăm dimensiunea caracterelor.

Selectăm forma caracterelor: bold (îngroşat), italic (cursiv), underline

(subliniat).

Selectare aliniere text (stânga, centrare, dreapta sau stânga/dreapta)

Adaugă numere sau buline (marcatori) pentru un paragraf selectat.

Decrease Indent şi Increase Indent – determină deplasarea paragrafului selectat la

stânga sau la dreapta documentului.

Outside Border – încadrează în chenar sau adaugă margini (la dreapta sau la stânga)
paragrafului selectat.

Highlight – marchează zona selectată pe un fond de culoare ales, pentru evidenţierea

textului

Selectarea culorii textului

Superscript şi subscript– comenzi de schimbare a formatului textului selectat.

APLICAȚIE
Introduceți un text de câteva paragrafe și formatați caracterele și paragrafele din el.
IMPLEMENTAREA TIC ÎN PROGRAME EDUCAȚIONALE INOVATIVE
DE PREVENIRE A ABANDONULUI ȘCOLAR

Introducerea de tabele, imagini si obiecte grafice

Introducerea de tabele
Cea mai simplă metodă de a crea un tabel este realizarea unui clic cu mouse-ul pe butonul
Insert Table de pe Toolbar-ul Standard, prin care utilizatorul selectează numărul de linii şi
coloane pe care le va avea noul tabel. Butonul Insert Table , in cazul în care utilizatorul doreşte
să specifice la crearea tabelului şi anumite caracteristici de format, va folosi opţiunea Insert
Table a meniului Table.
Se va afişa fereastra de dialog Insert Table care permite, prin intermediul câmpurilor
sale, precizarea numărului de coloane/linii (Number of Columns/Rows) şi lăţimea coloanelor
noului tabel (Column Width).
Butonul AutoFormat dă posibilitatea alegerii unui mod predefinit de configurare a
tabelului (din 34 existente). Opţiunea Gridlines a meniului Table permite, în cazul în care nu s-a
ales un format predefinit pentru tabel, afişarea unor linii întrerupte care marchează limitele
celulelor tabelului. În ceea ce priveşte deplasarea cursorului în cadrul unui tabel, sunt în general
valabile regulile pentru deplasarea cursorului în text. Remarcăm totuşi utilitatea tastei TAB care
realizează trecerea la celula următoare, a combinaţiei SHIFT+TAB care realizează trecerea la
celula anterioară şi a combinaţiilor tastelor HOME, END, PAGE UP şi PAGE DOWN cu tasta
ALT care realizează respectiv trecerea la prima celulă din linie, ultima din linie, prima din
coloană, ultima din coloană. Caracterul TAB se poate introduce într-o celulă prin intermediul
combinaţiei CTRL+TAB.
APLICAȚIE
Creați un tabel de 5 linii și 3 coloane , prin metode diferite.

Introducerea de imagini și obiecte grafice

Adăugarea imaginilor şi a altor obiecte grafice Microsoft Word, în afară de posibilităţile
de aranjare a textului, are unele caracteristici avansate de editare. Programul ne permite să
inserăm, în documentele noastre, imagini, desene, grafice și alte elemente, importate din alte
surse sau făcute direct în MS Word, utilizând instrumente specifice (de exemplu, crearea de
desene folosind forme geometrice simple sau realizarea de grafice cu ajutorul Chart Wizard),
precum şi să le stabilim poziţia în cadrul paginii. Diversele instrumente pentru introducerea de
elemente grafice sunt disponibile din meniul Insert, opţiunea Picture. Imaginea poate fi aleasă
IMPLEMENTAREA TIC ÎN PROGRAME EDUCAȚIONALE INOVATIVE
DE PREVENIRE A ABANDONULUI ȘCOLAR

din biblioteca de imagini Clip Art, dintre imaginile stocate pe hard (From File) sau dintre
imaginile provenite de la Scanner sau de la Camera Foto (From Scanner or Camera).
APLICAȚIE
Adăugați imagini şi obiecte grafice , specific materiei dvs. de predare în text.

Stiluri, referințe, index și cuprins

Pentru a crea un cuprins care să fie ușor de actualizat, aplicați stiluri de titlu la textul pe care
doriți să-l includeți în cuprins. După aceea, Word îl va crea automat, din acele titluri.
Aplicarea stilurilor de titlu
Selectați textul pe care doriți să îl includeți în cuprins, apoi, pe fila Pornire, faceți click pe
un stil de titlu, cum ar fi Titlu 1.

Procedați la fel pentru tot textul care doriți să se afișeze în cuprins.

De exemplu: Dacă scrieți o carte cu capitole, puteți să aplicați stilul Titlu 1 fiecăruia dintre
titlurile de capitol. Puteți aplica stilul Titlu 2 fiecăreia dintre secțiunile capitolelor respective.

Adăugarea unei referințe și a unei surse la un document

1. Pe fila Referințe, în grupul Referințe și bibliografie, faceți click pe săgeata de lângă Stil.

2. Faceți click pe stilul pe care doriți să-l utilizați pentru referință și sursă.
De exemplu, documentele din științe sociale utilizează de regulă stilurile MLA sau APA pentru
referințe și surse.
3. Faceți clic la sfârșitul propoziției sau frazei la care doriți să faceți referire.
4. Pe fila Referințe, în grupul Referințe și bibliografie, faceți click pe Inserare referință.
IMPLEMENTAREA TIC ÎN PROGRAME EDUCAȚIONALE INOVATIVE
DE PREVENIRE A ABANDONULUI ȘCOLAR

5. Alegeți una dintre următoarele variante:

• Pentru a adăuga informații despre sursă, faceți clic pe Adăugare sursă nouă, apoi
începeți să completați informațiile despre sursă făcând clic pe săgeata de lângă Tipul sursei.
De exemplu, sursa poate fi o carte, un raport sau un site web.
• Pentru a adăuga un substituent, astfel încât să creați o referință și să completați
informațiile din sursă ulterior, faceți clic pe Adăugare substituent nou.
Va apărea un semn de întrebare lângă sursele cu substituent în Managerul de surse.
6. Completați informațiile bibliografice pentru sursă.
Pentru a adăuga mai multe informații despre o sursă, faceți clic pe caseta de selectare Afișați
toate câmpurile bibliografice.

Crearea și actualizarea unui index

Un index listează termenii și subiectele discutate într-un document, împreună cu paginile
în care apar. Pentru a crea un index, se marchează intrările de index prin furnizarea numelui
intrării principale și a referinței încrucișate în document, apoi se construiește indexul.
Puteți să creați o intrare de index pentru un cuvânt individual, o expresie sau simbol, un
subiect care se întinde pe un interval de pagini sau care se referă la o altă intrare, cum ar fi
"transport. Consultați Biciclete."
Crearea indexului
1. Faceți click în locul unde doriți să adăugați indexul.
2. Pe fila referințe , în grupul Index , faceți clic pe Inserare Index.
IMPLEMENTAREA TIC ÎN PROGRAME EDUCAȚIONALE INOVATIVE
DE PREVENIRE A ABANDONULUI ȘCOLAR
3. În caseta de dialog Index , puteți alege formatul pentru intrările text, numere de pagină,
tabulatori și caractere indicator.

4. Puteți modifica aspectul general al index, alegând din meniul vertical formate . O
previzualizare se afișează în fereastra la stânga sus.
5. Faceți click pe OK.

Adăugarea cuprinsului
Word vă utilizează titlurile din document pentru a construi automat un cuprins, care poate
fi actualizat atunci când modificați textul titlului, secvența sau nivelul.
1. Faceți clic în locul în care inserați cuprinsul - de obicei lângă începutul documentului.
2. Faceți clic pe Referințe > Cuprins, apoi alegeți un stil de Cuprins automat din listă.
NOTĂ : Dacă utilizați un stil Cuprins manual, Word nu vă va utiliza titlurile pentru a crea un
cuprins și nu îl veți putea actualiza automat. În schimb, Word va utiliza text substituent pentru a
crea un cuprins formal, iar dvs. va trebui să tastați manual fiecare intrare în acesta.

APLICAȚIE
Alcătuiți un cuprins al unui material și îl creați, folosind explicațiile de mai sus.
IMPLEMENTAREA TIC ÎN PROGRAME EDUCAȚIONALE INOVATIVE
DE PREVENIRE A ABANDONULUI ȘCOLAR

Aranjare, salvare, previzualizare și tipărire

Aranjarea
Aranjarea documentului creat se face prin modificarea parametrilor de pagină unde se
aplică comanda File, Page Setup. La aplicarea acestei comenzi pe ecran este afişată fereastra
Page Setup, figura 3. Această fereastră are trei rubrici care sunt afişate la apăsarea butoanelor
corespunzătoare din partea de sus a ferestrei. Aceste secţiuni sunt:
• Margins – care permite stabilirea marginilor paginii (lista Margins), orientare în pagină
(Orientations) şi modul de tratare a paginilor multiple (Multiple pages – normal, în
oglindă, două pagini pe foaia fizică pe care se imprimă);
• Paper – care permite stabilirea formatului şi dimensiunile hârtiei pe care se va face
tipărirea (Paper size, Width şi Height) şi de unde se va încărca hârtia pentru tipărire
(Paper source);
• Layout - în care se specifică opţiuni suplimentare în legătură cu organizarea
documentului în pagină, respectiv: dacă se lucrează cu secţiuni, dacă paginile pare şi
impare sunt tratate diferit (Section start), cum se configurează unitar zonele de început
şi de sfârşit de pagină (Headers and footers) şi cum se aliniază tot textul într-o pagină
(Page vertical alignment).
Toate rubricile conţin caseta Preview ce permite previzualizarea paginii.
În toate cele trei rubrici, din lista Apply to se poate stabili pe ce domeniu se aplică setările
efectuate: întregului document (whole document), de la locul în care se află punctul de inserare
în faţă (this point forward), secţiunii curente (this section), zonei selectate (selectedtext) etc.
În formatarea paginii unui document, în primul rând, se stabileşte dimensiunea
marginilor. Acestea determină spaţiul alb dintre text şi marginile fizice ale paginii. Fiecare
pagină are patru margini: stânga, dreapta, sus şi jos. Zona destinată textului se numeşte spaţiul de
lucru. În plus, există posibilitatea de a stabili în partea superioară a paginii o zonă pentru antet,
iar în partea inferioară o zonă pentru subsol.
Antetul este informaţia care se repetă la începutul fiecărei pagini din document. Subsolul este
informaţia care se repetă în partea de jos a fiecărei pagini din document.
Dimensiunea marginilor poate fi stabilită în secţiunea Margins, rubrica Margins din
ferestra de dialog Page Setup. Această secţiune conţine:
• casetaTop. În această casetă se introduce distanţa dintre limita superioară a suprafeţei
utile şi zona destinată antetului.
IMPLEMENTAREA TIC ÎN PROGRAME EDUCAȚIONALE INOVATIVE
DE PREVENIRE A ABANDONULUI ȘCOLAR

• caseta Bottom. În această casetă se introduce distanţa dintre limita inferioară a

suprafeţei utile şi zona destinată subsolului.
• caseta Left. În această casetă se introduce valoarea marginii stângi.
• caseta Right. În această casetă se introduce valoarea marginii drepte.
• caseta Gutter. În această casetă se specifică o margine suplimentară în stânga,
necesară legării paginilor.
Distanţele se introduc folosind unitatea de măsură implicită (centimetrii, milimetrii, inci
etc.). Unitatea de măsură implicită se alege din meniul Tools-Options, rubrica General, lista
ascunsă Mesurement units.
Tot în rubrica Margins a ferestrei Page Setup, prin lista Orientation, se stabileşte
modul de orientare a paginii. Dacă este selectată opţiunea Portrait, rândurile vor fi plasate
paralel cu latura mai mică a paginii. Prin selectarea opţiunii Landscape rândurile vor fi plasate
paralel cu mare mai mare a paginii.
Cu opţiunea Mirror Margins se va specifica dacă o foaie va fi imprimată identic pe paginile
pare şi pe paginile impare sau nu. Dacă opţiunea nu este marcată, se va considera că toate
paginile au aceeaşi margine stângă şi aceeaşi margine dreaptă.
Dacă opţiunea este marcată, opţiunile Left(Stânga) şi Right(Dreapta) se transformă în
Inside (În interior) şi în Outside (În afară). Marginea stângă a paginilor pare va fi egală cu
marginea dreaptă a paginilor impare. Se recomandă alegerea acestei opţiuni atunci când un
document de dimensiuni mai mari va fi tipărit la imprimantă faţă/verso.
În rubrica Layout se poate face alinierea verticală a textului (în cazul în care nu ocupă
toată zona utilă a paginii) selectând din lista Vertical Alignment una din opţiunile:
• Top – textul este afişat în partea de sus a paginii.
• Bottom – textul este afişat în partea de jos a paginii.
• Center – textul va fi afişat la mijlocul paginii.
• Justified– spaţiul dintre linii va fi mărit astfel încât textul să ocupe întregul spaţiu util
al paginii.
Modul în care este inserat un marcaj de sfârşit de secţiune poate fi modificat selectând
opţiunea dorită din lista Section Start. Această listă conţine opţiunile:
• New Page – textul existent după marcajele de sfârşit de secţiune apare la începutul
următoarei pagini.
IMPLEMENTAREA TIC ÎN PROGRAME EDUCAȚIONALE INOVATIVE
DE PREVENIRE A ABANDONULUI ȘCOLAR

• Continuous – marcajul de sfârşit de opţiune va fi inserat fără a modifica aranjarea

textului.
• Even Page – noua secţiune începe pe următoarea pagină cu număr par.
• Odd Page – noua secţiune începe pe următoarea pagină cu număr impar.
Tot în rubrica Layout, se pot stabili dimensiunile pentru antetele şi subsolurile unui
document (Headers and footers). Dacă este marcată opţiunea Different Odd and Even, antetul
şi subsolul paginilor pare vor fi diferite de cele ale paginilor impare. Dacă este marcată opţiunea
Different First Page, antetul şi subsolul primei pagini vor fi diferite de cele ale celorlalte pagini.
Setările efectuate sunt confirmate tot timpul ptrin apăsarea butonului OK.
Salvarea documentului
Pentru a salva un document, astfel încât să îl puteţi redeschide ulterior, trebuie să-i atribuiţi
un nume şi să-l salvaţi pe disc, într-o locaţie.
În acest scop, la prima salvare, când documentul nu are un nume, se va accesa meniul File,
comanda Savesau Save As..., sau se va apăsa butonul Save de pe bara de instrumente standard
(sau Ctrl+S din tastatură). Comanda are ca rezultat apariţia ferestrei Save As, în care veţi
preciza:
• Locaţia, respectiv discul (partiţia) şi folderul în care veţi salva fişierul, butonul
Save in,
• Numele fişierului în caseta File Name, având la dispoziţie 255 caractere pentru
lungimea maximă a numelui de fişier,
• Tipul fişierului (documentului), caseta de text Save as Type.
Apăsarea tastei Enter sau butonul Save va avea ca rezultat scrierea fişierului în locaţia
precizată, pe disc.
După atribuirea unui nume fişierului editat, apelarea din nou a comenziiSave, la intervalele
dorite de utilizator, va conduce la salvarea modificărilor efectuate de la deschiderea sesiunii de
lucru sau de la ultima salvare.
Salvarea unui fişier, care a primit un nume, se poate face automat, după numărul de minute
setat de utilizator, dacă se activează, în meniul Tools-Options-General, caseta de validare Save
AutoRecover every ... minutes.
Comanda Save As… va fi folosită pentru schimbarea numelui şi/sau tipul documentului
deschis, paşii care trebuie respectaţi sunt aceiaşi, în caseta File Name modificându-se numele
fişierului. În fereastra Save As este oferită posibilitatea salvării fişierului şi în alte formate, prin
IMPLEMENTAREA TIC ÎN PROGRAME EDUCAȚIONALE INOVATIVE
DE PREVENIRE A ABANDONULUI ȘCOLAR
accesarea listei Save As Type, care va oferă posibilitatea alegerii unui tip diferit pentru salvarea
documentului.

Previzualizarea
După modificarea şi corectarea unui document, urmează de obicei previzualizarea acestuia
în vederea printării sau eventual a salvării acestuia în memoria calculatorului sau pe alt suport
electronic. Pentru a vedea înainte de tipărire cum va arăta pagina, dăm clic pe comanda Print
Preview (examinare înaintea imprimării) aflată pe bara de instrumente sau din meniul File
(Fişier).
În partea de sus a ecranului va apărea bara de meniuri a editorului, precum şi o bară

deinstrumente, numită Print Preview.

După afişarea documentului, editorul afişează automat întreaga pagină . Când indicatorul mouse-
ului se deplasează prin document, el este reprezentat printr-o lupă în care este încadrat semnul
plus (dacă imaginea este micşorată), sau semnul minus (dacă imaginea este mărită); se clichează
pe zona de document ce se doreşte mărită sau micşorată.
Tipărirea
Tipărirea în condiţiile unei configuraţii prestabilite este simplă şi se face alegeând comanda
Print
din meniul File şi se apasă Enter sau se accesează butonul Print din bara de instrumente
standard.
Listarea documentului în anumite condiţii de configurare presupune stabilirea unor opţiuni
de tipărire prin intermediul ferestrei Print, care se deschide în urma comenzii Print din meniul
File (figura 4)
În cadrul acestei ferestre se disting trei secţiuni: Printer, Page range şi Copies, care în
ordine vor configura imprimanta, intervalul de pagini de listat şi copiile la listare.
Secţiunea Printer oferă posibilitatea alegerii imprimantei din lista de imprimante
disponibile în sistem (dacă sunt mai multe), iar prin butonul Propertiesse vor putea stabili
setările de tipărire (rezoluţia de imprimare, dimensiunea paginii etc.) ale imprimantei.
Secţiunea Page Range stabileşte dacă va fi imprimat tot documentul (opţiunea All), doar
pagina curentă (Current page) sau intervale sau anumite pagini (Pages) – completându-se după
exemplul precizat domeniul de listare. În cazul în care s-a efectuat o selecţie în document, se
poate lista doar această selecţie prin alegerea opţiunii Selection.
IMPLEMENTAREA TIC ÎN PROGRAME EDUCAȚIONALE INOVATIVE
DE PREVENIRE A ABANDONULUI ȘCOLAR

Numărul de copii este setat în caseta Number of copies, iar opţiunea Colate va configura
cum se vor lista mai multe exemplare: dacă exemplarele listate vor fi aşezate pe exemplare (se va
tipări primul exemplar de document, după care se va trece la imprimarea următorului exemplar)
sau se va lista grupat fiecare pagină în numărul de exemplare dorit.

Există şi posibilitatea de a lista doar paginile impare (Odd Pages) sau paginile pare (Even
Page) din lista Print din partea dreaptă-jos a ferestrei.

Dacă un document urmează să fie tipărit, utilizatorul trebuie să precizeze editorului

Wordmodul în care trebuie să arate acesta pe hârtie.
Se pot stabili marginile paginilor, dimensiunea hârtiei, orientarea paginilor şi chiar tăvile
imprimantei din care va fi luată hârtia. Deşi parametrii de pagină pot fi modificaţi în orice
moment fără nici o problemă, cel mai potrivit ar fi ca aceştia să fie stabiliţi la începutul unui nou
document.
APLICAȚIE
Aranjați, salvați, previzualizați și tipăriți documentul dvs.