OBIECTUL: ETICA SI CULTURA PROFESIONALA

TEMA: MENTORII SI SOCIALIZAREA(FAZELE

RELATIEI DE MENTORING)

Realizat: Castravet Petru

Grupa: BA-201

Verificat: Cucos Stela

Chisinau2020
 CUPRINS
• Introducere
• Context istoric
• Socializarea internationala
• Mentaoratul
• Directii viitoare de cercetare
• Implicatii
• Etapele unei relatii de mentorat:

- I Dezvoltarea unei legături şi construirea încrederii reciproce

- II Realizarea obiectivelor
- III Încheierea relaţiei
Introducere
Socializarea și mentoratul într-o organizație procese pot fi formale sau informale. În final,
au mai multe elemente în comun. În primul nivelul de ajustare un element comun – prin
rând, ambele implică procese dinamice care se socializare, cei noi se ajustează la organizație,
dezvoltă în timp. Mai mult, ambele sunt iar mentoratul poate fi un instrument pentru
procese pe care persoanele le pot trăi de mai ajustare.
multe ori de-a lungul carierei, pe măsură ce se
adaptează la schimbări inter- sau intra-
organizaționale. În plus, învățarea este un alt
aspect comun, fiind implicată în ambele
procese.
De asemenea, procesele relaționale au un rol
important în socializare și mentorat. Conform
definiției, mentoratul este o relație între două
persoane, iar socializarea presupune
interacțiuni cu ceilalți membri ai organizației.
O altă asemănare este faptul că ambele
Context istoric
Definirea socializării a apărut prima dată la Schein, care o definea drept procesul prin care
membrii noi învață valorile, normele și comportamentele societății, organizației și grupurilor
în care intră.
În ceea ce privește mentoratul, Kram l-a definit drept o relație de dezvoltare între două
persoane, una mai în vârstă și una mai tânără. Cea cu mai multă experiență o ajută pe cea mai
tânără în navigarea în viața de adult.
Cercetările în domeniul acestor procese au fost promovate de schimbările structurale
economice și organizaționale, alături de globalizare.
Socializarea internationala formal sau informal, singuri sau în grup. Tehnicile de
Literatura până în acest punct este caracterizată de conținut socializează persoanele pe baza unei
patru teme specifice – modele în etape, tactici de secvențe standard sau randomizate de experiențe și
socializare, conținutul socializării și indicatori ai într-un interval temporal fix sau variabil. Tehnicile
ajustării. sociale se bazează, sau nu, pe un model și fie acceptă
 Modelele în etape descriu socializarea ca pe un originalitatea nou venitului, fie încearcă să o reducă.
proces. Majoritatea modelelor implică trei etape –
etapa de anticipare a socializării, etapa de
acomodare și etapa de management al rolului. În
etapa de anticipare sunt descrise expectanțele
noului venit înainte de a începe să lucreze. În
etapa de acomodare are loc învățarea și ajustarea.
În final are loc rafinarea a ceea ce a învățat și sunt
adăugate responsabilitățile persoanei.
Au fost introduse o serie de tehnici pe care
organizațiile le pot utiliza pentru a-și socializa noii
angajați. Există șase tehnici care includ tehnici
contextuale, tehnici de conținut și tehnici sociale.
Tehnicile contextuale socializează nou veniții în mod
 În anii `90 a apărut o creștere a calității și cantității studiilor despre
socializare. Pentru a completa tacticile organizaționale, au fost
formulate și o serie de tactici individuale, astfel încât nou veniții au un
comportament proactiv în învățare. Aceștia îi pot observa pe ceilalți
membri, pot pune întrebări sau pot testa comportamente pentru a vedea
limitele impuse.
 Măsurarea socializării a stimulat cercetarea acestui subiect. O scală
identifică șase dimensiuni ale socializării – istoric, limbaj,
valori/scopuri organizaționale, oameni, nivel de performanță și politici.
Luând în considerare trăsăturile de personalitate și comportamentul
proactiv în procesul de socializare, extraversia și deschiderea spre
experiențe sunt asociate cu nivele mai înalte ale comportamentului
proactiv. De asemenea, curiozitatea este o trăsătură importantă, relaționată
cu informarea și framing-ul pozitiv. La rândul lor, acestea sunt relaționate
cu performanța.
Mentaoratul
Kram a delimitat mentoratul informal, caracterizat de dezvoltarea spontană a unei
relații unu-la-unu de mentoratul formal. Acesta a delimitat două tipuri de suport
oferite de către un mentor – cel în carieră și cel psihosocial.
• Susținerea relaționată cu cariera implică înțelegerea modului în care
organizația funcționează și pregătirea ucenicului pentru avansare. Acest lucru
se poate face prin oferirea de sarcini complexe, coaching, expunere,
sponsorizare și protejare.
• Susținerea psihosocială implică dezvoltarea unei identități profesionale, a auto-
eficacității și a valorii personale. Astfel de comportamente includ acceptarea
necondiționată, confirmarea, consilierea, prietenia sau oferirea unui model.
Studiile din anii `90 arată că persoanele care au beneficiat de mentorat raportează
mai multe promovări, salarii mai mari și satisfacție cu remunerația. Alte studii
arată că mentorii bărbați caucazieni sunt mai benefici decât cei bărbați de culoare
sau femei..
Directii viitoare de cercetare
Cercetările prezente au mai multe puncte forte – sunt ancorate teoretic, au implicații pentru
practică și trec dincolo de granițele psihologiei organizaționale. Însă este nevoie ca literatura
despre socializare și cea despre mentorat să fie relaționate. De exemplu, un studiu recent
arată că socializarea mentorului este relaționată pozitiv cu socializarea protejatului, mediată
de suportul relaționat în carieră.
O direcție viitoare poate viza relațiile interpersonale. Deși cercetările arată că mentoratul este
asociat cu socializarea, procesul este încă necunoscut. O altă direcție urmărește înțelegerea
dinamicii proceselor implicate de-a lungul timpului. În plus, se poate urmări dezvoltarea unor
teorii și modele multinivelare. În final, se recomandă dezvoltarea unor studii experimentale și
cvasiexperimentale pentru a putea stabili relații de cauzalitate.
Implicatii
Cercetătorii se așteaptă ca robotica și serviciile la cerere să aibă
un impact important asupra implicațiilor socializării și
mentoratului. O schimbare importantă este înlocuirea muncii
derulate de oameni cu roboți. Astfel va crește competiția pentru
anumite posturi, astfel încât mentoratul și socializarea devin
modalități de menținere și creștere a capitalului uman. De
asemenea, într-un mediu robotizat este nevoie de revizuirea
metodelor de socializare și mentorat.
Dezvoltarea tehnologiei a dus și la proliferarea serviciilor la
cerere, precum Uber, în detrimentul angajării pe un post.
Separarea oamenilor de cultura corporatistă aduce mai multe
implicații. De exemplu, socializarea ar trebui să devină un
proces mai rapid, în cicluri scurte. Mai mult, apare întrebarea
modului în care poate funcționa mentoratul în astfel de situații.
Etapele unei relatii de mentorat:
Etapa I: Dezvoltarea unei legături şi construirea încrederii reciproce
Faza de cunoaştere reciprocă este cea mai importantă etapă a relaţiei. Pe
parcursul primei etape trebuie să te aştepţi şi să lucrezi la următoarele
aspecte:
• Predictibilitatea şi consecvenţa
• Testarea
• Stabilirea confidenţialităţii
• Stabilirea obiectivelor (trecerea spre etapa a doua)
Etapa II: cea de mijloc – Realizarea obiectivelor
Odată ce încrederea a fost câştigată, relaţia evoluează spre a doua etapă. Pe
parcursul acesteia, mentorul şi cel mentorat pot începe sa lucreze pentru
realizarea obiectivelor stabilite în prima etapă a relaţiei. Aspecte la care să te
aştepţi pe parcursul celei de a doua etape:
• Apropierea
• Afirmarea unicităţii relaţiei
• Relaţia poate fi plină de obstacole sau lină
• Bazează-te pe sprijinul echipei!
Etapa III: Încheierea relaţiei
Dacă perioada dificilă continuă sau dacă mentorul simte că nu au ajuns la doua etapă, el nu ar trebui să ezite să
solicite ajutor din partea coordonatorului programului de mentorat. Uneori doi oameni pot fi aparent potriviţi,
dar în realitate nu pot relaţiona. Unele perechi formate din mentor-cel mentorat îşi fac griji în privinţa etapei de
încheiere, de-abia spre sfârşitul programului. Este cunoscut însă faptul că toate relaţiile se vor sfârşi la un
moment dat, fie odată cu încheierea programului, fie din cauză că mentorul se mută sau fie din alte motive. Este
important ca acest stadiu să nu fie ignorat. În ziua de azi, mulţi adulţi vin şi pleacă din vieţile tinerilor, însă
foarte rar au ocazia de a-şi lua la revedere aşa cum trebuie.
• Identifică emoţiile naturale, cum ar fi: supărarea, negarea sau resentimentele
• Oferă-i posibilitatea de a spune ,,Rămas bun!” într-un mod pozitiv, respectuos şi sincer
• Găseşte mijloace potrivite pentru a ţine legătura cu cel mentorat
ÎNCHEIEREA RELAŢIILOR
Unele perechi formate din mentor-cel mentorat îşi fac griji în privinţa etapei de încheiere, de-abia spre sfârşitul
programului. Este cunoscut însă faptul că toate relaţiile se vor sfârşi la un moment dat, fie odată cu încheierea
programului, fie din cauză că mentorul se mută sau fie din alte motive. Este important ca acest stadiu să nu fie
ignorat. În ziua de azi, mulţi adulţi vin şi pleacă din vieţile tinerilor, însă foarte rar au ocazia de a-şi lua la
revedere aşa cum trebuie.