Sunteți pe pagina 1din 27

Duma Crina Aniela - asistent social Bejan Bianca Mă lina - psiholog Kallai Clara - psiholog ş i coordonator proiect

Aniela - asistent social Bejan Bianca M ă lina - psiholog Kallai Clara - psiholog ş
Aniela - asistent social Bejan Bianca M ă lina - psiholog Kallai Clara - psiholog ş
Aniela - asistent social Bejan Bianca M ă lina - psiholog Kallai Clara - psiholog ş
Aniela - asistent social Bejan Bianca M ă lina - psiholog Kallai Clara - psiholog ş

Arad, 2010

Argument

Îndrumă, motiveaz ă, inspir ă, sunt cuvintele care nou ă ne definesc cel mai bine ce înseamn ă Mentoratul. Dup ă experienţa de zece luni a unui proiect care a utilizat mentoratul pentru a veni în ajutorul unui grup de tineri ş i copii dezavantaja ţi social, ne dorim s ă d ăm mai departe ceea ce am învăţat ş i s ă

încurajăm ş i alte organizaţii ş i institu ţii să utilizeze mentoratul pentru reintegrarea social ă ş i dezvoltarea abilit ăţilor de via ţă a persoanelor dezavantajate social ş i nu numai.

Ghidul de bune practici în mentorat se doreş te a fi o introducere în ce înseamnă mentoratul ş i în posibilit ăţile pe care le ofer ă mentoratul prin aplica ţiile lui pentru domeniul social.

Atunci când este vorba de ajutorarea persoanelor care se confruntă cu diverse probleme psiho- sociale sau chiar fizice, fie c ă e vorba de delincvenţi, persoane institu ţionalizate, victime ale

infracţiunilor, elevi cu probleme de comportament sau persoane cu dizabilităţi, principalele lacune constatate la aceste persoane sunt lipsa sau insuficienta dezvoltare a abilităţilor de viaţă ş i carenţe

în sistemul de suport social din vie ţile lor (familia, prietenii,etc.). Prin îmbinarea mentoratului cu o component ă de dezvoltare a abilităţilor de viaţă putem crea

programe eficiente pentru a veni în ajutorul beneficiarilor no ş tri. Mentoratul vine astfel în completarea unei experien ţe de înv ăţare ş i schimbare personal ă pozitiv ă eficient ă.

Ghidul este de asemenea împărtăş irea unei experienţe practice de mentorat, dorindu-se s ă vină în

sprijinul organizaţiilor care doresc să realizeze activităţi sau proiecte bazate pe mentorat.

Paş ii pe

care i-a urmat proiectul, instrumente pe care le-am utilizat, probleme întâmpinate ş i felul în care le-am rezolvat, rezultatele proiectului, înv ăţămintele ş i sugestiile noastre pentru dvs.

Sperăm ca acest ghid să vă sporeasc ă interesul pentru ideea de mentorat ş i să vă impulsioneze să-l

aplica ţi în organizaţiile dumneavoastr ă - pentru a dezvolta oameni prin… oameni.

v ă impulsioneze s ă -l aplica ţ i în organiza ţ iile dumneavoastr ă -

I.

I. Mentorat. Aspecte generale. O scurt ă poveste a originii mentoratului Cuvântul mentorat î ş i

Mentorat. Aspecte generale.

O scurtă poveste a originii mentoratului

Cuvântul mentorat îş i are propria istorie ş i propriul trecut. El provine din mitologia greacă, din Odiseea lui Homer. Odiseu (cunoscut ş i ca Ulise), regele Ithac ăi, pleac ă pentru a lua parte la războiul Troian ş i îl încredin ţeaz ă pe fiul s ău, Telemachus, unui prieten apropiat pe nume Mentor. Rolul pe care acesta trebuia să ş i-l asume era mai mult decât doar cel al unui profesor care se ocupă de educarea sau supravegherea lui. El trebuia s ă-l preg ăteasc ă pentru responsabilit ăţile pe care va trebui s ă ş i le asume în calitate de fiu al regelui ş i s ă contribuie la dezvoltarea ş i formarea caracterului s ău.

De-a lungul timpului, cuvântul mentor a devenit tot mai răspândit putând fi surprins în diferite contexte, fie în literatur ă, fie in istorie. El a devenit sinonim cu prieten, înv ăţător, persoan ă înţeleapt ă, consilier de încredere, tutore, model, confident, etc.

Ce înseamnă mentoratul în zilele noastre?

Exist ă diferite perspective în ceea ce prive ş te definirea conceptului de mentorat. Dacă ve ţi analiza literatura de specialitate existent ă veţi găsi diferite defin ţii în literatura din domeniul educaţional, al psihologiei sau managementului organizaţiilor; fiecare foloseş te o explicaţie proprie, focalizându-se pe elementele pe care ei le consider ă centrale sau esen ţiale în ceea ce prive ş te mentoratul.

Mai jos sunt prezentate câteva definiţii care surprind cel mai bine ceea ce noi credem că presupune mentoratul atunci când ne raport ăm la domeniul în care lucr ăm, domeniul social:

• Mentoratul este o rela ţie unu la unu, în care o persoană ofer ă, în mod voluntar, din timpul s ău

pentru a susţine ş i încuraja o alt ă persoană, pentru o perioadă de timp potrivită pentru amândoi; persoana mentorată nu este judecat ă pentru comportamentele, atitudinile sau ideile sale. Rela ţia este dezvoltat ă de obicei într-un moment de tranzi ţie din via ţa celui mentorat.

• Mentoratul este un parteneriat cu beneficii pentru ambele părţi, o relaţie de colaborare dintre un

mentor (care de ţine mai multe abilităţi, cuno ş tin ţe ş i experien ţă) ş i o persoană mentorat ă (care dore ş te s ă- ş i îmbun ăt ăţeasc ă abilit ăţile, cuno ş tinţele ş i experien ţa sa).

• Mentoratul este un parteneriat de dezvoltare prin care o persoană împărtăş e ş te din cunoş tin ţele,

abilit ăţile ş i informaţiile sale pentru a stimula ş i încuraja creş terea în plan personal ş i profesional al unei alte persoane.

• Mentoratul este o rela ţie dintre o persoan ă cu mai mult ă experien ţă ş i o persoan ă cu mai pu ţină

experien ţă, relaţie stabilit ă cu scopul de a ajuta cea de-a doua persoan ă ş i de a-i oferi îndrumare care s ă o motiveze s ă ac ţioneze.

• Mentoratul este un proces bidirec ţional, interactiv, de comunicare, facilitare ş i descoperire.

Pe scurt, rolul ş i activitatea unui mentor poate fi descris ă prin urm ă

Pe scurt, rolul ş i activitatea unui mentor poate fi descris ă prin următoarele cuvinte:

îndrumă

învaţă

motivează

inspiră

ghideaz ă

sfătuie ş te

ascult ă

ajut ă

sus ţine influen ţeaz ă

dăruie ş te

faciliteaz ă

creează (situa ţii de învăţare)

Caracteristicile relaţ iei de mentorat

Rela ţia de mentorat este o rela ţie interuman ă particular ă, de aceea î ş i are propriile caracteristici:

• Relaţia de mentorat este o relaţie de colaborare în care atât mentorul, cât ş i persoana mentorată

au un rol activ, se implică ş i lucrează împreun ă pentru dezvoltarea celui de-al doilea. Eficien ţa rela ţiei depinde de m ăsura în care fiecare î ş i îndepline ş te rolul ş i responsabilit ăţile sale.

• Relaţia este orientată înspre obiective ş i rezultate. Este urmarită atingerea unor obiective specifice

stabilite încă de la început, în funcţie de nevoile ş i dorin ţele persoanei mentorate. Scopul ş i funcţia rela ţiei este adesea aceea de a-l ajuta să se dezvolte personal, de a depăş i o perioadă mai dificilă din viaţa lui, de a-l ajuta să se adapteze la o perioad ă de tranziţie sau de schimbare, de a contribui la dezvoltarea abilit ăţilor ş i poten ţialului s ău, atingerea unor obiective de înv ăţare specifice.

• Relaţia trebuie s ă fie caracterizat ă de încredere, în ţelegere, respect ş i considera ţie reciproc ă.

Mentorul este caracterizat cel mai bine de verbul „a d ărui” – el dăruie ş te din timpul, energia, cuno ş tin ţele ş i resursele sale pentru a asista o alt ă persoan ă s ă se dezvolte.

Persoana mentorată trebuie să fie caracterizată de „receptivitate”. Este atitudinea care ar trebui să

o

caracterizeze. Persoana mentorată trebuie sa fie gata s ă primeasc ă ceea ce mentorul doreş te ş i

poate s ă-i ofere, s ă adune cele înv ăţate de la el, s ă le foloseasc ă ş i s ă le aplice în via ţa lui.

• Relaţia de mentorat este o relaţie reciproc ă, dar asimetrică. E adevarat că în urma ei beneficiază

ambele persoane implicate, dar focalizarea principală este asupra dezvoltării persoanei mentorate. Câteva din beneficiile pe care ş i mentorul le poate avea sunt dezvoltarea propriilor abilit ăţi de rela ţionare ş i comunicare, sentimentul satisfacţiei de a ajuta pe cineva, participarea la o experienţă de formare relevant ă în plan profesional, extinderea re ţelei sociale prin cunoa ş terea ş i stabilirea unor rela ţii cu oameni noi, etc.

• Relaţia dureaz ă, de cele mai multe ori, o perioadă limitat ă de timp până când sunt atinse

obiectivele urm ărite. Ea este dinamic ă ş i se schimbă de-a lungul timpului. Trece printr-o serie de etape, de la perioada de început când este iniţiat ă relaţia ş i începe perioada de cunoaş tere reciproc ă, pân ă la etapa din final, când scopul rela ţiei a fost atins ş i aceasta este încheiat ă sub o form ă sau alta.

Fiecare etap ă î ş i are propriile caracteristici ş i provoc ă ri, îns

Fiecare etap ă îş i are propriile caracteristici ş i provocări, însă este traseul pe care în mod normal rela ţia de mentorat îl parcurge: cunoa ş terea reciproc ă, stabilirea obiectivelor de schimbare sau învăţare, atingerea acestor obiective ş i încheierea rela ţiei.

Cu siguranţă fiecare am avut experienţele noastre, atât ca ş i mentori, cât ş i ca persoane mentorate. Putem învăţa multe despre mentorat din experienţa proprie, prin reflectarea la via ţa noastră, la persoanele care ne-au influen ţat ş i persoanele pe care noi la rândul nostru le-am influen ţat. Amintiţi-vă de persoane care au manifestat interes pentru voi ş i bunăstarea voastră, v-au împărtăş it din experien ţele ş i cunoş tin ţele lor ş i care au avut un rol important în dezvoltarea voastră personală ş i profesional ă. Aceasta v ă va ajuta s ă în ţelegeti particularit ăţile rela ţie de mentorat.

Forme de mentorat

Mentoratul, în mod tradi ţional, a început ca ş i un proces formal folosit în companii ş i firme, focalizându-se în principal pe orientarea profesional ă, preg ătirea pentru asumarea unui anumit post, încurajarea performanţei, cunoaş terii organizaţiei, etc. Astăzi însă a început să se răspândeasc ă tot mai mult în diferite domenii. A devenit un instrument recunoscut în întreaga lume ca fiind eficient în facilitarea procesului de înv ăţare ş i dezvoltare astfel c ă exist ă o mare diversitate de programe de mentorat care pot fi g ăsite în diverse domenii, de la sectorul public la cel privat.

Putem g ăsi mentoratul nu doar în companii sau firme, ci ş i în ş coli, universităţi, fundaţii ş i ONG- uri, instituţii publice ş i structuri guvernamentale, etc. Mentoratul poate lua diferite forme, în func ţie de criteriul la care

ne raport ă m.

Cel

mai

a

d e s e a ,

a c e s t a

e s t e

împ ă r ţ it în dou ă tipuri

c l a s i c e :

informal. Vorbim de mentorat formal atunci când programul de mentorat este ini ţiat ş i coordonat de c ătre o organiza ţie, iar rela ţia de mentorat este atribuit ă ş i facilitat ă de acea organizaţie. Ea este cea care creeaz ă contextul potrivit pentru desf ăş urarea mentoratului, ofer ă asisten ţă ş i intrumentele de lucru necesare.

i

f o r m a l

ş

mentoratului, ofer ă asisten ţă ş i intrumentele de lucru necesare. i f o r m

Alte forme de mentorat:

Alte forme de mentorat: Mentorat unu la unu Este rela ţ ia clasic ă dintre doi

Mentorat unu la unu

Este relaţia clasică dintre doi parteneri (mentor ş i persoană mentorată) care, în funcţie de nevoile ş i problemele celui de-al doilea, urm ăresc atingerea anumitor obiective. Contactul ş i interacţiunea este personal ă, aş a cum sugereaz ă ş i denumirea - unu la unu.

Mentorat în grup

Acesta poate lua diferite forme. Există situa ţiile în care un mentor lucrează cu un grup de persoane, rolul lui fiind acela de a facilita procesul de învăţare ş i dezvoltare sau situaţii în care grupul e format din mai mulţi mentori ş i mai multe persoane mentorate, raportul fiind de un mentor la 2 sau 3 persoane mentorate. Prin aceast ă metod ă se poate ajunge la un num ăr mai mare de oameni contribuind la ajutarea ş i dezvoltarea lor. În funcţie de mentor, putem întâlni urm ătoarele forme de mentorat:

• Mentori adulţi. O serie de programe lucrează cu mentori care sunt persoane adulte, mai în vârstă

decât persoana mentorat ă, ş i care au acumulat mai multe cunoş tin ţe ş i mai mult ă experien ţă de

viaţă pe care acum le transmit mai departe.

• „Peer mentoring” - un termen care provine din limba engleză ş i care se referă la situaţiile în care

mentorul are aceeaş i vârstă sau vârsta apropiată de persoana pe care o mentoreaz ă (ace ş tia se pot asem ăna ş i în ceea ce priveş te alte caracteristici), dar este preg ătit ş i instruit pentru asumarea acestui rol. Această formă de mentorat este utilă pentru a oferi suport acelor persoane cărora le este greu s ă se rela ţioneze cu persoane adulte, mai în vârst ă decât ei. Fiecare formă de mentorat îş i are avantajele ş i dezavantajele ei. Este bine atunci când ne gândim la implementarea unui program de mentorat să vedem care din varietatea de metode se potriveş te cel mai bine cu ceea ce noi ne dorim, cu obiectivele pe care urmărim să le atingem ş i cu grupul ţint ă cu care urmeaz ă s ă lucr ăm.

Mentoratul în dezvoltarea abilit ăţilor de via ţă la copii ş i tineri dezavantaja ţi

au potenţialul de a atinge ş i schimba viaţa unei

naţiuni.” (Buckley ş i Zimmermann, 2003, p.1 ) Mentoratul s-a dovedit de-a lungul anilor ş i în nenumărate studii ş i cercet ări ca fiind un instrument eficient, care poate fi folosit pentru a încuraja dezvoltarea personală ş i pentru a facilita apariţia schimbării în viaţa unei persoane. El este flexibil, de aceea poate fi adaptat pentru a ajuta diferite categorii de persoane ş i pentru a lucra cu nevoi ş i probleme variate. Datorită evolu ţiei societ ăţii ş i a problemelor existente în cadrul ei, datorită denatur ării valorilor în general ş i a imaginii familiei, copiii ş i tinerii din zilele noastre se confrunt ă cu diferite probleme care devin obstacole în dezvoltarea lor armonioasă ş i în trăirea unei vieţi de calitate. Astfel c ă un grup care necesită în mod special atenţia ş i interesul nostru sunt acei copii ş i tineri care provin din categorii dezavantajate. Ei sunt cei care resimt cel mai acut fenomenul excluziunii sociale.

„Mentorii nu ating doar viaţa unei persoane

ei

Ei sunt cei care seconfrunt ă cu cele mai multe greut ăţ i, dar ş

Ei sunt cei care seconfruntă cu cele mai multe greutăţi, dar ş i cei care au cele mai puţine oportunităţi ş i resurse la dispozi ţie pentru a le dep ăş i. Etapa lor de dezvoltare este una foarte important ă, este o perioad ă de formare ş i de preg ătire pentru rolul de adult pe care ş i-l vor asuma, dar în acelaş i timp e o etapă caracterizată de vulnerabilitate datorit ă schimb ărilor prin care trec, schimbări fizice, cognitive, emo ţionale ş i sociale. Aceş ti copii ş i tineri se confrunt ă, în general, cu probleme variate (de natur ă socio-familial ă, emo ţională, economice, etc) îns ă nu sunt echipaţi cu abilit ăţile, cuno ş tin ţele ş i comportamentele necesare pentru a le face fa ţă ş i pentru a g ăsi solu ţiile potrivite pentru ele asemeni persoanelor adulte. Astfel c ă dificult ăţile întâmpinate devin un obstacol în dezvoltarea ş i maturizarea lor. Toate aceste greut ăţi cu care se confrunt ă, pe fondul vulnerabilit ăţii etapei lor de vârst ă, vor influen ţa dezvoltarea ş i viaţa lor nu doar pe termen scurt, cât ş i pe termen lung. Impactul negativ va fi resimţit nu doar de ei, ci ş i de cei din jurul său, ş i chiar de întreaga societate dacă e să privim la imaginea de ansamblu. Consecinţele negative se vor perpetua ş i în urm ătoarele etape de via ţă ale copiilor ş i tinerilor împiedicând devenirea lor ca ş i adul ţi competen ţi ş i bine adaptaţi ş i se vor reflecta ş i asupra comunit ăţii ş i a societ ăţii. O serie de programe au folosit mentoratul pentru a veni în întâmpinarea nevoilor ş i problemelor acestui grup ş i au demonstrat, prin rezultatele obţinute, c ă mentoratul poate s ă aib ă un impact pozitiv asupra copiilor ş i tinerilor participanţi. Îmbunăt ăţirea func ţionării tinerilor din punct de vedere psihologic, social, academic ş i profesional (carier ă) sunt o dovad ă a eficacit ăţii mentoratului.

De ce să folosim mentoratul?

Relaţiile ş i interacţiunile sociale au o mare influenţă asupra procesului de dezvoltare a unui individ. Invăţăm multe lucruri din experienţele sociale pe care le avem. În mod special copiii ş i tinerii, aflaţi în plin proces de dezvoltare, învaţă multe despre ei în ş iş i, despre via ţă ş i despre modul în care func ţionează lucrurile din jurul lor în contextul rela ţiilor ş i interac ţiunilor pe care le au. Pentru ei este important sprijinul primit din partea adulţilor, fie că este vorba despre un p ărinte sau o persoan ă din familia lor, fie c ă ajutorul ş i suportul vine de undeva din exterior. Valoarea mentoratului este dat ă tocmai de rolul principal pe care îl are relaţia dintre mentor ş i persoana mentorată în dezvoltarea celei de-a doua. Leg ătura care se formeaz ă între cei doi este unic ă ş i are încărcătur ă emo ţională. Ea porne ş te de la disponibilitatea ş i dorinţa mentorului de a asculta, de a empatiza ş i de a valida experien ţa tinerei persoane. Suportul, îndrumarea ş i prietenia pe care mentorul o oferă lărge ş te orizonturile ş i perspectiva lui asupra propriei persoane ş i asupra vie ţii sale.

Având în vedere mediile din care aceş ti copii ş i tineri provin, medii dezavantajate, adesea lipsesc din viaţa lor acele persoane care s ă aib ă o influen ţă pozitiv ă asupra lor ş i s ă fie un model pentru ei. De aceea mentorul poate s ă joace un rol atât de important în via ţa lor. Trăind într-o lume înconjuraţi de sărăcie, violenţă în familie ş i comunitate, droguri ş i alcool, crimă, lipsa educa ţiei, toate acestea devin în mod clar o barieră în dezvoltarea lor. Iar aici intervine relaţia cu mentorul care poate deveni o relaţie compensatorie pentru anumite lipsuri din viaţa lor: relaţia cu o persoan ă care îş i manifestă grija ş i interesul pentru persoana lor, o rela ţie care le d ă posibilitatea de a-ş i construi o nouă în ţelegere asupra vieţii ş i a societăţii ş i de a accesa noi resurse pentru a dep ăş i barierele/obstacolele întâlnite.

Mentoratul este eficient în dezvoltarea ş i formarea copiilor ş i tinerilor care provin din

Mentoratul este eficient în dezvoltarea ş i formarea copiilor ş i tinerilor care provin din categorii dezavantajate. Dintre rezultatele ob ţinute în cadrul diferitelor programe de mentorat amintim:

beneficiile academice (schimbarea atitudinii fa ţă de ş coal ă, prezen ţa mai ridicat ă la ore, o performan ţă ş colară mai bun ă, facilitarea integr ării în clas ă si în ş coal ă).

dezvoltarea profesional ă (alegerea unei cariere, preg ătirea pentru ea, accesarea cursurilor de formare, găsirea unui loc de munc ă ş i men ţinerea lui).

• dezvoltarea abilit ăţilor sociale ş i a unor rela ţii pozitive cu cei din jur.

cre ş terea încrederii în sine, a stimei de sine, a gradului de independen ţă ş i responsabilitate asumat.

reducerea angaj ării în comportamente de risc (delincven ţă, violenţă, consum de alcool ş i droguri, etc.)

• o mai bun ă în ţelegere ş i gestionare a propriilor emo ţii.

• îmbunăt ăţirea unor abilit ăţi concrete (de ex, luarea unei decizii, rezolvarea de probleme, etc.)

• Mentoratul ne aduce împreună – peste generații, clasă social ă ş i de multe ori chiar etnie – întrun mod care ne obligă s ă recunoaş tem interdependen ța noastră, să apreciem, a ş a cum

Martin Luther King Jr spunea, că “suntem prin ş i întro rețea inevitabil ă de reciprocitate, lega ți de aceea ş i haină a destinului”. În acest fel, mentoratul ne permite s ă particip ăm la esen țiala, dar neterminata dramă a reinventării comunității, în timp ce reafirmă că exist ă un rol important pentru fiecare dintre noi în ea.” Marc Freedman

Când lucrezi cu copii ş i tineri, cel mai adesea, obiectivul pe termen lung urmărit este acela de a-i preg ăti pentru trăirea unei vieţi eficiente ca ş i adul ţi. De aceea o serie de programe de mentorat se orienteaz ă înspre dezvoltarea abilit ăţilor lor de via ţă. „Termenul de abilit ăţi de viaţă se auto-define ş te. Este un set de abilit ăţi necesare în viaţă. Orice persoan ă are nevoie de anumite abilităţi pentru a putea duce o via ţă la un nivel de calitate acceptabil, pentru a se dezvolta ş i a menţine relaţii normale cu ceilalţi, pentru a-ş i realiza scopurile propuse într-o anume perioad ă de via ţă ş i pentru a face fa ţă diferitelor dificult ăţi Abilit ăţile de via ţă pot fi definite drept abilităţile care ajută o persoană s ă facă faţă eficient atât în viaţa de zi cu zi cât ş i în situa ţiile dificile ş i care contribuie la o calitate a vie ţii mai ridicat ă.” (Material de curs Instruire în domeniul abilit ăţilor de via ţă) Gama abilităţilor de viaţă este una diversificată, de la abilităţile de relaţionare ş i comunicare, luarea unei decizii, rezolvarea unei probleme, gândirea critic ă, managementul banilor, managementul timpului, gestionarea emo ţiilor, la abilit ăţi practice care ţin de tr ăirea unei vie ţi independente

(igiena personal ă , alimenta ţ ia, vestimenta ţ ia, managementul ş i siguran ţ

(igiena personal ă, alimentaţia, vestimenta ţia, managementul ş i siguran ţa propriei case, c ăutarea unui loc de munca, etc). Toate sunt abilit ăţi de care avem nevoie pentru a tr ăi o viaţă de calitate. Deoarece ace ş ti tineri reprezint ă o valoare ş i o resursă important ă pentru societate, ei au nevoie de aten ţia ş i ajutorul nostru, au nevoie s ă fie echipa ţi cu aceste abilit ăţi care s ă-i ajute s ă dep ăş easc ă situa ţiile-obstacol cu care se confrunt ă ş i s ă se îndrepte înspre reu ş ita în viaţă. Acest lucru am încercat să-l facem ş i noi în cadrul proiectului nostru ş i este ceea ce încurajăm ş i alte organizaţii ş i institu ţii s ă realizeze. Este important ă mobilizarea comunit ăţii ş i sprijinul venit din partea ei în efortul depus pentru a promova formarea caracterului acestor tineri pentru c ă doar astfel vom avea în loc de „tineri-problemă”, tineri competen ţi, cu valori sănătoase, încrez ători în sine ş i cu o atitudine de compasiune fa ţă de ceilal ţi din jur.

II. Proiectul “Dezvoltare prin mentorat ” a.Descrierea proiectului Noi credem c ă rela ţ iile

II. Proiectul “Dezvoltare prin mentorat

a.Descrierea proiectului

Noi credem că relaţiile ş i interacţiunile sociale au o mare influenţă asupra procesului de dezvoltare a unui individ. Fiecare putem să g ăsim cel pu ţin o persoană sau chiar un grup de persoane care la un moment dat au avut un impact asupra noastră, ne-au îndrumat, ne-au învăţat ş i ne-au susţinut, ne-au insuflat o serie de valori. Ei au avut un rol important în devenirea a ceea ce suntem azi. Una din situa ţiile în care această influen ţă pozitiv ă a relaţiilor poate acţiona este atunci când o persoană îş i asumă rolul de mentor ş i devine un model pentru o altă persoan ă, o surs ă de suport, sus ţinere, învăţare ş i motivare. Aceasta este viziunea de la care noi am pornit în cadrul proiectului nostru. Am încercat să integrăm aceste aspecte rela ţionale într-un program de interven ţie ş i să le folosim într-un cadru non-formal pentru a construi un program de mentorat care să contribuie la dezvoltarea personală a grupului de beneficiari. Vom prezenta, mai jos, o scurtă descriere a proiectului ş i principalele activităţi realizate. Sper ăm că experien ţa noastră vă va fi utilă în înţelegerea modului în care trebuie preg ătit, organizat ş i implementat un program de mentorat. Experien ţa noastr ă demonstreaz ă faptul c ă mentoratul func ţionează ş i dă rezultate, dar un astfel de program e înso ţit inevitabil de diferite probleme ş i obstacole care pot s ă apară în realizarea lui. Însă puse împreun ă, atât experien ţele pozitive, cât ş i cele negative, ele ne ajut ă s ă învăţăm ş i s ă îmbun ăt ăţim serviciile oferite.

Proiectul „Dezvoltare prin Mentorat!”

Obiectivele stabilite au fost urm ătoarele:

1. Îmbunăt ăţirea condi ţiilor de via ţă ale dou ă grupuri de copii ş i tineri prin dezvoltarea unui program de mentorat unu-la-unu menit s ă-i ajute s ă dep ăş easc ă probleme specifice din via ţa lor.

2. Îmbunăt ăţirea abilit ăţilor de via ţă ale dou ă grupuri de copii ş i tineri prin dezvoltarea unui program de mentorat în grup bazat pe metodologia educa ţiei non-formale.

3. Promovarea mentoratului ca instrument util în reintegrarea social ă a tinerilor din categorii dezavantajate.

Perioada de desf ăş urare a proiectului a fost în intervalul 22 ianuarie - 22 noiembrie 2010. El a fost finan ţ at de c ă tre Uniunea Europeana în cadrul Programului Facilitatea de Tranzi ţ ie 2007/19343.03.03 - Integrarea în societate a tinerilor aparţinând minorităţilor ş i grupurilor dezavantajate.

Partenerii care ne-au ajutat ş i ne-au sus ţinut în implementarea proiectului au fost: Prim ăria Municipiului Arad prin Direc ţia de Dezvoltare ş i Asisten ţă Comunitară Arad, Direcţia General ă de Asisten ţă Social ă ş i Protec ţia Copilului Arad, Serviciul de Proba ţiune de pe lâng ă Tribunalul Arad, Bridge Mentoring Plus Scheme (Bridgend, Marea Britanie), Universitatea Aurel Vlaicu Arad.

Grupul ţ int ă (beneficiarii) Cei cu care am lucrat ş i asupra c ă

Grupul ţ intă (beneficiarii)

Cei cu care am lucrat ş i asupra căruia ne-am focalizat a fost format din 16 copii ş i tineri din judeţul Arad, cu vârsta cuprinsă între 10-25 de ani, care au provenit din următoarele categorii dezavantajate: tineri cu trecut infrac ţional, delincven ţi; tineri institu ţionalizaţi; victime ale unor infracţiuni. Activităţile principale realizate de-a lungul proiectului:

1. Stagiul de pregatire la Centrul de Tineret ,,Bridge Mentoring Plus Scheme”. Dou ă persoane din cadrul echipei de implementare a proiectului s-au deplasat în Bridgend, Ţara Galilor pentru a participa la un stagiu de preg ătire la o organiza ţie cu o experien ţă de aproximativ 8 ani în domeniul mentoratului.

2. Mediatizarea ş i promovarea proiectului. În cadrul acestei etape, au fost urm ărite două obiective principale: lansarea oficială a proiectului ş i promovarea lui ş i recrutarea persoanelor din comunitate pentru rolul de mentori. Primul ş i unul din cei mai importanţi pa ş i în mediatizarea proiectului a fost creerea unei identit ăţi vizuale. Pe copert ă pute ţi vedea logo-ul proiectului, care încearc ă să surprindă atât prin imagine, cât ş i prin cuvinte ideea de mentorat. Pentru mediatizarea ş i promovarea proiectului au fost realizate activit ăţi precum, organizarea unei conferin ţe de presă, mediatizarea proiectului pe site-ul funda ţiei - www.proprietenia.ro, realizarea unui blog - mentorat.proprietenia.ro iar pentru comunicarea cu voluntarii-mentori ş i cu întreaga comunitate, realizarea ş i distribuirea unor materiale informative (afiş e ş i pliante) pentru atragerea persoanelor din comunitate înspre noi ş i implicarea lor în proiect, organizarea unor întâlniri cu studen ţi de la facult ăţi socio-umane.

3. Dezvoltarea programului de mentorat unu la unu. Ideea de baz ă a programului de mentorat unu- la-unu a fost aceea ca fiecare tânăr beneficiar să aib ă un mentor cu care va petrece timp ş i care va fi alături de el pentru a se dezvolta ş i pentru a depăş i anumite probleme din viaţa lui. Pa ş ii care au fost urmaţi în realizarea acestui program au fost următorii: a) Recrutarea voluntarilor - distribuirea unor materialele informative (afi ş ele ş i pliantele) ş i lansarea invitaţiei pe site-ul funda ţiei ş i pe blogul proiectului de a ni se alătura ş i de a face parte din echipa de mentorat. b) Selecţia voluntarilor - au fost folosite o serie de instrumente de selec ţie (formularul de înscriere, CV-ul, interviul semistructurat) ş i au fost urm ărite aspecte precum experien ţa anterioară de lucru, personalitatea, abilităţile, motivaţia, disponibilitatea de implicare pe întreaga durată a programului de mentorat. c) Formarea voluntarilor - au fost organizate dou ă traininguri: primul training a fost unul de teambuilding pentru echipa de voluntari, iar cel de-al doilea a urmărit echiparea voluntarilor cu cunoş tin ţele ş i abilităţile necesare pentru a putea s ă- ş i îndeplinească cu succes sarcinile ş i responsabilit ăţile. d) Selecţia beneficiarilor - au fost organizate dou ă întâlniri pentru cunoaş terea tinerilor (posibili participan ţi), prezentarea proiectului ş i a modului încare ar putea să-i ajute. În final au fost ale ş i 16 tineri în funcţie de criterii precum, referirea de către instituţie, tipul de problem ă/probleme cu care se confruntă, acordul de participare ob ţinut din partea lor personal, etc. e) Formarea perechilor de mentorat - a fost realizat un document atât pentru mentori, cît ş i pentru tineri - Profilul individualizat, pentru a aduna o serie de informa ţii relevante despre fiecare persoan ă pentru a putea forma perechile de mentorat cele mai portivite. Au fost urmărite aspecte precum potrivirea dintre personalitatea tân ărului ş i a mentorului, dintre interesele ş i hobby-urile fiec ăruia,

experien ţ e de via ţă comune sau asem ă n ă toare, potrivirea în

experien ţe de viaţă comune sau asemănătoare, potrivirea în ceea ce prive ş te vârsta. f) Stabilirea planurilor individuale de asistenţă - fiecare pereche de mentorat a intrat sub responsabilitatea unuia dintre cei doi instructori de tineret. Rolul instructorului a fost acela de a- i superviza, monitoriza ş i de a le oferi ajutor ş i sprijin ori de câte ori au avut nevoie. Au fost organizate o dată pe lun ă întâlniri cu fiecare pereche de mentorat ş i a fost completat un Plan de asisten ţă pentru fiecare beneficiar, document în care au fost notate obiectivele de schimbare stabilite ş i activit ăţ ile care pot fi realizate pentru atingerea lor în urm ă toarea lun ă . h) Realizarea activităţilor propriu-zise de mentorat unu-la-unu - odat ă formate perechile de mentorat, acestea au început să petreac ă timp împreună ş i s ă aib ă întâlnirile lor în doi, urm ărind tot timpul atingerea obiectivelor personale de dezvoltare stabilite. Mentorul ş i tânărul trebuiau s ă petreac ă minim dou ă ore pe s ăpt ămână împreun ă.

4. Dezvoltarea programului de mentorat în grup. Programul de mentorat în grup s-a desf ăş urat în paralel cu programul de mentorat unu-la-unu. Acest program a presupus împ ărţirea celor 16 perechi de mentorat în dou ă grupuri. Cu fiecare grup au fost organizate întâlniri săpt ămânale a căror scop a fost acela de a dezvolta abilit ăţile de viaţă ale tinerilor beneficiari. Au fost realizate următoarele activit ăţi: a) Evaluarea nevoilor ş i preferin ţelor beneficiarilor - programul a fost construit pe baza evalu ă rii nevoilor ş i preferin ţ elor beneficiarilor, în urma aplic ării unor chestionare ş i a realizării unui focus grup. b) Stabilirea obiectivelor ş i a programului de activit ăţi – au fost selectate 5 abilit ăţi de via ţă care au devenit obiectivele urm ărite în cadrul acestui program: îmbunăt ăţirea abilităţilor de viaţă intrapersonal ă, abilit ăţilor de management al emo ţiilor, abilit ăţilor de rezolvare de probleme, abilit ăţilor de comunicare asertivă ş i a abilităţilor de relaţionare asertivă. c) Realizarea activităţilor de mentorat în grup - participanţii au fost împărţiţi în două grupuri, astfel că fiecare grup a fost format din 8 tineri ş i mentorii lor. Activităţile alese au avut la bază metodele specifice educa ţiei non-formale:

activităţi ludice, sportive, în aer liber, jocuri de rol, scenete, vizionarea unor filme, discuţii libere, ateliere pe diferite teme (de ex, “Cum s ă-mi g ăsesc un loc de munc ă”, “Cum s ă-mi administrez banii”), etc. O parte din voluntari au avut rolul de observatori, ei au urm ărit tinerii, comportamentul lor, dar ş i aspectele care au ţinut de organizarea întâlnirilor (au avut un rol important în îmbun ăt ăţirea activit ăţilor de la o s ăpt ămână la alta).

5. Evaluarea. În cadrul proiectului nostru, evaluarea a fost un proces continuu ş i sistematic. Evaluarea iniţial ă - identificarea nevoilor grupului- ţint ă. Atât programul de mentorat unu-la- unu, cât ş i cel de grup au fost personalizate ş i pliate pe nevoile, problemele ş i dorinţele tinerilor. Monitorizarea (evaluarea intermediar ă). Pe tot parcursul implement ării proiectului, a fost urmărit progresul beneficiarilor cu ajutorul observatorilor ş i a informaţiilor culese în cadrul întâlnirilor de monitorizare dintre instructor ş i perechea de mentorat. Au fost realizate întâlniri lunare cu voluntarii implicaţi în cadrul proiectului pentru a le oferi ajutorul, suportul ş i îndrumarea de care ei la rândul lor au avut nevoie. Evaluarea finală. La sfârş itul proiectului a fost realizat ă evaluarea finală a celor dou ă programe de mentorat (unu-la-unu ş i în grup) ş i a serviciilor oferite în cadrul lor. Mai jos veţi putea afla mai multe despre rezultatele ob ţinute. Evaluarea post-interven ţie. Ne-am propus să realiz ăm ş i o evaluare la 3 ş i la 9 luni de la încheierea proiectului. Va fi evaluată situaţia tinerilor ş i m ăsura în care schimbările aparute în urma celor dou ă programe se men ţin.

6. Activit ăţ i de diseminare ş i exploatare. Una din dorin ţ ele ş

6. Activităţi de diseminare ş i exploatare. Una din dorinţele ş i obiectivele noastre a fost ş i este acela a promova mentoratul ca ş i instrument util de interven ţie atunci când lucrăm cu copii ş i tineri care provin din categorii dezavantajate. În acest scop, au fost realizate ş i distribuite o serie

de materiale informative: acest ghid de bune practici, un pliant, un film al proiectului ş i un caiet practic de abilit ăţi de via ţă pentru tineri care a fost realizat împreun ă cu beneficiarii ş i voluntarii.

B. Rezultatele Proiectului “Dezvoltare prin Mentorat”

1. Evaluarea programului de mentorat unu la unu

a. Aspecte importante ş i sugestii În cadrul proiectului “Dezvoltare prin mentorat” s-au format 16 perechi de mentorat, perechi în care o persoan ă era beneficiarul, iar cealalt ă mentorul-voluntar. Prima parte a procesului de mentorat unu la unu a avut ca obiectiv principal cunoa ș terea ș i formarea relației dintre beneficiar ș i mentor. Pentru unele perechi cunoa ș terea reciproc ă a fost relativ rapid ă, astfel c ă au putut trece la urm ătoarele etape în care s ă ating ă obiectivele stabilite în vederea problemelor specifice beneficiarilor. Fiecare pereche de mentorat a fost unic ă, cu nevoi, probleme ș i bineîn țeles rezultate diferite. Problemele întâmpinate au fost diverse ș i pe tot parcursul rela ției de mentorat unu la unu fiecare pereche a trebuit s ă fie atent monitorizat ă ș i sprijinit ă. În cele ce urmeaz ă vom menţiona trei aspecte foarte importante într-un program de mentorat unu la unu.

Nepotrivirea - Unele probleme s-au datorat nepotrivirii dintre beneficiar ș i mentor, de aceea atragem aten ția legat de acest aspect esen țial. Voluntarii mentori ș i beneficiarii trebuie s ă poat ă dezvolta o rela ție armonioasă, constructivă ș i eficient ă în atingerea obiectivelor, pentru ca tânărul/ tânăra beneficiar/ ă s ă poat ă dep ăș i anumite probleme ș i s ă învețe cum s ă reac ționeze în fa ța altor probleme care vor ap ărea. În consecință alegerea ș i potrivirea persoanelor este de o importanță majoră. O alt ă sugestie pe care o oferim este s ă se țină cont de vârsta mentorului - s ă fie mai în vârst ă decât beneficiarul ș i dac ă are experin ță în domeniul mentoratului sau a mai lucrat cu tinerii, acest lucru poate reprezenta un atu. Dependenţa - O alt ă problem ă care poate s ă apară în rela ția de mentorat este dependen ța beneficiarului de mentorul s ău. Acesta este un alt motiv pentru care supravegherea perechii de mentorat este esen țial ă pentru a se putea preveni anumite probleme de acest gen. Schimbă ri - Un alt aspect de men ționat este s ă nu v ă a ș tep țati ca toate perechile de mentorat s ă func ționeze perfect. Unele vor suferi modific ări, altele se vor încheia, deoarece oricând pot interveni schimb ări sau probleme în via ța tinerilor beneficiari sau a voluntarilor. În acest caz nu vă descuraja ți, deoarece tinerii cu care lucr ăm provin din medii disfunc ționale ș i este normal s ă

apară unele probleme care s ă împiedice rela ţia de mentorat. Îns ă, menționăm c ă flexibilitatea poate s ă fie esentiala pentru beneficari, în sensul c ă exist ă posibilitatea s ă li se potriveasc ă un alt serviciu social prestat de organiza ția dumeavoastr ă (de exemplu consiliere psihologic ă sau asistarea în procesul g ăsirii unui loc de munc ă). De aceea nu ezita ți s ă fi ți flexibili ș i s ă fi ți eficien ți pentru tân ărul sau copilul implicat într-un astfel de program. Mai presus de orice proiect sunt oamenii pe care îi servim. Dac ă ei vor fi ajuta ți, atunci ș i programul va fi eficient. În cazul proiectului nostru unele perechi nu au func ționat la nivelul a ş tept ărilor chiar până spre finalul proiectului, astfel c ă a trebuit s ă facem schimb ări pentru ca ambele p ărți s ă fie implicate

sau ajutate conform nevoilor specifice. Prin urmare din cele 16 perechi de mentorat, ș apte

sau ajutate conform nevoilor specifice. Prin urmare din cele 16 perechi de mentorat, ș apte perechi nu au suferit modific ări, însă celelalte nou ă da. Cauzele au fost diferite de la caz la caz:

renunţarea beneficiarului sau a voluntarului mentor, mutarea din localitate, nepotrivirea dintre beneficiar ş i voluntar, etc. În monitorizarea ş i supervizarea perechilor de mentorat s-au utilizat diferite instrumente (fi ş a iniţial ă a beneficiarului - Anexa 1, fi şă de activitate - Anexa 2, fi şă de întâlniri anulate - Anexa 3, plan individual de asisten ţă - Anexa 4, fi şă de monitorizare – Anexa 5. Pentru ca s ă pute ţi înțelege mai bine procesul acesta de mentorat unu la unu ş i eficien ţa lui, vă vom prezenta un studiu de caz realizat pe una dintre perechi.

Studiu de caz – mentorat unu la unu

Povestea tinerei beneficiare

Ma numesc Ancuța, am 22 de ani, sunt nă scut ă în județul Timi ș ș i de mică am fost abandonată în spital, unde am contactat virusul HIV. Am crescut în centrul de copii din Lugoj. Până la vârsta de 14 ani nu miam cunoscut pă rin ții. La vârsta de 14 ani centrul în care eram urma să

se desfințeze, de aceea mi au fost căuta ți pă rin ții. Cineva care a lucrat acolo a dorit s ă m ă adopte, însă mama mea naturală nu a vrut. Când mama a aflat de situația mea ș i de virus, ia fost frică să m ă ia acas ă , deoarece nu ș tia ceea ce aveam eu. Totuș i ma luat cu ea acasă . Datorit ă faptului că sunt infectată cu virusul acesta, statul sa implicat în situația mea, pentru ami asigura tot ceea ce era necesar pentru viața mea, incluzând tratamenutul medicamentos ș i educația. Astfel am fost transferată la un centrul de protec ție în Arad. Aici am continuat ș coala, iar acum studiez la facultate. Am aflat de proiectul Dezvoltare prin mentorat de la fundația ProPrietenia Arad. De la bun început am fost entuziasmată , când am aflat despre ce era vorba în acest proiect. Am cunoscuto pe cea care urma s ă mi fie mentor ă . Mia pl ă cut de ea, însă la început nu ș tiam exact ce înseamnă un mentor. Sim țeam că un mentor este o persoan ă important ă , superioar ă , de aceea mia fost pu țin greu s ă m ă deschid. Totuș i am vorbit cu mentora mea ș i am discutat despre acest aspect, iar ea sa apropiat de mine ca ș i o prietenă care doreș te să m ă ajute să înv ățăm lucruri noi împreun ă . Dup ă acea conversația mi a fost mult mai u ș or să m ă deschid ș i ă cer ajutor în anumite probeleme legate de mine. Mentora mea este ca ș i o prietenă , gata să m ă ajute. Am învățat de la ea ș i iam cerut sfaturi, de ș i câteodat ă credeam că ș tiu eu mai bine. O privesc cu recunoș tin ță ș i cred că vom continua această relație de prietenie, chiar dacă proiectul sa finalizat. Proiectele trec, îns ă ceea ce am investit una întralta va ră mâne peste timp. Cred c ă amândou ă am învățat din această experine ță ș i consider că ș i ceilalți participan ți au avut de înv ățat lucruri folositoare pentru via ța lor. Dacă ar fi să m ă întrebe cineva, care ar avea opțiunea de a se implica întrun astfel de proiect, ce să facă , cu siguranță aș încuraja acea persoană , deaorece nu am primit ajutor doar prin idei ș i sfaturi noi, ci prin practică . În acest proiect mam sim țit ca fiind parte dintr un grup mai mare de prieteni, c ă rora le pas ă ș i care îmi vor r ă mâne dragi.

Perspectiva mentorului

Numele meu este Damaris si sunt student ă la facultatea de psihologie. Am aflat de proiectul

“Dezvoltare prin mentorat” de la o prietenă , care tocmai se angajase în acel proiect ş i care mai

târziu a devenit instructorul meu. M-am implicat în acest proiect deoarece mi s-a p ă

târziu a devenit instructorul meu. M-am implicat în acest proiect deoarece mi s-a pă rut foarte

interesant ş i ceva total nou. Eu, la rândul meu am avut mentor, dar devenind eu însumi

mentor, a fost o experienţă nou ă . Ş tiam ce efecte a avut asupra mea faptul că am avut pe

cineva acolo pentru mine ş i cu care am fost liber ă s ă vorbesc despre orice lucru.

Vroiam să dau mai departe ceea ce am primit ş i am spus: De ce nu? Au urmat trei să pt ă mâni

de training, iar apoi am ajuns să îmi cunosc tână ra. Dup ă ce au început întalnirile doar noi

dou ă , primele dou ă luni ne-a fost mai greu deoarece totul a fost nou ş i ea nu ş tia cum s ă se

apropie de mine ş i nici eu de ea, dar am descoperit soluţia. Am înv ăţat să ne cunoa ş tem, s ă

avem ră bdare una cu cealaltă , să ne spunem ce ne place ş i ce nu în relaţia noastr ă . Am tră it

multe momente faine împreună , dar am trait ş i momente grele împreun ă .Scopul mentoratului

a fost în mare să îi ajut ă m pe tinerii noş tri să înveţe, să - ţi dezvolte abilităţi de viaţă. În timp ce îi

înv ăţăm pe ei, am învăţat ş i noi, mentorii, lucruri utile ş i abilit ăţi, ceea ce nu îi face doar pe ei

beneficiari, ci ş i pe noi!

Dacă mi s-ar mai da ocazia, cu cea mai mare plă cere ş i deschidere, m-aş implica din nou într-

un asemenea proiect!

Perspectiva instructorului

Ca instructor de tineret am avut plă cerea de a lucra ală turi de opt perechi de mentorat unu la unu. Fiecare pereche a avut nevoi diferite, dificultăţi diverse ş i în acelaş i timp fiecare pereche de mentorat a avut farmecul ei. Această pereche de mentorat – Ancuţa ş i Damaris – a reprezentat o relaţie de mentorat ce a avut urcu ş uri ş i coborâş uri, îns ă au depăş it încet aspectele negative, care puteau împiedica dezvoltarea unei relaţii armonioase; relaţie care avea scopul primordial de a veni în întâmpinarea nevoilor tinerei beneficiare. Pornind de la nevoile tinerei, s-au completat planurile individuale de asisten ţă ş i obiectivele, care au fost stabilite de comun acord pentru perioada ce urma, pentru a fi puse în aplicare. Printre aceste obiective se numă r ă dezvoltarea unor abilităţi de viaţă necesare tinerei Ancuţa:

managementul emoţiilor, dezvoltarea abilit ăţi de comunicare asertiv ă , abilităţi de viaţă intrapersonal ă – imaginea de sine, stima ş i încrederea în sine, abilităţi de comunicare verbală ş i nonverbal ă ş i abilit ăţi de via ţă independentă . Al ă turi de activităţile ce le-au fă cut împreun ă în cadrul programului de mentorat, mentora a sprijinit ş i îndrumat tână ra prin întâlnirile de mentorat unu la unu. Activit ăţile ce le-au fă cut împreun ă au fost alese de ele, în aş a fel încât să fie pl ă cute, dar ş i utile. Relaţia dintre mine ş i această pereche de mentorat a fost una eficientă , deoarece am putut menţine legă tura în permanenţă cu cele două , în mod special cu mentora, deoarece am vrut să o încurajez să preia iniţiativa în ceea ce privea relaţia de mentorat dintre cele două . În mă sura în care a fost necesar, cele două au primit îndrum ă ri ş i încurajă ri atât în momentele bune, cât ş i în perioadele de dificultate.

Per ansamblu activitatea celor dou ă a fost eficient ă ş i pl ă cut

Per ansamblu activitatea celor două a fost eficientă ş i plă cută în acelaş i timp. Mă bucur de fiecare pereche în parte ş i de ceea ce au reuş it să realizeze împreun ă ş i le doresc succes în continuare în men ţinerea relaţiei ce s-a legat deja.

2. Evaluarea programului de mentorat în grup

Pentru a putea evalua programul de mentorat în grup s-au utilizat mai multe metode ş i instrumete printre care ş i chestionarul. Pe tot parcursul întâlnirilor s-au utilizat jocuri creative cu scop de a evalua întrunirile de grup. Anexa 6 con ţine chestionarul utilizat la ultima întâlnire de evaluare. De ş i din punctul nostru de vedere, al echipei de implementare, programul de mentorat în grup nu

a avut eficienţa aş teptat ă, totu ş i în urma evaluării, am constatat că atât voluntarii, cât ş i beneficiarii,

au apreciat activit ăţile f ăcute al ături de grup:

Ieş iri pentru aplicaţii practice

1. activităţi de sport extrem pentru abilit ăţile intrapersonale;

2. activitatea „C ăutarea comorii” la Timi ş oara pentru abilit ăţile de management al emo ţiilor;

3. activitatea pe „ateliere de studiu” pentru abilitatea de rezolvare de probleme;

4. activitatea „Str ăinul” pentru abilitatea de comunicare asertiv ă;

5. activitatea de jocuri sportive pentru abilitatea de rela ţionare asertivă. *

În cadrul mentoratului în grup, am încercat să îmbinăm învăţarea unor abilităţi noi sau dezvoltarea

lor, atât prin explicarea teoretică, cât ş i prin activităţi practice (jocuri ş i exerciţii) prin care tinerii să poat ă înţelege ş i aplica ceea ce învăţau. Urma apoi etapa în care era necesar ca ei să aplice ceea ce au învăţat în afara contextului proiectului, adică în viaţa lor de zi cu zi. În acest sens au fost organizate activităţile precizate mai sus, pentru ai ajuta pe tineri s ă fac ă un pas mai aporape în exersarea abilit ăţilor necesare vie ţii lor. Problemele mai semnificative întâmpinate în cadrul programului de mentorat în grup au fost dificultatea în comunicarea/ deschiderea tinerilor beneficiari (la începutul întrunirilor în mod special) ş i absenţa. Fiind un proiect în care s-a lucrat alături de voluntari, flexibilitatea a avut un rol important pentru a putea menţine activit ăţile de grup ş i

a atinge obiectivele stabilite. Treptat tinerii s-au

cunoscut între ei, iar comunicarea a devenit plăcut ă ş i

chiar relaxantă.

a devenit pl ă cut ă ş i chiar relaxant ă . Vrem s ă men

Vrem să menţionăm răspunsul la una dintre întrebările din chestionarul de evaluare, răspuns care a fost foarte încurajator. „Ţi-ar plăcea să mai participi la un astfel de program?” Din cele 20 de persoane chestionate, 19 au răspuns cu „da”. De aceea v ă încurajăm în iniţierea ş i implementarea unor astfel de programe ş i proiecte.

* Dac ă doriţi să afla ţi mai multe detalii despre aceste activităţi, vă invităm s ă accesa ţi blogul nostru.

3. Evaluarea întregului proiect În vederea evalu ă rii întregului proiect cel mai important ar

3. Evaluarea întregului proiect

În vederea evaluării întregului proiect cel mai important ar fi să pute ţi sta de vorbă cu cei care au fost implicaţi în proiectul “Dezvoltare prin mentorat”, atât tinerii beneficiari, cât ş i voluntarii. Însă datorit ă faptului c ă în ziua de azi numerele par a fi mai relevante, aş a cum precizează ş i Antoine de Saint Exupery în “Micul prin ţ”, v ă vom prezenta datele ş i rezultatele chestionarelor aplicate la începutul proiectului în compara ţie cu rezultatele din chestionarul final. Astfel vom l ăsa cifrele s ă vorbească, de ş i consider ăm că beneficiile celor implica ţi în proiect sunt greu de măsurat în cifre. Doar ei, în viaţa de zi cu zi, pot să arate ceea ce întradevăr ş i-au însuş it din acest proiect.

Rezultate

5 3,75 2,5 1,25 0 abilitati intrapersonale management al emotiilor rezolvare de probleme comunicare asertiva
5
3,75
2,5
1,25
0
abilitati intrapersonale
management al emotiilor
rezolvare de probleme
comunicare asertiva
relationare asertiva
de probleme comunicare asertiva relationare asertiva Abilit ă ti de via ță rezultate chestionar initial

Abilit ă ti de via ță

rezultate chestionar initial

Abilit ă ti de via ță rezultate chestionar initial rezultate chestionar final De ş i mediile

rezultate chestionar final

De ş i mediile chestionarelor finale nu sunt mult mai mari, e important să menţionăm că progresul a

fost evaluat ş i prin alte metode-metode non-formale (jocuri de evaluare, discutii, interviuri). Deasemenea atât proiectul cât ş i progresul beneficiarilor au fost evaluate nu doar din punctul de vedere al beneficiarilor ci ş i al voluntarilor-mentori, al echipei de conducere al proiectului. Recomand ăm în evaluarea rezultatelor s ă folosi ţi atât metode formale (chestionare,teste) cât si non-formale. Evaluarea ne-a indicat rezultate bune ale proiectului ş i schimb ă ri pozitive

semnificative în vie ţile beneficiarilor. Progresul este diferit pentru fiecare beneficiar. Totodat ă unele rezultate nu se vor vedea decât peste luni sau ani de zile.

E important să ne uit ăm la oamenii al ături de care am lucrat ş i nu doar la cifrele care indic ă

progresul sau regresul.

Un alt lucru important de precizat este c ă o astfel de experien ţă ajut

Un alt lucru important de precizat este că o astfel de experien ţă ajută nu doar tânărul beneficiar, ci ş i voluntarii implica ţi al ături de echipele de implementare a acestor tipuri de proiecte.

III. Concluzii, recomandă ri ș i resurse

Toți cei care suntem actori în domeniul social ne punem întrebarea cea mare: Cum să ne ajut ăm în mod eficient beneficiarii? Indiferent că ne preocupă soarta ş i bunăstarea persoanelor dezavantajate din cauze psihice, sociale sau fizice, întrebarea e aceea ş i.

Din experien ţa noastră o integrare socială eficient ă vine atunci când beneficiarul dezvoltă abilităţile de via ţă de care are nevoie pentru a se putea descurca ş i pentru a tr ăi o viaţă de calitate. Pentru a dezvolta abilităţi, de obicei ne folosim de cursuri de formare, ateliere de lucru, activităţi si proiecte desf ăş urate pe o perioad ă mai lung ă ş i alte experien ţe edificatoare pentru beneficiari. Dar dacă am folosi resursele pe care le ofer ă rela ţia direct ă a beneficiarului cu o altă persoan ă-un voluntar? Acesta e mentorul - un voluntar care devine o sursă de sprijin psihologic si social pentru beneficiar. Prin formele sale diverse, mentoratul poate fi adaptat la orice grup de beneficiari ş i în combinaţie cu activităţi de dezvoltare a unor abilităţi specifice de viaţă, îi oferă beneficiarului cadrul pentru o reintegrare social ă “s ănătoas ă”.

Recomandă ri cu privire la dezvoltarea proiectelor bazate pe mentorat

Începe ţi proiectul prin formarea abilit ăţilor echipei de proiect: studierea conceptului de mentorat teoretic ş i practic, vizite de lucru la organiza ţii cu experien ţă, abilităţi specific ş i nu în ultimul rând formarea abilit ăţii d emunc ă în echip ă.

Prevede ţi suficient timp pentru conceperea programului de mentorat ş i pentru evaluarea nevoilor beneficiarilor;

Prevede ţi suficient timp pentru recrutarea voluntarilor-calit ăţile lor vor determina în mare m ăsură progresul beneficiarilor;

Preg ăti ţi cu aten ție voluntarii pentru rolul de mentor;

Aduna ţi suficiente informaţii despre voluntari ş i beneficiari pentru ca potrivirea perechilor de mentorat s ă fie durabil ă;

Organizaţi cel pu ţin o activitate prin care beneficiarii ş i mentorii să se cunoasc ă, lua ţi în considerare ş i preferin ţele exprimate de ei;

Luaţi în considerare cât mai multe aspect în potrivirea perechilor de mentorat-pune ţi pe primul plan nevoile beneficiarului;

Sprijiniţi mentorii prin cât mai multe mijloace în decursul relaţiei de mentorat-realizaţi un plan prin care îi ve ţi motiva si răspl ăti pe parcursul proiectului;

Beneficiarii s ă aibe ş i ei cel pu ţin o person ă c ăreia s ă se adreseze în caz de probleme;

Comunica ţi ş i colaboraţi cu celelalte persoane relevante din via ţa beneficiarului (familie, persoane responsabile din institu ţii, etc.);

Realizaţi periodic activit ăţi distractive de grup;

În formarea abilităţilor de viaţă necesare, alege ţi abilităţi cât mai specifice ş i prevede ţi sufficient timp pentru dezvoltarea lor.

Evalua ţi rezultatele atât prin metode formale (chestionare, teste) cât ş i prin metode non- formale (jocuri de evaluare, discu ţii, interviuri directe);

Resurse activit ăţ i ş i proiecte de mentorat: Proiecte de asisten ţă social ă

Resurse activităţi ş i proiecte de mentorat:

Proiecte de asisten ţă social ă:

• International Mentoring Association: www.mentoring-association.org (EN) ,

• Blog „Dezvoltare prin mentorat”: mentorat.proprietenia.ro (RO) ,

Alte tipuri de proiecte de mentorat:

• Mediu de afaceri: www.mentori.com (EN)

• Antreprenoriat: www.tineriantreprenori.ro (RO)

Asocia ţia mentorilor din Romania: www.asmero.ro (RO)

ANEXE ANEXA 1 Fi șă de evaluare individual ă I. Date de identificare. Nume: /

ANEXE

ANEXA 1

Fi șă de evaluare individuală

I. Date de identificare.

Nume:

/

Varsta:

Domiciliul:

/

/

II. Scurt istoric psihosocial.

III. Profil psihologic.

IV. Nevoi si probleme identificate.

V. Observatii / Recomandări.

VI. Persoana de referință (o persoan ă din cadrul instu ției care cunoa ș te bine tân ărul).

ANEXA 2 Fi şă de activitate pentru mentor Numele ş i prenumele mentorului:

Numele ş i prenumele beneficiarului:

/

/

Data întâlnirii:

Ora întâlnirii:

Locaţia:

Durata întâlnirii:

Activitatea desf ăş urată:

Progresul

beneficiarului:

Ingrijorări:

Data:

/

Semnatura:

Mentor:

Beneficiar:

ANEXA 3 Fi șă de întâlnire Nume ş i prenume mentor:

Nume ş i prenume beneficiar:

Data întâlnirii stabilite:

Ora întâlnirii:

Locul întâlnirii:

Dac ă s-a anulat întâlnirea, cine a anulat întâlnirea:

a. Mentor

b. Beneficiar

Motivul pentru care s-a anulat întâlnirea:

A fost anunta ţă cealalt ă persoan ă din timp?

a. Da

b. b. Nu

Cum a fost anun ţat ă persoana cealalt ă? Alte observa ţii:

ANEXA 4

Plan individual de asistenţă Nume ş i prenume beneficiar:

Data întocmirii/ reevalu ării planului:

beneficiar: Data întocmirii/ reevalu ă rii planului: / / Obiective Activitate Resurse necesare Metoda de

/

/

Obiective

Activitate

Resurse necesare

Metoda de monitorizare

     

Fi şă de activitate pentru mentor

   

Fi şă de activitate pentru mentor

     

Fi şă de activitate pentru mentor

   

Fi şă de activitate pentru mentor

Obiective:

Perioada de implementare a planului:

Echipa: Mentor: ………………………………………………………………. Beneficiar:……………………………………………………………. Instructor:……………………………………………………………

ANEXA 5

Raport de monitorizare

Mentorat 1 la 1 Data întâlnirii de monitorizare:

1. Echipa

Mentor:

Beneficiar:

Instructor:

2. Monitorizare

A) Întâlnirile pe care perechea le-a avut.

Data:

Orele:

Locul întâlnirii:

B) Evolu ția în atingerea obiectivelor planului

C) Observa ii i propuneri:

ANEXA 6

ANEXA 6 CHESTIONAR – Evaluare Program de mentorat în grup Nume: Te rug ă m s

CHESTIONAR – Evaluare Program de mentorat în grup

Nume:

Te rug ăm s ă răspunzi sincer ș i cu aten ție la întrebarile de mai jos. R ăspunsurile tale ne vor ajuta s ă evalu ăm Programul de mentorat în grup.

1. Cât de mult ti-au placut, in general, intalnirile de grup? (1 inseamna putin, 5 inseamna foarte

mult)

1 2

3

4

5

2. In ce masura te-au ajutat aceste intalniri sa inveti lucruri noi? (1 inseamna putin, 5 inseamna

foarte mult)

1 2

3. Care a fost abilitatea ta preferat ă?

3

4

5

4. Enumera 3 lucruri care ti-au placut din cadrul programului de mentorat in grup.

5. Enumera 3 lucruri care nu ti-au placut.

6. Numeste 3 lucruri pe care le-ai invatat si care o sa iti foloseasca mai departe in viata ta:

7. Cat de acord esti cu urmatoarele afirmatii? (1 – nu sunt de acord, 5 – sunt de acord)

Au fost indeplinite asteptarile mele legat de program.

1

2

3

4

5

Voi putea aplica lucrurile invatate in viata mea.

1

2

3

4

5