ÎNDRUMAR DE AFACERI - Republica Federală GERMANIA

A. Mediul de afaceri în Germania

1. Informaţii generale
2. Economia Germaniei
B. Regimul de comerţ exterior şi de investiţii
1. Regimul de comerţ exterior
2. Regimul investiţiilor în Germania
C. Informaţii utile pentru oamenii de afaceri români
1. Ghid de mediatizare a unei oportunitati de afaceri (oferta export/cerere oferta
import/identificare nou partener) pe piata germana.
2. Procedura legala existenta in Germania, care reglementeaza modalitatea de
infintare a unei firme
D. Alte informatii utile pentru initierea unei afaceri cu o firma germana
1. Restricţii impuse de organele vamale germane la intrarea în ţară
2. Sărbători legale
3. Uzanţe comerciale şi de comportament în afaceri
4. Adrese utile

A. MEDIUL DE AFACERI ÎN GERMANIA

1. INFORMAŢII GENERALE

1.1. Organizarea politico-administrativă

Conform Constituţiei, la baza ordinii de stat stau cinci principii:

Germania este o republică (1), o democraţie (2), un stat federal (3), un stat de drept (4) şi un stat social (5).
De la realizarea Unităţii Germane, la 3 octombrie 1990, Germania se compune din 16 landuri federale.
Capitala este oraşul-land Berlin. La 31.12.2014 populatia Germaniei a fost de 81,2 milioane locuitori.

Landuri (reşedinţă /suprafaţă km.p./populaţie mil.loc./principale oraşe):

Baden-Württemberg (Stuttgart / 35.752 / 10,7 / Mannheim, Karlsruhe, Freiburg, Heidelberg, Ulm, Heilbronn)
Bavaria / Freistaat Bayern (München / 70.549 / 12,5 / Nürnberg, Regensburg, Würzburg, Ingolstadt,
Passau)
Berlin (888 / 3,5)
Brandenburg (Potsdam / 29.483 / 2,49 / Cottbus, Frankfurt an der Oder)
Bremen / Freie Hansestadt Bremen (419 / 0,661)
Hamburg / Freie und Hansestadt Hamburg (755/ 1,79)
Hessa / Hessen (Wiesbaden / 21.115 / 6,1 / Frankfurt am Main, Darmstadt, Kassel, Offenbach,
Rüsselsheim)
Mecklenburg-Vorpommern (Schwerin / 23.191 / 1,63 / Rostock, Wismar, Stralsund, Greifswald,
Neubrandenburg)
Saxonia Inferioară / Niedersachsen (Hanovra/Hannover, 47.613 / 7,9 / Braunschweig, Salzgitter,
Hildesheim, Göttingen, Wolfsburg)
Renania de Nord-Westfalia / Nordrhein-Westfalen (Düsseldorf / 34.092 / 17,8/ Köln, Essen, Dortmund,
Duisburg, Bochum, Wuppertal, Bielefeld, Bonn, Gelsenkirchen, Mönchengladbach, Münster, Aachen,
Krefeld, Mülheim a.d. Rhein)
Renania-Palatinat / Rheinland-Pfalz (Mainz / 19.854 / 3,999 / Ludwigshafen, Koblenz, Kaiserslautern,
Trier, Pirmasens, Worms, Speyer)
Saarland (Saarbrücken / 2.569 / 1,01 / Völklingen)
Saxonia/Freistaat Sachsen (Dresda/Dresden / 18.420 / 4,1 / Leipzig, Chemnitz, Zwickau)
Saxonia-Anhalt / Sachsen-Anhalt (Magdeburg / 20.449 / 2,3 / Halle, Dessau, Bitterfeld)
Schleswig-Holstein (Kiel / 15.800 / 2,8 / Lübeck, Flensburg)
Turingia/Freistaat Thüringen (Erfurt / 16.172 / 2,22 Gera, Jena, Weimar, Ilmenau).

1
Competenţele federale, referitoare la elaborarea legislaţiei şi la administraţie, se rezumă la acele domenii
care, prin însemnătatea şi structura lor, necesită o reglementare unitară pentru întreaga republică. Printre
acestea se numără: afacerile externe, apărarea, finanţele, comerţul, precum şi politica vamală şi, parţial,
politica fiscală (inclusiv TVA şi accize), ultimele două fiind reglementate şi de jurisdicţia Uniunii Europene. În
competenţele landurilor se află, printre altele, domeniile cultură, învăţământ, amenajarea şi gospodărirea
teritoriului, gospodărirea apelor.

Legea de bază proclamă ferm drepturile fundamentale ale omului şi cetăţeanului: intangibilitatea demnităţii
umane (prima frază a Constituţiei) şi apărarea acesteia, garantarea dreptului la manifestarea liberă a
personalităţii şi apărarea acesteia de abuzuri ale statului (libertatea individului, libertatea de credinţă şi
conştiinţă, libertatea exprimării opiniilor, libertatea presei, garantarea proprietăţii, libertatea artei şi ştiinţei,
libertatea de asociere, garantarea secretului corespondenţei şi a convorbirilor telefonice, dreptul la mişcare
liberă, la exercitarea liberă a profesiei, interzicerea muncii forţate, inviolabilitatea domiciliului/locuinţei, dreptul
de a refuza să participe la război din motive de conştiinţă), egalitatea în faţa legii, indiferent de sex, origine
socială, rasă, limbă, confesiune, convingeri politice, ocrotirea şi garantarea instituţiilor şi comunităţilor
sociale, precum familia şi biserica, dreptul la azil în Germania pentru cetăţenii străini urmăriţi în ţările lor.

Organele constituţionale de conducere a statului:

- Preşedintele federal (în prezent, Joachim Gauck, ales la 23 martie 2012), desemnat pentru o perioadă
de 5 ani de Adunarea Federală, organ care se întruneşte numai cu ocazia alegerii preşedintelui, compus din
deputaţii Bundestag-ului şi un număr egal de delegaţi aleşi de parlamentele landurilor.
- Parlamentul Federal – Bundestag (compus, în actuala legislatură, din 631 deputaţi), alesi pentru o
perioadă de 4 ani; ultimele alegeri au avut loc la 22 septembrie 2013.
- Consiliul Federal – Bundesrat, compus din 69 de membri reprezentând cele 16 landuri (între 3-6
persoane din fiecare land, în funcţie de numărul populaţiei). Are atribuţii importante în activitatea legislativă;
mai mult de jumătate din legi nu pot fi adoptate fără votul Bundesrat-ului. Membrii Bundesrat-ului nu sunt
aleşi, ci sunt desemnaţi de landuri, dintre membrii guvernelor lor.
- Guvernul Federal, compus din miniştri federali, este condus de către Cancelarul federal; Din anul 2005
acesta este doamna Dr. Angela Merkel).
- Curtea Constituţională, cu sediul la Karlsruhe: veghează la respectarea Constituţiei.

2
Principalele partide politice şi reprezentarea lor în Bundestag, în urma alegerilor anticipate, din 22
septembrie 2013 se prezinta dupa cum urmeaza:
Uniunea Creştin Democrată - CDU (Christlich Demokratische Union) – preşedinte Angela MERKEL şi
Uniunea Creştin Socială - CSU (Christlich Soziale Union) – preşedinte Horst SEEHOFER (prim ministrul
landului Bavaria) - CDU/CSU – are 311 de mandate in Bundestag;
Partidul Social-Democrat - SPD (Sozialdemokratische Partei Deutschlands) –193 de deputaţi in Bundestag
– preşedinte Sigmar GABRIEL;
Partidul Stângii - PDS (Die Linke) – 64 de mandate in Bundestag - co-preşedinţi: Katja Kipping
si Bernd Riexinger;
Verzii (Bündnis 90/ Die Grünen) – 63 de deputaţi in Bundestag – co-preşedinţi Claudia ROTH şi Cem
ÖZDEMIR.
In prezent la guvernare, sub conducerea cancelarului federal Angela MERKEL, se află o coaliţie
formată din CDU/CSU si SPD.

Apartenenţa Germaniei la instituţii şi organizaţii internaţionale: ONU, UE, OMC, NATO, BIRD, FMI,
BERD, OCDE, OSCE şi altele.

1.2. Suprafaţa şi populaţia

Suprafaţa: 357.167 km.p. (locul III în Europa)

Populaţia: 79,8 milioane locuitori (locul I în Europa, fără Federaţia Rusă)
Densitatea populaţiei: 226 locuitori/km.p.
Pentru anul 2020 se estimeaza o populatie de 80,8 milioane, iar pentru anul 2050, prognozele indică
scăderea populaţiei la 69,7 milioane locuitori.
Populaţia ocupată (2013): 41,8 milioane persoane.
Populaţie străină, în 2011: 6,3 milioane persoane (conforma calculelor din 2013).

Landul Renania de Nord-Westfalia este cel mai populat din Germania (17, 8 milioane locuitori). Exceptând
oraşele-land Berlin, Hamburg şi Bremen, acest land are cea mai mare densitate a populaţiei: circa 530
locuitori/km.p. Landul Saarland, cu 1,1 milioane locuitori are cea mai mică populaţie. Cea mai mică densitate
a populaţiei, de circa 74 locuitori/km.p., o are landul Mecklenburg-Vorpommern, land cu un caracter
predominant agricol.
Berlin este cel mai mare oraş din Germania (3,5 milioane locuitori), urmat de Hamburg (1,7), München (1,3),
Köln (1,0), Frankfurt/Main (680), Düsseldorf(620 mii), Stuttgart (600 mii), Dortmund (590 mii), Essen (585
mii), Bremen (547 mii), Hanovra (516mii), Leipzig (503 mii), Duisburg (500 mii) şi altele.

O reţea densă şi eficientă de autostrăzi, căi ferate, linii aeriene şi căi fluviale fac posibil accesul rapid spre
centrele economiei germane, precum şi spre ţările vecine.

1.3 Infrastructura

Aeroporturi internationale: 23
Porturi la mare: 22
Porturi la fluvii interne: 250
Lungimea fluviilor interne: 7.500 km
Lungimea retelei de drumuri: 231.000 km (din care: cca.13.000 km autostrazi)
Lungimea retelei de cale ferata: 37.900 km

1.4. Resurse de materii prime

- agricole: Germania dispune de o agricultură dezvoltată şi performantă, care asigură toate materiile
prime specifice zonei climatice.
- minerale: cărbune cca. 200 milioane tone, sare cca. 7,0 milioane tone, minereu de fier.

3
2. ECONOMIA R.F. GERMANIA

2.1. Sistemul economic

Sistemul economic al R.F. Germania se bazează pe economia socială de piaţă, politica economică fiind
promovată prin instituţiile statului. Statul stabileşte condiţiile cadru care determină desfăşurarea activităţii
economice, fără să intervină direct în mărimea producţiei, în domeniul preţurilor sau în sistemul de
salarizare. Constituţia garantează manifestarea liberă a personalităţii şi promovarea iniţiativei private; de
asemenea, ea prevede protejarea şi garantarea proprietăţii private. În cadrul general stabilit de stat, piaţa,
prin milioanele de consumatori şi de întreprinderi, este cea care hotărăşte liber şi independent ce şi cât se
produce, ce şi cât se consumă.

Cele trei principii de bază ale economiei sociale de piaţă sunt:

a) Cererea şi oferta reglează preţurile. Condiţia funcţionării economiei sociale de piaţă este competiţia
ofertanţilor pe o piaţă concurenţială.

b) Statul protejează concurenţa. Înţelegerile sau acordurile dintre firme, prin care este îngrădită sau
restrânsă libera concurenţă, sunt interzise prin legi clare şi precise: Legea contra restricţiilor în calea
concurenţei (legea anti-monopol sau anti-cartel) şi Legea contra concurenţei neloiale. Statul urmăreşte ca
mecanismele concurenţei să funcţioneze. Principiile regulatoare de acţiune a statului în acest sens sunt
următoarele:
- Crearea unei poziţii de monopol pe piaţă este preîntâmpinată /împiedicată din timp, prin măsuri de
politică concurenţială. În cazul în care, din motive tehnice, crearea unui monopol este inevitabilă (de exemplu
în cazul căilor ferate), atunci monopolul respectiv trebuie supravegheat şi controlat.
- Dacă în repartizarea produsului social (bunuri şi servicii) se constată nereguli şi inechităţi, atunci statul
le corijează şi le înlătură prin măsuri de politică fiscală, de impozitare progresivă a veniturilor.
- În calculaţiile unei întreprinderi nu trebuie sa fie cuprinse numai costurile interne ale acesteia. O atenţie
şi mai mare trebuie să fie acordată costurilor pe care întreprinderea, prin activitatea sa, le provoacă
comunităţii (de exemplu, impactul asupra mediului înconjurător).
- Dacă ofertanţii pe piaţă acţionează anormal (de exemplu, plata muncii este în neconcordanţă cu
activitatea prestată, practici de dumping etc.), atunci statul ia măsuri pentru limitarea unui astfel de
comportament.
Există, însă, anumite excepţii de la regulile economiei libere de piaţă; astfel, de exemplu, în Uniunea
Europeană, agricultura nu se supune în totalitate legilor şi principiilor concurenţei, din motive sociale, care
ţin de necesitatea existenţei întreprinderilor mici si mijlocii.

c) Statul reprezintă un factor al echilibrului social. Economia socială de piaţă reprezintă o ordine
economică împletind principiul acţiunii libere pe piaţă cu necesitatea asigurării echilibrului social. Conţinutul
social al economiei sociale de piaţă rezidă în:
- preocuparea pentru creşterea continuă a standardului de viaţă;
- preocuparea de a asigura un grad cât mai ridicat de ocupare a forţei de muncă;
- o politică socială care corijează repartiţia veniturilor, prin prestaţii de asistenţă socială – plăţi
compensatorii pentru pensii şi anumite cheltuieli, ajutoare pentru construcţia de locuinţe, subvenţii şi altele.
Pe planul relaţiilor economice internaţionale, Germania susţine comerţul internaţional liber şi se opune
cu tărie diferitelor forme de protecţionism.

2.2. Locul Germaniei în economia mondială

Din punct de vedere economic, Germania se numără printre cele mai dezvoltate ţări din lume, cu un nivel
înalt al producţiei şi productivităţii, precum şi al veniturilor, dar şi cu un sistem perfecţionat de prestaţii sociale
şi un standard ridicat de bunăstare.
In anul 2014 a ocupat locul 3 dupa volumul exportului (1507,59 miliarde Euro) dupa China (2342,31 miliarde
Euro) si SUA (1620,53 miliarde Euro) http://de.statista.com/statistik/daten/studie/37013/umfrage/ranking-der-
top-20-exportlaender-weltweit/ si se afla in randul primelor 4 tari din lume ca tara de destinatie a investitiilor
straine , dupa China, SUA si Japonia.

2.2.1. Indicatori economici de bază

Produsul Intern Brut (PIB 2014): 2.915,65 miliarde euro (locul 4 in lume dupa SUA, China si Japonia) -
conform Anuarului Statistic German 2014
PIB / locuitor (2014): 35 402 euro

4
 Contributia sectoarelor economice la formarea PIB (2014): Servicii 68,6%, Industrie 25,5%, Constructii 4,7%
Agricultura 0,8%.

Rata cresterii economice (2014): 1,6% (anterior: 2013 = 0,4%, 2012 = 0,7 %, 2011 = 3,3% ;
Deficit bugetar (2014) : -0,31 % din PIB;
Rata inflatiei (2014): 0,8%
Rata somajului (2014): 6,8 % (cel mai scazut nivel in ultimii 20 de ani)
Volumul exportului (2014): 1.123,7 miliarde Euro, (anterior: 2013 = 1.088,02 miliarde Euro, 2012 = 1.092,6
miliarde Euro)
Volumul importului (2014): 910,1 miliarde Euro, (anterior: 2013 = 890,4 miliarde Euro, 2012 = 899,4 miliarde
Euro)
Volumul exportului in Romania (2014): 10,7 miliarde Euro, (anterior: 2013 = 10,3 miliarde Euro, 2012 = 9,5
miliarde Euro) – conform datelor statistice germane.
Volumul importului din Romania (2014): 10.15 miliarde Euro, (anterior: 2013 = 9,2 miliarde Euro, 2012 = 8,4
miliarde Euro) – conform datelor statistice germane.

Produsul Intern Brut (PIB) pe landuri: în miliarde euro

Nr. Pondere in
crt. Denumire land 2010 2007 2008 2009 2013 2014 total PIB%
si loc
1. Baden - Württemberg 361,75 337,6 352,9 341,23 407,2 438,2 15,09 3.
2. Bavaria 442,39 414,7 434,0 423,84 487,9 521,9 17,97 2.
3. Berlin 94,72 80,5 83,5 91,84 109,1 117,2 4,03 8.
4. Brandenburg 55,82 50,2 52,5 54,22 59,1 61,8 2,12 11.
5. Bremen 27,73 25,3 26,5 26,73 28,5 30,2 1,04 16.
6. Hamburg 88,31 85,0 88,9 84,53 97,7 103,1 3,55 9.
7. Hessa 224,98 209,2 216,7 215,29 235,7 250,4 8,62 5.
8. Mecklenburg-
35,78 32,6 34,3 35,38 37,0 38,4 1,32 14.
Vorpommern
9. Saxonia Inferioara 213,97 198,9 206,5 205,72 238,9 253,6 8,73 4.
10. Renania de Nord-
543,03 505,8 529,4 522,92 599,8 624,6 21,51 1.
Westfalia
11. Renania - Palatinat 107,63 99.9 104,4 102,08 121,6 127,6 4,39 6.
12. Saarland 30,06 28,6 29,9 28,47 32,1 33,5 1,15 15.
13. Saxonia 94,99 88,4 92,4 92,81 99,8 108,6 3,74 7.
14. Saxonia-Anhalt 52,16 48,7 50,9 50,44 53,0 55,6 1,91 12.
15. Schleswig - Holstein 75,63 69,9 72,2 73,49 78,7 84,0 2,89 10.
16. Thuringia 49,87 46,1 48,1 48,11 51,0 54,3 1,87 13.
Total Germania 2.498,80 2322,2 2423,8 2.397,10 2.795,80 2.903,7

Datoria publică a statului, 2014: circa 74% din PIB, 2013: 2043,7 miliarde euro (circa 77% din PIB),
2012: 2068,3 miliarde euro (circa 79% din PIB).

Datoria externă: Germania nu are datorii externe, fiind, dimpotrivă, unul dintre cei mai mari creditori
pe plan mondial.

2.2.2. Comerţul exterior al Germaniei

Un factor esenţial al creşterii şi stabilităţii economice a Germaniei îl reprezintă orientarea economiei
germane spre piaţa mondială, către export. Capacitatea concurenţială deosebită a întreprinderilor germane
este reflectată, în mod expres, de excelenta poziţie a acestora pe piaţa mondială. Germania a fost in anul

5
 2014, cu un volum de 1.123,7 miliarde Euro al doilea exportator mondial, dupa China, devansand SUA.
In acelasi an, importurile au fost de 1.123,7 miliarde Euro miliarde euro.(cu 2,2% mai mari decat in 2013).
Fiecare al doilea loc de muncă în Germania depinde, în mod direct sau indirect, de export.

Comerţul cu principalii parteneri in 2014

In anul 2014 cca 58,7 % din volumul exportului si importului Germaniei a fost realizat in comertul cu primele
10 tari partenere in cadrul relatiilor comerciale. Comertul bilateral cu principalii 8 parteneri comerciali ai
Germaniei in anul 2014 se prezinta astfel:
- milioane Euro -
Franţa Olanda China SUA UK Italia Austria Polonia

TOTAL 167.293 160.531 154.196 145.134 117.707 102.761 92.024 87.339

Export 100.579 72.736 74.368 95.927 79.163 54.239 55.807 47.691
Import 66.713 87.795 79.827 49.206 38.544 48.521 36.217 39.648
Sold 33.866 -15.059 -5.459 46.721 40.618 5.718 19.589 8.043

2.2.3. Schimburile comerciale cu România

Evolutia schimburilor comerciale bilaterale in perioada 2007-2014, conform statisticii germane este
prezentata in tabel, dupa cum urmeaza:
- milioane Euro -
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014

TOTAL 12.516 13.861 12.065 13.756 17.191 17.880 19.506 21.312

Export 4.742 4.883 5.665 6.464 8.394 8.369 9.200 10.108
Import 7.774 8.978 6.400 7.292 8.797 9.511 10.306 11.204
Sold -3.032 -4.095 -735 -828 -403 -1.142 -1.106 -1.096

Germania si-a consolidat si in 2014 prima poziţie intre principalii parteneri comerciali ai României.
Conform datelor statistice romaneşti, ponderea Germaniei in exportul general al României se situa la
export 19,27%, iar la import 19,15%, in timp ce la total schimburi aceasta era de 19,20% .
Faţă de perioada corespunzătoare a anului trecut exportul a crescut cu 9,96%, iar importul cu 9,40%.

Raporturile romano-germane au evoluat intr-o maniera dinamica, facilitat de cadrul general favorabil al
raporturilor bilaterale la toate nivelurile. In acest context, merita subliniate investiţiile relevante ale firmelor
germane in economia româneasca, purtătoare de înalta tehnicitate si orientate către export.
Exporturile romaneşti spre piaţa germana au crescut in mod deosebit, chiar in perioada de criza 2008/2009
când celelalte state membre UE au înregistrat scăderi. Conform datelor statistice româneşti, fata de anul
2007 exporturile din 2014 sunt de peste doua ori mai mari.
Situaţia este reflectata pozitiv şi de statistica germană în “Statistisches Bundesamt - Foreign trade - Ranking
of Germany's trading partners in foreign trade - 2014”: export german: Romania loc 22 (10.708,1 mil euro),
import german: Romania loc 21 (10.150,8 mil euro), total export plus import: Romania loc 22 (20.858,9 mil
euro).

În 2015 se menţine trendul ascendent al comerţului bilateral. La 31.07.2015, valoarea schimburilor

comerciale româno-germane a fost de 13406,842 milioane Euro din care export 5978,938 milioane Euro
şi import 7038,037 milioane Euro, soldul balanţei comerciale fiind negativ, de -669,232 milioane
Euro.
Volumul schimburilor bilaterale a avut, pe ansamblu, o evoluţie pozitivă: majorare cu 8.81 % faţă de
anul 2014, din care exportul a crescut cu 6.61% (locul 1, pondere: 18,64%), iar importul a crescut cu
10.89% (locul 1, pondere: 19,54%). Ponderea în total este de 19,69%, fiind pe locul 1 în top.

Structura exporturilor
Din punctul de vedere al structurii, peste trei sferturi din exporturile româneşti adresate pieţei germane îl
reprezinta produsele cu valoare adaugată superioară (maşini şi echipamente electrice 43,74%, vehicule şi

6
 echipamente de transport 21,25%, textile şi confectii 7,18%, mase plastice şi articole din cauciuc 5,73%,
produse chimice 2,31% etc).

Structura importurilor
Importurile României din Germania au o structura similară. (maşini si echipamente electrice 35,40%,
vehicule şi echipamente de transport 13,83%, mase plastice şi articole din cauciuc 9.76%, produse chimice
8,60% etc).

Structura exporturilor şi cea a importurilor se menţine, în linii generale, similară şi de pondere apropiată cu
cea de la sfâşitul anului 2014.

♦ Situatia comertului bilateral pe landuri in ultimii 3 ani

mii euro
2012 2013 2014
Denumirea Exp Imp TOTAL Exp Imp TOTAL Exp Imp TOTAL
landului
Baden- 1918324 1222118 3140442 1918324 1222118 3140442 1985074 1349517 3334591
Württemberg
Bayern 1973628 1499932 3473560 1973628 1499932 3473560 2071687 1558813 3630500
Berlin 79393 103364 182757 79393 103364 182757 88325 129211 217536
Brandenburg 97406 64990 162396 97406 64990 162396 85068 68852 153920
Bremen 71998 49338 121336 71998 49338 121336 95454 36337 131791
Hamburg 292555 334107 626662 292555 334107 626662 118890 295099 413989
Hessen 639620 441424 1081044 639620 441424 1081044 662153 452024 1114177
Mecklenburg- 16378 28496 44874 16378 28496 44874 16479 57981 74460
Vorpommern
Niedersachsen 870115 858200 1728315 870115 858200 1728315 943185 781982 1725167
Nordrhein- 1738362 1508062 3246424 1738362 1508062 3246424 2062355 1641769 3704124
Westphalen
Rheinland- 214243 364725 578968 214243 364725 578968 240945 400870 641815
Pfalz
Saarland 142665 108255 250920 142665 108255 250920 216812 110204 327016
Sachsen 184713 181823 366536 184713 181823 366536 197359 213058 410417
Sachsen- 57033 134890 191923 57033 134890 191923 73082 143693 216775
Anhalt
Schleswig- 88393 97115 185508 88393 97115 185508 89039 102716 191755
Holstein
Thüringen 133649 125474 259123 133649 125474 259123 163062 129260 292322
Sursa: Oficiul Federal de Statistică din Wiesbaden, 08 mai 2015

Volumul exportului romanesc a crescut in anul 2014 in relatiile comerciale cu aproape toate landurile
germane (cu excepţia Brandenburg: - 12,6% şi Hamburg: -59,3%). Principalele piete in Germania pentru
exportul romanesc in anul 2014 sunt aceleasi landuri ca si in anul 2013: Bavaria, Renania de Nord -
Westfalia si Baden-Württemberg volumul total al exportului in aceste landuri, la 31.12.2014, in valoare de
6,12 miliarde Euro, reprezentand 60,5 % din volumul total al exportului romanesc in Germania si 28,7 % din
totalul volumului schimburilor comerciale bilaterale cu Germania (21.312 miliarde Euro).
Fluctuatia volumului exportului si importului in raport cu landul Hamburg se explica prin faptul ca, in ultimii ani
a avut loc o modificare de reglementare in metodica raportarilor statistice germane, in sensul ca s-a renuntat
la raportarea realizarilor in contul landului in care a intrat sau a iesit marfa, raportat la teritoriul vamal
german, pentru a se evidential in contul landului in care este inregistrata firma germana importatoare sau
exportatoare.

2.2.4. Germania, investiţii germane directe în străinătate

Germania acordă o mare atenţie investiţiilor, atât ca sursă pentru dezvoltarea economică, cât şi pentru
creşterea şi diversificarea cooperării internaţionale. Întreprinderile germane şi economia germană sunt actori

7
majori, tradiţionali, în fluxurile internaţionale de capital. Se apreciază ca introducerea monedei Euro a
impulsionat şi mai mult investiţiile transnaţionale ale întreprinderilor germane.
In perioada 2004-2010 volumul investitiilor straine a crescut in Germania cu cca. 50 % atingand 685
miliarde Euro. In prezent isi au sediul in Germania cca. 46.000 intreprinderi cu capital strain care au
un numar de peste trei milioane de angajati.
Principalele ţări care au investit în Germania: Olanda, Franta, SUA, Belgia/Luxemburg, Marea Britanne,
Elveţia, Japonia ,China etc.
Principalele destinaţii ale investiţiilor germane în străinatate sunt: SUA, Marea Britanne, Belgia/Luxemburg,
Olanda, Franţa, Italia , Austria etc.

La sfarsitul lunii iulie 2015 erau inregistrate in Romania 20.952 societati cu capital german avand o
pondere de 10,35% in numarul total de societati cu capital strain si o valoare a capitalului social subscris de
5.875,87 milioane Euro, conform datelor furnizate de Oficiul National al Registrului Comertului.

La 31 iulie 2014, (conform datelor statistice ONRC) numărul societăţilor româneşti cu capital german s-
a ridicat la 20,437 societăţi (pondere 10,59%), cu un capital total investit (investiţii directe) de 4,610
miliarde Euro (locul 3, pondere 12,55%).
Conform Bancii Nationale a Romaniei, totalul investitiilor directe germane in Romania in perioada 1990-2011
este de 6272 milioane Euro, Germania fiind al treilea mare investitor strain in tara noastra (după Olanda si
Austria).
Cele mai importante proiecte de investiţii se regăsesc in activitatile de comert cu ridicata si amanuntul (30,52
%), industria constructiilor de masini (16,74%), de componente auto, aeronautica, componente electrice si
electronice, aparatura electrocasnica, transporturi si telecomunicatii ( 11,03 %), constructii (7,5 %), tranzactii
imobiliare (9%), agricultura (4%) etc.

2.2.5. Modalităţi de realizare a achiziţiilor guvernamentale/comenzilor publice

Achiziţiile publice/guvernamentale se realizează prin licitaţii, care se fac publice pe plan naţional, prin
cotidienele regionale şi supra-regionale, prin Buletinul oficial federal pentru licitaţii sau prin buletinele locale,
la nivel de land. Firmele germane pot participa şi la licitaţiile organizate de UE, care sunt mediatizate prin
publicaţiile europene.
Toate ministerele si instituţiile federale pot să lanseze cereri de ofertă pentru achiziţii publice şi să
organizeze licitaţii. Organisme importante sunt Ministerul Federal al Apărării şi Ministerul Federal de Interne,
care dispun de structuri interne, special create pentru achiziţii publice prin licitaţii.
Ministerele şi autorităţile din landuri, precum şi instituţiile publice locale, orăşeneşti/comunale organizează,
de asemenea, licitaţii pentru achiziţii. Principalul website pentru achizitii publice este:
www.bund.de/Ausschreibungen

2.2.6. Târguri şi expoziţii internaţionale

Germania este unul din cei mai mari organizatori de târguri şi expoziţii internaţionale din lume. Practic, în
fiecare oraş mare există asigurată logistica necesară pentru organizarea unor asemenea manifestări
promoţionale, la nivel naţional sau regional. Anual, se organizează peste 300 de acţiuni expoziţionale
internaţionale, principalele centre fiind: Berlin, Frankfurt am Main, Düsseldorf, München, Köln, Stuttgart,
Hanovra, Hamburg, Nürnberg, Offenbach, Leipzig şi altele.
În întreaga lume, sunt cunoscute târgurile şi expoziţiile internaţionale organizate de Germania, specializate
în diverse domenii, în cadrul cărora se prezintă tendinţe şi direcţii de dezvoltare, în perspectivă, a unor
sectoare specifice, cum sunt: agricultură şi produse alimentare – Grüne Woche, Biofach, Anuga,
Süßeware, ProWein; industria uşoară – CPD, Heimtextil şi GDS; construcţii de maşini – Hannover
Messe, Automechanika; chimie – Achema; metalurgie – Metav, Tube& Wire; comunicaţii şi tehnologia
informaţiilor – CeBIT, SYSTEMS , mobila si semifabricate din lemn –IMM, ZOW, produse de sticlarie-
Ambiente şi altele.
România participă, anual, prin pavilioane proprii, la peste 20 de târguri şi expoziţii internaţionale din
Germania. Organizarea participării este asigurată, cu finanţare de la bugetul de stat, de către Ministerul
Economiei şi asociaţiile de ramură. În acelaşi timp, firmele româneşti iau parte la alte numeroase târguri şi
expoziţii specializate, prin participări individuale.

8
PARTICIPAREA ROMANIEI LA TARGURI INTERNATIONALE DIN GERMANIA IN ANUL 2015

Nr. TARG CARACTER TARG PERIOADA

crt.
1. Heimtextil Frankfurt decoratiuni interioare, perdele, lenjerii 14-17 ianuarie
de pat
2. Berlin Fashion Week multisectorial: activită i de pret a 19-21 ianuarie
porte, pantofi
3. BAU München Arhitectură, material i sisteme de 19-24 ianuarie
construc ii
4. IMM Cologne, Köln fabricarea mobilierului din lemn, 19-25 ianuarie
decora iuni interioare, obiecte din
ceramică, sticlărie, obiecte de decor
din piatră naturală semipre ioasă,
produse de ambientare interioară i
design
5. INTERNATIONALE GRÜNE WOCHE produse agro-alimentare 16-25 ianuarie
6. CMT Stuttgart turism 17-25 ianuarie
7. FRUIT LOGISTICA fructe i legume proaspete i 4-6 februarie
prelucrate
8. BIOFACH Nürnberg produse agro-alimentare ecologice 11-14
februarie
9. Z Leipzig autovehicule, accesorii auto i 24-27
construc ii de ma ini februarie
10. ITB Berlin turism 4-8 martie
11. Prowein Düsseldorf vinuri şi băuturi alcoolice 15-17 martie
12. CeBIT Hanovra tehnologia informa iei i 16-20 martie
comunica iilor
13. Hannover Messe echipamente industriale / constructii de 13-17 aprilie
masini
14. TechTextil Frankfurt textile de casă, perdele, lenjerii de pat mai
15. SMT Hybrid Packaging Nürnberg autovehicule, acesorii auto si 5 - 7 mai
constructii de masini
16. Interzum Köln Industria mobilei i prelucrarea 5 - 8 mai
lemnului
17. Berlin Fashion Week activitati de design 8-10 iulie
18. GDS Düsseldorf incaltaminte si marochinarie 29-31 iulie
19. Gamescom Berlin Sevicii informatice i aplica ii inclusiv 5 - 9 august
jocuri electronice
20. ANUGA Köln Produse alimentare 10-14 oct.
21. A + A Düsseldorf Siguranäa öi securitatea muncii 27-30 oct.
22. AIRTECH Frankfurt Tehnologii i produse aero-spa iale 3-5 nov.
23. PRODUCTRONICA Munchen electronică 10-13 nov.

B. REGIMUL DE COMERT EXTERIOR ŞI DE INVESTIŢII

1. REGIMUL DE COMERŢ EXTERIOR

1.1. Cadrul general de desfăşurare a comerţului exterior german; avantaje

conjuncturale pentru exportatorii români

Politica de comerţ exterior a Germaniei se bazează pe recunoaşterea principiului necesităţii unei continue
dezvoltări a diviziunii internaţionale a muncii şi a circulaţiei bunurilor, serviciilor şi a capitalurilor, pe cât
posibil fără obstacole sau limitări.
Schimburile economice cu străinătatea sunt, în principiu, complet liberalizate, în măsura în care legislaţia
privind comerţul exterior nu prevede, în mod explicit, anumite restricţii.
Guvernul Federal german militează, la nivel internaţional (în cadrul OMC şi în alte organizaţii economice
internaţionale) pentru liberalizarea pieţelor, avertizează asupra pericolelor protecţionismului şi, în limita
competenţelor sale, se pronunţă împotriva restricţiilor în calea schimburilor comerciale. Fiind membră a

9
Uniunii Europene, Germania adoptă politicile, reglementările de piaţă şi procedurile de autorizare care sunt
fixate de UE pentru anumite sectoare şi pentru anumite grupe de mărfuri.
Exportatorul român care doreşte să vândă produsele sale în Germania trebuie să pornească de la ideea că
pe această piaţă se poate comercializa orice produs, dacă acesta este competitiv din punct de vedere al
calităţii, prezentării şi al preţului şi să ţină seama de faptul că aproape toate produsele imaginabile sunt
oferite pe piaţa germană de către foarte mulţi producători autohtoni sau din străinătate. Gama largă de
mărfuri şi concurenţa acerbă impun necesitatea unei pregătiri minuţioase înainte de încheierea unei
tranzacţii comerciale, mai ales dacă se doreşte, aşa cum este normal, o colaborare durabilă cu partenerul
german.
Având în vedere volumul comerţului exterior german, precum şi faptul că schimburile româno-germane
deţin, în cadrul acestuia, o pondere de cca. 1%, există posibilităţi reale de creştere şi diversificare a
livrărilor reciproce. Analizând evoluţia şi structura actuală a schimburilor comerciale româno-germane,
rezultă că există, în continuare, oportunităţi de majorare a exporturilor româneşti, în special la produsele
cu tradiţie pe această piaţă, cum sunt: confecţiile textile şi tricotajele (realizate inclusiv pe baza de lohn),
mobilă şi produse din lemn, încălţăminte şi articole din piele, produse metalurgice, articole prelucrate din
metal (inclusiv produse ale micii industrii), piese, componente şi subansamble de maşini şi utilaje, aparatură
electrică şi electrotehnică, produse chimice, produse agroalimentare.
În conjunctura ultimilor ani oportunitati deosebite au fost reprezentate de exporturile de autoturisme si
componente auto , de produse ale industriei constructiilor de masini, de echipamente de comunicatii
si produse ale industriei electronice si software, care au inregistrat cresteri anuale consistente.
Operatorii economici români trebuie să manifeste o mai mare receptivitate şi o insistenţă sporită pentru
atragerea partenerilor germani interesaţi în transferarea producţiei (sau a unei părţi a acesteia) şi a
comenzilor în România.

Situaţia şi studiul pieţei

Pentru producătorii străini, Germania este o piaţă de desfacere cu o foarte mare putere de absorbţie,
având un volum de importuri care, în anul 2014 a fost de circa 1.123,745 miliarde euro. Potenţialul intern
de cumpărare ridicat şi cererea mare sunt factori care fac ca piaţa germană să fie atractivă pentru ofertanţii
străini. Pe de alta parte, Germania este o piaţă foarte exigentă. Politica economică, specifică unei economii
sociale de piaţă şi orientată spre liberalizarea schimburilor comerciale externe, asigură celor cca. 81 de
milioane de consumatori o ofertă bogată de mărfuri, la preţuri avantajoase.
De aceea, numai o oferta competitivă, corelată cu un concept de marketing pe termen lung, poate avea
şanse pe piaţa germană.
Piaţa germană se caracterizează prin dinamism şi multilateralitate. La aceasta contribuie dezvoltarea
tehnologică rapidă, standardul de viaţă ridicat şi varietatea reţelelor de distribuţie. Într-o mare măsură, piaţa
germană este influenţată şi de vârsta medie a populaţiei. Ca urmare a unei rate scăzute a natalităţii, multe
familii alocă o cotă relativ scăzută din venituri pentru satisfacerea nevoilor de bază. Astfel, aceste familii
dispun de un potenţial de cumpărare considerabil, care este folosit pentru soluţionarea unor nevoi
individuale exigente (cultură, călătorii, sport, sănătate, informaţie, modă, distracţii şi altele).
În aceste condiţii, marketingul trebuie să-şi deplaseze sfera de activitate spre studiul orientării pieţei
(crearea de noi necesităţi de consum). Dezvoltarea unor noi tipuri de oferte – produse alimentare bio,
mobilier adaptat cerintelor pietei germane, confectii de „brand” , software , dar si noi componente pentru
industria auto – impune producătorilor, inclusiv celor străini, să aibă capacitate creativă şi o colaborare
strânsă cu partenerii de afaceri germani.

Specific pieţei germane rămâne, în continuare, un înalt simţ al calităţii. Calitatea, designul şi ambalajul
sunt, de multe ori, componente mult mai importante decât preţul. Pe lângă aceasta, la mărfurile mai
pretenţioase din punct de vedere tehnic, garanţia, un service adecvat şi respectarea normelor tehnice
germane sunt condiţii esenţiale pentru succesul afacerilor.

1.2. Reglementări în domeniul comerţului exterior al Germaniei

Ca membră a Uniunii Europene, Germania aplică, în relaţiile comerciale cu ţările terţe, politicile şi
reglementările acesteia. În relaţiile cu ţările asociate, candidate sau în curs de aderare, se aplică prevederile
acordurilor de asociere, cunoscute în general de operatorii economici români.

Comerţul exterior se mai supune şi reglementarilor ONU (în materie de embargo, interdicţii de export,
reglementări speciale pentru anumite mărfuri şi ţări) şi ale Uniunii Europene, care au precădere faţă de
legile şi reglementările naţionale. Astfel, în domeniul comerţului cu mărfuri având dublă posibilitate de
utilizare, atât civilă, cât şi militară (Dual-use), sunt aplicate unitar, în toate statele membre, reglementările
UE.

10
AWV (Außenwirtschaftsverordnung) este actul normativ de aplicare/realizare a prevederilor AWG
(Außenwirtschaftsgesetz). Acesta conţine majoritatea reglementărilor referitoare la aspectele practice ale
comerţului exterior şi este în concordanţă cu prevederile şi reglementările Uniunii Europene.

AWV are ca anexă "lista de export", care conţine restricţiile la export. Exportul german este, în principiu,
liberalizat în întregime, nefiind necesare licenţe de export. Există însă şi câteva excepţii, privind mărfuri
militare şi strategice, unele materii prime şi produse din oţel, precum şi unele produse agricole.

AWG are ca anexă "lista de import", în cadrul căreia este permis importul. Aceasta se împarte în liste de
ţări şi liste de mărfuri. Importul german de produse industriale este practic liberalizat în întregime, fără să fie
necesară licenţă sau declaraţie de import. Puţinele limitări şi restricţii servesc, în general, la protecţia
ordinii publice, a mediului înconjurător, a sănătăţii populaţiei, faunei şi florei. Obligativitatea licenţei se
limitează, de asemenea, la poziţii definite/denumite strict, cu precădere la cele pentru care sunt prevăzute
restricţii/limitări la import (contingente), cum sunt produsele metalurgice.

La importul german se mai au în vedere prevederile privind monopolul pentru băuturi alcoolice,
reglementări privind mărfurile inflamabile, restricţii la importul de tutun, bere, cereale, furaje, animale,
carne.

Pe baza reglementărilor în vigoare, unele mărfuri sunt interzise la import: alimente, băuturi, medicamente
şi alte produse care conţin alcool metilic, pulbere de coji de cacao şi mărfuri care au în compoziţie acest
produs, explozibili cu fosfor alb sau galben, DDT şi produse care conţin DDT, animale cu boli contagioase şi
produse rezultate din acestea.

Importul de carne, peşte şi produse din acestea se bazează pe respectarea normelor de igienă. Produsele
respective pot fi importate cu condiţia ca întreprinderile producătoare furnizoare să fie omologate/agreate
de Comisia Europeană/Oficiul Alimentar şi Veterinar. Aprobări de ordin veterinar sunt necesare pentru
importul de animale vii, carne, lână şi păr, piei, coarne, produse sau materii prime de origine animală

Exista anumite restricţii la importuri în scopul protecţiei florei şi faunei, luând în considerare prevederile
Acordului de la Washington privind protecţia unor specii de animale şi plante. Conform legii pentru protecţia
plantelor, unele plante, posibile purtătoare de dăunători, sunt interzise la import. Restricţii există şi la importul
de sămânţă.

La importul de vin, must, suc de struguri, lichior din vin, vin distilat, alcool brut din vin este necesară
prezentarea unei aprobări vamale eliberate de Organizaţia europeană a pieţei vinului, cu respectarea Legii
vinului şi a Ordonanţei privind supravegherea calităţii vinului.

De asemenea, în Germania este admis importul unor articole tehnice (scule, unelte de muncă, maşini,
utilaje, instalaţii etc.) numai cu respectarea prescripţiilor privind protecţia muncii. Acelaşi lucru este valabil
şi pentru unele materiale otrăvitoare sau inflamabile.

Reglementările tehnice sunt elaborate de institute specializate, dintre care cel mai important este Institutul
German pentru Normare – DIN (Deutsches Institut für Normung – DIN), având în structura sa şi Centrul
German de Informaţii privind Reglementările Tehnice (Deutsches Informationszentrum für Technische
Regeln – DITR).

Adresa DIN: Deutsches Institut für Normung – DIN e.V., Burggrafenstr. 6, D-10772 Berlin, tel. 004930/260-
0, fax 004930/260-1231, Internet: www.din.de, E-Mail: postmaster@din.de.

Norme şi reglementări tehnice pentru produse industriale elaborează şi Asociaţia Germană a

Inginerilor (VDI – Verein Deutscher Ingenieure e.V.), Graf-Recke-Str. 84, D-40239 Düsseldorf, tel.
0049211/6214 0, fax 0049211/6214 575, Internet: www.vdi.de, E-Mail: vdi@vdi.de, precum şi
Uniunea Germană pentru Electrotehnică, Electronică şi Tehnică Informatică (VDE – Verband der
Elektrotechnik, Elektronik und Informationstechnik e.V.), Stresemannallee 15, D-60596 Frankfurt/Main, tel.
004969/63 080, fax 004969/63 11925, Internet: www.vde.com, E-Mail: service@vde.com.

Un rol şi o importanţă deosebită în supravegherea şi controlul/verificarea tehnică a produselor industriale îi

revin Uniunii Germane pentru Verificare Tehnică (Technischer Überwachungsverein – TÜV),

11
Kurfürstenstr. 56, D-45138 Essen, tel. 0049201/8987-0, fax 0049201/8987-120, Internet: www.vdtuev.de,
E-Mail: vdtuev.essen@t-online.de.

Îndeplinirea formalităţilor vamale nu înseamnă automat că mărfurile importate sunt apte pentru
comercializare pe piaţa germană. În principiu, produsele importate se supun aceloraşi prescripţii şi
reglementări ca şi mărfurile produse în Germania, referitoare la îndeplinirea condiţiilor de calitate şi a
normelor tehnice de securitate. În cazul mărfurilor alimentare, acestea trebuie să corespundă legii
germane privind produsele alimentare (Lebensmittelrecht); medicamentele se supun, de asemenea, unor
prescripţii speciale referitoare la înregistrare; produsele tehnice (cum sunt maşini, aparate şi altele) pot fi
puse în circulaţie numai dacă acestea corespund normelor şi reglementărilor privind protecţia muncii şi
prevenirea accidentelor. Se recomandă ca exportatorii să solicite importatorilor germani informaţii în
legătură cu condiţiile tehnice şi de calitate (inclusiv de declarare/etichetare) pe care trebuie sa le
îndeplinească produsele exportate în Germania, dacă acestea nu au fost prevăzute în mod explicit în
contract.

Pentru mărfuri agricole şi produse din materii agricole, inclusiv pentru cele prevăzute de ordonanţe de piaţă
ale Uniunii Europene trebuie contactat:
Oficiul Federal pentru Agricultură şi Alimentaţie (Bundesanstalt für Landwirtschaft und Ernährung –
BLE), Adickesallee 40, D-60322 Frankfurt/Main, tel. 004969/156-40, fax 004969/156-4445, Internet:
www.ble.de, E-Mail: poststelle@ffm.ble.bund400.de.

1.3. Alte aspecte legate de regimul de comerţ exterior

1.3.1. Regimul vamal

Regimul vamal aplicat în Germania este cel armonizat la nivelul Uniunii Europene, valabil pentru toate ţările
membre.

1.3.2. Taxa pe valoarea adăugată este de 19% pentru produsele industriale şi de 7% pentru produsele
agroalimentare.

1.3.3. Accize (impozitul pe consum) sunt percepute pentru produsele petroliere, alcool şi băuturi alcoolice,
produse din tutun şi cafea prăjită (inclusiv extracte din aceasta). Nu există diferenţe între accizele percepute
pentru mărfurile importate şi cele produse în Germania.

1.3.4. Condiţii de livrare: conform regulilor INCOTERMS.

1.3.5. Modalităţi de plată şi credit folosite pe piaţa germană

Pe piaţa germană sunt uzitate toate modalităţile de plata cunoscute. Vânzătorul şi cumpărătorul au libertatea
de a conveni asupra modalităţii şi condiţiei de plată, de regulă astfel încât riscurile să fie minime pentru
ambele părţi. În relaţiile cu ţările în tranziţie şi cu ţările în curs de dezvoltare, exportatorii germani
practică/pretind modalităţi de plată asiguratorii: acreditiv documentar irevocabil, plată anticipată, garanţii
bancare. La import se preferă modalităţi de plată simple, necostisitoare, avantajoase pentru importator, dar
se practică/se acceptă şi acreditiv sau garanţii. Dacă relaţiile comerciale sunt bune şi partenerii se cunosc şi
au încredere unul în altul, atunci se preferă şi se practică plata după recepţia mărfii. Spre bună regulă, se
recomandă ca în contractele comerciale să fie prevăzute clauze de plată clare şi precise, făcându-se
referire la reglementările uzuale internaţionale, respectiv la normele şi directivele Camerei Internaţionale
de Comerţ privind creditele şi incasso-urile documentare.
Recomandare pentru exportatorii români: practicarea de modalităţi asiguratorii (acreditiv irevocabil,
garanţii bancare certe, plata anticipată), îndeosebi în relaţii cu parteneri noi, necunoscuţi sau mai puţin
verificaţi.

1.3.6. Probleme privind forma şi dreptul aplicabil la încheierea contractelor; competenţa

judecătorească/arbitrajul

Contacte de afaceri şi reţele de desfacere

Exportul de mărfuri pe piaţa germană se poate efectua pe următoarele canale:

- importator specializat,

12
- comerţ en-gros,
- comerţul cu amănuntul (importator direct),
- consumator/utilizator final, ca importator direct,
- intermediar de vânzări (reprezentanţi comerciali, comisionari),
- filiale proprii de comercializare ale exportatorului.

Exportatorul străin trebuie să examineze, de la caz la caz, ce canale de distribuţie corespund produselor şi
scopurilor sale. Din acest punct de vedere, se face deosebire între căile indirecte de desfacere a mărfurilor
(import în scopul revânzării la comercianţi cu amănuntul) şi cele directe (import pentru uzul/consumul
propriu).

Datorită complexităţii şi diversităţii pieţei, precum şi a cerinţelor din domeniul marketingului, este oportun ca
ofertantul străin să realizeze relaţii comerciale de durată cu un importator german calificat şi competent.
Firmele specializate în import, precum şi firmele de comerţ cu amănuntul sau en-gros care realizează direct
importuri, cunosc legislaţia germană de import şi indică furnizorilor străini normele şi reglementările care
trebuie respectate. De asemenea, astfel de parteneri germani preiau adesea sarcina de depozitare a
mărfurilor importate şi dispun de reţele proprii de vânzare şi reprezentare.

O societate care doreşte să exporte în Germania trebuie să acorde o mare atenţie cercetării pieţei şi
alegerii corecte a partenerilor. Printre obiectivele cercetării de piaţă se numără:

- analizarea potenţialului de piaţă pentru mărfurile care urmează să fi exportate (evaluarea statisticilor,
vânzări de testare, sondaje etc.);
- stabilirea condiţiilor specifice care trebuie îndeplinite de produs (prescripţii de import, norme tehnice,
design, ambalare etc.);
- planificarea strategiilor de marketing (distribuţie, structura preţului, ambalare, transport etc.).

Există o mare diversitate de mijloace ajutătoare şi de posibilităţi pentru realizarea practică a cercetării
pieţei, printre care:

- iniţierea de contacte cu reprezentanţele economiei germane în străinătate (în cazul Romaniei: cu Camera
de Industrie şi Comerţ Româno – Germană);
- evaluarea statisticilor de import şi de producţie ale Germaniei;
- analizarea studiilor de piaţă elaborate de diverse institute/instituţii germane şi internaţionale;
- participarea la târguri şi expoziţii specializate, organizate în Germania.
Rezultatul unor astfel de cercetări de piaţă va influenţa în final modul de întocmire a ofertei de mărfuri şi
alegerea canalelor de distribuţie.
Pe lângă acestea, la alegerea unui partener de afaceri trebuie avute în vedere, în mod deosebit,
următoarele aspecte:
- bonitatea financiară şi seriozitatea în afaceri;
- poziţia/stabilitatea partenerului pe piaţă;
- reţeaua de distribuţie de care acesta dispune.
În cazul existenţei unor îndoieli, se pot obţine informaţii corespunzătoare de la camerele de industrie şi
comerţ, de la asociaţiile de profil sau de la firme specializate în obţinerea şi furnizarea de astfel informaţii,
precum Bürgel, Creditreform etc. (direct sau prin intermediul reprezentanţelor diplomatice ale României în
Germania), contra cost.
În ceea ce priveşte ofertantul, este necesar ca acesta să prezinte date amănunţite privind societatea sa şi
produsele pe care doreşte să le exporte.

După stabilirea contactelor, ele trebuie întreţinute cu grijă. O colaborare durabilă necesită încredere
reciprocă între parteneri.
Contractele de livrare se pot întocmi atât în conformitate cu dreptul german, cât şi cu cel al ţării partenerului
sau al unei terţe ţări. În general, sunt valabile juridic şi comenzile de livrare (transmise telefonic, prin fax,
scrisoare) dar se recomandă vânzătorului ca în aceste cazuri să confirme cumpărătorului, în scris,
acceptarea comenzii şi condiţiile negociate.

Arbitraj: Importatorul/exportatorul german este înclinat, în general, să solicite partenerului extern acceptarea
unei instanţe de judecată germane, în cazul apariţiei unui litigiu/diferend legat de derularea contractului.
Totuşi, în practica internaţională, acceptată şi de societăţile germane, este uzuală convenirea unui arbitraj
ad-hoc în locul unui tribunal. Comisia germană pentru arbitraj de pe lângă Asociaţia camerelor de industrie

13
şi comerţ recomandă societăţilor germane convenirea arbitrajului Camerei Internaţionale de Comerţ de la
Paris.

Dreptul UNCITRAL: În cazul livrărilor de marfă poate fi oportună convenirea aplicării dreptului comercial
UNCITRAL, al Organizaţiei Naţiunilor Unite, drept care este valabil şi în Germania, începând cu 1 ianuarie
1991, pentru toate contractele cu parteneri din ţările partenere semnatare ale acordului.

1.3.7. Riscuri

Guvernul Federal pune la dispoziţia exportatorilor germani instrumentul de garantare a exportului (aşa
numitele "Garanţii Hermes / Hermes-Deckungen”). Astfel, exportatorul se poate asigura pentru o paleta
largă de riscuri economice şi politice care pot apare pe parcursul derulării unei afaceri de export. În centrul
acestui instrumentar se situează garanţiile pentru creditele acordate de exportator (banca exportatorului)
importatorului (băncii acestuia) pentru finanţarea operaţiunii de export convenite. Prin aceste garanţii, Euler-
Hermes preia riscurile economice (de exemplu, incapacitatea de plată a debitorului extern) şi riscurile
politice, precum întârzierea plăţii din cauza lipsei de devize a statului importatorului, interdicţii de plăţi
externe dictate politic, imposibilitatea plăţii în situaţii de război, revoluţie, răscoală. Garanţiile Euler-Hermes
se acordă atât pentru credite pe termen scurt, de până la 1 an, cât şi pentru credite pe termen lung, de până
la 5-10 ani, în cadrul unor plafoane stabilite pentru fiecare ţară. Pentru România nu mai există plafon de
ţară pentru garanţiile Euler-Hermes.

1.3.8. Bonitatea firmelor

Informaţii generale şi mai sumare despre firmele partenere germane pot fi obţinute de la cele 82 de camere
de comerţ şi industrie regionale şi de la cele peste 120 de filiale ale acestora din teritoriu, în funcţie de zona
geografică în care se află firma despre care se solicită informaţii (apartenenţa la o cameră de industrie şi
comerţ). În Germania, calitatea de membru al unei Camere de industrie şi comerţ este obligatorie pentru
toate firmele, astfel încât în evidenţele unei camere se găsesc informaţii despre toate firmele din zona
arondată.
De asemenea, pot fi obţinute informaţii de la Registrul Comerţului unde este înregistrată firma care
interesează. În Germania, Registrul Comerţului funcţionează în cadrul judecătoriilor şi nu în cel al
camerelor de industrie şi comerţ. Numele Judecătoriei (Amtsgericht) la care firma este înregistrată în
Registrul Comerţului trebuie să figureze pe imprimatele cu antet ale acesteia (scrisori, facturi şi altele).
Informaţii mai complete, calificate şi de bună calitate referitoare la bonitatea unei firme germane pot fi
obţinute, contra cost, fie prin firme specializate, fie prin case de avocaţi. Tarifele sunt foarte variate de la o
firmă la alta, precum şi în funcţie de urgenţa/rapiditatea furnizării informaţiei.
Cele mai cunoscute firme germane furnizoare de informaţii economice privind situaţia economico-
financiară şi bonitatea societăţilor germane sunt:

- Bürgel Wirtschaftsinformationen GmbH & Co. KG, Gasstrasse 18, D-22761 Hamburg, tel.
004940/89803-570 sau -572, fax 004940/89803-579, E-Mail: geraldine.boisier@buergel.de , persoană de
contact: dna. Geraldine Boisier;

- Creditreform e.V., Hellersbergstr. 12, D-41460 Neuss, tel. 00492131/109-0, fax 02131/109-8000, Internet:
www.creditreform.de şi/sau http://www.creditreform.ro/, E-Mail: creditreform@creditreform.de , persoană de
contact: Dr. Helmut Rödl.

C. Alte informatii utile pentru oamenii de afaceri romani.

1. GHID DE MEDIATIZARE A UNEI OPORTUNITATI DE AFACERI (OFERTA EXPORT/CERERE IMPORT

SI/SAU IDENTIFICARE PARTENER) PE PIATA GERMANA

a) Mediatizare prin Camerele de Comert si Industrie Regionale

Camerele de industrie si comert (CIC)- desfasoara in sprijinul membrilor lor (in Germania, calitatea de
membru al CIC este obligatorie), activitati de promovare a relatiilor economice externe. Prin bazele lor
de date si informatii si prin publicatii (fiecare Camera editeaza cate o revista periodica, de regula lunara,
precum si numeroase alte materiale si buletine informative de interes), CIC furnizeaza membrilor lor
informatii importante privind pietele externe, inclusiv oportunitati de afaceri in strainatate.
Precizam ca doua dintre CIC reprezinta centre de greutate in ceea ce privesc relatiile economice cu
Romania si anume:

14
 Camera de Comert si Industrie a Rinului Inferior, Duisburg
(Niederheinische Industrie- und Handelskammer Duisburg-Wesel-Kleve zu Duisburg)
Mercator Str. 22-24
D-47051 Duisburg
Tel: 0049-203 / 2821-284;Fax 0049-203 / 2821-390
Website: www.ihk-niederrhein.de ; E-mail: hanicke@niederrhein.ihk.de
Contact: Herr Dr. Thomas Hanicke, Director / Geschäftsführer
si
Camera de Comert si Industrie Palatinat, Ludwigshafen
(Industrie- und Handelskammer für die Pfalz)
Ludwigsplatz 2-4
D-67059 Ludwigshafen
Tel: 0049-621 / 5904-1910;Fax:0049-621 / 5904-1904
Website: www.pfalz.ihk24.de ; E-mail: volker.scherer@pfalz.ihk24.de ;
Contact: Herr Volker Scherer, Direktor, Leiter International

In vederea mediatizarii ofertei de export prin intermediul acestor Camere de Comert , se va transmite
o scrisoare de intentie, in atentia persoanelor mentionate, elaborata in limba germana sau engleza si
redactata pe o foaie cu antetul companiei. Sunt necesare si cateva date despre companie si
posibilitatile de colaborare ale acesteia pe plan extern.
O astfel de scrisoare poate fi adresata si la:
Uniunea Germană a Camerelor de Industrie şi Comerţ
(DIHK - Deutscher Industrie- und Handelskammertag)
Breite Strasse 29, D-10178 Berlin
Herr Lutwin Strauch, Referatsleiter Grundsatzfragen der Außenwirtschaft, Außenwirtschaftsförderung
Tel: 0049-030 20308 – 2309; Fax : 0049-030 20308 – 2333;
E-mail: strauch.lutwin@dihk.de
Internet: www.ihk.de, www.dihk.de
Obs.: Prin DIHK, accesând pagina de Internet, se pot obtine informatii despre
întregul sistem al camerelor de industrie şi comerţ din Germania.
Adresele Camerelor de Comert Germane pot fi obţinute şi de la Camera
de Industrie şi Comert Romano-Germana, Bucureşti (str. Clucerului 35,
Tel. 223 15 31, Fax. 223 15 38, 223 10 50,
Internet: www.ahkrumaenien.ro ;E-mail: drahk@ahkrumaenien.ro )

b) Utilizarea oportunitatilor oferite de Centrul de Promovare pentru Europa Centrala si de Est

(MOEZ) – Mittel-und Osteuropa Zentrum - Hahn

La finele anului 2008 MOEZ, in parteneriat cu Asociatia Camerelor Mestesugaresti din Germania
(Zentralverband des Deutschen Handwerks-ZDH), Camera de Comert si Industrie din Mainz, Camerele
Mestesugaresti din Mainz, Koblenz, Ludwigshafen,Trier si cu Institutul din domeniul energetic (Institut
für angewandtes Stoffstrommanagement IfaS-Fach -hochschule Trier / Umwelt-Campus Birkenfeld) a
incheiat un contract, cu valabilitate pana in anul 2013, de colaborare cu Ministerul Federal pentru
Cooperare Economica si Dezvoltare(BMZ) si cu Ministerul Economiei, Transporturilor, Agriculturii si
Viticulturii din landul Renania-Palatinat in vederea promovarii activitatilor economice cu 10 tari din
Europa Centrala si de Sud-Est, printre care si Romania.
Conform contractului, partenerii nominalizati ai MOEZ din tara noastra au fost Camera de Comert si
Industrie a Romaniei, UCECOM si CNIPMMR.
Prin activitatea de promovare a IMM-urilor din cele 10 tari mentionate se avea in vedere asigurarea de
consultanta, contacte economice cu firme din Germania si UE, identificarea de noi parteneri, facilitarea
transferului de noi tehnologii etc.
Incepand cu anul 2014 s-a stabilit ca activitatea sa fie preluata de Ministerul Economiei, Transporturilor,
Agriculturii si Viticulturii din landul Renania-Palatinat (www.mwkel.rlp.de) .

c) Utilizarea portalulului “e-trade-center” al Agentiei “Germany Trade & Invest”

Germany Trade & Invest este agentia de comert exterior si investitii infiintata de autoritatile federale
germane la 01.01.2009, avand ca scop promovarea comertului exterior si atragerea investitiilor straine.
Sediul agentiei se afla la Berlin, iar sectiunea Comert a Agentiei se afla la Bonn (responsabil domnul
Roland Lorenz, E-mail:roland.lorenz@gtai.de).

15
 Pentru mediatizarea ofertei de export si cooperare cu firme din Germania accesati si pagina de Internet:
www.gtai.de unde se afla “Kooperationsbörse für Internationale Geschäftskontakte”;
click pe “e-trade-center.de” sau direct www.e-trade-center.de unde exista portalul “ Business
Oportunites of German and foreign companies “ (Internationale Geschäftskontakte) in care veti
completa formularul corespunzator in limba engleza sau germana.
Oferta firmei dumneavoastra va fi pastrata in baza de date si va putea fi accesata de firmele interesate
pe o anumita perioada.
Pe pagina de Internet: www.german-business-portal.info pot fi accesate informatii de piata, inclusiv in
plan regional.

d) Utilizarea serviciilor “Import Promotion Desk”

În septembrie 2013 a luat fiinţă în R.F. Germania, la iniţiativa Federa iei germane a comerţului cu
ridicata, comerţului exterior şi serviciilor (Bundesverband Großhandel, Außenhandel, Dienstleistungen -
BGA e. V), în strânsă cooperare cu SEQUA GmbH - organizaţie nonprofit menită să susţină dezvoltarea
mediului de afaceri privat şi a organizaţiilor acestuia, „Oficiul pentru promovarea importurilor” (Import
Promotion Desk - IPD) cu scopul de a sprijini companiile germane în obţinerea de servicii complete i
informa ii transparente cu privire la importul de produse din pie ele externe, îndeosebi din ţări
emergente i în curs de dezvoltare.
IPD este finanţat de Ministerul Federal pentru Cooperare Economică i Dezvoltare (BMZ). Ideea acestui
proiect a fost lansată la sfâr itul anului 2012 iar oficiul este programat să se funcţioneze până la
sfâr itul anului 2014.
IPD se concentrează îndeosebi pe următoarele grupe de produse i ări partenere:
- alimente, ingrediente naturale, i lemn tehnic din Egipt, Indonezia i Peru.
- alte produse şi proiecte pot fi cuprinse în relaţiile cu alte ări în strânsă relaţie cu interesele existente,
pe baza colaborării cu organiza iile germane pentru dezvoltarea cooperării şi cele de promovare a
comerţului.
Contact: Rita Stupf - Head Import Promotion Desk
Tel: 0049 – 228 - 965 05 891
E-mail: stupf@importpromotiondesk.de sau prin accesarea linkului:
http://www.ixpos.de/IXPOS/Navigation/EN/Meta/Contact/contact-personal.html?documentId=887866&personId=885686
Internet: http://www.sequa.de/index.php?lang=en şi
http://www.ixpos.de/IXPOS/Navigation/DE/Ihr-geschaeft-im-ausland/Abnehmer-und-partner-
finden/Kontaktveranstaltungen/import-promotion-desk.html
e) Identificarea unui partener cu sprijinul asociatiilor profesionale
♦Bundesverband des Deutschen Gross und Aussenhandels- Berlin
(Asociatia federala a comertului exterior si en-gross)
Am Weidendamm 1 A ,10117 Berlin
Telefon: 0049-30/ 59 00 99 5-0 ;Telefax:0049-30/ 59 00 99 5 19
Website: www.bga.de ;E-Mail: info@bga.de

♦Verband der Fertigwaren Importeure – Hamburg ( Asociatia importatorilor de produse finite ) :

www.vfi-deutschland.de

♦ Asociatia germana din constructia de masini –VDMA-

(Verband Deutscher Maschinen- und Anlagenbau - German Engineering Federation)

Este una dintre cele mai importante asociatii profesionale din Europa fiind, in fapt, formata din asociatiile
profesionale pe ramuri industriale care pot fi identificate pe Website-ul :www.vdma.org. se pot obtine
coordonatele companiilor membre ale VDMA, pe domenii industriale si pot fi adresate scrisori de intentie
privind initierea unei cooperari in productie.

♦ Asociatia din industria auto -Verband der Automobilindustrie (VDA)

VDA Berlin office
Markgrafenstr. 43,10117 Berlin,Germany
Dr. Kai Lindemann, Director
Secretariat:Sabine Albrecht
Tel. ++49 30 89 78 42-0 ;Fax ++49 30 89 78 42-50
Website:www.vda.de
Vehicle Parts and Accessories
Helmut Weirich
Head of Department Vehicle Parts and Accessories

16
Tel.: +49 (0) 69/9 75 07-257
E-Mail: weirich@vda.de

 Vereinigung der Bayerischen Wirtschaft (vbw)

Max-Joseph-Str. 5
80333 München
Tel: (+49)89-551 78-100
fax: (+49)89-551 78-111
internet: www.vbw-bayern.de
mail: info@vbw-bayern.de

 Der Ost-West-Wirtschaftsclub Bayern e.V

Beethovenplatz 2
80336 München
Tel: +49 89 51410217
Fax: +49 89 51410222
E-Mail: info@owwc.org

♦ Asociatii profesionale din industria mobilei:

♦Hauptverband der Deutschen Holz und Kunststoffe
verarbeitenden Industrie und verwandter Inustriezweige e.V. (HDH)
Flutgraben 2 –
53604 Bad Honnef,
Tel. 00492224/93770, Fax.00492224/937777,
Website: www.hdh-ev.de sau : www.wohninformation.de.
E-mail:info@ hdh-ev.de

♦Verbände der Holz- und Möbelindustrie

Westfalen-Lippe, Herford
Goebenstr. 4 - 10
32052 Herford
Tel.: 0 52 21 / 12 65 – 0;Fax: 0 52 21 / 12 65 - 65
E-Mail: Info@vhk-herford.de ; Website:www.vhk-herford.de

♦ Verband der Deutschen Polstermöbelindustrie e.V.

Goebenstraße 4-10
32052 Herford
Tel.: +49 (0) 52 21 / 12 65 – 0; Fax: +49 (0) 52 21 / 12 65 - 65
Email: info@vhk-herford.de; Website:www.vhk-herford.de

♦ Verband Büro-, Sitz- und Objektmöbel e.V. (BSO)

Bierstadter Str. 39, 65189 Wiesbaden
Tel.: +49 0 61 1 / 17 36 – 0; Fax: +49 0 61 1 / 17 36 - 20
Email: info@bso-ev.de
www.buero-forum.de

♦ Verband der Deutschen Zulieferindustrie für das Bestattungsgewerbe (VDZB) e. V.

Wachsbleiche 26, 53111 Bonn
Tel.: +49 (0) 2 28 / 26 52 - 46 (47); Fax: +49 (0) 2 28 / 26 52 - 48
Email: office@hpe.de; Website www.holzsarg.de www.sargwelten.de
Website www.bestattungswaesche.com

♦ Fachverband Serienmöbelbetriebe des Handwerks e.V.

Goebenstraße 4-10, 32052 Herford
Tel.: +49 (0) 52 21 / 12 65 – 0; Fax: +49 (0) 52 21 / 12 65 - 65
Email: info@vhk-herford.de; www.vhk-herford.de

♦GermanFashion (asociatia profesionala din domeniul confectiilor)

Modeverband Deutschland e.V.
An Lyskirchen 14, D - 50676 Köln

17
 Tel.: +49 (0221) 77 44 0; Fax: +49 (0221) 77 44 137
E-Mail: Info@GermanFashion.net;Website:: » www.germanfashion.net

Asociatii profesionale in industria constructiilor:

♦Bayerischer Bauindustrieverband e.V.
Hauptgeschäftsstelle
Oberanger 32,80331 München
Telefon +49 89 235003-0 ;Fax +49 89 235003-70
E-mail:info@bauindustrie-bayern.de
Website:www.bauindustrie-bayern.de

♦Bauindustrieverband NRW eV
Uhlandstraße 56,40237 Düsseldorf
Tel:+49-211-6703-0;Fax:+49-211-6703-111
E-mail: info@bauindustrie-nrw.de
Website: www.bauindustrie-nrw.de

2. REGIMUL INVESTIŢIILOR ÎN GERMANIA SI MODALITATILE DE INFIINTARE A UNEI FIRME

Germania oferă străinilor interesaţi posibilităţi vaste de investiţii. Este de subliniat faptul că în Germania nu
există o legislaţie specifică pentru investiţii. Investitorii străini sunt trataţi în mod egal cu cei germani.
Pentru o angajare investiţională pot veni în considerare următoarele forme:
- înfiinţarea/constituirea unei societăţi, proprietate a unui singur investitor sau a mai multor parteneri
(germani şi străini),
- achiziţionarea/cumpărarea unei societăţi existente,
- cumpărarea de acţiuni/participarea cu capital la o societate,
- înfiinţarea unei societăţi comune/mixte (Joint Venture),
- aport de mijloace fixe sau financiare la o societate sau filială.

Procedura legala existenta in Germania, care reglementeaza modalitatea de infintare a unei firme
Întreprinderile româneşti sau persoane fizice române pot înfiinţa societăţi comerciale în Germania sau pot
dobândi integral sau parţial o întreprindere germană.

Se pot lua in considerare următoarele forme juridice de societăţi comerciale de capital: societate cu
răspundere limitata (GmbH), societate pe acţiuni (AG), societate în comandită pe acţiuni (KGaA);

1. Societate cu răspundere limitata (GmbH)

GmbH(SRL-ul) este o societate de capital cu o personalitate juridica distinta. Una sau mai multe persoane
fizice sau juridice, autohtone sau straine, se asociaza printr-un contract de societate, care trebuie semnat de
toti asociatii si autentificat de notar. In cazul in care un asociat nu poate fi prezent personal, el poate fi
reprezentat print-o alta persoana, insa numai cu o procura autentificata de notar.
Contractul de societate trebuie sa contina:
- numele firmei – urmata de GmbH;sediul societatii;obiectul de activitate al societatii ;capitalul social al
societatii ( minim 25.000,- EURO) in numerar sau in bunuri
Contractul trebuie sa cuprinda si prevederi privind :
- numirea conducerii societatii;
- extinderea dreptului de reprezentare a administratorului;
- deciziile asociatilor;modul de convocare a adunarii generale a asociatilor;
- mostenirea partilor sociale ;dispunerea asupra partilor sociale
- decizia asupra profitului ;excluderea de asociati;
- costurile infiintarii; elibarea adminstratorului sau a asociatilor de la interdictie de concurenta ;dizolvarea
societatii etc.
Organul de conducere a societatii este adunarea generala a asociatilor si administratorul/ii societatii numiti
ori prin contractul de asociere sau prin decizia adunarii generale a asociatilor.
Alegerea de cenzori poate fi facultativa, iar in unele cazuri, stabilite de lege, este obligatorie.
Cererea de inregistrare se face la Registrul Comertului. Acest registru tine de judecatoria teritoriala
competenta. Inainte de inregistrare trebuie dovedita numirea a cel putin unui administrator, prin contractul
de societate ori prin decizia asociatilor. Trebuie dovedita plata aportului in numerar sau in bunuri a cel
putin 12500,- EURO. Judecatoria va cere, in orice caz, avizul Camerei de Comert. Dupa aceasta se
efectueaza inregistrarea prin care se infiinteaza societatea.

18
 2. Societate pe acţiuni (AG)

AG(SA) este o persoana juridica in care actionarii raspund fata de terti pana la limita capitalului
social, care este de minim 50.000- EURO.
Organele societatii pe actiuni sunt: adunarea generala a actionarilor, consiliul de administratie si comisia de
cenzori.
Adunarea generala a actionarilor este organul de decizie al societatii si are urmatoarele obligatii:
- decide asupra folosirii profitului;
- decide asupra schimbarilor in statut;
SA se infiinteaza print-un contract de infiintare notarial si un statut.
Contractul de infiintare trebuie sa contina urmatoarele:
- numele fondatorilor;
- valoarea nominala a actiunilor sau la un mix de feluri de actiuni, numarul actiunilor personale, nominale
de preferinta sau initiala, ca si distributia acestora pe actionari;
- valoarea capitalului social:
- denumirea firmei ;sediul ;obiectul de activitate;numaral membrilor consiliului de administratie Societatea
se inregistreaza la Registrul Comertului.

3. Societatea in comadita pe actiuni –“KG auf Aktien”

La societatea in comadita pe actiuni, cel putin unul dintre asociati are raspundere nelimitata ca si
comanditatul unei societati in comadita simpla.
Aceasta societate este considerata numai in ceea ce priveste relatiile intre asociati, actionari in comadita, iar
fata de terti, o societate in comadita. In legatura cu celelalte aspecte este tratata de lege ca si o societate pe
actiuni, avand deplina personalitate juridica. Si din punct de vedere al impozitelor si taxelor este tratata ca o
societate comerciala.
Date suplimentare:Germany Trade and Invest (www.gtai.com )-Business Guide.

In cazul oricarei companii nou infintate sunt necesare urmatoarele demersuri:

1. Inregistrarea in Registrul Comertului (RC) (www.handelsregister.de )

Pentru infiintarea unei societati cu raspundere limitata este necesara existenta unui contract de societate
in forma notariala (autentificat de un notar); conform codului comercial, societatea trebuie inregistrata in
RC, la judecatoria teritoriala competenta. Si inregistrarea in RC trebuie autentificata la notar. La
inregistrarea in RC este obligatoriu sa fie indicate urmatoarele date: denumirea societatii si sediul
acesteia, obiectul sau de activitate, marimea capitalului social (care, pentru o societate cu raspundere
limitata, este de min. 25.000 EURO,) data incheierii contractului de societate, numele directorilor
(Geschäftsführer) care reprezinta legal societatea.
2. Inregistrarea la Oficiul teritorial de finante - Finanzamt (www.steuerliches-info-center.de )
Se face pe baza unui formular-chestionar care trebuie completat, raspunzandu-se la intrebari privind
cifra estimata de afaceri si valoarea estimata a profitului.
Oficiul de finante elibereaza autorizatia financiara si face cunoscut solicitantului numarul/codul fiscal
al societatii.
3. Inregistrarea la asociatia/uniunea profesionala de profil.
4. Nu este obligatorie, ci numai recomandabila, avand in vedere nivelul scazut al contributiilor/cotizatiilor
comparativ cu serviciile prestate de asociatii/uniuni membrilor lor.
5. Inregistrarea la Oficiul de munca – Arbeitsamt (www.arbeitsagentur.de )
In cazul in care societatea care se infiinteaza urmeaza sa angajeze forta de munca, este obligatorie
inregistrarea la Oficiul de munca, care elibereaza un numar/cod al intreprinderii respective, numar
care trebuie apoi mentionat/inregistrat in toate documentele de asigurare ale angajatilor/salariatilor
societatii.
6. Inregistrarea la casa de asigurari de sanatate/asigurari sociale/pensii
Si aceste institutii trebuie informate despre existenta si functionarea societatii care angajeaza forta de
munca. Si de aici se primeste un numar/cod al intreprinderii respective, care se inscrie apoi pe toate
documentele de asigurare ale salariatilor.
7. Inregistrarea la intreprinderile furnizoare de utilitati: electricitate, apa, energie electrica, gaze etc.,
precum si la
intreprinderile de colectare a deseurilor, gunoaielor, apelor reziduale.

8. Aprobari speciale
- o intreprindere cu activitate de productie poate fi condusa numai de o persoana care detine
atestat/certificat/diploma de maistru (cel putin) in domeniul de activitate anuntat al societatii,
respectiv persoana respectiva trebuie sa fie inscrisa in „rolul meseriilor“ la Camera de Meserii

19
 teritoriala; Camera de Meserii poate decide daca acorda dreptul de exercitare a activitatii in cazul
unei meserii apropiate/inrudite.
- In cazul intreprinderilor care exploateaza masini si instalatii industriale, trebuie obtinuta o
certificare/autorizare de mediu, conform legii privind emisiile poluante.
- Pentru diferite domenii ale comertului (ex. lapte/produse lactate, medicamente s.a) este necesara o
atestare/certificare a pregatirii de specialitate.
- Pentru alimentatie publica si hoteluri, este necesara o autorizare/atestare, care se primeste de la
Oficiul de meserii (Gewerbeamt), dupa o prealabila pregatire si verificare (de min. o zi) la camera
de industrie si comert teritoriala.(www.gewerbe-anmelden.info )
- Pentru firme de paza si supraveghere, este necesara o atestare a Gewerbeamt privind cinstea si
corectitudinea personala (garantata, dovedita cu documente), dupa o perioada de pregatire de 40 de
ore in cadrul Camerei de Industrie si Comert teritoriale.(www.dihk.de )
- Pentru firme de transport de persoane (autobuz, rent a car, taxi) este necesara o aprobare
(concesionarea activitatii respective) emisa de Oficiul de meserii competent sau de
autoritatile/guvernul landului.
- Firmele de turism au, de asemenea, nevoie de o aprobare speciala, eliberata de Oficiul de
meserii (asa numita legitimatie/autorizatie de exercitare a activitatii turistice – Reisegewerbekarte).
- Profesiile /meseriile liberale: avocati, medici, consultanti fiscali au, de asemenea nevoie de
autorizari speciale ale Oficiului de meserii pentru exercitarea profesiei pe cont propriu (prin
firma proprie). O serie de alte profesii liberale (artisti, scriitori, oameni de stiinta) sunt
nereglementate, nu au nevoie de nici o aprobare speciala.
- O serie de alte activitati (in domeniile jocuri de noroc, loterii, activitati in domeniul imobiliar,
brockeri, scoli de soferi, transport de marfuri) au, de asemenea, nevoie de autorizari speciale.

D. ALTE INFORMAŢII UTILE PENTRU INITIEREA UNEI AFACERI CU FIRME GERMANE

1. Restricţii impuse de organele vamale germane la intrarea în ţară

Cu ocazia unei călătorii în Germania, pot fi introduse bunuri pentru consumul sau uzul personal, precum
şi cadouri în următoarele limite cantitative:
- produse din tutun (persoana trebuie să aibă minimum 17 ani) – 200 buc. ţigarete sau 100 buc. ţigări subţiri
de foi sau 50 ţigări groase de foi sau 250 g. tutun;
- alcool şi băuturi alcoolice (vârsta călătorului: minimum 17 ani) – 1 litru băuturi spirtoase cu conţinut de
alcool de peste 22% sau 1 litru alcool etilic cu un conţinut de alcool de 80% sau mai mult sau 2 litri băuturi
spirtoase, aperitive din vin sau alcool cu un conţinut de alcool de 22% sau mai puţin sau 2 litri vin;
- cafea (vârsta călătorului: minimum 15 ani) – 500 g. cafea sau 200 g. esenţe sau concentrate de cafea sau
produse pe bază de cafea;
- parfum şi apă de toaletă – 50 gr. parfum şi 250 ml. apă de toaletă;
- medicamente – o cantitate corespunzătoare pentru necesităţile personale pe perioada călătoriei;
- alte mărfuri în valoare de până la 175 euro. Excepţie fac aliajele de aur şi placările cu aur în stare brută sau
ca semifabricat.Sumele la purtator de 10.000 Euro sau mai mult trebuie declarate la intrarea in tara
organelor vamale.
Modificarile survenite la datele de mai sus si eventualele noi restrictii impuse trebuiesc consultate
inaintea depasarii in Germania pe Website-ul: www.zollamt.de/als Tourist nach Deutschland !!!!

2. Salariul minim pe economie

De la 1 ianuarie 2015, este în vigoare legea salariului minim pe economie (Mindestlohngesetz), care
prevede obligativitatea salarizării angaja ilor cu un nivel minim de 8,50 euro/oră brut. Orice altă conven ie
cu privire la acest aspect este considerată nulă.
Potrivit acestei reglementări firmele române ti ai căror angaja i lucrează în Germania chiar i numai
temporar sau pe termen scurt, sunt obligate să plătească angaja ilor acest nivel de salarizare pentru fiecare
oră lucrată în Germania.

3. Sărbători legale

Sărbători la nivel federal

- Ziua naţională – Ziua Unificării Germaniei / Tag der Deutschen Einheit – 3 octombrie;
- Anul Nou – Neujahr – 1 ianuarie;
- Vinerea Mare (înaintea Paştelui catolic) – Karfreitag;
- Primele două zile ale Paştelui catolic – Ostersonntag şi Ostermontag;
- 1 Mai – Maifeiertag / Arbeitstag;

20
- Înălţarea Domnului – Christi Himmelfahrt;
- Rusaliile – 2 zile (duminică-luni) – Pfingster;
- Crăciunul – 25-26 decembrie - Weihnacht.
Sărbători la nivel local, de landuri
- Noaptea Magilor – Heilige Drei Könige: 6 ianuarie – se sărbătoreşte numai în landurile Baden-
Württemberg, Bavaria şi Saxonia-Anhalt;
- Ziua Domnului/Joia Verde – Fronleichnam – se sărbătoreşte numai în landurile Baden-Württemberg,
Bavaria, Hessen, Renania de Nord-Westfalia, Renania-Palatinat şi Saarland. În landurile Saxonia şi Turingia
se sărbătoreşte numai în comunele cu populaţie catolică preponderentă;
- Adormirea Maicii Domnului – Maria Himmelfahrt: 15 august – se sărbătoreşte în Bavaria (în comunele cu
populaţie preponderent catolică) şi în Saarland;
- Ziua Reformei – Reformationstag (sărbătoare evanghelică): în landurile Brandenburg, Mecklenburg-
Vorpommern, Saxonia, Saxonia-Anhalt şi Turingia;
- Sărbătoarea tuturor sfinţilor – Allerheiligen: 1 noiembrie – în landurile Baden-Württemberg, Bavaria,
Renania de Nord-Westfalia, Renania-Palatinat şi Saarland;
- Ziua Eroilor – Volkstrauertag (numai în Saxonia).

Legislaţia germană federală sau de land nu stipulează în mod expres că ziua de sâmbătă este zi
nelucrătoare. În practică, această zi este nelucrătoare ca urmare a unor înţelegeri încheiate în anii 70 între
patronat, sindicate şi statul federal.

Instituţiile statului nu lucrează sâmbăta, în afara celor cu activitate permanentă. Firmele private îşi pot
desfăşura activităţile curente şi sâmbăta, fără a avea nevoie de vreo autorizaţie specială. Pentru a lucra
duminica este însă nevoie de autorizaţie, indiferent de profilul de activitate.

4. Uzanţe comerciale şi de comportament în afaceri

Măsuri/activităţi de promovare comercială

Promovarea/reclama pe piaţa germană trebuie organizată în mod activ. Un marketing pasiv, de exemplu,
pur şi simplu o ofertă transmisă unui cumpărător care, la rândul lui, caută un exportator, nu aduce
întotdeauna (cel mai adesea) succesul dorit. Piaţa germană cere, de regulă, produse care se fabrică la scară
industrială şi în serie mare. Aceasta înseamnă că riscul începerii unei producţii poate fi asumat numai
atunci când desfacerea este în mare măsură asigurată.
De aceea, reclama de export trebuie realizată cu un scop bine definit şi cu mijloacele cele mai potrivite.
Dintre numeroasele modalităţi de a face reclamă pentru un produs/o grupă de produse sunt de menţionat, ca
fiind deosebit de importante, participările la târguri/expoziţii şi reclama scrisă (cataloage, publicaţii etc.).
Reclama scrisă trebuie să cuprindă informaţii detaliate privind capacitatea de producţie şi livrare, cifrele de
export înregistrate anterior şi caracteristicile produsului. Dacă se oferă mai multe articole diferite, este
necesar să fie prezentat fiecare dintre acestea.

Târgurile şi expoziţiile internaţionale sunt un instrument foarte important de promovare a comerţului.

Germania este cunoscută ca fiind ţara târgurilor şi expoziţiilor, peste 60% din manifestările majore
internaţionale, de acest gen, pe plan mondial, sunt organizate în Germania. Un foarte mare număr de
ofertanţi îşi concentrează aici eforturile de vânzare şi marketing. În principiu, trebuie acordată atenţie faptului
că participarea la un târg în Germania va avea succes numai dacă a fost foarte bine pregătită. Dintre
măsurile necesare de pregătire sunt de menţionat: invitarea la stand/pavilion a clienţilor potenţiali, difuzarea
unui volum mare de materiale de prezentare şi reclamă (de bună calitate, atrăgătoare), conţinând informaţii
clare şi precise despre caracteristicile produselor, precum şi asigurarea unor condiţii optime,
corespunzătoare de protocol/reprezentare, inclusiv a unor spaţii pentru discuţii/tratative.

Transmiterea/prezentarea ofertei

Oferta către cumpărătorul potenţial trebuie să cuprindă următoarele elemente esenţiale privind produsul şi
condiţiile de livrare:
- descrierea exactă a mărfii şi a ambalajului acesteia,
- greutate, dimensiuni,
- date privind calitatea,
- preţul unitar, de regulă în euro,
- condiţia de livrare,
- termene/grafic de livrare,
- condiţia de plată.
La o asemenea ofertă individualizată, de cele mai multe ori importatorul răspunde printr-o contraofertă,
care conţine dorinţele sale privind produsul, preţul acestuia, condiţiile de contractare.

21
Adesea, în fazele de negociere a ofertei şi contraofertei, cumpărătorul îi solicită exportatorului să îi pună
la dispoziţie mostre ale produsului. La primirea comenzii din partea importatorului, exportatorul trebuie să
răspundă imediat, confirmând-o, chiar daca aceasta corespunde condiţiilor negociate.

Întocmirea contractului

La încheierea unui contract de import, cumpărătorul german are, de regulă, o poziţie economică avantajoasă
(conform principiului "clientul nostru, stăpânul nostru"). De aceea, el încearcă şi poate să îşi impună punctul
de vedere, referitor atât la conţinutul contractului (îndeosebi la capitolul responsabilităţi şi garanţii în
sarcina vânzătorului), cât şi la dreptul aplicabil şi la arbitraj. La elaborarea contractului, trebuie avut în vedere
ca acesta să cuprindă toate elementele negociate şi anume: preţ, condiţie de livrare, termene de livrare,
modalităţi de plată, competenţa judecătorească şi clauze de arbitraj şi altele. La acestea se adaugă, în multe
cazuri, unele condiţii impuse de importatorul german, între care: obligaţia vânzătorului de a livra marfa
conform mostrelor, eventuala acordare a dreptului de exclusivitate, obligaţia respectării/garantării drepturilor
de proprietate intelectuală, obligaţia de garantare/compensare/penalizare pentru cazuri de livrări cu lipsuri
cantitative şi/sau calitative, sau pentru întârziere în livrare.

În Germania nu există prevederi referitoare la alegerea canalului de desfacere. Exportul de mărfuri se

poate efectua fie către o firma importatoare, fie către utilizator/beneficiar, fie direct, fie prin comisionar/agent,
pe bază de comision. Alegerea unei căi sau a alteia depinde, în general, de felul şi caracterul mărfii.
O întreprindere care doreşte să exporte în Germania trebuie sa acorde atenţie faptului că mărfuri similare
sunt oferite şi de alţi producători interni şi externi. Oferta mare de mărfuri şi concurenţa dură fac
necesare o pregătire serioasă a noilor afaceri. Din acest proces fac parte cercetarea de piaţă şi alegerea
corectă a partenerilor.

Germania se pronunţă ferm împotriva măsurilor protecţioniste în calea comerţului. Totuşi, regulamentele
stricte care controlează producţia internă fac foarte dificil, daca nu imposibil, accesul multor produse de
import. Produsele trebuie să respecte peste 40.000 de prescripţii şi standarde care guvernează fabricarea
şi conţinutul lor, precum şi alte peste 25.000 de norme formulate de Institutul German pentru Normare –
DIN. Este foarte important de ştiut, atunci când se doreşte să se pătrundă pe piaţa germană, care sunt
standardele aplicabile produsului şi să se realizeze din timp testarea şi certificarea mărfii.

Alte elemente de comportare în relaţiile cu parteneri germani

Când este vorba de afaceri, similar multor nord-europeni, germanii sunt orientaţi către încheierea
tranzacţiei, cu puţine referinţe la contextul de ansamblu. Americanii şi australienii îi consideră pe germani
formalişti, în timp ce sud-europenii îi apreciază ca fiind rezervaţi, iar asiaticii îi consideră foarte direcţi.
În ceea ce priveşte uzanţele în afaceri, şi cu atât mai mult obiceiurile individuale, în Germania există
deosebiri considerabile între zonele din Nord şi cele din Sud, precum şi între regiunile din Vest şi Est. De
aceea, trebuie avut în vedere faptul că evaluările de mai jos se referă la un comportament de ansamblu,
care este, în esenţă, o medie între Hamburg, München, Leipzig şi Köln.

Limba pentru afaceri

În Germania, cunoştinţele de limbi străine sunt răspândite, în special în ceea ce priveşte limba engleză.
Marile întreprinderi dispun întotdeauna de persoane care stăpânesc engleza. Totuşi, întrucât limba de
afaceri este cu precădere cea a clientului, un exportator trebuie să aibă în echipa sa pe cineva care să
vorbească fluent germana.
În cazul în care se discută o achiziţie, crearea de joint-venture sau o colaborare pe termen lung, atunci
partenerul german trebuie întrebat, în prealabil, dacă este necesar un translator.

Primul contact
Băncile joacă un rol important în Germania. O recomandare creează întotdeauna un cadru favorabil. De
aceea, partenerul român trebuie să solicite de la banca sa internaţională o introducere formală la
partenerul german.
În mod diferit de culturile orientate spre promovarea unor relaţii ca, de exemplu, Japonia, Coreea, Brazilia
sau Arabia Saudită, în cazul Germaniei este posibil şi un contact direct. Se scrie o scrisoare în cea mai
bună limbă germană pentru afaceri, cuprinzând principalele informaţii privind firma pe care o reprezintă
adresantul român şi se exprimă dorinţa de a se realiza o întâlnire. Se solicită un termen, în decurs de
două sau trei săptămâni.

22
Dacă se doreşte să se facă o ofertă directă către o firmă germană, fără vreo întrevedere, atunci scrisoarea
trebuie adresată către departamentul (serviciul, biroul) respectiv şi nu către o anumită persoană. Dacă
însă, partenerul român a făcut odată cunoştinţă cu partenerul german, sau dacă se dispune de o
recomandare directă, atunci partenerul român se poate adresa direct persoanei respective.
Dacă partenerul român nu vorbeşte germana, atunci ar putea oferi un traducător. Partenerul german va
spune cu siguranţă că acest lucru nu este deloc necesar, dar oferta făcută face o bună impresie de politeţe.
Iulie, august, decembrie şi perioada de Paşte nu reprezintă deloc perioade promiţătoare pentru afaceri.
La fel de puţin este recomandată după-amiaza zilei de vineri sau prima parte a serii.
Respectarea formelor de politeţe, a ierarhiei şi poziţiei în cadrul firmei
Societatea germană se caracterizează printr-o anumită doză de formalism, care determină şi protocolul în
relaţiile de afaceri. Respectarea strictă a formelor de politeţe înseamnă respect faţă de superiori, faţă de
titlurile profesionale şi academice, îndeosebi în sudul Germaniei. Acest lucru este deosebit de important,
deoarece mai mult ca în oricare parte a lumii, managerii germani posedă un titlu de doctor. Peste 40% din
conducerea de afaceri a celor mai mari 100 de întreprinderi germane posedă titlul de doctor.
De aceea, adresarea către Dr. Wilhelm Schmidt se va face cu “Dr. Schmidt” sau “Herr Doktor”. Adresarea
către colega acestuia, care are, de asemenea, titlul de doctor, se va face cu “Frau Doktor”. Adresarea către
toate celelalte persoane, inclusiv secretari şi secretare, se va face cu “Herr” sau “Frau”, după care se pune
numele de familie. Secretara căreia în America i se adresează numai cu “Betty”, este în Germania “Frau
Braun”. Acest lucru este cu atât mai valabil cu cât este vorba de o persoana peste 25 de ani sau care este
căsătorită.
Folosirea numelui de botez în adresare este mai degrabă rară, chiar şi după o colaborare îndelungată.
Adresarea se face cu “dumneavoastră” (“Sie”), deoarece apelativul cu “tu” (“du”) este rezervat numai
prietenilor apropiaţi. Doar atunci când interlocutorul face parte din acest cerc de prieteni apropiaţi poate
folosi adresarea cu “tu”, dar până la acest moment pot trece ani întregi.
Formalismul german se manifestă, de asemenea, în modul de salutare şi de despărţire. Se dă întotdeauna
mâna, chiar dacă nu se zâmbeşte mereu prietenos. Mulţi germani consideră că zâmbetele sunt numai
pentru prieteni şi rude şi de aceea zâmbetul către străini este interpretat mai degrabă drept „prostesc” sau
drept o politeţe falsă.

5. ADRESE UTILE

5.1. Instituţii şi organizaţii publice şi neguvernamentale cu atribuţii pe linie de comerţ exterior şi

relaţii economice internaţionale, care pot furniza informaţii economice şi comerciale

Ministerul Federal al Economiei şi Energiei

(BMWi - Bundesministerium für Wirtschaft und Energgie)
Scharnhorststr. 34-37, D-10115 Berlin, Tel. 00491888-615-0;
fax 00491888-615-506620 Internet: http://www.bmwi.de/

Persoană de contact: dl. Helge Tolksdorf, director pentru Europa de Sud-Est şi Turcia (Referat X A 3), Tel:
00491888-615- 6620, Fax: 00491888-615-506620
E-mail: mailto:helge.tolksdorf@bmwi.bund.de

Ministerul Federal pentru Cooperare Tehnică şi Dezvoltare

(BMZ - Bundesministerium für wirtschaftliche Zusammenarbeit und Entwicklung)
Friedrich-Ebert-Allee 40, D-53113 Bonn, Tel. 0049228 / 535-0, 535-3484
Fax 0049228 / 535-3105, 535-4484,Internet: http://www.bmz.de/
E-mail: kreuz@bmz.bund.de

Germany Trade and Invest

Internet: http://www.gtai.com/ - pentru informaţii referitoare la ţări/pieţe, date economice,
analize şi sinteze economice, informaţii juridice, vamale etc.
Internet: http://www.ixpos.de/ - pentru informaţii referitoare la pieţe şi ramuri/sectoare
economice, adrese şi contacte, posibilităţi de promovare proiecte în
străinătate, informaţii pentru finanţare, informaţii juridice şi altele.
Internet: http://www.e-trade-center.com/, bursă de oferte
Persoana de contact: Roland Lorenz, responsabil pentru România (E-mail: lorenz@bfai.de)

Oficiul Federal pentru Economie şi Controlul Exporturilor

(BAFA - Bundesamt für Wirtschaft und Ausfuhrkontrolle)
Frankfurter Str. 29-35, D-65760 Eschborn, Tel. 00496196 / 908-0
Fax 00496196 / 908-800, Internet: http://www.bafa.de/; E-mail: poststelle@bafa.de

23
Camera de Comert si Industrie Româno-Germana
Str. Clucerului 35 Et. 3, Bucuresti. Sector 1
Tel. 004021/2231531-35 , Fax. 004021/2231538, 2231050
Internet: http://www.ahkrumaenien.ro/; E-mail: drahk@ahkrumaenien.ro

Comitetul pentru rela iile cu Estul al Economiei Germane

(Ost-Ausschuss der Deutschen Wirtschaft)
Breite Strasse 29, D-10178 Berlin, Tel. 004930-2028-1404; Fax 004930-20282404
Internet: http://www.ost-ausschuss.de/, http://www.bdi-online.de/
E-mail: a.quiring@bdi-online.de

Societatea Germană pentru Investiţii şi Dezvoltare

(DEG - Deutsche Investitions- und Entwicklungsgesellschaft mbH)
Belvederestr. 40, D-50933 Köln, Tel. 0049221-4986-364, 4986-432
Fax 0049221-4986-176, 4986-290; Internet: http://www.deginvest.de/
E-mail: fb@deginvest.de

Asociaţia pentru Europa de Est şi Centrală

(OMV - Ost- und Mitteleuropa Verein e.V.)
Ferdinandstrasse 36, D-20095 Hamburg; Tel: 004940-338945;
Fax: 004940-323578; Internet: http://www.omv.de/; E-mail: info@omv.de

Obs.: Revista-magazin economic a OMV

OST-WEST CONTACT
Redacţia: Ritterstr. 2B, D-10969 Berlin
Tel. 004930 / 6150 89-0; Fax 004930 / 6150 89-29
http://www.owc.de/, e-mail: redaktion@owc.de
Redactor-şef: dna. Dr. Jutta Falkner
Publicitate: OWC-Verlag für Aussenwirtschaft GmbH
Hohenzollernstr. 11-13, D-40211 Düsseldorf
Tel. 0049211 / 550 426-0; Fax 0049211 / 550 426-55

5.2. Institute de studii şi cercetări economice

ifo - Institut für Wirtschaftsforschung

Poschingerstr. 5, D-81679 München; Tel. 004989- 9224-0; Fax. 004989- 985369
Internet: http://www.ifo.de/; E-mail: ifo@ifo.de sau sinn@ifo.de

Institut der deutschen Wirtschaft - IW

Gustav-Heinemann-Ufer 84-88, D-50968 Köln; Tel. 0049221- 4981-0 sau -523
Fax 0049221- 4981-592 sau -593; Internet: http://www.iwkoeln.de/;
E- mail: iwd@iwkoeln.de

Institut für Weltwirtschaft an der Universität Kiel - IfW

Düsterbrooker Weg 120, D-24105 Kiel; Tel. 004943- 8814-1;
Fax. 0049-431- 85853; Internet: www.uni-kiel.de/ifw;
E-mail: info-ifw@zbw.ifw-kiel.de

Deutsches Institut für Wirtschaftsforschung - DIW

Königin-Luise-Strasse 5, D-14195 Berlin; Tel. 004930-89789-0
Fax. 004930- 89789-200; Internet: http://www.diw.de/; E-mail: postmaster@diw.de
Tel: 004930- 89789-231; Fax: 004930- 89789-102; E-mail: mailto:hengerer@diw-berlin.de
Tel: 004930- 89789-591; Fax: 0049-30- 89789-108; E-mail: tbrueck@diw.de

Hamburgisches Welt-Wirtschafts-Archiv (HWWA)

Neuer Jungfernstieg 21, D-20347 Hamburg; Tel. 004940- 42834-0
Fax. 004940- 42834-262; Internet: http://www.hwwa.de/; e-mail: hwwa@hwwa.de
Osteuropa-Institut München
Scheinerstraße 11, D-81679 München; Internet: http://www.oei-muenchen.de/
Tel:004989-9983 9448; E-mail: knogler@lrz.uni-muenchen.de
Tel: 004989- 9983 9446; E-mail: vincentz@lrz.uni-muenchen.de

24
Institut für Wirtschaftsforschung Halle (IHW)
Kleine Märkestr. 8, D-06108 Halle; Tel: 0049345-7753-60
Fax: 0049345-7753-820; Internet: http://www.iwh-halle.de/; E-mail: fgh@iwh-halle.de

Zentrum für Europäische Wirtschaftsforschung – ZEW

Postfach 103443, D-68034 Mannheim; Tel: 0049621-1235-132;
Fax: 0049-621-1235-222; Internet: http://www.zew.de/; E-mail: info@zew.de

Rheinisch-Westfälisches Institut für Wirtschaftsforschung (RWI Essen)

Hohenzollernstr. 1-3, D-45128 Essen; Tel: 0049201-8149-0
Fax: 0049201-8149-200; E-mail: rwi@rwi-essen.de; Internet: http://www.rwi-essen.de/

5.3. Misiunile diplomatice ale României în Germania

5.3.1. Ambasada României

Dorotheenstr. 62-66, D-10117 Berlin; Tel: 004930-212 39 – 202, – 203
Fax: 004930-212 39 –399
Program: Luni-Vineri: 8.30-16.30
e-mail: berlin@mae.ro
Internet: http://berlin.mae.ro
Secţia consulară
Dorotheenstr. 62-66, D-10117 Berlin
Tel: 004930- 212 39 – 555, –512, –513
Fax: 004930- 212 39 - 399
Program cu publicul: Luni, Miercuri, Joi şi Vineri: 9-12
e-mail: berlin.cons@mae.ro

Biroul de Promovare Comerciala si Economica

Dorotheenstr. 62-66, D-10117 Berlin
Tel: 0049-30/212 39 -119
Fax: 004930/212 39 -199
e-mail: berlin.economic@mae.ro
Dl. Onoriu NAN, ministru consilier

Biroul ataşatului pe probleme de muncă

Dorotheenstr. 62-66, D-10117 Berlin
Tel. 004930-212 39 -108; Fax. 004930-212 39 199
e-mail: berlin.social@mae.ro

5.3.2. Consulatul General al României - Bonn

Legionsweg 14, D-53117 Bonn
Tel. 0049-228 / 6838-111, 6838160
Fax 0049-228 / 680 247
e-mail: info@konsulat-rumaenien-bonn.de
Internet: http://www.konsulat-rumaenien-bonn.de/

Biroul de Promovare Comerciala si Economica - Bonn

Tel. 0049-228 / 6838-121
Fax 0049-228 / 680 247
e-mail: wirtschaft@konsulat-rumaenien-bonn.de
Dna Mihaela SIMION, consilier economic

5.3.3. Consulatul General al României - München

Richard Strauss Str. 149
D-81679 München
Tel. 0049-89 / 55 33 07, 55 33 08; 545 06 726
Fax 0049-89 / 55 33 48
e-mail: rumaenische-muenchen@t-online.de

Biroul de Promovare Comerciala si Economica - München

Tel. 0049-89 / 545 07 188
Fax 0049-89 / 55 33 48

25
 e-mail: wirtschaft1@rumaenien-gkmuenchen.de;
Dl Ninel MARASCU, consilier economic

5.4. Consuli onorifici ai României

Consul Onorific la Stuttgart: Dl. dr. Manfred SCHMITZ-KAISER

Circumscripţie consulară: landul Baden-Württemberg

Adresa: Schellingstrasse 9, 70174 Stuttgart (Im Hause L-Bank)
Telefon: + 49 (0)711 122 27 91;Fax: + 49 (0)711 122 27 99
E-mail: mariana.recker@honorarkonsul-rumaenien-bw.de
Website: http://www.honorarkonsul-rumaenien-bw.de
Program cu publicul: marţi între orele 17,00 şi 19,00 şi joi între orele 10,00 şi 12,00, sau cu programare

Consul Onorific la Hamburg: Dl. Klaus Rainer KIRCHHOFF

Circumscripţie consulară: landurile Hamburg, Bremen, Mecklenburg-Vorpommern, Niedersachsen şi

Schleswig-Holstein
Adresa: Herrengraben 1, 20459 Hamburg
Telefon: + 49 (0) 4060918691;Fax: + 49 (0) 4060918694
E-mail: honorarkonsul@kirchhoff.de
Website: www.honorarkonsul-hamburg.de
Program cu publicul: cu programare miercurea între orele 10,00 şi 14,00

Consul Onorific la Leipzig: Dl. dr. Nikolaus PETERSEN

Circumscripţie consulară: landurile Sachsen, Sachsen-Anhalt şi Thüringen

Adresa: Petersstraße 39-41, 04109 Leipzig
Telefon: +49 (341) 35581780;Fax: +49 (341) 35581788
E-mail: info@honorarkonsulat-rumaenien.eu
Website: www.honorarkonsulat-rumaenien.eu
Program cu publicul: miercurea între orele 10,00 şi 14,00 sau cu programare

Consul Onorific la Neustadt an der Weinstraße: Dl. Albrecht HORNBACH

Circumscripţie consulară: landurile Rheinland-Pfalz, Nordrhein-Westfalen şi Saarland

Adresa: Le Quartier Hornbach 19, 67433 Neustadt an der Weinstraße
Telefon: +49 (0) 6321 678 9393;Fax: +49 (0) 6321 678 9300
E-mail: honorarkonsul@hornbach.com
Website: www.honorarkonsul-hamburg.de
Program cu publicul: numai cu programare

5.5. Alte adrese utile

Institutul Cultural Român "Titu Maiorescu",

Königsallee 20B, D-14193 Berlin
Tel.004930/ 890 61 987, 890 91 232; Fax 004930 / 890 61 988
E-mail: rumaenisches.kulturinstitut@t-online.de
Director: d-na Cristina Hoffman

Agenţii TAROM
Frankfurt/Main: Zeil 13, D-60313
Frankfurt; Tel. 004969-29 52 70; Fax. 004969-29 29 47;
Internet: http://www.tarom-online.de/
E-mail: frankfurt@tarom-online.de

Birouri de turism
Berlin: Reinhardtstraße 47, 10117 Berlin

26
Tel. 004930 40055904/ 515 67 687, Fax. 004930 40055906
E-mail: info@rumaenien-tourismus.de
Internet: http://www.rumaeninen-tourismus.de/

5.6. Alte informaţii utile

Informaţii telefonice privind zboruri - interne: 11833; - internaţionale: 11834
Taxi: 801 88 29 (Berlin)
Urgenţe: Politia 110; Salvare, Pompieri: 112
Codul telefonic de ţară al Germaniei: 0049
Codul de acces interurban în Germania: 0

Prefixe telefonice ale principalelor oraşe din Germania:

Aachen 241, Augsburg 821, Bayreuth 921, Berlin 30, Bielefeld 521, Bochum 234, Bonn 228, Braunschweig
531, Bremen 421, Chemnitz 371, Coburg 9561, Cottbus 355, Darmstadt 6151, Dortmund 231, Dresda 231,
Düsseldorf 211, Duisburg 203, Erfurt 361, Essen 201, Frankfurt/Main 69, Freiburg 761, Giessen 641, Halle
345, Hamburg 40, Hanovra 511, Karlsruhe 721, Kassel 561, Kiel 431, Koblenz 261, Köln 221, Krefeld 2151,
Leipzig 341, Lübeck 451, Ludwigshafen 621, Magdeburg 391, Mainz 6131, Mannheim 621,
Mönchengladbach 2161, München 89, Münster 251, Nürnberg 911, Passau 851, Potsdam 331, Regensburg
941, Reutlingen 7121, Rostock 381, Saarbrücken 681, Schwerin 385, Stuttgart 711, Trier 651, Ulm 731,
Wiesbaden 611, Würzburg 931, Wuppertal 202.

Banca de date - firme germane (listate pe domenii, alfabetic şi geografic)

Internet: http://www.branchenbuch.com/
www.wlw.de

Stadiu: 18 .11. 2015

27