Specii literare in poemul Luceafarul de Mihai EMINESCU

Mihai EMINESCU Luceafarul

- Idila pastorala compune intreg tabloul al doilea al poemului, prin povestea de dragoste dintre Catalin si
Catalina, care se desfasoara intocmai ca iubirea dintre un flacau si o fata de la tara: "Si-n treacat o
cuprinse lin/ intr-un ungher degraba./A«- Dar ce vrei, mari, Catalin?/ la dut de-ti vezi de treabaA»"

- Meditatia filozofica este cu predilectie ilustrata de tabloul al treilea, numit si "drumul cunoasterii",
unde sunt exprimate profunde idei filozofice: "Din sanul vecinicului ieri / Traieste azi ce moare, / Un
soare de s-ar stinge-n cer / S-aprinde iarasi soare;".

- Elegia exprima tristetea omului obisnuit pentru neputinta lui de a se inalta catre idei superioare
-"Luceste c-un amor nespus, / Durerea sa-mi alunge, / Dar se inalta tot mai sus, / Ca sa nu-1 pot
ajunge."-, dar si tristetea luceafarului ce se simte neinteles in societate: "Traind in cercul vostru stramt /
Norocul va petrece,- / Ci eu in lumea mea ma simt / Nemuritor si rece."

- Satira este ilustrata de sarcasmul poetului care se revarsa asupra superficialitatii societatii in care
traieste: "Si pentru cine vrei sa mori? / intoarce-te, te-ndreapta / Spre-acel pamant ratacitor / Si vezi ce
te asteapta."

- Pastelul este prezent prin tablourile descriptive de natura terestra sau cosmica:
» pastelul terestru: "Si imple cu-ale ei scantei / Cararile din cranguri, / Sub sirul lung de mandri tei/
Sedeau doi tineri singuri."

» pastelul cosmic: "Un cer de stele dedesubt, / Deasupra-i cer de stele- / Parea un fulger ne-ntrerupt /
Ratacitor prin ele".

In "luceafaru" vorbim de un lirism al mastilor; acestea sunt "vocile" lui Eminescu.In tabloul1 dorinta
luceafarului de a cunoaste prin iubire lumea terestra este setea de absolut a lui Eminescu. Iubirea fetei
de imparat pentru luceafar (care ii apare in vis) reprezinta visul lui Eminescu, visul de a cunoasta
absolutul, visul catre o iubire ideala.In tabloul 2, Catalin si catalina sunt mastile poetului, purtatorii lui de
cuvant, reprezentantii lumii terestre care se indragostesc si isi declara iubirea.In tabloul 3 =Hiperyon si
demiurgul. Tinerii din tabloul 4 care se iubesc intr-un decor nocturn sunt aceleasi masti ala lui Eminescu.