1

PROIECT DE CERCETARE

Disciplina: METODOLOGIA CERCETĂRII ÎN

PEDAGOGIE

Gegu Diana

PROIECTUL CERCETĂRII
 2

TEMA: „EFICIENŢA METODELOR ŞI TEHNICILOR INTERACTIVE ÎN

STIMULAREA CREATIVITĂŢII ELEVILOR ÎN ORELE DE LIMBĂ ŞI
LITERATURĂ ROMÂNĂ LA CLASA A III-A’’

Planul cercetării
1. Scopul cercetării
2. Obiectivele cercetării
3. Ipoteza cercetării
4. Variabilele cercetării
5. Coordonatele majore ale cercetării

 Locul de desfăşurare a cercetării

 Perioada de cercetare
 Eşantionul de participanţi
 Eşantionul de conţinut
 Metodologia cercetării

6. Etapele investigaţiei

 Etapa preexperimentală/constatativă
 Etapa experimentului formativ
 Etapa postexperimentală

 
 
7. Analiza, prelucrarea şi interpretarea datelor. Concluzii
 
 7.1. Scopul cercetării.
Aplicarea învăţării prin stimularea creativităţii este benefică pentru faptul că asigură formarea
unei gândiri flexibile, divergente şi fluente, iar metodele utilizate stimulează participarea
activă şi deplină, psihică şi fizică, individuală şi colectivă a elevilor în procesul instructiv-
educativ.
  
 3

7.2. Obiectivele cercetării:

1. utilizarea unor tehnici şi metode de determinare obiectivă a nivelului de pregătire a
elevilor;
2. determinarea nivelului general de pregătire la disciplina Limba şi literatura română, a
elevilor implicaţi în cercetare;
3. înregistrarea, monitorizarea şi compararea rezultatelor obţinute de elevii claselor
experimentale şi de control la testul iniţial, formativ şi cel final;
4. implementarea unor metode şi tehnici interactive în scopul dezvoltării creativităţii
elevilor şi studiul eficienţei lor;
5. stimularea creativităţii elevilor printr-o strategie didactică permisivă;
6. sintetizarea rezultatelor cercetării, elaborarea concluziilor.

 
7.3. Ipoteza cercetării
Ipoteza de lucru ar fi: dacă voi utiliza metode şi tehnici de stimulare a creativităţii individuale
şi de grup în cadrul lecţiilor de limba şi literatura română, creând o atmosferă de lucru
permisivă, acestea vor determina dezvoltarea, activizarea şi îmbogăţirea vocabularului activ
al elevilor, dezvoltarea exprimării orale şi scrise, educarea capacităţilor creatoare şi originale
în găsirea de soluţii la o sarcină dată, antrenarea lor în discuţii libere, deschise, creative,
precum şi dezvoltarea mecanismelor cognitive superioare: gândire, memorie, imaginaţie. 
Acest lucru va fi benefic şi pentru celelalte discipline de studiu, pentru dezvoltarea unor
trăsături pozitive de caracter şi formarea personalităţii copilului.
 
7.4. Variabilele cercetării

Variabila independentă Folosirea sistematică a Variabila dependentă Deprinderi pentru

metodelor interactive pentru stimularea
creativităţii: brainstormingul, ciorchinele, cubul,
reţeaua personajelor, jurnalul cu dublă intrare,
cadranele, metoda”pălăriilor gânditoare”, cvintetul,
diagrama “Venn Euler”, explozia stelară, scheletul
de recenzie, metoda predicţiilor, eseul, ştiu-vreau
să ştiu-am aflat, jocul didactic şi a unor tehnici de
stimulare a creativităţii.
dezvoltarea creativităţii;Performanţe şcolare şi
comportamentale;Deprinderi sociale;Gradul de
implicare a elevilor în timpul lecţiilor;Deprinderi
de utilizare a metodelor interactive ca
instrumente pentru o predare-învăţare-
evaluare /autoevaluare eficiente; 

 
7.5. Coordonate majore ale cercetării:
Cercetarea s-a desfăşurat pe o perioadă de 3 luni, între 15 noiembrie 2016 şi 15 februarie
2017.
Eşantionul de participanţi:
Eşantionul experimental: clasa a III-a A, Şcoala Gimnazială Nr.1, format din 26 elevi, 10
băieţi şi 16 fete.
 4

Eşantionul de control: clasa a III-a B, Şcoala Gimnazială Nr.2, format din 22 elevi, 16 băieţi
şi 6 fete.
 
Eşantionul de conţinut:
Aria curriculară: Limbă şi comunicare
Disciplina: Limba şi literatura română, clasa a III-a.
Unităţi de învăţare: Ţara
Tradiţii şi obiceiuri
Iarna
 Metodologia cercetării
Metodele didactice pe care le-am aplicat au fost selectate astfel încât să răspundă
principalelor cerinţe ale unei investigaţii şi să preîntâmpine eventualele erori de investigare şi
prelucrare a materialului faptic. Astfel pentru confirmarea sau infirmarea ipotezei de la care
am plecat am folosit un sistem metodologic compus din:
 metoda anchetei;
 metoda autoobservaţiei;
 metoda observaţiei sistematice;
 metoda analizei produselor activităţii;
 metoda experimentului psihopedagogic / didactic, colectiv, de durată medie,
desfăşurat în trei etape: preexperimentală, experimentală, postexperimentală.

 
Instrumente de cercetare
Pentru a obţine informaţii în legătură cu personalitatea elevilor, cu nivelul de cunoştinţe şi
competenţe ale acestora, cu comportamentele şi gradul de implicare al lor în procesul
educativ, am folosit ca instrumente de cercetare:
- testele pedagogice de cunoştinţe;
- fişele de lucru;
- chestionarul.
Aceste instrumente, în marea lor majoritate, au fost preluate şi adaptate conţinuturilor
vehiculate, particularităţilor elevilor şi obiectivelor vizate.
 
7.6. Etapele investigaţiei
 
7.6.1. Etapa experimentală/constatativă
Are rolul de a stabili nivelul existent în momentul iniţierii experimentului psihopedagogic,
atât la eşantionul experimental, cât şi la cel de control.
 5

Testul aplicat a cuprins itemi care vizau în mod special originalitatea elevilor, fluenţa şi
flexibilitatea în exprimare şi imaginaţia creatoare.
 

Test iniţial
Data: 15 noiembrie 2016
Clasele: a III-a
Obiectul: Limba şi literatura română
Subiectul: „La început de drum…”
Scopul: cunoaşterea potenţialului creativ al elevilor
1. Alcătuiţi câte o propoziţie cu opusul cuvintelor: surâs, educat, vorbeşte. (1p)

a)……………………
b)……………………
c)…………………..
2. Completează versurile cu cuvinte potrivite. Dezleagă apoi ghicitoarea. (1p)

„O, ce trandafir măreţ!

Nu mai ştii să-i afli …….:
Din petale-l răsfoieşti
Lucruri bune-ai să …………..!”
(_ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _)
3. Completează versurile cu cuvinte asemănătoare ca sens celor subliniate: (1p)

„Un vulpoi viclean spunea
Că-n ogradă şef s-ar vrea.
Un cocoş mi-a zis discret:
Să nu-l pui, că e ………………..”
4. Explică sensurile cuvintelor subliniate: (1p)

Azi vă dau o veste bună:

Vor cânta sub clar de lună,
Îmbrăcaţi în frac şi veste
Greieraşi din trei orchestre.
…………………
veste
………………….
Să poţi vedea lei în junglă
 6

Trebuie valută-n pungă,

Dar la zoo, dragii mei,
Te costă doar câţiva lei.
…………………
lei
………………….
 
5. Spune mai pe scurt: (1p)
Irina şi-a adus aminte că e ziua mamei.
Irina şi-a …………. că e ziua mamei.
Pinocchio a fost tras pe sfoară de vulpoi.
Pinocchio …………… ……...de vulpoi.
 
6. Realizează un scurt text (o compunere) pornind de la întrebarea: „Frunzele toamnei
pot organiza un concurs de dans ?”. Găseşte un titlu. (4 p.)

…………………………………………………………………..…
…………………………………………………………………..…
…………………………………………………………………..…
Aprecierea compunerilor se va face după următoarele criterii:
 
 Scrierea titlului compunerii 0,25p
 Aşezarea corectă a textului în pagină 0,25p
 Respectarea alineatelor corespunzătore celor trei părţi 0,25p
 Prezentarea acţiunilor într-o ordine firească 1p
 Folosirea celor trei expresii frumoase impuse prin cerinţe 1p
 Scrisul citeţ 0,25p
 Scrierea corectă a cuvintelor 1p

 Convertirea punctajului în calificative:

9 puncte : Foarte bine
7 puncte : Bine
5 puncte : Suficient
 
Din interpretarea rezultatelor şi a informaţiilor obţinute în urma aplicării testului pedagogic
de cunoştinţe, din analiza produselor elevilor, a portofoliilor, din observarea sistematică a
 7

elevilor, a rezultatelor la învăţătură, din discuţia cu doamna învăţătoare, am putut constata că

nu există diferenţe majore între cele două eşantioane 
  
7.6.2. Etapa experimentală/ experimentului formativ
La eşantionul experimental, pe tot parcursul acestei etape, am avut în vedere utilizarea
metodelor şi tehnicilor de stimulare a creativităţii şi promovarea învăţării interactive. La
eşantionul de control maniera de lucru a fost una obişnuită, neinfluenţată de variabila
independentă, manipulată la eşantionul experimental.
Am încercat ca fiecare metodă implementată să fie făcută transparentă, să i se prezinte esenţa,
valenţele, variantele şi denumirea, pentru ca elevul să îi poată descoperi utilitatea şi în alte
situaţii, atunci când experienţa de învăţare o cere, crearea unui mediu şcolar propice
dezvoltării creativităţii, eliminarea factorilor care ar putea duce la blocarea creativităţii şi, nu
în ultimul rând, am căutat să apreciez efortul fiecărui copil sau grupă, realizând evaluarea
muncii acestora într-un mod deschis, dialogat.
În perioada experimentului am mai organizat:
 Exerciţii – joc pentru cunoaşterea şi stimularea creativităţii;
 Exerciţii – joc pentru cunoaşterea şi stimularea fluidităţii;
 Exerciţii – joc pentru cunoaşterea şi stimularea originalităţii;
 Exerciţii – joc pentru cunoaşterea şi stimularea capacităţii de sinteză;
 Exerciţii – joc de îmbogăţirea a vocabularului. 

 
 
Metode şi tehnici de stimulare a creativităţii elevilor aplicate în perioada experimentală la
limba şi literatura română-exemple:
 
1. Brainstorming-ul : “furtună în creier”

 
În evocare, la începutul unităţii de învăţare “Ţara,” elevii au fost solicitaţi să noteze la ce se
gândesc când aud cuvântul “ţară” ;
 
2. Ciorchinele :
Am aplicat această metodă la începutul unităţii de învăţare “Tradiţii şi obiceiuri” şi pentru
sistematizarea ortogramelor ia/i-a, i-au/ iau. 
 
3. Cubul:
În reflecţie, în cadrul lecţiei “Pomul de Crăciun” de I. Al. Brătescu-Voineşti, elevii au avut ca
sarcini de lucru:
 Descrie bradul;
 8

 Asociază: la ce te gândeşti când spui “pom de Crăciun”?

 Analizează: folosirea semnelor de punctuaţie din al cincilea alineat;
 Compară: Găseşte comparaţii cuvintelor date( brad, salon, jucării, sărbătoare, colind);
 Aplică: Completează enunţurile cu cuvinte potrivite din text;
 Argumentează: semnificaţia titlului.

4. Metoda “Pălăriilor gânditoare” - lecţia “Neguţătorul din Florenţa şi Vod ă Ţepeş”

după Mihail Drumeş.

  1. Pălăria albă informează: Povesteşte pe scurt textul. 

  2. Pălăria galbenă aduce beneficii: Găseşte alt final.

  3. Pălăria verde: generează ideile noi - Găsesc noi modalităţi prin care
negustorul şi-ar fi putut adăposti avutul.

  4. Pălăria albastră: clarifică- pun întrebări referitoare la conţinutul

textului; îl caracterizează pe Vlad Ţepeş.

  5. Pălăria roşie: spune ce simte despre modul cum a procedat

domnitorul.

  6. Pălăria neagră: identifică greşelile - critică atitudinea negustorului .

 
5. Metoda cadranelor:
Pentru realizarea acestei metode am distribuit elevilor fişe , împărţite în patru cadrane – lecţia
“Pomul de Crăciun”, cu următoarele sarcini de lucru:
1. Idei principale;
2. Alcătuiţi enunţuri cu ajutorul ortogramelor: s-au/sau.;
3. Procedeul recăutării;
4. Desen.
6. Diagrama Venn Euler:
Am solicitat elevilor să realizeze paralela dintre textele „În Ajunul Anului Nou” după Fănuş
Neagu şi “Amintiri din copilărie” de Ion Creangă. 
 
7. Explozia stelară:  
Am aplicat această metodă la lecţia “Condeiele lui Vodă”, elevii trebuind să formuleze cât
mai multe întrebări pe marginea textului plecând de la cuvântul de bază scris pe steluţă.
 
UNDE ?
CÂND ?
 9

CINE ?
CE ?
DE CE ?
 
8. Ştiu-vreau să ştiu-am aflat:
Am utilizat această metodă în evocare, la lecţia “Amintiri din copilărie” de Ion Creangă,
solicitând elevilor să noteze în prima rubrică tot ce ştiu despre autor, în cea de-a doua rubrică
ce ar vrea să ştie, iar în reflecţie elevii au notat toate datele însuşite despre Ion Creangă.
9. Reţeaua discuţiilor:
Sarcina de lucru a fost să aducă argumente în favoarea şi contra lui Nică cu privire la plecarea
lui de acasă la urat fără ştirea părinţilor. 
 
 
10. Reţeaua personajelor:
Am aplicat această metodă pentru a caracteriza personajul principal din lecţia “Stejarul din
Borzeşti” de Eusebiu Camilar.
  
 
11. Jurnalul dublu
După studierea textului liric “Iarna” de Nicolae Labiş, pentru a surprinde tablourile poeziei şi
a investiga textul am considerat că „Jurnalul dublu” este o metodă eficientă.
 
12. Cvintetul:
Am utilizat această metodă îndrăgită de elevi pentru a realiza feedback-ul ideilor,
sentimentelor, convingerilor elevilor sau pentru a caracteriza un personaj literar.
 
  Jocul didactic  –
În etapa experimentului formativ am aplicat ca metodă şi jocurile didactice.
Exemplu:
“Cuvântul interzis” 
- Scopul acestui joc este dezvoltarea vocabularului elevilor, a imaginaţiei creatoare;
- Sarcina de lucru –elevii trebuie să răspundă la întrebări, fără să folosească un cuvânt care s-
a stabilit că e interzis (ex. iarnă).
Alte jocuri didactice utilizate au fost: “Strategia alfabetului”, “Eu spun una, tu spui multe”,
„Dacă nu-i aşa, cum e?”, “Pot însemna şi altceva?”, “Ce ştii despre mine?” etc.
Din categoria tehnicilor de stimulare a creativităţii am utilizat dramatizările, jocurile de rol,
compunere de poezii, completare de rebusuri, schimbarea finalului unui text, utilizarea de
 10

expresii neobişnuite, completarea unor rime, realizarea de dialoguri, prilej cu care elevii au
fost puşi în situaţii imprevizibile, fiind nevoiţi să apeleze la fantezia şi imaginaţia lor.
De exemplu:
- un dialog între Mircea cel Bătrân şi Baiazid;
- un dialog între un brad şi un om venit să-l taie;
- un dialog între un copil şi Moş Crăciun;
- un dialog cu un fulg de nea;
- “Întâlnirea cu Zâna Iarna”.
În continuare prezint câteva exemple de compuneri realizate de elevi în spiritul metodelor de
stimulare a creativităţii.
 
Tablouri – poezia „Uite, vine Moş Crăciun”, de Otilia Cazimir.
După fiecare unitate de învăţare parcursă în manieră activă şi interactivă, la clasa
experimentală a avut loc o recapitulare finală, însoţită de câte o evaluare formativă.
Compararea rezultatelor obţinute la pretest şi la testele formative indică o uşoară creştere a
rezultatelor obţinute de elevi, ceea ce mă motivează în plus pentru a continua procesul
experimental.
Am constatat de asemenea o îmbunătăţire a relaţiilor dintre elevi, o mai bună colaborare şi o
responsabilizare în ceea ce priveşte spiritul de echipă, de asemenea am observat că elevii
manifestă interes şi deschidere pentru acele activităţi didactice în care ei se pot manifesta
liber , fără constrângeri şi fără teama de a fi criticaţi şi ridiculizaţi.
7.6.3. Etapa experimentală/finală
Etapa experimentală a cercetării a constat în administrarea unei probe de evaluare finală,
identică pentru cele două clase: experimentală şi de control.
 
Test final
 
Data: 14 februarie 2017
Clasele: a III-a A şi B
Obiectul: Limba şi literatura română
Subiectul: „Cât sunt de creativ ?…”
Scopul: cunoaşterea potenţialului creativ al elevilor
 
1. Scrie verbe cu fiecare literă a cuvântului „iarna” . (2 p)
Ex: iubeşte, ară, etc.
2. Găseşte corespondenţi specifici fiecărei litere ce alcătuieşte denumirea anotimpului
„iarna” (2 p)

Ex: I A R N A
 11

interesantă aspră rece nea Anul Nou

………… ……… …….. ……… ………….
3. Selectează din textul dat perechile formate dintr-un substantiv şi un adjectiv. Trece-le
la numărul plural. Alcătuieşte cu ele enunţuri. (2 p)

„Hărnicuţa gospodină
Strânge zahăr din grădină
Şi din floarea minunată
Miere face de îndată.”
……………………………………………..
………………………………………………
……………………………………………..
………………………………………………
 
4. Găseşte cinci cuvinte care, citite de la stânga la dreapta şi de la dreapta la stânga,
reprezintă acelaşi cuvânt. (2 p)

……………………………………………………………..
5. Creează rime pentru cuvintele: arici, vântul, păsărică, umbroase, soare, drum, vitrină
(3 p)
6. Aşază lângă cuvintele date alte cuvinte care să exprime acţiuni făcute de om (2p)

Ex: Soarele râde.
Vântul _____________.
Luna _______________.
Pădurea _____________.
Păsările _____________.
7. Transformaţi-vă în Ilene Cosânzene (fetele) şi în Feţi - Frumoşi (băieţii) şi descrieţi-
vă, în câteva rânduri înfăţişarea şi puterile pe care le aveţi (7 p).

(NOTĂ: Se pune accent pe originalitate)

Aprecierea compunerilor se va face după următoarele criterii:
 
Aşezarea corectă a textului în pagină 0,50p
Respectarea alineatelor corespunzătore celor trei părţi 0,50p
Originalitate (3 p)
Prezentarea acţiunilor într-o ordine firească 0,50p
Folosirea a trei expresii frumoase 0,50p
Scrisul citeţ 1p
 12

Scrierea corectă a cuvintelor 1p

 
Convertirea punctajului în calificative:
18 – 20 de puncte : Foarte bine
15 – 18 puncte : Bine
10 - 15 puncte : Suficient
 
Am comparat rezultatele obţinute la aceste probe cu cele obţinute la probele de evaluare
iniţială.
Aprecierea s-a făcut prin calificative, pentru fiecare item s-a totalizat numărul fiecărui
calificativ.
Am comparat atât rezultatele din interiorul fiecărei clase, cât şi rezultatele între cele două
clase, folosind tabele, diagrame de comparaţie, diagrame de structură.
Tabel 7.1. Distribuirea calificativelor

CALIFICATIVE Nr. elevi cls. Procente Nr. elevi clasa de control Procente
exp. (26) (22)
FB 18 69 % 12 55 %
B 6 23 % 6 27 %
S 2 8% 4 18 %
I 0 0% 0 0%
 
7.7. Analiza, prelucrarea şi interpretarea datelor. Concluzii
Analiza şi interpretarea rezultatelor obţinute indică o tendinţă pozitivă de ameliorare a
rezultatelor şcolare ale elevilor, în favoare grupei experimentale, care nu poate fi pusă
exclusiv pe seama dezvoltării psihice şi fizice a elevilor, fapt ce îmi permite să afirm că
ipoteza propusă de mine spre cercetare se confirmă.
Fig. 7. 4. Distribuţia calificativelor clasa experimentală
Fig. 7.5. Distribuţia calificativelor clasa de control
Prin aplicarea sistematică a metodelor şi tehnicilor interactive în cadrul lecţiilor de limba şi
literatura română am sesizat ameliorări în dezvoltarea exprimării orale şi scrise a elevilor, în
activizarea şi nuanţarea vocabularului, s-a îmbunătăţit relaţia învăţător-elev într-una modernă
şi democratică, elevii bucurându-se de libertate, de o comunicare bazată pe cooperare,
colaborare şi ajutor reciproc.
A fost încurajată iniţiativa elevilor la lecţie, adresarea de întrebări, fiind înlăturată teama de a
nu greşi, iar pe parcurs elevii s-au familiarizat cu metodele şi denumirile lor, au înţeles
eficienţa lor şi paşii care trebuie urmaţi pentru realizarea acestora.
Folosind metodele şi tehnicile de stimulare a creativităţii, atât individual, frontal cât şi pe
grupe, am constat următoarele:
 elevii îşi însuşesc mai uşor noile cunoştinţe;
 creşte încrederea că pot să decodifice şi să înţeleagă conţinuturile, atât pe cont propriu
cât şi în grup;
 13

 doresc să se implice în învăţare şi nu dau semne de oboseală pentru că se implică

conştient, voit, învăţând activ şi logic;
 elevii şi-au îmbogăţit şi nuanţat vocabularul, datorită unor metode precum: jocul
didactic, cvintetul, cadranele, ciorchinele;
 a fost valorificată inteligenţa lingvistică, exprimarea retorică, poetică;
 elevii au realizat un real progres în alcătuirea de texte, dialoguri,compuneri, dând
dovadă de imaginaţie creatoare, originalitate, fluenţă, flexibilitate în exprimare.

Analiza şi interpretarea datelor obţinute indică o tendinţă pozitivă de ameliorare a rezultatelor

şcolare ale elevilor în favoarea clasei experimentale, o evoluţie în exprimarea orală şi scrisă,
în activizarea şi nuanţarea vocabularului, transformarea relaţiei învăţător – elev într-una
modernă şi democratică, elevii bucurându-se de o comunicare eficientă bazată pe colaborare,
ajutor reciproc, libertate, iniţiativă, datorită unor metode, precum: jocul didactic, ciorchinele,
cvintetul, cadranele, reţeaua personajelor, cubul, etc.
După finalizarea cercetării în cadrul comisiilor metodice ale învăţătorilor de la cele două şcoli
am evidenţiat dificultăţile, obstacolele cu care s-au confruntat participanţii, principalele
rezultate obţinute în urma procesului ameliorativ, recomandările date elevilor şi învăţătorilor,
modalităţile de diseminare a rezultatelor pentru cei interesaţi, din şcolile participante, precum
şi viitoarele direcţii de acţiune.
Pot afirma că această cercetare a fost o provocare pentru mine, un prilej de a studia atât
literatura de specialitate cât şi literatura psiho-pedagogică, de a-mi aprofunda şi îmbogăţi
cunoştinţele despre creativitate ca fenomen complex, dar actual şi vital pentru viitor.
 
 
 
BIBLIOGRAFIE
1. Amabile T., (1997), Creativitatea ca mod de viaţă. Ghid pentru părinţi şi profesori,
Editura Ştiinţifică, Bucureşti.
2. Amabile, T.M.,(1996) Creativitatea ca mod de viaţă, Editura Ştiinţă şi
Tehnică, Bucureşti.
3. Bărboi C., Boatcă S., (1995), Limba şi literatura română. Antologie de texte
comentate - clasa a IX-a, Editura Cartea Şcolii, Bucureşti.
4. Bejat M. (coord.), (1981), Creativitatea în ştiinţă, tehnică şi învăţământ, Editura
Didactică şi Pedagogică, Bucureşti.
5. Bocoş, M., Catalano, H.,(2008), Pedagogia învăţământului primar şi preşcolar
(cercetări-acţiune), Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca
6. Bratu, G.,(2004), Aplicaţii ale metodelor de gândire critică în învăţământul
primar, Ed. Humanitas Educaţional, Bucureşti
7. Breban S., Gongea E., Ruiu G., (2006), Metode interactive de grup Editura Arves.
 14

8. Cerghit I., (1997), Metode de învăţământ, Editura Didactică şi Pedagogică,

Bucureşti.
9. Chereja, F.,(2004), Dezvoltarea gândirii critice în învăţământul primar, Editura
Humanitas Educaţional, Bucureşti.
10. Cosmovici, A., Iacob, L.,(2005), Psihologie Şcolară, Editura Polirom, Iaşi
11. Costea O. (şi colaboratorii), (1999), Literatura pentru copii, Manual pentru clasa a
XIII-a, şcoli normale,  Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti.
12. Cucoş C. (coord.), (1998), Psihopedagogie, Editura Polirom, Iaşi.
13. Faur, F., (2010), Literatura română şi literatura pentru copii, Note de curs, Arad.
14. Fierăscu, C., Gh. Ghiţă, (1969), Dicţionar de terminologie literară, Bucureşti,
Editura Ion Creangă.
15. Flueraş V, (2003), Paideia şi gândirea critică, Colecţia Ştiinţele Educaţiei, Cluj-
Napoca.
16. Iftime G., (1979), Jocuri logice pentru preşcolari şi şcolari mici, Editura Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti.
17. Ionescu, M., Radu, I.,(2004), Didactica modernă, ed. a II-a revizuită, Editura. Dacia,
Cluj-Napoca.
18. Landau E., (1979), Psihologia creativităţii, Editura Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti.
19. Matei N.M., (1982), Educarea capacităţilor creatoare în procesul de învăţământ,
Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti.
20. Mărgineanu N., (2002),  Psihologie şi literatură, Editura Dacia, Cluj-Napoca.
21. Mitu, F.,(2006), Metodica predării-învăţării integrate a limbii şi literaturii române
în învăţământul primar, Editura Humanitas Educaţional, Bucureşti.
22. Pamfil A., (2009), Limba şi literatura română în şcoala primară, Editura Paralela 45,
Piteşti.
23. Piajet J., (1965), Psihologia inteligenţei, Editura Ştiinţifică, Bucureşti.
24. Popescu-Neveanu P., (1987), Psihologie şcolară, Tipografia Universităţii, Bucureşti.
25. Roşca, A.,(1972), Creativitatea, Editura Enciclopedică Română, Bucureşti.
26. Stoica A., (1983),Creativitatea elevilor - posibilităţi de cunoaştere şi educare,
Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti.