Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
COMPETENȚELOR PROFESIONALE
CALIFICAREA ASISTENT MEDICAL
GENERALIST
VALABILE PENTRU
ȘCOLILE POSTLICEALE SANITARE DIN
JUDEȚUL PRAHOVA
ANUL 2014
1
ȘCOALA POSTLICEALĂ SANITARĂ DR. DINU CÂMPINA
2
MODULUL 13- BAZELE ŞTIINŢEI NURSING-ULUI
TESTUL I
Stabiliți valoarea de adevăr pentru urmatoarele enunțuri. Notați adevărat cu „A” sau
cu „F” fals .
1. Datele necesare cunoaşterii pacientului se obțin numai prin interviu.
2. Interviul este un instrument care permite personalizarea îngrijirilor.
3. Obsrevaţia, ca metodă de culegere a datelor, determină antrenarea tuturor simţurilor.
4. Analiza şi interpretarea datelor, a doua etapă a procesului de îngrijire, presupune
formularea diagnosticului de îngrijire.
5. Planificarea îngrijirilor cuprinde formularea obiectivelor şi a intervenţiilor ce vor fi aplicate
în îngrijirea pacientului.
6. Pentru aplicarea intervenţiilor de îngrijire, asistenta poate antrena: pacientul, familia, alţi
membri ai echipei de îngrijire.
7. În timpul aplicării intervenţiilor de îngrijire asistenta medicală se concentrează numai
asupra tehnicii pe care o execută.
8. Stresul, anxietatea, frica, sunt reacţii ale pacientului ce pot apărea în cursul îngrijirii.
9. Evaluarea îngrijirilor este o judecată a progresului pacientului în raport cu intervenţiile
aplicate.
10. Evaluarea îngrijirilor se face numai la finalul perioadei stabilite prin planul de îngrijire.
TESTUL II
3
b. prevenirea îmbolnăvirilor; b. cunoştinţe acumulate şi cunoaşterea
c. restabilirea sănătăţii; demersului ştiinţific;
d. înlăturarea suferinţei. c. cunoaşterea pacientului.
3. Nursa generalistă presupune: 10. Cadrul conceptual al îngrijirilor
a. o pregătire pluridisciplinară; cuprinde următoarele elemente:
b. însuşirea competenşelor de bază şi a. scopul profesiei şi beneficiarul ei;
nu numai cunoştinţele; b. rolul asistentei medicale;
c. să aibă cunoştinşe de psihologie; c. natura intervenţiilor aplicate
d. să aibă atitudine pozitivă faţă de beneficiarului şi consecinţele
pacient şi familia sa ; acestor intervenţii.
e. să aibă capacitate de empatie. 11. Cunoştinţele însuşite de asistentă în
4. Fenomenele urmărite de asistenta procesul educativ sunt de natură:
medicală sunt reacţiile : a. ştiinţifică, tehnică, relaţională;
a. individuale ; b. etice, legislative;
b. familiale ; c. ambele.
c. de grup. 12. Demersul ştiinţific al îngrijirilor
5. Funcţiile asistentei medicale sunt de constituie pentru asistentă:
natură : a. un instrument de investigaţii,
a. independentă; analiză;
b. dependentă; b. un instrument de planificare şi
c. interdependentă. evaluare a îngrijirilor;
6. Funcţia asistentei medicale, de natură c. un scop în sine.
independenta, presupune: 13. Relaţia asistentă-pacient reprezintă un
a. stabilirea relaţiilor de încredere cu proces bazat pe:
persoana îngrijită şi cu a. încredere, demnitate, respect;
aparţinătorii; b. comunicare afectivă, colaborare;
b. aplicarea metodelor de observaţie, c. aplicarea sarcinilor care nu-i
de tratament sau de readaptare; depaşesc limitele de competenţă.
c. promovarea unor condiţii mai bune 14. Funcţiile autonome ale asistentei
de viaţă şi sănătate. medicale constau în:
7. Funcţia asistentei medicale, de natură a. asigurarea confortului fizic şi psihic
dependenta, presupune: al pacientului;
a. observarea, la pacient a b. administrarea medicaţiei;
modificărilor produse de boală sau c. stabilirea relaţiilor de încredere cu
tratament; pacientul şi aparţinătorii;
b. asigurarea ingrijirilor de confort; d. transmiterea de informaţii şi
c. actiuni de rezolvare a problemelor învăţăminte pacientului pentru
psihosociale. păstrarea sănătăţii.
8. Funcţia asistentei medicale, de natură 15. Rolul asistentei medicale este:
interdependenta, presupune: a. să asigure îngrijirea pacientului
a. actiuni de depistare a tulburărilor de numai în raport cu indicaţiile
ordin fizic, psihic sau social; medicului;
b. acţiuni de educaţie pentru sănătate; b. să ajute persoana bolnavă să-şi
c. actiuni de rezolvare a problemelor recapete sănătatea;
psihosociale. c. să suplinească persoana bolnavă
9.Elementele de competenţă pentru pentru satisfacerea nevoilor sale.
practicarea unor îngrijiri de calitate 16. În elaborarea unui cadru conceptual
constau în: privind îngrijirile, orientarea nouă este
a. cunoaşterea unui model de îngrijire către:
(nursing); a. îngrijiri centrate pe sarcini;
4
b. îngrijiri centrate pe persoana
îngrijită;
c. ambele. 23. Abilităţile asistentei medicale pentru a
17. Scopul îngrijirilor după modelul facilita un interviu sunt:
conceptual al Virginiei Henderson este: a. capacitatea de a formula întrebări
a. păstrarea independenţei individului inchise sau deschise;
în satisfacerea nevoilor sale; b. capacitatea de a evalua obiectiv
b. suplinirea individului în ceea ce nu observaţiile şi de a le sintetiza;
poate face singur; c. disponibilitatea de ascultare activă a
c. ambele. pacientului şi de a-l readuce la
18. Nursingul, ca parte integrantă a subiect;
sistemelor de sănătate cuprinde: d. disponibilitatea de a comenta cu
a. promovarea sănătăţii şi prevenirea pacientul datele obţinute.
îmbolnăvirilor; 24. Aşezaţi în ordine etapele procesului
b. îngrijirea persoanelor bolnave; de îngrijire:
c. promovarea sănătăţii, prevenirea a. culegerea datelor – assesmentul;
îmbolnăvirilor, îngrijirea b. planificarea îngrijirilor;
persoanelor bolnave fizic şi psihic, c. analiza şi interpretarea datelor;
precum si a persoanelor d. evaluarea rezultatelor;
handicapate, in orice tip de unitate e. implementarea planului.
sanitară. 25. Independenţa în satisfacerea nevoilor
19. Modelul conceptual al îngrijirilor după fundamentale e reprezentată de:
Virginia Henderson precizează: a. satisfacerea unei nevoi
a. individul este un tot; fundamentale prin acţiuni proprii;
b. individul este un tot prezentând 14 b. satisfacerea unei nevoi
nevoi fundamentale; fundamentale cu ajutorul altei
c. individul este un tot prezentând 14 persoane;
nevoi fundamentale pe care c. satisfacerea uneia sau mai multor
trebuie să şi le satisfacă. nevoi fundamentale prin acţiuni
20. Clasificarea nivelurilor de dependenţă proprii în funcţie de gradul de
(I-IV) se face în funcţie de: creştere şi dezvoltare al persoanei.
a. punctajul obţinut actualizând 26. Manifestarea de dependenţă este:
satisfacerea fiecărei nevoi; a. semn observabil care permite
b. durata problemelor actuale; identificare stării de dependenţă;
c. apariţia problemelor potenţiale. b. incapacitatea persoanei de a-si
21. Procesul de îngrijire reprezintă: satisface una din nevoile sale
a. metodă care permite acordarea fundamentale;
îngrijirilor; c. lipsa de cunoştinţe a persoanei
b. un mod ştiinţific de rezolvare a asupra modului în care să-şi
problemelor pacientului pentru a satisfacă nevoile fundamentale.
răspunde nevoilor sale fizice, 27. Pacientul poate sa prezinte
psihice sau sociale; următoarele forme de depentenţă:
c. un mod de asigurare în serie a a. actuală, potenţială;
îngrijirilor acordate pacientului. b. descrescândă, permanentă;
22. Interviul reprezintă: c. ambele.
a. forma specială de interacţiune 28. Sursele de dificultate pot fi cauzate
verbală; de:
b. metodă de culegere a datelor a. factori de ordin fizic, psihologic,
variabile şi stabile; social, spiritual ;
c. instrument de personalizare a b. factori legaţi de insuficiente
îngrijirilor. cunoştinţe ;
5
c. ambele. b. enunţul problemei de dependenţă, a
sursei de dificultate şi a
29. Sursele de dificultate de ordin fizic manifestării de dependenţă;
cuprind : c. enunţul manifestării de dependenţă.
a. toate obstacolele fizice de natura 36.Diagnosticul de îngrijire:
intrinsecă; a. orientează asistenta spre intervenţii
b. toate obstacolele fizice de natura autonome; ţine cont de problema
extrinsecă; de sănătate în sine a pacientului;
c. toate obstacolele fizice de natura b. orientează practicianul spre
intrinsecă sau extrinsecă ce tratament.
influenţează negativ satisfacerea 37.Planificarea ingrijirilor, a treia etapă a
uneia sau mai multor nevoi procesului de ingrijire, presupune:
fundamentale. a. stabilirea unui plan de intervenţie;
30. Sursele de dificultate de ordin social b. prevederea etapelor şi a mijloacelor
cuprind problemele generate persoanei în de desfăşurare;
raport cu: c. prevederea precauţiilor care trebuie
a. anturajul său; luate.
b. partenerul de viaţă; 38.Pentru fiecare problemă de
c. familia sa; dependenţă se pot formula:
d. prientenii; a. un obiectiv;
e. colegii de muncă. b. mai multe obiective;
31.Mijloacele principale cele mai eficace c. unul sau mai multe obiective.
de a obţine informaţiile dorite despre 39.Asistenta care întocmeşte planul de
pacient sunt: îngrijire trebuie să se gândească la
a. observarea pacientului; intervenţii care:
b. interviul pacientului; a. răspund nevoilor specifice ale
c. consultarea surselor secundare. pacientului;
32.Elementele de evitat în utilizarea b. conduc la realizarea obiectivelor;
observaţiei sunt: c. ambele.
a. subiectivismul; 40.Intervenţiile trebuie să fie:
b. judecăţi preconcepute; a. novatoare, personalizate;
c. rutina şi superficialitatea: b. observabile, măsurabile
d. lipsa de concentraţie şi continuitate. (evaluabile);
33.Interviul: c. ambele.
a. este o formă de interacţiune verbală 41.Realizarea intervenţiei reiese din
între asistentă şi pacient; evaluarea stării pacientului:
b. permite depistarea nevoilor a. înainte de intervenţie;
nesatisfăcute ale persoanei; b. înainte, în timpul şi după
c. este un instrument de personalizare intervenţie;
a îngrijirilor. c. după intervenţie.
34.Dificultatea în analiza şi interpretarea 42.Fiecare plan de îngrijire va fi completat
datelor provine din: cu:
a. numarul mare de date culese, a. intervenţii constante;
varietatea surselor de informaţii; b. elemente de supravegheat;
b. caracterul schimbător al unui c. intervenţii cu rol delegat.
număr mare de date; 43.În munca sa pentru pacient, asistenta
c. subiectivitatea persoanei care trebuie să comunice cu el în multiple
culege datele. circumstanţe:
35.Diagnosticul de îngrijire cuprinde: a. când acesta ajunge la spital;
a. descrierea procesului patologic; b. când se face interviul pentru
culegerea datelor;
6
c. când se execută îngrijirile zilnice. b. trebuie să se facă cu regularitate, la
diverse intervale;
c. aduce o apreciere asupra
44.Evaluarea îngrijirilor: progresului pacientului în raport cu
a. este o condiţie absolută a calităţii intervenţiile asistentei medicale.
îngrijirilor;
1 b idem 38
2 d idem 38
3 e idem 38
4 c idem 38
5 a idem 38
TESTUL III- INTREBĂRI TIP GRILĂ
1 a,b,c 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 7
2 a,b,c,d idem 14
3 a,b,c,d,e idem 14
4 a,b,c idem 14
5 a,b,c idem 16
6 a,c idem 16
7 a idem 16
8 a,b,c idem 17
7
9 a,b 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 8
10 a,b,c 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 8
11 c 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 8
12 a,b 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 8
13 a,b 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 8
14 a,c,d 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 21
15 b,c 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 21
16 b 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 21
17 c 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 22
18 c 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 21
19 c 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 21
20 a 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 23
21 b 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 22
22 a,b,c 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 23
23 a,b,c 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 23
24 a,c,b,e,d 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 23
25 c 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 22
26 a 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 22
27 c Ghid de nursing cu tehnici de evaluare şi îngrijiri 35
corespunzătoare nevoilor fundamentale, L.
Titircă, 2002
28 c idem 36
29 c idem 30
30 a,b,c,d,e idem 36
31 a,b,c idem 41
32 a,b,c,d idem 41
33 a,b,c idem 42
34 a,b,c idem 48
35 b idem 52
36 a idem 59
37 a,b,c idem 60
38 c idem 64
39 c idem 65
40 c idem 65
41 b idem 66
42 a,b,c idem 68
43 a,b,c idem 70
44 a,b,c idem 72
8
MODULUL 14 : FIINȚA UMANA ȘI NURSING-UL
TESTUL I
Stabiliți valoarea de adevăr pentru următoarele enunțuri. Notați adevărat cu „A” sau
cu „F” fals .
TESTUL II
9
A. Asociați noțiunile din cele două coloane
1 Subfebrilitate A 36-370C
2 Afebrilitate B 38-390 C
3 Febra ridicata C 37-380 C
4 Hiperpirexie D Peste 400 C
5 Febra moderata E 39-400C
TESTUL III
Indicați răspunsurile corecte
1. Frecventa respiratiei la persoana b) eliminarea inconstienta,involuntara
adulta este: a urinei;
a) 14-16 respiratii/min; c) mictiuni incoluntare nocturne.
b) 16-18 respiratii/min; 12. Hipostenuria reprezinta:
c) 18-22 respiratii /min. a) urina in sange;
2. Concentratia O2 in aerul inspirat este: b) urina cu densitate scazuta sub
a) 21%; 1010;
b) 15-16%; c) urina in cantitate redusa/24h.
c) 24%. 13. Varsaturile alimentare cu continut
3. Hipoxia reprezinta : vechi sunt manifestari de dependenta
a) scaderea cantitatii de O2 in sange; intalnite in:
b) scaderea cantitatii de O2 in tesuturI; a) stenoza pilorica;
c) scaderea cantitatii de O2 in sange. b) la gravide;
4. Respiratia este influentata de postura c) in colecistite.
persoanei si este favorizata de: 14. Vomica reprezinta:
a) pozitia ortostatica si sezand; a) varsatura cu continut alimentar;
b) pozitia sezand si clinostatica; b) eliminarea unor colectii de puroi
c) pozitia decubit lateral. sau exsudat din caile respiratorii;
5. Declansarea hemoptiziei este c) varsatura fecaloida.
precedata de : 15. Hemoragiile menstruale prelungite se
a) senzatie de caldura numesc:
retrosternala,jena respiratorie; a) menoragii;
b) senzatie de voma; b) oligomenoree;
c) varsatura. c) hipermenoree.
6. Eliminarea sangelui provenind din 16. Nevoia de somn la persoana adulta
arborele bronsic se defineste ca: sanatoasa este de:
a) hematemeza; a) 7-9h/24h;
b) hemoptizie; b) 12-14h/24h;
c) hematurie. c) 6-8h/24h.
7. Factorii biologici care influenteaza 17. Prin masurarea temperaturii in
pulsul sunt: cavitatile inchise valorile ei pot creste
a) varsta, alimentatia,inaltimea cu:
corporala; a) 0,8- 10C;
b) emotiile si plansul; b) 0,5- 0,80C;
c) varsta. c) 0,3- 0,50C.
8. Pulsul dicrot se manifesta astfel: 18. Subfebrilitatea reprezinta:
a) pauzele dintre pulsatii sunt inegale; a) scaderea temperaturii corporale
b) se percep doua pulsatii,una sub 360C;
puternica, alta slaba, urmata de pauza; b) mentinerea temperaturii intre 37 si
c) pulsatii abia perceptibile 380C;
9. In starile de hipertermie nevoile c) mentinerea temperaturii intre 38 si
energetice ale organismului cresc cu: 390 C.
a) 20-30%; 19. Starea de hipotermie este
b) 13% pentru fiecare grad de determinata de:
temperatura peste 370 C; a) pierderea excesiva de caldura;
c) 10%. b) cresterea arderilor din organism;
10.Tulburarile de mictiune sunt: c) intensificarea metabolismului.
a) poliuria,oliguria,disuria; 20. Pacientul cu hipertermie prezinta:
b) anuria,polachiuria,nicturia; a) tegumente palide;
c)nicturia,disuria,ischiuria,polachiuria, b) frisoane,piele calda,rosie;
incontinenta urinara. c) ambele.
11. Incontinenta urinara reprezinta: 21.Echilibrul intre termogeneza si
a) incapacitatea vezicii urinare de a-si termoliza - homeotermia se realizeaza
goli continutul; prinmecanisme fizice:
a) a) agresivitate, euforia,egocentrism;
evaporarea,radiatia,conductia,convectia; b)fobie,apatie;
b) vasodilatatia,vasoconstrictia; c) disartrie,dislalie.
c) reducerea proceselor metabolice 31. Pacientul care-si satisface autonom
din organism. nevoia de recreere prezinta
22. Factorii biologici care influenteaza urmatoarele manifestari de
satisfacerea nevoii de a se imbraca si independenta:
dezbraca sunt: a) satisfactie,placere;
a) clima, emotiile,cultura,credinta; b) destindere, amuzament;
b) varsta, activitatea,cultura; c) ambele.
c) varsta,activitatea,talia,statura.\ 32.Frecventa respiratiei variaza in functie
23. Functiile pielii sunt: de:
a) de protectie si termoreglare,de a) varsta, sex;
depozit,de excretie; b) pozitie,temperatura mediului
b) de absorbtie,de respiratie; ambiant;
c) toate. c) starea de veghe sau somn.
24. Alterarea integritatii pielii si 33. Dispneea Kussmaul este:
mucoaselor se manifesta prin: a) o respiratie in patru timpi, o
a)escoriatii,fisuri,vezicule,ulceratii,esc inspiratie profunda urmata de o
are; scurta pauza si o expiratie scurta,
b) alopecie; zgomotoasa, dupa care urmeaza o
c) vitiligo. alta pauza scurta;
25.Urmatoarele manifestari de b) o respiratie accelerata;
dependenta sunt la nivel senzorial,in c) o perturbare ritmica si periodica a
afara de: respiratiei.
a) hipoacuzie,anosmie; 34. Dispneea Cheyne- Stockes este:
b) paralizie; a) o respiratie accelerata;
c) cecitate,hipoestezie. b) o perturbare ritmica si periodica a
26.Afazia este manifestarea comunicarii respiratiei;
ineficiente care priveste: c) o respiratie cu amplitudini
a) scaderea masei musculare; crescande pana la maximum si apoi
b) tulburarea sensibilitatii pielii; scazand pana la apnee, ce dureaza
c) incapacitatea de a pronunta 10-20 secunde.
cuvintele. 35. In obstructia cailor respiratorii
27. Amnezia reprezinta: pacientul prezinta urmatoarele
a) tulburarea memoriei; manifestari de dependenta, cu
b) tulburare de gandire; exceptia:
c) tulburare de perceptie. a) respiratie dificila pe nas;
28. Hemiplegia se defineste ca pierderea b) secretii nazale abundente;
totala a functiei motorii a: c) respiratie ritmica.
a) membrelor inferioare; 36. Pulsul este influentat de urmatorii
b) unei jumatati laterale a corpului; factori biologici, cu exceptia:
c) unui membru. a) varsta;
29. Coma este o pierdere totala sau b) emotiile;
partiala a: c) inaltimea corporala.
a) constientei; 37. Factorii care determina tensiunea
b) constientei cu alterarea functiilor arteriala sunt;
vegetative; a) debitul cardiac;
c) a constientei, mobilitatii b) forta de contractie a inimii;
sensibilitatii cu conservarea celor mai c) elasticitatea si calibrul vaselor.
importante functii vegetative. 38. Factorii biologici care influenteaza
30. Pacientul cu comunicare ineficienta TA sunt urmatorii, cu exceptia:
la nivel afectiv se poate manifesta a) varsta;
prin: b) activitatea;
c) climatul. a) dimineata intre orele 3.00-5.00;
39. Valoarea normala a TA la adult este: b) la pranz intre orele 12.00-14.00;
a) 100-200 max;60-75 mm Hg min; c) seara intre orele 20.00-23.00.
b) peste 150max;peste 90mm Hg 48.Pentru cresterea temperaturii la nou-
min; nascut , se pot folosi:
c) 115- 140 max; 75-90 mm Hg min. a) termoforul;
40. Urmatoarele manifestari de b) paturile calde;
dependenta reprezinta tulburari de c) impachetari cu parafina.
emisie urinara, cu exceptia: 49. In planul de nursing al bolnavului cu
a) polakiuria; hipertermie,se va evalua zilnic;
b) disuria; a) temperatura corporala;
c) hematuria. b) scaunul;
41. Izostenuria reprezinta: c) aspectul tegumentelor.
a) densitatea crescuta a urinei (urina 50. Anxietatea reprezinta:
concentrata); a) stare de neliniste, disconfort;
b) densitate mica a urinei (urina b) stare de incetinire a gandirii;
diluata); c) pierderea memoriei.
c) urina cu densitate mica ce se 51.Bolnavul care comunica ineficient la
mentine in permanenta la aceleasi nivel afectiv prezinta:
valori, indiferent de regimul a) agresivitate;
alimentar. b) atitudine receptiva si de incredere
42. Ischiuria reprezinta: in alte persoane;
a) incapacitatea vezicii urinare de a- c) fobie.
si elimina continutul; 52.Paraplegia se defineste ca pierderea
b) eliminarea urinei cu durere si cu totala a fortei musculare motorii:
mare greutate; a) a jumatatii drepte a corpului;
c) senzatie de mictiune frecventa. b) a membrelor inferioare;
43. Deformarile coloanei vertebrale se c) a unui singur membru.
pot manifesta astfel: 53. Manifestarile de independenta
a) cifoza,lordoza,scolioza; privind comunicarea pacientului
b) lordoza,genu varum; sunt:
c) cifoza,lordoza. a) expresia nonverbala;
44. Obiectivele asistentei medicale in b) functionarea normala a organelor
ingrijirea pacientului care de simt;
expectoreaza urmaresc: c) reactiile afective in exces.
a) pacientul sa nu devina sursa de 54. Frustrarea reprezinta:
infectie nosocomiala: a) de sensibilitate a pielii;
b) pacientul sa aiba caile respiratorii b) conditia de individ refuzat sau a-si
permeabile; refuza satisfacerea unei nevoi;
c) pacientul sa beneficieze de c) incapacitatea de a pronunta
microclimat optim. cuvintele.
45. Pacientul care satisface nevoia de 55. Enurezisul este:
recreere prezinta ca manifestari de a) pierdere de urina in timpul noptii;
independenta : b) pierderea involuntara de urina in
a) destindere,satisfactie ; timpul noptii la copii peste 3 ani;
b) plictiseala ; c) inversarea raportului dintre
c) placere,amuzament. numarul mictiunilor emise ziua fata
46.La adult temperatura normala a de cele emise noaptea.
corpului masurata in axila este : 56. Hipostenuria reprezinta densitatea
a) 36,1- 37,80 C; urinei:
b) 36- 370 C; a) normala;
c) 36,3- 36,50 C b) crescuta;
47.Temperatura cea mai crescuta a c) scazuta.
corpului se inregistreaza: 57. Anuria reprezinta:
a) absenta urinei in vezica; c) sete exagerata.
b) scaderea cantitatii de urina; 59. Vomica este:
c) eliminarea urinei cu dificultate. a) varsatura alimentara;
58. Poliuria reprezinta: b) senzatie de varsatura;
a) mictiuni frecvente in cantitati mici; c) eliminarea unei colectii masive de
b) eliminarea unei cantitati mai mari puroi,sau exsudat din caile
de 2500ml; respiratorii.
BAREM DE CORECTARE MODULUL FIINȚA UMANĂ ȘI NURSING
TESTUL I- ADEVĂRAT/FALS
NR. RĂSPUNS BIBLIOGRAFIE NR. PAGINA
INTREBARII
1 A L Titirca Ghid de nursing 1998 Ed. Viata 109
Medicala Romaneasca
2 F Ghid de nursing 109
3 F Ghid de nursing 109
4. A Ghid de nursing 109
5 F Ghid de nursing 109
6 A Ghid de nursing 145
7 F Ghid de nursing 145
8 F Ghid de nursing 145
9 A Ghid de nursing 145
10 A Ghid de nursing 145
11 F Ghid de nursing 145
12 A Ghid de nursing 145
13 A Ghid de nursing 159
14 F Ghid de nursing 159
15 A Ghid de nursing 159
16 A Ghid de nursing 159
17 F Ghid de nursing 186
18 A Ghid de nursing 186
19 A Ghid de nursing 186
20 F Ghid de nursing 186
21 A Ghid de nursing 186
22 F Ghid de nursing 186
23 F Ghid de nursing 196
24 A Ghid de nursing 196
25 A Ghid de nursing 196
TESTUL II- ASOCIERI
A
1 C Ghid de nursing 183
2 A Ghid de nursing 183
3 E Ghid de nursing 183
4 D Ghid de nursing 183
5 B Ghid de nursing 183
B Ghid de nursing 159
1 B 1150 de teste de nursing, Elena Dorobantu, 12
Valeria Ghidu, Maria Zamfir, Editura Viata
Medicala Romaneasca,
2 C idem 12
3 A idem 12
4 E idem 12
5 D idem 12
C idem
1 C L titirca Ghid de nursing 1996
2 A Ghid de nursing
3 B Ghid de nursing
4 E Ghid de nursing
5 D Ghid de nursing
TESTUL III GRILA
1 b 1150 teste nursing-cap.1.2 8-20
2 a 1150 teste nursing-cap.1.2 8-20
3 b 1150 teste nursing-cap.1.2 8-20
4 a 1150 teste nursing-cap.1.2 8-20
5 a 1150 teste nursing-cap.1.2 8-20
6 b 1150 teste nursing-cap.1.2 8-20
7 a 1150 teste nursing-cap.1.2 8-20
8 b 1150 teste nursing-cap.1.2 8-20
9 b 1150 teste nursing-cap.1.2 8-20
10 c 1150 teste nursing-cap.1.2 8-20
11 b 1150 teste nursing-cap.1.2 8-20
12 b 1150 teste nursing-cap.1.2 8-20
13 a 1150 teste nursing-cap.1.2 8-20
14 b 1150 teste nursing-cap.1.2 8-20
15 a 1150 teste nursing-cap.1.2 8-20
16 a 1150 teste nursing-cap.1.2 8-20
17 c 1150 teste nursing-cap.1.2 8-20
18 b 1150 teste nursing-cap.1.2 8-20
19 a 1150 teste nursing-cap.1.2 8-20
20 b 1150 teste nursing-cap.1.2 8-20
21 a,b 1150 teste nursing-cap.1.2 8-20
22 c 1150 teste nursing-cap.1.2 8-20
23 c 1150 teste nursing-cap.1.2 8-20
24 a 1150 teste nursing-cap.1.2 8-20
25 b 1150 teste nursing-cap.1.2 8-20
26 c 1150 teste nursing-cap.1.2 8-20
27 a 1150 teste nursing-cap.1.2 8-20
28 b 1150 teste nursing-cap.1.2 8-20
29 c 1150 teste nursing-cap.1.2 8-20
30 a,b 1150 teste nursing-cap.1.2 8-20
31 c 1150 teste nursing-cap.1.2 8-20
32 a,b,c 1150 teste nursing-cap.1.2 8-20
33 a,c 1150 teste nursing-cap.1.2 8-20
34 b,c 1150 teste nursing-cap.1.2 8-20
35 c 1150 teste nursing-cap.1.2 8-20
36 b 1150 teste nursing-cap.1.2 8-20
37 a,b,c 1150 teste nursing-cap.1.2 8-20
38 c 1150 teste nursing-cap.1.2 8-20
39 c 1150 teste nursing-cap.1.2 8-20
40 c 1150 teste nursing-cap.1.2 8-20
41 c 1150 teste nursing-cap.1.2 8-20
42 a 1150 teste nursing-cap.1.2 8-20
43 a 1150 teste nursing-cap.1.2 8-20
44 a,b,c 1150 teste nursing-cap.1.2 8-20
45 a,c 1150 teste nursing-cap.1.2 8-20
46 b L Titirca Ghid de nursing 187
47 c Ghid de nursing 187
48 a,b Ghid de nursing 187
49 a,c Ghid de nursing 187
50 a Ghid de nursing 215
51 a,c Ghid de nursing 215
52 b Ghid de nursing 215
53 a,b Ghid de nursing 216
54 b Ghid de nursing 221
55 b Ghid de nursing 146
56 c Ghid de nursing 146
57 a Ghid de nursing 146
58 b Ghid de nursing 146
59 c Ghid de nursing 146
MODULUL 16: TEHNICI DE NURSING ŞI INVESTIGAŢII
TESTUL I
Stabiliți valoarea de adevăr pentru următoarele enunțuri. Notați adevărat cu „A” sau
cu „F” fals .
1. EKG, explorează activitatea bioelectronică produsă de inimă şi vase.
2. Oxigenoterapia se utilizează în toate formele de insuficienţă respiratorie după
permeabilizarea căilor respiratorii.
3. Masurarea pulsului se face cu tensiometrul.
4.Ritmul rapid de administrare a soluţiilor poate determina accidente
grave,stop cardiac.
5. Cistoscopia este examenul radiologic al vezicii urinare.
6.Spălarea mâinilor este cea mai importantă procedură pentru prevenirea infecţiilor.
7. Acele şi instrumentele ascuţite trebuie depozitate în containere dure
după utilizare
8. După execuţia unei proceduri mănuşile vor fi aruncate înainte de
contactul cu un nou pacient, iar mâinile spălate.
9. Riscul contactării unei infecţii nosocomiale este acelaşi pentru toţi pacienţii internaţi.
10.Fără o curăţire adecvată instrumentele nu pot fi dezinfectate sau sterilizate corect.
11.Pentru instalarea drenajului postural toracic, asistenta pregăteşte: canula traheală şi
aspiratorul mecanic pentru secreţii.
12. În îngrijirea pacientului cu traheostomie, o îngrijire importantă o constituie menţinerea
permeabilităţii căilor respiratorii.
13. După intervenţiile chirurgicale intratoracice imobilizarea pacientului la pat se menţine
timp îndelungat.
14. Presiunea venoasă măsurată periferic are valoare de 110-140 mm Hg.
15. Pentru efectuarea cateterismului cardiac pacientul necesită o pregătire sumară în
dimineaţa examenului.
16. Examenul sedimentului urinei este cel mai important pentru stabilirea diagnosticului de
infecţie urinară.
17. Pentru cercetarea proteinuriei se va recolta urina din 24 de ore.
18 . Măsurarea temperaturii bazele (măsurate bucal sau rectal) poate decela momentul
ovulaţiei.
19. Colposcopia = explorare prin care se măsoară cavitatea uterină.
20. În vederea examenului ginecologic, ginecopata va fi pregătită cu o spălătură vaginală.
TESTUL II
A. Asociați noțiunile din cele două coloane
1 Injectia i.m A crearea unei cai false
2 Sondaj vezical B hiperhidratare
TESTUL I
Stabiliți valoarea de adevăr pentru urmatoarele enunțuri. Notați adevărat cu „A”sau cu „F”
fals
1. Asepsia înseamnă îndepărtarea germenilor patogeni de pe piele, de pe mucoase, din plăgi, de pe
obiecte, etc.
2. Asepsia este o metodă profilactică.
3. Spălarea chirurgicală (mâini + antebraţe) durează 15 minute.
4. După spălare, mâinile se vor ţine în jos pentru ca apa să se scurgă spre degete.
5. Defectele în sterilizarea instrumentelor chirurgicale determină supuraţii postoperatorii.
6. Instrumentele tăioase se sterilizează la pupinel.
7. Rivanolul are rol cicatrizant şi este un bun bactericid.
8. Cel mai recomandabil sistem de sterilizare a sticlăriei este cel prin căldură uscată.
9. Spălarea mâinilor este cea mai importantă metodă pentru prevenirea infecţiilor.
10. Acele şi instrumentele ascuţite trebuie depozitate în containere dure după utilizare.
11. După execuţia unei proceduri mănuşile vor fi aruncate înainte de contactul cu un nou pacient,
iar mâinile spălate.
12. Riscul contractării unei infecţii nosocomiale este acelaşi pentru toţi pacienţii internaţi.
13. Fără o curăţenie adecvată instrumentele nu pot fi dezinfectate sau sterilizate corect.
14. Circuitele septice sunt separate de cele aseptice.
15. Produsele eliminate de pacienţi nu constituie sursă de infecţie
TESTUL II
A. Asociați noțiunile din cele două coloane
1 Sterilizarea prin flambare A instrumente optice
2 Sterilizare la pupinel B materiale moi (comprese, câmpuri, halate,
măşti)
3 Sterilizare la autoclav (la C gura eprubetelor cu medii de cultură, anse de
cald) prelevare
4 Sterilizare la autoclav (la D materiale din polietilen
rece cu vapori de oxid de
etilen)
5 Sterilizare prin iradiere cu E materiale din sticlă
raze gamma
TESTUL II
A. Asociați noțiunile din cele două coloane
TESTUL III
Indicați răspunsurile corecte
1.Administrarea medicamentelor pe cale a)pacienţii cu tulburări de deglutiţie;
orală se face pentru obţinerea b)pacienţii operaţi pe tubul digestiv
urmatoarelor efecte locale: superior sau cu intoleranţă digestivă;
a)favorizarea cicatrizării ulceraţiilor c)pacienţii operaţi pe anus si rect.
mucoasei digestive; 4.Pe cale respiratorie se administrează
b)protejarea mucoasei gastro- medicamente sub forma de:
intestinale; a)gaze sau substanţe gazeificate;
c)inlocuirea fermenţilor digestivi(cand b)lichide fin pulverizate sau sub forma
aceştia lipsesc) de vapori;
2.Este contraindicată administrarea c) pulberi fine.
medicamentelor pe cale orală atunci cand:
a)medicamentul este inactivat de secreţiile 5.Administrarea medicamentelor pe cale
digestive; respiraţorie se face pentru:
b)medicamentul prezinta proprietaţi iritante a)decongestionarea mucoasei căilor
asupra mucoasei gastrice; respiratorii;
c)pacientul refuza medicamentul. b)imbogaţirea in oxigen a aerului
3.Administrarea medicamentelor pe cale inspirat;
rectală este indicată la: c) fluidificarea sputei
6. Pe suprafaţa mucoaselor se pot c) flebalgie.
administra medicamente sub formă de: 14.Accidentele injecţiei intramusculare
a)soluţii; sunt:
b)mixturi; a)durere vie prin atingerea nervului
c) unguente. sciatic;
7. Pentru aplicarea unguentelor in fundul b)paralizie prin inţeparea unui vas;
de sac conjunctival si pe marginea c)embolie prin introducerea accidentală
ploapelor folosim: intr-un vas de sange a unei substanţe
a)ansă de platină; uleioase
b)baghetă de sticlă lăţită,acoperită cu 15.Accidentele injecţiei intravenoase sunt
un tampon de vată; urmatoarele, cu excepţia:
c)tampon montat pe o sondă a)flebalgiei,datorită injectării prea
butonată,comprese sterile. rapide a unor substanţe iritante;
8.Administrarea medicamentelor pe cale b)hematomului prin străpungerea venei;
parenterală are urmatoarele avantaje: c)paraliziei, prin lezarea nervului sciatic
a)dozarea exactă a unui medicament ce 16.Incidentele oxigenoterapiei sunt
ajunge in snge; urmatoarele,cu excepţia:
b)evitarea tractului digestiv; a)distensiei abdominale prin
c)posibilitatea administrarii patrunderea gazului prin esofag;
medicamentelor bolnavilor inconştienţi. b)emfizemului subcutanat prin
9.Prin injectia subcutanată se poate infiltrarea gazului la baza gâtului
introduce in organism: datorita fisurii mucoasei;
a)substanţe medicamentoase izotonice c) embolie gazoasă
lichide, nedureroase; 17.In timpul tratamentului cu
b)substanţe medicamentoase cortizon,regimul alimentar va fi:
hipertonice; a)desodat;
c)subtanţe medicamentoase uleioase. b)hiposodat;
10.Prin injecţia intramusculară se pot c) normosodat
introduce in organism: 18.Antibioticele sunt:
a)soluţii izotonice; a)substanţe organice provenite din
b)soluţii hipertonice metabolismul celulelor
c) soluţii uleioase. vii(mucegaiuri,bacterii)
11.Locurile de elecţie ale injecţiei b) substanţe obţinute prin sinteza
intramusculare sunt: avand proprietăţi
a)regiunea supero-externa fesieră; bacteriostatice,bactericide sau
b)faţa externă a coapsei,treimea antimicotice;
mijlocie; c) ambele
c) regiunea subclaviculară 19.Antibioticele se pot administra pe
12.Pe cale intravenoasă se pot introduce urmatoarele căi,cu excepţia:
in organism: a)orala
a)substanţe izotonice; b)intramusculara si intravenoasa;
b)substanţe hipertonice; c) subcutanată
c) substanţe uleioase. 20.Inainte de inceperea tratamentului cu
13.Accidentele injecţiei subcutanate sunt antibiotic este necesar:
urmatoarele,cu excepţia: a)să se identifice germenul patogen;
a)durere violentă prin lezarea unei b)sa se determine sensibilitatea
terminaţii nervoase; agentului patogen la antibiotic;
b)hematom prin perforarea unui vas;
c)să se testeze sensibilitatea a)injectaţi intramuscular separate cele
organismului la antibiotic doua antibiotice;
21.Perfuzia are drept scop: b)asociaţi cele două soluţii de
a)administrarea medicamentelor la care antibiotice si le injectati intramuscular;
se urmăreste un efect prelungit; c)introduceţi soluţia de antibiotice in
b)efect depurativ-diluând si favorizând punga cu glucoză
excreţia din organism a produsilor 28.Ce antibiotic asociat cu gentamicina îi
toxici; scade eficacitatea cu 50%?
c)completarea proteinelor sau altor a)penicilina;
componente sanguine. b)tetraciclina;
22.Introducerea lichidelor in organism pe c)ampicilina
cale intravenoasă se poate face prin: 29.Daca in timpul unei perfuzii
a)ace metalice fixate direct in vena; medicamentoase starea pacientului se
b)canule de material plastic introduse modifică brusc,asistenta medicala
prin lumenul acelor(care apoi se retrag) actioneaza astfel:
c)denudare venoasa a)intrerupe perfuzia,scoate acul de
23.Prin perfuzie intravenoasă se pot puncţie;
introduce soluţii: b)intrerupe perfuzia si inlocuieşte
a)izotonice; flaconul respectiv cu ser fiziologic;
b)hipertonice; c)anunţă imediat medicul
c)uleioase 30.Riscul mai mare de producere a
24.Accidentele perfuziei sunt: tromboflebitelor ca urmare a perfuziilor il
a)hiperhidratarea prin perfuzia in exces; constituie:
b)embolia gazoasă prin patrunderea a)perfuziile in venele membrului pelvin;
aerului in curentul circulator; b)perfuziile pe cateter;
c)flebită, necroză c)ambele
25.Stabilirea necesităţilor hidrice şi 31.Efectul medicamentelor administrate pe
minerale ale organismului se face prin: cale orală poate fi:
a)stabilirea felului deshidratarii; a)local;
b)simptomatologia deshidratarii; b)general;
c)investigaţii de laborator c)numai local
26.Calcularea ratei de flux in cazul 32.Pentru obtinerea efectului aplicării
perfuziilor se individualizează dupa natura substanţelor medicamentoase pe cale
si concentraţia soluţiei astfel: percutanată se utilizează:
a)soluţiile izotone se administrează cu a)inoforeza;
un ritm de 60-150 picături pe minut(500 b)fricţionarea;
ml/ora) c)ambele metode.
b)soluţiile hipertone se administrează 33.Dacă fiola al cărui conţinut trebuie
cu un ritm de 60-150 picături/minut(500 administrat,prezintă un inscris neclar sau
ml/ora) după deschidere cad cioburi in interior,
c)hidrolizatele de proteină se procedăm astfel:
administrează cu un ritm de 40-60 a)administrăm conţinutul fără reţinere;
picături/minut(50 ml/oră) b)filtram conţinutul inainte de
27.Aveţi de administrat la ora 12:00 administrare;
penicilină şi gentamicină unui pacient care c)nu administram conţinutul
are o perfuzie cu glucoză 5%.Cum 34.Există riscul de sensibilizare la
procedaţi? antibiotice pentru asistenta medicală care
efectuează administrarea acestora.Pentru d)modificări ale valorilor pulsului,T.A
prevenirea sensibilizarii se pot folosi: 41.Injecţia intravenoasă se poate face:
a)mănuşi; a)numai in venele epicraniene;
b)mască; b)păstrând cea mai buna venă pentru
c)este suficientă spalarea pe maini urgenţe;
dupa efectuarea administrării c) in venele de la plica cotului
35.Calea naturală,comodă si foarte 42.Apariţia papulei cu aspect de coaja de
acceptată de bolnav(calea orală si portocală este caracteristică pentru
bucală)prezintă şi unele dezavantaje injecţia:
enumerate mai jos: a)intravenoasă;
a)nu are acţiune imediată; b)subcutanată;
b)se poate folosi cand bolnavul varsă; c)intradermică
c)nu se folosesc la bolnavii ce prezintă 43.Pe care din urmatoarele căi de
intoleranţă digestivă sau trismus administrare a medicamentelor,absorbţia
36.Calea rectală permite administrarea se face cel mai putin:
medicamentelor sub forma de supozitoare a)calea intravenoasă;
sau clisme si este folosită: b)calea intramusculară;
a)dupa efectuarea unei clisme c)calea orală
evacuatorii; 44.Medicamentele pot fi introduse direct în
b)cand se urmăreşte o acţiune locală,in sânge prin:
special; a)administrare intravenoasă;
c)cand bolnavul nu prezintă vărsaturi si b)administrare intraarterială;
greţuri. c)administrare subcutanată
37.Calea parenterală oferă o serie de 45.Când un medicament prezintă o
avantaje,dar si un mare dezavantaj, modificare de
indicati care este acesta: aspect,culoare,miros,asistenta medicală
a)absorbţie rapidă,totală; trebuie să ştie că:
b)dozare precisă; a)acest lucru se va intampla frecvent cu
c)necesită instrumentar si soluţii unele medicamente si este un fapt lipsit
injectabile sterile. de importantă;
38.Pe cale respiratorie se administrează: b)medicamentele se administrează dar
a)anestezicele volatile; se consemnează in foaia de observaţie
b)aerosolii; ca erau modificate;
c)oxigenul c)numai farmacistul raspunde de
39.Pe calea suprafeţelor mucoaselor si calitatea medicamentului eliberat;
conjunctivelor se pot administra d)medicamentul nu trebuie administrat
medicamente ce au acţiune: ci returnat farmaciei in schimbul unuia
a)antiseptică; corespunzător calitativ
b)antiinflamatoare; 46.In care din urmatoarele situaţii injecţia
c)epitelizantă; intradermică se efectuează in scop de
d) antialgică diagnostic:
40.După administrarea a)infiltraţia intradermică cu novocaină;
medicamentelor,asistenta medicală va b)I.D.R(excepţie la tuberculină);
urmări efectele acestora: c)desensibilizare in reacţii alergice
a)modificarea comportamentului,a starii 47.Injecţia subcutanată se efectuează:
psihice si constipatiei; a)zilnic in acelasi loc;
b)eruptii cutanate,edeme palpebrale; b)alternând locurile de elecţie;
c)greţuri,frisoane,transpiraţii; c)nu există indicaţii speciale
48.Prin injecţia intramusculară se 56.Administrarea medicamentelor pe
administrează: mucoasa conjunctivală respectă
a)soluţii izotone,uleioase,coloidale; urmatoarele principii:
b)soluţii izotone,hipertone; a)se folosesc aceleaşi tampoane sau
c)soluţii izotone comprese pentru ambii ochi;
49.Resorbţia medicamentului administrat b)nu se folosesc aceleaşi tampoane
prin injecţia intramusculară incepe: sau comprese pentru ambii ochi;
a)după 5-10 minute de la administrare; c)administrarea medicamentelor se
b)instantaneu; face din interior spre exterior
c)imediat după injectare 57.Administrarea medicamentelor pe cale
50.La atingerea nervului sciatic,tradusă nazală se face cu pacientul aşezat in
prin durere violentă se intervine astfel: poziţie de:
a) se retrage acul; a)decubit dorsal;
b) se alege alt loc de injectat; b)decubit lateral stang;
c) se continuă injectarea c)ortostatism cu hiperextensia capului
51.Prin introducerea accidentală de aer 58.Pentru administrarea medicamentelor
intr-un vas de sânge se produce: in conductul auditiv extern pozitia
a)embolie gazoasă; pacientului se recomandă a fi:
b)hematom; a)decubit dorsal;
c)paralizie b)decubit lateral pe partea sănătoasă;
52.Administrarea medicamentelor pe cale c)semişezând,cu capul in
rectală se face cu pacientul asezat in: hiperextensie
a)decubit lateral stâng, cu membrul 59.Debitul oxigenului administrat pe sonda
pelvin stâng întins si membrul pelvin nazală in scop terapeutic va fi de:
drept flectat; a)4litri/minut;
b)decubit dorsal; b)5litri/minut;
c)poziţie genupectorală c)6litri/minut
53.Administrarea oxigenului pe sondă 60.Daca in timpul oxigenoterapiei
nazală se face cu scopul: pacientul se balonează ,vom recomanda:
a)aprovizionării ţesuturilor cu oxigen în a)retragerea sondei pana aproape de
caz de hipoxie; vălul palatin(in cazul in care sonda a
b)creşterii metabolismului energetic al fost introdusă prea profund, oxigenul
organismului; poate ajunge în stomac);
c) ambele variante sunt corecte. b)schimbarea alternativă a narinelor la
54.După administrarea medicamentelor,în introducerea sondei;
sacul conjunctival pot apărea urmatoarele c)verificarea funcţionării
reacţii locale: umidificatorului.
a)congestive; 61.Administrarea medicamentelor în
b)lăcrimare,prurit; conductul auditiv extern poate avea drept
c)ambele variante sunt corecte scop:
55.După administrarea medicamentelor pe a)obţinerea unui efect terapeutic;
mucoasa conjunctivală,asistentul medical b)înmuierea dopului de cerumen;
va semnala medicului manifestările ieşite c)profilactic, în vederea prevenirii
din comun: otitei medii supurante.
a)diplopie; 62.Nerespectarea căilor de administrare a
b)palpitaţii; medicamentelor:
c)ambele variante sunt corecte a)nu influenţează efectul
medicamentelor;
b)are efecte nedorite; b)să atragă atenţia asupra efectelor
c)duce la complicaţii locale la locul de secundare ale medicamentelor;
administrare a injecţiilor. c)să corecteze dozele prescrise.
63.Asistenta medicală: 67.Regulile generale de pregătire şi
a)este nevoită să trezească bolnavul administrare a injecţiilor prevăd:
pentru administrarea medicamentelor a)injectare imediată a conţinutului
simptomatice; seringii;
b)trezeşte bolnavul pentru b)verificarea soluţiei injectabile;
administrarea medicamentelor c)pregătirea cu 30 min.înainte de
etiologice; administrare.
c)stabileşte orarul de administrare 68.Accidentele survenite la administrarea
respectând somnul pacientului. injecţiilor intramusculare sunt:
64.Asocierea mai multor medicamente în a)atingerea nervului sciatic si a
aceeaşi seringă: ramurilor sale;
a)menajează bolnavul de înţepături; b)atingerea nervului trigemen si a
b)duce la transformarea, precipitarea, ramurilor sale;
degradarea acestora; c)patrunderea cu acul într-un vas
c)priveşte în mod direct medicul. sanguin.
65.Când administrează tratamentul, 69.Accidentele survenite în urma injecţiei
asistenta medicală: intravenoase sunt:
a)lasă la pacient întreaga doză zilnică; a)flebalgia
b)administrează personal b)supuraţia aseptică;
supozitoarele,picăturile pentru ochi şi c)tumefierea bruscă a ţesutului
nas; perivenos,hematom.
c)administrează întîi tabletele,soluţiile şi 70.Cu ocazia administrării
picăturile apoi injecţiile antibioticelor,asistenta medicală trebuie să
66.Asistenta medicală are grijă: cunoască:
a)să informeze pacientul despre timpul a)doza totală pe zi de antibiotic ce
în care se va instala efectul trebuie administrată unui pacient;
medicamentelor; b)durata tratamentului;
c)cantitatea exactă a unei doze.
BAREM MODULUL 18 -ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR
3. a, b idem 37
4. a, b idem 37
5. a, b, c idem 37
6. a, c idem 37
7. b, c idem 38
8. a, b, c idem 38
9. a idem 38
10. a, c idem 38
11. a, b idem 38
12. a, b idem 38
13. c idem 39
14. a, c idem 39
15. c idem 39
16. c idem 39
17. a idem 39
18. c idem 42
19. c idem 42
20. a, b, c idem 43
21. a, b, c idem 43
22. a, b, c idem 43
23. a, b idem 43
24. a, b, c idem 43
30. c 147
33. c idem 50
34. a,b idem 50
37. c idem 51
42. c idem 51
43. c idem 51
45. d idem 52
46. b idem 52
47. b idem 52
48. a idem 53
49. c idem 53
51. a idem 53
54. c idem 39
55. c idem 39
56. b idem 39
57. a idem 39
58. b idem 40
59. c idem 41
60. a idem 41
TESTUL II
TESTUL III
Indicați răspunsurile corecte
MEDICINĂ INTERNĂ
TESTUL I
Stabiliți valoarea de adevăr pentru urmatoarele enunțuri. Notați adevărat cu „A” sau
cu „F” fals .
TESTUL II
A. Asociați noțiunile din cele două coloane
TESTUL III
Indicați răspunsurile corecte
CARDIOLOGIE- NURSING
45 b,c 1150 de teste cap.2.2 61
46 c 1150 de teste cap.2.2 61
47 b 1150 de teste cap.2.2 61
48 a,c 1150 de teste cap.2.2 61
49 a 1150 de teste cap.2.2 61
50 b,c 1150 de teste cap.2.2 61
51 b,c 1150 de teste cap.2.2 61
52 a,b 1150 de teste cap.2.2 61
53 a,b 1150 de teste cap.2.2 61
54 a,b,d 1150 de teste cap.2.2 61
55 a 1150 de teste cap.2.2 61
56 b 1150 de teste cap.2.2 61
57 b 1150 de teste cap.2.2 61
58 a,b 1150 de teste cap.2.2 61
59 b 1150 de teste cap.2.2 61
60 a,b 1150 de teste cap.2.2 61
61 b,c 1150 de teste cap.2.2 61
62 b,c 1150 de teste cap.2.2 61
63 a 1150 de teste cap.2.2 61
64 b,c 1150 de teste cap.2.2 61
65 a,c 1150 de teste cap.2.2 61
66 c 1150 de teste cap.2.2 61
67 a,b,c 1150 de teste cap.2.2 61
68 a,b 1150 de teste cap.2.2 61
69 c 1150 de teste cap.2.2 61
70 c Teste pentru pregatirea asistentului medical– 9
Liliana Rogozea ed. Aldis
71 b idem 9
72 a,c idem 11
73 a idem 22
74 b idem 22
75 b idem 22
76 c idem 22
77 a idem 22
78 b idem 23
79 c idem 23
80 b idem 23
81 c idem 23
82 c idem 32
83 b idem 33
84 a,c idem 33
MODULUL 25- GASTROENTEROLOGIE ŞI NURSING ÎN GASTROENTEROLOGIE
TESTUL I
Stabiliți valoarea de adevăr pentru urmatoarele enunțuri. Notați adevărat cu „A” sau cu
„F” fals .
1. Regimul alimentar în boala ulceroasă este acelaşi indiferent de faza evolutivă a bolii
2. Deficitul de volum lichidian se instalează la pacientul cu stenoză pilorică din cauza diareei.
3. Pacientul cu enterocolită acută nu este sursă de infecţie pentru alte persoane.
4. Pacientul cu ciroză hepatică poate prezenta gingivoragii şi epistaxis.
5. După intervenţiile chirurgicale pe intestinul gros nu se impun restricţii alimentare din a doua
zi a operaţiei
6. Explorarea radiologică gastro-intestinală este contraindicată la pacienţii cu hemoragie gastro-
intestinală acută.
7. Substanţa de contrast folosită pentru explorarea colonului poate fi administrată pe cale orală
şi intravenos.
8. După efectuarea gastroscopiei pacientul poate prezenta ca manifestări: disfagie, tumefacţia
amigdalelor, subfebrilitate
9. Pacientul care a fost supus unei gastroscopii şi i s-a prelevat un fragment de ţesut pentru
biopsie, este atenţionat să nu consume alimente fierbinţi după investigaţie.
10. Asistenta medicală educă pacientul cu pancreatită cronică să evite mesele copioase.
11. Examenul pentru cercetarea hemoragiilor oculte în scaun trebuie să fie precedat de un
regim standard - prânzul Schmidt-Strassburger.
TESTUL II
A. Asociati notiunile din cele doua coloane
MEDICINĂ INTERNĂ
1. Următoarele simptome sunt b) este localizată în hipocondrul drept ,
caracteristice pentru cancerul gastric: iradiază în membrul inferior şi cedează
a) durere în flancul abdominal drept; la administrare de antispastice;
b) flatulenţă; c) localizare tipică în epigastru şi
c) anorexie selectivă pentru carne şi cedează la administrare de morfină.
grăsimi. 8. Următoarele explorări paraclinice
2. Ciroza hepatică este cel mai frecvent confirmă prezenţa ulcerului gastric:
cauzată de : a) VSH crescut;
a) alcoolism; b) endoscopia gastrică;
b) paraziţi; c) hemoragii oculte.
c) infecţii biliare. 9. Într-o pancreatită acută , cu evoluţie
3. În ce constă tratamentul igieno-dietetic fără complicaţii , tratamentul de bază este
într-o gastrită cronică: medical şi în conducerea tratamentului se
a) alimentaţie fracţionată 5-6 mese/zi, va ţine seama de:
cu orar regulat; a) evoluţia stării generale , a febrei, a
b) evitarea consumului de condimente, leucocitozei, a amilazemiei;
tocături, afumături, alcool ,tutun; b) evoluţia durerii şi posibilitatea de
c) evitarea consumului de reluare rapidă a alimentaţiei;
medicamente antiinflamatoare, c) sedarea bolnavului şi reluarea cât
nesteroidiene şi cortizonice; mai rapid a vieţii normale.
d) toate. 10. În cazul unui pacient cu colică biliară ce
4. Colonul iritabil se caracterizează prin : prezintă vărsături incoercibile, acestea pot fi
a) diaree postprandială; combătute prin administrare de:
b) scaun cu mucus, puroi, sânge; a) plegomazin fiole;
c) epigastralgii. b) torecan tablete;
5. Tabloul clinic în enterocolita acută se c) emetiral supozitoare.
caracterizează prin: CHIRURGIE
a) poliurie; 11. Lipotimia în ortostatism apare la un
b) vărsuri alimentare; bolnav cu hemoragie digestivă superioară ,
c) 5-20 scaune/zi. în cazul unei pierderi de masă circulantă:
6. Tabloul clinic în ciroza hepatică constă a) mică;
în: b) medie;
a) disurie; c) mare.
b) steluţe vasculare; 12. Sunt cauze de HDS:
c) varice esofagiene. a) ulcerul aton;
7. Durerea în colica biliară are b) cancerul gastric;
următoarele caracteristici: c) traumatismul căilor biliare.
a) este localizată în hipocondrul drept 13. Manifestarea caracteristică în ulcerul
şi iradiază în regiunea dorso-lombară; gastric perforat este:
a) meteorism abdominal;
b) agitaţia extremă;
c) ,, abdomen de lemn”. 21. La palparea abdominală a unui pacient
14. O hemoragie digestivă în care cu ulcer gastro-duodenal perforat apar
pacientul a pierdut 1000-1500 ml de sânge următoarele caracteristici:
este: a) palparea este nedureroasă;
a) asimptomatică; b) abdomenul este elastic , nedureros;
b) are semne clinice caracterizate prin c) abdomenul este rigid (de lemn).
tahicardie, ameţeli, vedere ca prin 22. Care este semnul clinic sigur al ocluziei
ceaţă, lipotimie; intestinale?
c) are semnele caracteristice şocului a) vărsăturile;
hemoragic b) greţurile;
15. Complicaţia cea mai frecventă a c) oprirea tranzitului pentru materii
ulcerului gastro-duodenal este: fecale şi gaze ;
a) cancerul gastric; d) meteorismul.
b) hemoragia digestivă; 23. Când apar mai frecvent colicile biliare?
c) gastrita cronică. a) dimineaţa pe nemâncate;
16. Care din elementele de mai jos pot b) după amiază;
produce hemoragii gastro-duodenale: c) noaptea;
a) ulcerul gastro-duodenal; d) după masă bogată în grăsimi sau
b) anaciditatea; alimente colecistokinetice.
c) gastritele hemoragice; 24. Un bolnav cu durere intensă
d) medicamentele ulcerogene. ,colicativă , situată în hipocondrul drept , cu
17. Ce regim alimentar dăm la începutul iradiere în umăr şi spate, cu durată mare,
pancreatitei acute? febră, care este temporar sau deloc
a) regim hipoproteic; influenţată de antispastice şi antialgice,
b) regim hidro-lacto-zaharat; poate fi produsă de :
c) repaus digestiv absolut, sondă de a) colică renală;
aspiraţie gastrică. b) colecistită acută;
18. Ce modificări de laborator se pot întâlni c) colică hepatică;
în pancreatita acută? d) apendicită acută subhepatică.
a) amilazemia şi amilazuria crescute în 25. Care din examenele de laborator sunt
primele 2-3 zile; utile pentru stabilirea gravităţii H.D.S?
b) hiperglicemie; a) testele de coagulare;
c) leucopenie. b) hemoglobina;
19. Pancreatita acută este un sindrom c) proteinemia;
abdominal acut caracterizat prin : d) hematocritul.
a) dureri abdominale violente în etajul 26. Hemoragia de la nivelul aparatului
superior şi alterarea marcată a stării digestiv exteriorizată prin vărsături se
generale; numeşte:
b) durere în hipocondrul drept cu a) hemoptizie;
iradiere în umăr , stare generală uşor b) hematemeză;
alterată; c) melenă.
c) dureri în fosa iliacă dreaptă cu NURSING
greţuri şi vărsături. 27. Organele cavitare ale abdomenului se
20. Într-o litiază biliară coloraţia icterică pot evidenţia prin:
persistentă a sclerelor , mucoaselor şi a) examinarea cu sulfat de bariu;
tegumentelor poate fi dată de : b) examinarea cu lipiodol ultrafluid;
a) inflamaţia peretelui colecistic; c) examinarea cu pobilan.
b) prezenţa unui obstacol în coledoc; 28. Radioscopia cu sulfat de bariu este
c) un proces inflamator al căilor biliare. contraindicată la pacienţii cu :
a) HDS;
b) peritonită;
c) ulcer gastric. malignitatea sau benignitatea unui ulcer
29. În vederea efectuării irigoscopiei este este:
necesar să: a) examenul radiografic;
a) se administreze regim hidric în b) gastroscopia ;
preziua examenului; c) cercetarea hemoragiilor oculte.
b) se evacueze complet colonul prin 36. Examenul endoscopic rectosigmoidian
efectuare de clismă şi administrare de este contraindicat la pacienţii cu:
ulei de ricin; a) constipaţie;
c) se administreze timp de 2-3 zile b) diaree cronică;
alimentaţie bogată în celuloză . c) pusee hemoroidale acute.
30. Irigoscopia este : 37. Spălătura gastrică este contraindicată
a) examinarea radiologică a colonului în:
fără substanţă de contrast; a) cancer gastric;
b) examinarea radiologică a colonului b) intoxicaţii cu sbstanţe caustice ;
cu substanţă contrast; c) stază gastrică însoţită de procese
c) examinarea endoscopică a fermentative.
colonului. 38. Paracenteza abdominală se
31. Colangiografia constă în : efectuează :
a) radiografierea veziculei biliare a) în fosa iliacă dreaptă;
umplută cu substanţă de contrast b) în fosa iliacă stângă , linia Monroe-
administrată pe cale orală; Richter;
b) radiografierea căilor biliare inclusiv a c) la mijlocul liniei dintre ombilic şi
colecistului prin umplerea cu substanţă simfiza pubiană.
de contrast administrată pe cale 39. Explorarea funcţională a pancreasului
intravenoasă; se face prin metode directe şi indirecte .
c) radiografierea organelor cavitare ale Enzimele pancreatice se cercetează în:
abdomenului după adminstrarea a) sânge;
substanţei de contrast pe cale orală . b) suc pancreatic;
32. Colangiografia este contraindicată la c) sânge, urină, suc pancreatic.
pacienţii cu: 40. În caz de digestie deficitară, la
a) afecţiuni hepato-biliare acute; examenul microscopic al materiilor fecale se
b) reacţii alergice la iod; depistează:
c) insuficienţă renală. a) rare fibre musculare;
33. Intervenţiile cu rol autonom ale b) steatoree;
asistentei medicale în cazul gastroscopiei c) celuloză în cantităţi mici.
sunt următoarele , cu excepţia: 41. Examenul materiilor fecale pentru
a) asigură pacientului un climat calm , reacţia Adler se face după trei zile de regim
de căldură umană; alimentar:
b) anunţă pacientul să nu mănânce, să a) lacto-făinos;
nu fumeze în seara precedentă şi în b) complet;
dimineaţa investigaţiei; c) care să conţină zarzavaturi verzi şi
c) evaluează gradul anxietăţii carne .
pacientului şi îi administrează o tabletă 42. Vărsăturile ce conţin alimente ingerate
de diazepam. cu 1-2 zile înainte sunt caracteristice
34. Pentru determinarea hemoragiilor pentru:
oculte se utilizează: a) ulcerul gastro-duodenal necomplicat;
a) testul Addis- Hamburger; b) varice esofagiene;
b) testul Adler; c) stenoza pilorică.
c) proba de digestie. 43. Durerea ca şi manifestare în ulcerul
35. Examenul util pentru precizarea unor gastric apare :
diagnostice nesigure când este vorba de a) la 3-4 ore după masă;
b) la 30 minute după masă ; a) toaletă locală cu apă şi săpun , băi
c) nu are legătură cu alimentaţia . călduţe de şezut;
44. Pentru un pacient diagnosticat cu ulcer b) dietă adecvată pentru evitarea
duodenal se recomandă respectarea unui constipaţiei;
regim alimentar compus din: c) băi fierbinţi , prişniţe aplicate local.
a) supe de zarzavat,lapte, carne fiartă , 51. După oprirea vărsăturilor , un pacient
ou fiert moale; diagnosticat cu colecistită este realimentat
b) ciorba de carne, brânza de vaci; astfel:
c) pâine veche , soteuri de zarzavat. a) cu cantităti mici de ceai , din oră în
45. La externarea din spital asistenta oră;
recomandă pacientului cu ulcer gastro- b) cu supe strecurate de zarzavat;
duodenal: c) cu lactate, smântână , peşte.
a) să respecte orarul meselor ; 52. Pacientul cu colecistectomie prezintă
b) să evite stresul fizic şi psihic; drenuri prin care se scurge bila. Asistenta
c) să aibe o alimentaţie completă fără medicală va supraveghea:
restricţii. a) cantitatea zilnică de secreţie ;
46. Durerea care prezintă periodicitate şi b) ca drenul să nu se cudeze;
apare de obicei toamna şi primăvara este c) aspectul secreţiilor.
întâlnită la pacienţii cu: 53. În bolile digestive ora de administrare a
a) ulcer gastro-duodenal; medicaţiei antisecretoare este:
b) litiază biliară; a) după mese;
c) rectocolită. b) în timpul meselor;
47. Manifestările de dependenţă întâlnite c) înaintea meselor.
în hemoragia digestivă sunt : 54. Intervenţiile autonome ale asistentei
a) senzaţia de greaţă , vărsături, medicale acordate pacienţilor cu rectocolită
căldură retrosternală; ulcero-hemoragică sunt următoarele:
b) paloare, transpiraţii reci abundente, a) asigură repaus fizic şi psihic
hipotensiune arterială; complet;
c) senzaţia de gâdilare a laringelui, b) asigură igienă corporală şi de pat;
vărsături, hipertensiune arterială. c) administrează medicaţie
48. Caracteristicile durerii în ulcerul gastric hemostatică şi preparate de fier.
sunt: 55. Pacientul cu rectocolită ulcero-
a) durere în epigastru, violentă , ca o ,, hemoragică este educat :
lovitură de pumnal” cu iradiere dorsală; a) să respecte un regim alimentar
b) durere în hipocondrul drept însoţită bazat pe alimente bogate în celuloză;
de greţuri şi vărsături; b) să consume alimente bogate în
c) durere localizată în epigastru însoţită vitamine , uşor digerabile;
de senzaţia de arsură. c) să –şi asigure un aport suficient
49. Intervenţiile cu rol autonom ale proteic (carne slabă fiartă , brânza
asistentei medicale în îngrijirea pacienţilor proaspătă).
cu ciroză hepatică sunt: 56. Pacientul cu ciroză hepatică poate
a) asigurarea alimentaţiei , măsurarea prezenta în perioada de debut următoarele
şi notarea diurezei şi greutăţii manifestări de dependenţă:
corporale; a) balonări postprandiale, meteorism
b) pregătirea pentru flebografie; abdominal, flatulenţă;
c) efectuarea examenelor de laborator b) fatigabilitate , inapetenţă, greţuri;
ale sângelui. c) subicter, ascită.
50. Pacienţii suferinzi de hemoroizi şi 57. Vărsăturile postoperatorii cauzate de
operaţi pentru această afecţiune vor primi staza gastrică se combat prin:
următoarele recomandări: a) administrarea antivomitivelor;
b) nu se combat, sunt normale 60. Durerea în afecţiunile digestive prezintă
postoperator; unele caracteristici.Durerea cu localizare în
c) introducerea sondei nazo-gastrice hipocondrul drept ce iradiază în umărul
pentru drenarea secreţiei, urmată de drept este întâlnită în :
spălătură gastrică. a) litiaza biliară;
58. La externarea din spital pacientul care b) ulcerul duodenal;
prezintă colostomie va fi educat pentru a se c) rectocolită.
autoîngriji: 61. În bolile digestive, substituenţii acidităţii
a) să-şi schimbe aparatul colector; gastrice sunt administraţi astfel;
b) să-şi protejeze tegumentele din jurul a) la 2 ore după mese;
stomei; b) înaintea meselor;
c) să-şi menţină igiena generală. c) în timpul meselor.
59. Regimul alimentar al purtătorului de 62. Pentru combaterea durerilor unui
colostomă este: pacient diagnosticat cu colecistită acută i se
a) bogat în proteine şi grăsimi; administrează:
b) bogat în hidraţi de carbon şi a) 1 fiolă Morfină;
proteine; b) 1 fiolă Mialgin;
c) sărac în lipide şi celuloză. c) 1 fiolă Papaverină şi 1 fiolă Scobutil
la nevoie.
TESTUL I
Stabiliți valoarea de adevăr pentru următoarele enunțuri. Notați adevărat cu „A” sau cu
„F” fals .
1.Examenul sedimentului urinei este cel mai important pentru stabilirea dignosticului de infecţie
urinară.
2.Pentru evidenţierea proteinuriei se va recolta urină din 24 de ore.
3.Creatinina sanguină este de 0.6 – 1.2 mg%.
4.Cistoscopia reprezintă examenul radiologic al vezicii urinare.
5.Pacientul cu glomerulonefrită prezintă probleme de dependenţă : alterarea circulaţiei şi
alterarea eliminării urinare.
6.Edemele în bolile renale sunt albe şi pufoase.
7.Pentru corectarea dezechilibrului hidroelectrolitic în I.R.A. se vor măsura pierderile de lichide
la care se adaugă câte 100 – 150 ml soluţie hidratantă pentru fiecare grad de temperatură.
8.Hemodializa reprezintă cea mai eficientă metodă de epurare extrarenală.
9.În I.R.C. alimentaţia este normoproteică si normosodată.
10.În perioada postoperatorie în intervenţiile pe rinichi urina se captează numai prin tuburi de
dren.
TESTUL II
NURSING NEFROLOGIE
27.Pregătirea alimentară a pacientului
pentru radiografie renală simplă se face
astfel:
a) 2- 3 zile alimentaţie colecistokinetică;
b) 2-3 zile alimentaţie neflatulentă, c) nu se face pregătire.
nefermentescibilă; 35. Într-o calculoză renală, până la
c) 2-3 zile alimentaţie desodată. eliminarea calculului, în planul de îngrijire al
28. Recoltarea urinei pentru proba Addis- pacientului, vor fi aplicate următoarele
Hamburger se face în modul următor : intervenţii:
a) prima urină de dimineaţă; a) creşterea ingestiei de lichide la 3 l pe
b) urina din 3 in 3 ore, timp de 24 de ore; zi;
c) urina din 3 ore, obţinută după ce b) măsurarea cantităţii de urină pe 6 ore;
pacientul a urinat dimineaţa şi apoi a stat c) determinarea cantităţii de albumină in
în repaus la pat. urină.
29. Urografia reprezintă : 36. Intervenţiile asistentei medicale pentru
a) examenul radiologic al aparatului renal supravegherea sondei vezicale permanente
folosind ca substanţă de contrast pe la un pacient cu incontinenţă urinară
bază de iod, injectată intravenos; constau in:
b) examenul radiologic al aparatului renal a) observarea aspectului urinei în vasul
folosind ca substanţă de contrast iodură colector;
de sodiu 10%, injectată prin cateterism b) menţinerea permeabilităţii tuburilor
ureteral; prelungitoare;
c) examenul radiologic al vezicii urinare. c) golirea sacului colector la 6 - 8 ore, în
30. După cistoscopie pacientul necesită funcţie de volumul de urină.
ingrijiri : 37. Pacientul cu glomerulonefrită acută
a) suprimarea alimentaţiei pe cale prezintă ca problemă de dependenţă :
naturală; a) comunicare ineficientă la nivel
b) clismă evacuatoare; senzorial ;
c) aplicarea unui termofor în regiunea b) potenţial de exces de volum lichidian;
hipogastrică, administrare de c) deficit de autoîngrijire.
antispastice. 38. Diagnosticul de certitudine în infecţiile
31. Proba Volhard explorează : urinare este susţinut de :
a) clearance-ul la uree; a) examenul sumar de urină;
b) capacitatea rinichiului de diluţie şi b) urocultură;
concentraţie a urinei; c) valoarea ureei şi a creatininei în
c) sedimentul urinar. sânge.
32. Sediul hematuriei macroscopice se 39. Un pacient de 17 ani este internat cu
precizează prin : diagnosticul insuficienţă renală acută şi
a) proba celor trei pahare; prezintă :
b) proba Adiss – Hamburger; a) poliurie;
c) proba Zimniţki. b) anurie;
33. Caracteristicile durerii în colica renală c) disurie.
sunt :
a) localizare suprapubiană, iradiere în tot
abdomenul, este vie;
b) localizare lombară, cu iradiere spre
organele genitale externe, intensă, 40. Obiectivele ingrijirii pacientului cu I.R.A.
profundă; sunt :
c) localizare lombară, bilaterală, cu a) corectarea dezechilibrului
iradiere în tot abdomenul. hidroelectrolitic;
34. Se recomandă unui pacient efectuarea b) suplinirea definitivă a funcţiei renale
unei radiografii renale pe gol, de urgenţă, prin hemodializă;
pentru care este pregătit astfel : c)reechilibrarea funcţiei renale.
a) clismă evacuatoare; 41. Alimentaţia pacientului cu
b) spălătură vezicală; I.R.C.urmareşte :
a) creşterea cantităţii de proteine pe 24
de ore/kg corp;
b) reducerea cantităţii de proteine pe 24
de ore/kg corp în funcţie de valorile ureei
şi creatininei din sânge;
c) asigurarea necesarului caloric al
organismului prin glucide.
42. Intervenţiile autonome ale asistentei în
îngrijirea pacientului cu edeme sunt :
a) măsurarea zilnică a greutăţii corporale
şi a diurezei;
b) dezinfecţia regiunilor edemaţiate şi
acordarea poziţiei şezând cu picioarele
atârnate;
c) alimentaţie desodată.
43. Care din următoarele manifestări
sugerează un traumatism renal in cazul unui
pacient cu politraumatism :
a) durere lombară;
b) hematurie macroscopică;
c) vărsături.
44. Ca manifestări de dependenţă în
perioada iniţială in cazul adenomului de
prostată întâlnim :
a) incontinenţă urinară;
b) jet urinar fără presiune, întrerupt;
c) retenţie acută de urină.
45. În litiaza urică, pacientului i se
recomandă regim alimentar bogat în :
a) vegetale cu restricţie de proteine;
b) sucuri de citrice;
c) produse lactate, carne.
TESTUL I
Stabiliți valoarea de adevăr pentru următoarele enunțuri. Notați adevărat cu „A” sau cu
„F” fals .
1. La locul accidentului, ca prim ajutor, se aplica unguent pe arsura.
2. Flictenele nu se sparg in acordarea primului ajutor in arsuri.
3. Daca pacientul cu arsuri prezinta sete, i se vor da sa bea lichide dulci cat doreste.
4. In timpul transportului pacientului cu arsuri, in ambulata i se poate administra o perfuzie cu
ser fiziologic
5. Dupa rahianestezie, pacientul se transporta in pozitie decubit dorsal, cu capul intors lateral
6. Dupa rahianestezie pulsul poate fi tahicardic.
7. Ingrijirile imediate dupa operatie constau in: supravegherea faciesului si a comportamentului,
supravegherea functiilor vitale, supravegherea pansamentului , evacuarea vezicii.
8. Pregatirea speciala a bolnavilor cu risc operator are ca scop corectarea deficientelor
organismului, restabilirea echilibrului hidro-electrolitic si acido-bazic, prevenirea complicatiilor ce
pot aparea postoperator.
9. Revenirea sensibilitatii dupa rahianestezie la membrele inferioare se face de la haluce spre
radacina coapsei.
10. Rabia se poate transmite prin plagi muscate de animale.
11. Plaga la sfarsitul pansamentului trebuie sa fie sangeranda.
12. Pentru mentinerea pansamentului la nivelul nasului se foloseste bandaj in T.
13. Cand avem o sangerare in 1/3 a antebratului stang, cu sange negricios care curge in jet
continuu aplicam garoul dedesubtul plagii.
14. Agentul etiologic cel mai frecvent al infectiilor degetelor si mainii este stafilococul.
15. Contractura generalizata in opistotonus este intalnita in tetanos.
TESTUL II
1 Melena A varsatura
2 Hematemeza B sputa
3 Hemoptizie C urina
4 Hematurie D scaun
5 Epistaxis E rinoragie
Testul III
Indicați răspunsurile corect
89
1. Bolnavii cu hemoragie mijlocie b. cunoasterea temeinica nu numai a
prezinta: bolnavului, ci si a bolii
a) paloare c. explorarea clinica si paraclinica in
b) ameteli in ortostatism vederea stabilirii diagnosticului
c) transpiratii reci d castigarea increderii bolnavului in
d) lipotimie in clinostatism personalul care il ingrijeste si il va opera
2. Profilaxia emboliei pulmonare 9. Ce germeni pot fi adusi in cazul unei plagi
postoperatorii urmareste prevenirea murdarite cu pamant?
trombozelor venoase si a declansarii a. streptococul, stafilococul
tromboemboliei in: b. germenii tetanosului, gangrenei gazoase
a) preoperator c. piocianic, bacil Colli, pneumococ
b) postoperator 10. Ingrijirea postoperatorie, dupa
c) preoperator, intraoperator si postoperator rezolvarea chirurgicala a unei ocluzii
3. Care este cauza tahipneei in cazul unei intestinale mecanice, consta in:
hemoragii? a. calmarea dureii si reluarea alimentatiei
a. scaderea CO2 din sange si tesuturi b. se continua tratamentul de reechilibrare
b. cresterea CO2 in sange si excitarea hemodinamica, de refacere a starii generale
centrului respirator din bulb pana la reluarea tranzitului
c. vasoconstrictia arteriala c. ingrijirea plagii operatorii si reluarea
d. scaderea hematocritului alimentatiei
4. Varsaturile care apar imediat dupa 11. In care din afectiunile pulmonare de mai
interventia chirurgicala au drept cauza: jos este contraindicata o interventie pentru
a. narcoza si iritatia peritoneala afectiuni cronice?
b. aparitia unui ulcer de stres a. pneumonie
c. nu s-a administrat clisma evacuatorie in b. emfizem pulmonar
preziua operatiei c. astm bronsic
5. Cat dureaza etapa hematologica de d. traheobronsite acute
refacere a organismului la situatia 12. Ce obiective urmareste pregatirea
anterioara hemoragiei? psihica a bolnavului chirurgical internat?
a. refacerea este imediata dupa oprirea a. acomodarea cu conditiile de spitalizare si
hemoragiei inlaturarea fricii de spital
b. dureaza 3-4 luni b. convingerea ca interventia chirurgicala
c. dupa tranfuzie de sange este benefica si dupa efectuarea ei isi va
d. etapa poate fi scurtata prin tratament putea relua activitatea anterioara in conditii
adecvat mult mai bune
6. Cum putem face o hemostaza provizorie c. obisnuinta cu bolnavii din sectie
cand avem o sangerare la nivelul gatului? d. acomodarea cu personalul spitalului si
a. compresiune digitala pe plan osos respectarea disciplinei spitalicesti
(vertebral) 13. In ce afectiuni numarul de hematii poate
b. pansament compresiv fi crescut?
c. fixarea gatului intr-o anumita pozitie a. soc hemoragic
d. aplicarea atenta a unui garou b. soc in arsuri si deshidratare
7. Arsura de gradul III se caracterizeaza c. soc septic si alergii
prin: d. scleroze pulmonare, poliglobulie
a. interesarea epidermului si partial a esentiala
dermului 14. Care sunt avantajele chirurgiei
b. aparitia flictenelor sero-sanguinolente laparoscopice abdominale, fata de chirurgia
c. cicatrizare rapida cu restitutio ad integrum clasica?
d. producerea de cicatrici vicioase cu a. permite efectuarea oricarei interventii fara
deficiente functionale risc
8. Care sunt regulile in ingrijirea b. evita inciziile mari- laparotomia
preoperatorie a bolnavului? c. scuteste bolnavul de unele complicatii
a. crearea conditiilor care sa impiedice supurative ale peretelui
producerea de traume psihice
90
d. scurteaza mult durata de spitalizare si c. indepartarea hainelor si schimbarea lor
convalescenta cu altele
15. Cea mai grava complicatie infectioasa d. combaterea durerii si linistirea bolnavului
postoperatorie este: e. ungerea suprafetei arse cu substante
a. septicemia postoperatorie grase sau dezinfectante: albastru de
b. abcesul fesier metilen, violet de gentiana
c. infectarea plagii chirurgicale 22. Cum se calculeaza cantitatea de lichide
16. In cadrul socului se descriu urmatoarele ce trebuie administrata in primele 3-4 zile
stadii: unui ars?
a. soc compensat, soc decompensat, coma a. necesarul de lichide e de 1ml pentru
b. soc compensat, soc ireversibil fiecare procent de suprafata arsa, inmultit
c. soc decompensat, coma cu suprafata arsa si si greutatea corporala
17. Care din hemoragiile de mai jos sunt b. se calculeaza inmultind suprafata arsa cu
considerate „hemoragii medicale”? profunzimea arsurii
a. hemoragia prin ruptura de anevrism c. se administreaza cate 50ml pentru fiecare
b. hemoragii in cazul trombocitopeniei procent de suprafata arsa
c.hemoragii in cazul ulcerului gastro- 23. Socul cardiogen pote fi produs de:
duodenal a. infarct miocardic, tamponada cardiaca
d. hemoragii medicamentoase b. leziuni traumatice ale membrelor
e. hemoragii datorate unor deficiente ale inferioare
factorilor de coagulare c. traumatisme de bazin cu rupturi ale
18. Ce trebuie sa deprindem cand avem un vezicii urinare
accidentat cu plaga muscata de un caine d. emfizem mediastinal, fracturi de coloana
necunoscut? dorsala cu compresiune asupra inimii,
a. sa cautam cainele si sa urmarim evolutia leziuni obstructive ale marilor vase.
acestuia 24. Ce masuri putem lua pentru prevenire
b. efectuam toaleta, sutura plagii, profilaxie socului anafilactic?
antitetanica, antibiotice a. sa nu administram medicamentele si
c. efectuam toaleta minutioasa a substantele care pot da reactii anafilactice
plagii,debridare, profilaxie antitetanica, b. sa testam medicamentele (antibioticele,
trimitem pacientul la serviciul antirabic substantele iodate etc) inainte de
d. excizie si sutura a plagii, antibiotice administrare
c. sa facem o anamneza corecta
19. Care din fenomenele de mai jos se pot d. sa efectuam determinarea grupei
produce dupa intepaturile unor insecte sanguine si Rh, cat si probele de
(viespi, albine)? compatibilitate inainte de transfuzii, sa
a. insuficienta respiratorie grava, edem, de evitam transfuzia de sange care nu este
glota izogrup si izoRh.
b. anemii hemolitice 25. Care din manoperele de mai jos trebuie
c. oligoanurie cu insuficienta renala acuta intreprinse in serviciul de terapie pentru
d. fenomene anafilactice cu edem al fetei si urmarirea bolnavilor socati?
gatului, cefalee a. monitorizarea functiei cordului - EKG
20. Care din cicatricile formate dupa arsuri b. instituirea in vezica urinara a unei sonde
sunt mai predispuse la malignizare? permanente pentru masurarea debitului
a. dupa arsuri prin iradiere urinar
b. dupa arsuri electrice c. protezarea respiratiei in toate cazurile si
c. dupa arsuri produse de acizi, baze si etapele socului
saruri d. asigurarea functiei respiratorii si o
d. dupa arsuri cu fosfor oxigenare corecta
21. Care din masurile de mai jos nu se vor e. efectuarea de gastrostoma pentru
efectua la acordarea primului ajutor? alimentarea bolnavului
a. scoaterea victimei din focarul de incendiu 26. Caror factori se datoreste roseata
b. stingerea vestimentatiei aprinse (rubor) intr-o infectie localizata?
a. prezentei germenilor, leucocitelor in focar
91
b. hiperemiei- activarii circulatiei locale d. trombina actionand asupra fibrinogenului
c. exsudatului lichidian si diapedezei il transforma in fibrina
leucocitelor e. formarea coagului rosu
27. Care este limita de caldura nelezanta? 34. Cand este indicata aplicarea unui
a. 450C pansament umed?
b. 380C a. in plagile recente
c. 550C b. in plagile care secreta abundent
d. 800C c. in contuzii, fara leziuni ale pielii
28. Care din factorii de mai jos cresc riscul d. in tromboflebite
operator? 35. Care din conditiile de mai jos stau la
a. asociatia de boli baza efectuarii unui bun pansament?
b. interventiile de urgenta a. sa acopere complet plaga
c. conditiile de munca si viata b. sa aiba o buna putere absorbanta
d. imposibilitatea corectarii preoperatorii a c. sa fie foarte strans, ca sa nu alunece
deficientelor d. executarea lui si in perioada mentinerii sa
29. Care trebuie sa fie criteriile de nu provoace dureri
amplasare ale unui bolnav in salon? 36. Pentru desprinderea din plaga a
a. locurile libere existente in sectie compreselor, atunci cand acestea sunt
b. bolnavii neoperati sa fie amplasati in foarte aderente, folosim:
saloane cu bolnavi operati in vederea a. neofalina
ajutarii acestora din urma b. eterul
c. bolnavii tineri sa fie asezati linga bolnavii c. apa oxigentata
in varsta d. bromocetul
d. bolnavii de aceeasi categorie, cu evolutie 37. Carui factor se datoreste cresterea
normala, cu preocupari asemanatoare caldurii locale intr-o infectie?
30. In ce afectiuni putem avea o scadere a a. actiunii toxinelor asupra terminatiilor
hematocritului? nervoase
a. socul prin arsuri b. prezentei germenilor si leucocitelor in
b. hiperhidratare focar
c. hemoragie digestiva mare c. activarii circulatiei locale
d. poliglobulie 38. Care din plagile de mai jos se datoreaza
31. Ce se produce in segmentul de sub agentilor mecanici?
garou? a. plaga prin caldura, agenti ionizanti, raze
a. vasoconstrictie arteriala gama
b. trombozarea vaselor b. plagi intepate, taiate, prin muscatura
c. dilatarea paralitica c. plagi produse de frig, acizi, raze Rontgen
d. navalirea sangelui central in zona de 39. Plagile produse prin manopere medicale
dedesubtul garoului la scoaterea acestuia, se definesc ca:
cu scaderea brusca a TA a. plagi iatrogene
32. Unde aplicam garoul in cazul unei plagi b. plagi accidentale
in1/3 medie a coapsei drepte, din care c. plagi intentionate
tasneste sangele rosu aprins in jeturi d. plagi profunde
discontinue.
a. la radacina coapsei 40.Ce tipuri de soc se incadreaza in cadrul
b. deasupra plagii socului hipovolemic?
c. dedesubtul plagii a. socul de garou, socul alergic
d. peste pansamentul aplicat la nivelul plagii medicamentos
b. socul hemoragic, traumatic
33. Care din factorii de mai jos contribuie la c. socul cardiogen, socul electric
hemostaza spontana? d. socul prin arsura, socul operator
a. vasoconstrictia 41. In ce tip de soc avem valori normale sau
b. formarea trombusului alb chiar crescute ale hemoglobinei si
c. transformarea protrombinei sub actiunea hematocritului?
tromboplastinei in trombina a. soc hemoragic
92
b. soc traumatic c. grija ca bolnavul sa se odihneasca, sa
c. soc septic aiba un somn linistit, combaterea
d. soc prin arsura eventualelor tulburari psihice
42. Ce efect poate avea injectia de d. combaterea durerii si a simptomelor care
adrenalina sau alte simpaticomimetice in provoaca disconfort: prurit, greata, varsaturi
stadiul de soc compensat? e. crearea sigurantei ca interventia
a. favorizeaza iesirea bolnavului din starea operatorie si urmarile postoperatorii vor
de soc merge bine
b. favorizeaza cresterea debitului cardiac si 49. Bolnavilor cu operatii in regiunea anala
a perfuziei tisulare (hemoroizi, fistule, abcese) se va face:
c. agraveaza anoxia si grabeste a. regim alimentar obisnuit din prima zi,
decompensarea dupa operatie
d. ridica tonusul bolnavului b. regim hidric timp de 4-5zile
43. Care din hemoragiile de mai jos se c. administrare de constipante 4-5 zile
incadreaza in hemoragia interna? d. clisma dupa 4-5 zile
a. hemoragia intratisulara e. in seara zilei a 4 a sau a 5 a ,administrare
b. hematom la nivelul mezenterului orală de oleu de recin 20g
c. revarsarea sangelui in cavitatea pleurala 50. Cand atinge maximum de intensitate
d. hemopericard durerea postoperatorie?
44. Tumefactia (tumor) in cazul unei infectii a. imediat, dupa trezirea bolnavului din
locale, este produsa de : anestezie
a. diapedeza leucocitelor b. in primele 3 zile dupa operatie,
b. prezenta germenilor, leucocitelor, a c. in seara operatiei
resturilor rezultate din distrugerea acestora d. a doua zi dupa operatie
c. exsudatului lichidian ( extravazarea
plasmei)
45. Ce intelegem prin plagi perforante?
a. plagi ale tegumentelor 51. Durerea, in cazul unei infectii localizate,
b. plagi insotite de fracturi deschise este produsa de:
c. plagi care patrund in cavitatile naturale a. prezenta germenilor, a leucocitelor, a
d. plagi care patrund in cavitatile naturale si resturilor rezultate din distrugerea celulara
lezeaza unele organe in cavitatea b. hiperemie locala
respectiva c. actiune distructiva din cauza nocivitatii
germenilor si actiunea directa a toxinelor
46. Un bolnav cu arsuri de gradul I pe 20% microbiene, asupra terminatiilor nervoase
din suprafata corpului poate evolua: 52. Care este semnul caracteristic al
a. cu soc hipovolemic generalizarii contracturii in tetanos?
b. fara complicatii a. tulburarile respiratorii
c. cu soc toxicoseptic b. contractura maseterina si trismus
47. Care din manoperele de mai jos trebuie c. dureri abdominale
evitate in cursul tratamentului unui socat? d. tulburari sfincteriene
a. restabilirea volemica si corectarea 53. Care din exminarile de mai jos pot sa
acidozei dea relatii cu privire la sediul hematuriei
b. intreruperea timpurie a reanimarii macroscopice? (rinichi, ureter, vezica,
c. interventia chirurgicala intempestiva uretra)?
inainte de desocarea bolnavului a. examenul macroscopic al urinii
d. excesul de desocare b. proba celor 3 pahare
48. Care din metodele de mai jos contribuie c. examenul macroscopic al sedimentului
la buna pregatire psihica a bolnavului? urinar
a. inlaturarea tuturor factorilor nocivi din d. examenul clinic al bolnavului
preajma bolnavului 54. Care din procedeele de mai jos pot
b. inlesnirea vizitei familiei si punerea la efectua hemostaza definitiva?
dispozitie in camera de zi a revistelor, a. perfuzii cu ser fiziologic si glucozat 5-10%
ziarelor, programelor de televiziune
93
b. administrarea de hemostatice: vitamina a. traumatismul splinei cu hemoragie
K, venostat, adrenostazin intrasplenica mentinuta de rezistenta
c. ligatura si sutura vaselor capsulei
d. asezarea bolnavului in pozitie b. infectia splinei
Trendelemburg c. cedarea rezistentei si ruperea capsulei cu
55. La ce arsura gasim flictene cu continut revarsarea sangelui in peritoneu
serocitrin? d. fragilitatea vasculara
a. arsuri gr I e. deficiente ale factorilor de coagulare
b. arsuri gr II 61. In care din arsurile de mai jos avem
c. arsura gr III certitudinea ca se va produce soc
d. arsura gr IV postcombustional?
56. Cum sunt durerile si arsurile de gr II si a. arsura gr I – 40% din suprafata corpului
cele de b. arsura gr II – 25% din suprafata corpului
gr III ? c. arsura gr III – 10% din suprafata corpului
a. sunt de aceeasi intensitate d. arsura gr IV – 8% din suprafata corpului
b. durerile si arsurile de gr III sunt mai mici 62. In pregatirea preoperatorie a bolnavilor
decat cele in arsurile de gr II alergici se va avea in vedere:
c. durerile si arsurile de gr III sunt mai mari a. cunoasterea medicamentelor la care
decat cele in arsurile de grII bolnavul este alergic
b. evitarea administrarii medicamentelor
57. Care din masurile de mai jos nu trebuie care produc alergie
efectuate in cadrul primului ajutor si c. desensibilizare si tratament cu
transportul unui bolnav socat sau susceptibil antihistaminice
de a face soc? d. tratament cu antialgice si anticoagulante
a. degajarea accidentatului de sub actiune 63. Care sunt manevrele la care sunt supusi
agentului traumatic bolnavii dupa trezirea din narcoza?
b. asigurarea cu orice pret a hemostazei a. sa respire adanc, folosind si bratele
definitive la locul accidentului b. sa urineze
c. administrarea de analgetice si punctia c. sa destinda abdomenul
venoasa pentru a monta o perfuzie d. sa bea lichide
d. reducerea fracturilor si imobilizarea lor 64. Ce este furunculul?
e. scoaterea si schimbarea hainelor a. inflamatia acuta a glandelor seboreice
accidentatilor cu arsuri intinse b. inflamatie a aparatului pilosebaceu
f. transportul la spital cu orice mijloc c. inflamatia glandelor sudoripare
58. De cele mai multe ori o HDS se 65. Care din elementele de mai jos pot
evidentiaza prin hematemeza ca zatul de defini ca bolnavii arsi au intrat in stadiul de
cafea si melana neagra ca pacura. In ce soc cronic?
imprejurari atat hematemeza cat si melena a. plagile sunt infectate, fara tendinte de
pot fi cu sange rosu? cicatrizare
a. in hemoragii abundente cand sangele b. starea de intoxicare duce la epuizare
stagneaza in stomac fizica si psihica
b. in hemoragii abundente cand sangele nu c. bolnavii prezinta suferinte pluriorganice si
are timp sa stea in stomac tulburari metabolice grave
c. daca sangele este evacuat foarte repede d. Hiperhidratare cu fenomene de
d. cand exista o enterocolita insuficienta cardiaca
59. In infectiile cronice avem o crestere 66. in ce perioada si in ce fel de soc
a. neutrofilelor postcobustional se va produce:
b. limfocitelor a. soc hipovolemic la 2-3 saptamani de la
c. eozinofilelor producerea accidentului
d. reticulocitelor b. socul hipovolemic se va dezvolta in
60. Care din cauzele de mai jos contribuie primele 3 zile
la ruptura splinei in doi timpi? c. socul septico-toxic la 2 – 3 saptamani
d. se dezvolta ambele tipuri de soc in
primele 3 zile
94
a. la nivelul suturilor miscarile peristaltice
67. Necroza localizata a unui folicul pilos sunt abolite
asociata unei mici cantitati de puroi, b. imiedicam staza gastrica
caracterizeaza: c. la nivelul anastomozelor se produce de
a. furunculul antracoid multe ori un edem important care, alaturi de
b. abcesul lipsa peristalticii produce staza
c. furunculul d. prevenim varsaturile
d. foliculita 74. Pregatirea preoperatorie a bolnavilor
68. Ce regim alimentar dam bolnavului in cardiaci urmareste compensarea cordului
preziua operatiei? prin:
a. regim alimentar obisnuit a. regim alimentar cu multe lichide
b. regim hidric b. repaus la pat
c. dimineata si la pranz regim obisnuit, iar c. oxigenoterapie
seara regim hidric d. medicatie tonicardiaca
d. nu se dau alimente grele cu 24 ore e. administarea preoperatorie de atropina
inaintea operatiei 75. La bolnavii cu leziuni profunde ale
69. Mobilizarea precoce a bolnavului capului, fetei si care prezinta arsuri ale
urmareste: cailor respiratorii se va efectua:
a. preintampinarea stazei venoase si a. dezobstructia cailor respiratorii
producerea bolii tromboembolice b. anestezie a cailor respiratorii superioare,
b. combaterea atelectaziei pulmonare si oxigenoterapie
preintampinarea infectiilor pulmonare c. traheostomie
c. combaterea durerii 76. In care din situatiile de mai jos, alaturi
d. combaterea tulburarilor hidroelectrolitice de tratarea corecta a plagii se va aplica o
70. La arsii cu leziuni circulare pe membre, imobilizare in aparat gipsat?
pentru prevenirea fenomenelor de ischemie a. plagi cu hemoragie mare
periferica, se va practica: b. plagi in care sunt interesate mase mari
a. excizia copleta a escarelor vasculare si tendoane
b. excizia partiala a escarelor c. plagi supurate
c. incizii de decompresiune, care d. plagi cu leziuni osteo-articulare
traverseaza regiunea de escara de la un 77. Care este cauza scaderii uneori a
cap la altul, depasind-o in tesut sanatos in hematocritului si hemoglobinei dupa oprirea
profunzime hemoragiei?
d. pozitii ale membrelor care sa impiedice a. invazia apei din tesuturi in circulatie
ischemia periferica b. vasoconstrictiei
71. Plagile netratate la timp se pot complica c. vasodilatatiei, dupa oprirea hemoragiei
cu: d. cresterii diurezei
a. lipotimie 78. Ce constatam la tetanos?
b. oligoanurie a. leziuni distructive masive la locul de
c. supuratii locale inoculare
d. tromboflebite, septicemie, septicopioemie b. semnele locale sunt neinsemnate
72. Ce complicatii pot aparea in cazul c. gravitatea fenomenelor generale datorita
soculuitoxico –septic postcombustional? toxinei tetanice
a. ileus paralitic, hemoragii prin ulcer de 79. O ascensiune a febrei in ziua a treia,
stres dupa operatie, poate fi data de:
b. HTA , cardipopatie ischemica a. febra de resorbtie
c. complicatii tromboembolice, insuficienta b. supuratia plagii operatorii
renala c. infectie pulmonara sau urinara
d. colecistita acuta, pancreatita acuta, d. afectiune intercurenta
ocluzie intestinala 80. Pentru un bolnav cu operatie medie este
73. De ce nu incarcam in primele 2-3 zile nevoie ca aportul caloric sa fie de:
tubul digestiv cu lichide si alimente, in cazul a. 2000-3000 cal
interventiilor pe aceste organe? b. 800-1000 cal
c. 1000-1500 cal
95
d. 3000-4000 cal a. fixare cu leucoplast
81. Intr-o deshidratare mare putem gasi: b. fixare cu plasa autoadeziva
a. edem cerebral c. fixare capelina
b. agitatie, confuzii, halucinatii d. fixare cu galifix
c. exagerarea reflexelor cutanate si 88. Care din semnele clinice si de laborator
tendinoase le intalnim in socul traumatic decompensat?
d. abolirea reflexului fotomotor la lumina si a. paloare a buzelor si cianoza a
distanta extremitatilor, hemoconcentratie, circulatie
82. Pentru mentinerea pansamentului la periferica insuficienta si lenta
nivelul nasului se foloseste: b. stare de agitatie, hiperrefelexivitate,
a. bandaj lipit cu material adeziv hemodilutie
b. prastia c. cresterea masei circulante, a debitului
c. bandaj in T cardiac, scaderea ureei si creatininei
d. infasarea sub forma de evantai d. scaderea marcata a TA, oligoanurie,
83. In pozitie ventrala vor fi asezati bolnavii starea de prostratie, hipovolemie,
operati de: diminuarea debitului cardiac.
a. coloana vertebrala 89. Cum facem pregatirea preoperatorie a
b. afectiuni pleuro-pulmonare sau unui bolnav cu HDS cu anemie severa cu
esofagiene tendinta la soc?
c. bolnavi cu peritonite ale etajului a. instituim sonda gastrica si administram
abdominal superior pansamente gastrice si trombine
d. bolnavii operati cu rahianestezie b. transfuzie cu sange, interventie precoce
84. De ce arsurile de gr IV sunt mai putin c. administrare de anticoagulante: vit K, vit.
provocatoare de soc imediat? C, Ca, adrenostazin
a. plasmoragia nu se produce din cauza ca d. transfuzie intra si postoperatorie
sunt mai profunde 90. Cand avem o pierdere ponderala de 7%
b. terminatiile nervoase din derm sunt din greutate, intr-o deshidratare,
distruse consideram deshidratarea:
c. plasmoragia nu se mai produce din cauza a. normala
ca dermul este carbonizat b. moderata
d. organismul se adapteaza mai bine la c. medie
arsurile de gr IV d. grava
85. Cauza aparitiei socului postoperator 91. Combaterea durerii in soc se face cu:
dupa un interval liber, poate fi: a. medicamente indicate de medic
a imputabila bolnavului operat ( traumatizat, b. xilina 0,5 – 1%
vagotonic cu soc tonic) care nu a fost c. mialgin
suficient pregatiti preoerator 92. Ce complicatie poate da furunculul
b. cauzat de componenta anestezica buzei superioare si al narinei?
c. urmarea unor factori traumatizanti din a. pleurezie purulenta
timpul operatiei b. abcces pulmonar
d. urmarea unor complicatii postoperatorii: c. tromboza a sinusurilor cavernoase
hemoragie, ocluzie, peritonita, dezechilibru 93. Tabloul de laborator din socul arsilor se
hidroelectrolitic, dilatatia acuta de stomac caracterizeaza prin:
etc a. hemoconcentratie
86. Aspiratia continua a secretiilor care se b. hemodilutie
evacueaza prin tubul de dren se poate folosi c. scaderea numarului de hematii si
in urmatoarele operatii: leucocite, a hematocritului
a. rezectia gastrica d. cresterea numarului de hematii si a
b. operatii ce se executa in cavitatea hematocritului
toracica 94. Care din cauzele generatoare de soc se
c. amputatia de mamela incadreaza in hemoragii medicale?
d. tiroidectomie subtotala a. hemoragii produse in trombocitopenii,
87. Pentru fixarea unui pansament la nivelul fibrinoliza
capului se poate folosi: b. metroragii, hemotorax
96
c. hemoperitoneu prin sarcina extrauterina a. avem o hemoragiei mica, dar persistenta,
rupta decelabila prin examenul scunului prin
d. hemoragii datorate vasculopatiilor si proba hemoragiei oculte
coagulopatiilor b. hemoragie acuta cu pierdere de 10% din
95. Un bolnav care are o anemie cronica si masa circulanta
necesita interventie de urgenta, cand vom c. hemoragii acute cu pierdere ce depasesc
corecta anemia cronica? 30% din masa circulanta
a. corectam anemia cronica si apoi il d. orice hemoragie e susceptibila de a
operam produce soc hemoragic
b. operam si apoi corectam postoperator; 101. La ce bonavi trebuie sa fim atenti
c. corectarea se va face pe cat posibil pentru a evita hiperhidratarea?
preoerator, va continua intraoperator si apoi a. bolnavi varstnici
postoerator b. tineri si copii
d. corectarea se va face in functie de starea c. hipertensivi, cardiaci
generala d. bolnavi cu diabet insipid
96. In reechilibrarea hidrica, care din 102. Care din semnele de mai jos
criteriile de mai jos trebuie respectate? corespund debutului si simptomatologiei
a. mentinerea unei corecte bilante hidrice erizipelului?
b. administrarea sa fie facuta in functie de a. debut lent, stare subfebrila, aparitia
bilantul clinic amanuntit, eventual cantarirea placardului erizipelatos
bolnavului b. debut brusc, temperatura 39-40 C,
c. cantitatea de lichide sa nu depaseasca in alterarea starii generale, aparitia placardului
plus sau in minus 1000 ml, limita pana la erizipelatos
care nu se dezechilibreaza hemodinamica c. dupa aparitia placardului se ridica febra
d. bolnavilor hipoproteici li se va da o 39-40 C, se altereaza starea generala
cantitate mai mare de lichide, fata de 103. Care din manifestarile si semnele de
pierderi mai jos le intalnim in stadiul I de soc
97. O formatiune pseudotumorala compensat?
constituita printr-un perete fibros cu strat a. bolnav adinamic, nepasator, somnolent
conjunctiv de neoformatie si un strat intern b. bolnav agitat, activitate psihica
numit membrana piogena este: exagerata, piele si mucoase palide
a. chist hidatic c. TA normala, puls rapid, pupile normale
b. abces cald d. debit urinar sub 20-30ml, cianoza
c. abces rece 104. Activitatea de monitorizare a bolnavilor
d. flegmon de la terapie intensiva permite:
98. Ce complicatii pot aparea intr-o arsura a. urmarirea evolutiei bolnavilor
intinsa? b. aparitia eventuala a unor complicatii
a. soc hipovolemic c. eficienta tratamentului aplicat
b. enterocolita, dischinezie biliara d. necesitatea schimbarii conduitei
c. infectie, nefrita, bronhopneumonie, terapeutice in functie de evolutie
hemoragie digestiva 105. genunchiera se poate folosi in:
d. colica saturniana, colica renala, a. afectiuni reumatismale ale genunchiului
apendicita acuta b. entorse ale genunchiului
e. escare, intoxicatia centrilor nervosi c. tuberculoza a genunchiului
crebrali, urmata de confuzii, pierderi de d. hidrartroza, laxitate a ligamentelor
cunostinta, paralizii genunchiului
99. In pozitie laterala vor fi asezati bolnavii
cu: 106. Care din factorii de mai jos sunt
a. operatii pentru afectiuni pleuro-pulmonare fazorizanti in aparitia socului?
b. peritonite ale etajului abdominal inferior a. frigul si caldura excesiva
c. operatii esofagiene b. antrenamentul la efort fizic
d. irigatie cerebrala deficitara c. denutritia si oboseala fizica
100. Socul hemoragi se poate produce d. moralul si starea psihica buna
cand:
97
107. In majoritatea cazurilor, etiologia a. pierderi de masa circulanta in primele ore
osteomielitei acute este: de la producerea accidentului
a. streptococul hemolitic b. pierderea este de sange integral si vom
b. stafilococul auriu avea o hemodilutie, scaderea hematocritului
c. Haemophilus influenzae si Hb
d. germeni anaerobi c. pierderea este de plasma si vom avea
108. Care din semnele de mai jos le gasim hemoconcentratie si cresterea vascozitatii
intr-o hemoragie intraperitoneala? sangelui
a. aparare musculara d. irigatia deficitara si hipoxia duc la
b. meteorism accentuat tulburari metabolice importante si aparitia
c. matitate deplasabila in flancuri acidozei
d. hematemeza si melena 114. Peristaltica, in cazul operatiei pe colon
109. Cum pregatim preoperator colonul? va fi stimulata dupa operatie prin:
a. regim alimentar bogat in fibre celulozice a. dilatatie anala facuta la sfarsitul
b. regim sarac in reziduuri, administrare de interventiei chirurgicale
oleu de parafina, clisme repetate b. clisma zilnica
c. administrarea de purgative drastice de c. administrare de ulei de ricin 15-20 g in
tipul sulfatului de magneziu doua reprize zilnic, din prima zi dupa
d. tratament cu neomicina sau cu operatie
tetraciclina cu 48 h inaintea interventiei d. administrare de purgative saline
110. La cat timp dupa operatie se reia in 115. Cand se executa infasarea sub forma
mod obisnuit tranzitul intestinal? de spica?
a. in operatiile facute in afara tubului a. Pentru realizarea unei compresiuni
digestiv, in dimineata urnatoare asupra unei articulatii
b. la 4-5 zile, dupa interventiile facute cu b. pentru a mentine un pansament in care
rahianestezie se fac miscari ample
c. la 48-78 ore c. pentru mentinerea unui pansamen la
d. depinde de tipul anesteziei efectuate nivelul capului
111.Cum trebuie sa fie plaga la sfarsitul d. pentru mentinerea pansamentului la
pansamentului? nivelul barbiei si nasului
a. sa fie sangeranda 116. In cazul electrocutarii, local, se produc
b. sa fie curata, fara secretii la locul de intrare si iesire arsuri de gradul:
c. sa nu aiba sfaceluri a. II
d. sa aiba tesut de granulatie abundent b. III
112. Prelucrarea primara a bolnavilor cu c. IV
arsuri intinse se face: 117. In cazul unei plagi infectate, cand
a. la locul accidentului bolnavul simte dupa o perioada de timp ca
b. la dispensarul medical pansamentul il strange, la ce ne putem
c. in camera de garda a spitalului gandi?
d. in sala de operatie, in conditii de asepsie a. dezvoltarea gangrenei gazoase
si antisepsie b. neacomodarea cu pansamentul
113. Ce fenomene vom gasi intr-un soc prin c. existenta unui hematom.
arsura?
98
BAREM CORECTARE -CHIRURGIE GENERALĂ ȘI NURSING ÎN CHIRURGIE GENERALĂ
99
10 b OAMR-1030 teste pentru examene si concursuri 48
pentru asistenti medicali, 2004
11 a,d S.Daschievici- Chirurgie, 2007 575
12 a,b S.Daschievici- Chirurgie, 2007 564
13 d S.Daschievici- Chirurgie, 2007 564
14 b,c,d S.Daschievici- Chirurgie, 2007 570
15 a OAMR-1030 teste pentru examene si concursuri 38
pentru asistenti medicali, 2004
16 a OAMR-1030 teste pentru examene si concursuri 66
pentru asistenti medicali, 2004
17 b,d,e S.Daschievici- Chirurgie, 2007 249
18 c S.Daschievici- Chirurgie, 2007 322
19 a,d S.Daschievici- Chirurgie, 2007 322
20 a,d S.Daschievici- Chirurgie, 2007 342
21 c,e S.Daschievici- Chirurgie, 2007 343
22 a S.Daschievici- Chirurgie, 2007 345
23 a,d S.Daschievici- Chirurgie, 2007 419
24 b,c,d S.Daschievici- Chirurgie, 2007 419
25 a,b,d S.Daschievici- Chirurgie, 2007 421
26 b S.Daschievici- Chirurgie, 2007 131
27 a S.Daschievici- Chirurgie, 2007 341
28 a,b,d S.Daschievici- Chirurgie, 2007 563
29 d S.Daschievici- Chirurgie, 2007 564
30 b,c S.Daschievici- Chirurgie, 2007 565
31 c,d S.Daschievici- Chirurgie, 2007 251
32 b S.Daschievici- Chirurgie, 2007 251
33 a,b,c,d,e S.Daschievici- Chirurgie, 2007 250
34 c,d S.Daschievici- Chirurgie, 2007 323
35 a,b,d S.Daschievici- Chirurgie, 2007 323
36 c,d S.Daschievici- Chirurgie, 2007 323
37 c S.Daschievici- Chirurgie, 2007 131
38 b S.Daschievici- Chirurgie, 2007 321
39 a S.Daschievici- Chirurgie, 2007 321
40 b,d S.Daschievici- Chirurgie, 2007 414
41 b,d S.Daschievici- Chirurgie, 2007 416
42 c S.Daschievici- Chirurgie, 2007 422
43 c,d S.Daschievici- Chirurgie, 2007 248
44 b,c S.Daschievici- Chirurgie, 2007 131
45 d S.Daschievici- Chirurgie, 2007 321
46 b S.Daschievici- Chirurgie, 2007 342
47 b,c,d S.Daschievici- Chirurgie, 2007 421
48 a,b,c,d,e S.Daschievici- Chirurgie, 2007 564
49 b,c,e S.Daschievici- Chirurgie, 2007 631
50 c S.Daschievici- Chirurgie, 2007 630
51 c S.Daschievici- Chirurgie, 2007 132
52 b S.Daschievici- Chirurgie, 2007 137
53 b S.Daschievici- Chirurgie, 2007 250
54 c S.Daschievici- Chirurgie, 2007 251
100
55 b S.Daschievici- Chirurgie, 2007 342
56 b S.Daschievici- Chirurgie, 2007 342
57 b,d,e,f S.Daschievici- Chirurgie, 2007 419
58 b,c S.Daschievici- Chirurgie, 2007 248
59 b S.Daschievici- Chirurgie, 2007 565
60 a,c S.Daschievici- Chirurgie, 2007 248
61 b S.Daschievici- Chirurgie, 2007 418
62 a,b,c S.Daschievici- Chirurgie, 2007 577
63 a,c S.Daschievici- Chirurgie, 2007 630
64 b S.Daschievici- Chirurgie, 2007 132
65 b,c S.Daschievici- Chirurgie, 2007 345
66 b,c S.Daschievici- Chirurgie, 2007 418
67 c S.Daschievici- Chirurgie, 2007 132
68 c S.Daschievici- Chirurgie, 2007 577
69 a,b S.Daschievici- Chirurgie, 2007 630
70 c S.Daschievici- Chirurgie, 2007 344
71 c,d S.Daschievici- Chirurgie, 2007 322
72 a,c S.Daschievici- Chirurgie, 2007 418
73 a,c S.Daschievici- Chirurgie, 2007 630
74 b,c,d S.Daschievici- Chirurgie, 2007 574
75 c S.Daschievici- Chirurgie, 2007 344
76 b,d S.Daschievici- Chirurgie, 2007 323
77 a S.Daschievici- Chirurgie, 2007 250
78 c S.Daschievici- Chirurgie, 2007 137
79 b,c S.Daschievici- Chirurgie, 2007 631
80 a S.Daschievici- Chirurgie, 2007 638
81 b S.Daschievici- Chirurgie, 2007 634
82 b S.Daschievici- Chirurgie, 2007 324
83 a S.Daschievici- Chirurgie, 2007 630
84 b S.Daschievici- Chirurgie, 2007 342
85 d S.Daschievici- Chirurgie, 2007 417
86 b,c S.Daschievici- Chirurgie, 2007 632
87 c S.Daschievici- Chirurgie, 2007 324
88 a,d S.Daschievici- Chirurgie, 2007 417
89 b,d S.Daschievici- Chirurgie, 2007 574
90 d S.Daschievici- Chirurgie, 2007 634
91 a OAMR-1030 teste pentru examene si concursuri 66
pentru asistenti medicali, 2004
92 c S.Daschievici- Chirurgie, 2007 133
93 a,d S.Daschievici- Chirurgie, 2007 343
94 a,d S.Daschievici- Chirurgie, 2007 416
95 c S.Daschievici- Chirurgie, 2007 573
96 a,b S.Daschievici- Chirurgie, 2007 636
97 b S.Daschievici- Chirurgie, 2007 133
98 a,c,e S.Daschievici- Chirurgie, 2007 342
99 a,c S.Daschievici- Chirurgie, 2007 630
100 c S.Daschievici- Chirurgie, 2007 416
101 a,c S.Daschievici- Chirurgie, 2007 634
102 b S.Daschievici- Chirurgie, 2007 134
101
103 b,c S.Daschievici- Chirurgie, 2007 416
104 a,b,c,d S.Daschievici- Chirurgie, 2007 632
105 b,d S.Daschievici- Chirurgie, 2007 324
106 a,c S.Daschievici- Chirurgie, 2007 415
107 b S.Daschievici- Chirurgie, 2007 134
108 a,c S.Daschievici- Chirurgie, 2007 250
109 b,d S.Daschievici- Chirurgie, 2007 574
110 c S.Daschievici- Chirurgie, 2007 631
111 b,c S.Daschievici- Chirurgie, 2007 323
112 d S.Daschievici- Chirurgie, 2007 343
113 a,c,d S.Daschievici- Chirurgie, 2007 418
114 a,c S.Daschievici- Chirurgie, 2007 631
115 a,b S.Daschievici- Chirurgie, 2007 324
116 c S.Daschievici- Chirurgie, 2007 345
117 a S.Daschievici- Chirurgie, 2007 136
TESTUL I
Notați adevărat cu „A” sau cu „F” fals
1. Orice fractura produsa prin actiunea directa a unui corp contondent este fractura cominutiva.
2. Sutura “per primam” a unei plagi se face la 10-12 h de la producerea acesteia.
3. Bandajul in T se foloseste pentru pansarea zonei perineale sau perianale dupa operatii de
ruptura de perineu, hemoroizi, flegmon perianal incizat,.
4. Eterul se foloseste pentru lipire in vederea mentinerii unui pansament.
5. Afectiunile articulare, limiteaza capacitatea bolnavului de a se imbraca si dezbraca singur.
6. Fractura in “lemn verde” este o fractura completa.
102
7. Mobilizarea pacientului se face progresiv, incepand cu pozitia de decubit ventral.
8. In cazul unui pneumotorax deschis, de urgenta trebuie facuta respiratie artificiala.
9. Fracturile extremitatii superioare a humerusului prezinta umarul ridicat si deformat.
10. Tratamentul fracturilor rotulei consta in cerclaj si imobilizare in aparat gipsat
TESTUL II
A. Asociați noțiunile din cele două coloane
103
cardiaca electrocardioscop
104
4. Ranitii cu lipotimie D. capastrul
2. Pielea B. tromboze
105
3. Fractura costala C. insuficienta respiratorie acuta manifestata
prin cianoza si tahipnee
Testul III
Indicați răspunsurile corect
1. Examenul radiologic intr-o entorsa este: 4. Aplicarea atelelor se va face astfel incat
a. obligatoriu sa depaseasca intotdeauna:
b. nu este absolut necesar a. articulatia de deasupra zonei fracturate
c. obligatoriu atunci cand banuim o leziune b. articulatia de dedesubtul zonei fracturate
mai importanta c. articulatia de deasupra si de dedesubtul
2. Leziunile capsulei articulare in cazul zonei fracturate
luxatiilor sunt: 5. Din urmatoarele leziuni traumatice osteo-
a. mai importante decat la entorse articulare mai frecventa la copii si mai putin
b. mai putin importante decat la entorse grava este:
c. nu se produc leziuni articulare a. fractura in “lemn verde”
3. Pentru a calma durerea extrem de vie in b. luxatia deschisa a cotului
cazul unei luxatii: c. fractura diafizei peroneului
a. se administreaza analgezice majore 6. Prin fractura deschisa se intelege:
b. se readuce cat mai urgent capetele a. fractura acoperita de piele, dar cu leziuni
articulatiei in pozitia normala masive ale muschilor, tendoanelor si
c. se administreaza sedative vaselor
106
b. fractura care produce leziuni ale a. pozitiei incorecte
organelor viscerale b. din cauza imobilizarii indelungate
c. fractura in care pielea a fost lezata si c. din cauza aplicarii unui tratament
osul ajunge in contact cu exteriorul necorespunzator
7. Din fracturile de mai jos sunt fracturi 16. Entorsa este o afectiune traumatica a
complete doar: articulatiei caracterizata prin:
a. fractura in “varf de clarinet” a. intindere a ligamentelor si capsulei
b. fractura in “lemn verde” articulare
c. fractura prin infundare b. rupturi ale ligamentelor
8. Fractura cominutiva reprezinta: c. afectiune cronica a articulatiei
a. fractura mai multor oase ale aceluiasi 17. Simptomele entorsei sunt:
membru a. durerea
b. fracturi multiple ale oaselor b. impotenta functionala
c. fractura cu mai multe fragmente ale c. febra
aceluiasi os
9. Sunt semne sigure ale unei fracturi: 18. Masurile de urgenta intr-o entorsa
a. echimozele si hematomul constau in :
b. durerea in punct fix, care se a. calmarea durerii
accentueaza cand miscam fragmentele b. imobilizarea articulatiei intr-o fasa
osoase simpla sau gipsata
c. deformarea regiunii c. aplicarea unei atele
10. Aparatul gipsat trebuie sa cuprinda: 19. Luxatia se caracterizeaza prin:
a. numai focarul de fractura a. durere vie si impotenta functionala
b. focarul de fractura si articulatia de b. echimoza, hematom, deformarea
dedesubt regiunii articulare
c. articulatia de deasupra si dedesubtul c. febra
focarului de fractura 20. In cazul unei fracturi, deformarea
11. Prin plagi perforante intelegem: regiunii este un semn :
a. plagi ale tegumentelor a. extrem de important
b. plagi care patrund in cavitatile naturale b. este vizibil la vasele care se gasesc in
c. plagi care patrund in cavitatile naturale contact direct cu pielea
si lezeaza unele organe din cavitatea c. in fractura nu apare deformarea regiunii
respectiva 21. In cazul unei fracturi apar urmatoarele
12. Prin plagi recente intelegem: semne locale:
a. plagi produse in ziua respectivă a. intreruperea continuitatii osului
b. plagi produse in urma cu 6 - 8 ore b. impotenta functionala datorita lipsei de
c. plagi produse in ultimele 48 ore continuitate a parghiei osoase
13. Aplicarea unui pansament umed este c. hipotermii
indicata in: 22. Masurile de prim ajutor la locul
a. plagile recente accidentului in cazul unor fracturi ale
b. plagile cu secretii abundente membrului:
c. tromboflebite a. o fractura trebuie imediat imobilizata
14. Pentru fixarea unui pansament la provizoriu
nivelul capului se poate folosi: b. se va administra un calmant pentru
a. fixare cu leucoplast combaterea durerii
b. fixare cu plasa autoadeziva c. oxigenoterapie
c. fixare cu basma (capelina) 23. Imobilizarea provizorie se face cu atele
15. Atrofierea muschilor si scaderea care se aplica:
tonusului in general poate aparea la bolnavii a. de o parte si de alta a segmentului
imobilizati datorita: zonei fracturate a membrului respectiv
107
b. se vor strange moderat intre ele cu un a. durere intensa aparuta brusc
bandaj b. impotenta functionala
c. se va face un pansament compresiv c. deformarea regiunii la distanta
24. In cazul fracturilor deschise se practica d. echimoza
urmatoarele manevre de prin ajutor: 32. Deficitul de autoingrijire, ca problema, a
a. curatirea plagii de corpuri straine, unui pacient cu fractura imobilizata in aparat
hemostaza provizorie, acoperirea plagii cu gipsat este consecinta:
un pansament steril, se face imobilizarea a. imobilizarii segmentelor corpului
provizorie si se trimite de urgenta la spital b. aparitiei complicatiilor gastro-intestinale
b. reducerea focarului de fractura c. schimbarii locului de munca
c. imobilizarea provizorie si trimiterea de 33. Imobilizarea corecta a unei fracturi de
urgenta intr-un serviciu de specialitate gamba in urgenta se face in:
25. In cazul unui pacient imobilizat, EKG –ul a. aparat gipsat gambiero-podal
se face: b. aparat gipsat pelvi-podal
a. la pat c. atela gipsata femuro-podala
b. la cabinetul EKG d. atela gipsata gambiero-podala
c. la cabinetul asistentelor 34. Care din urmatoarele semne nu apar in
26. Care din urmatoarele sunt malformatii luxatia scapula-humerala
congenitale: a. umar in epolet
a. varus equin b. usoara abductie a bratului
b. scolioza c. umar globular
c. luxatia de sold 35.O fractura de antebrat se imobilizeaza in
d. lordoza urgenta in:
27. Bursita se manifesta prin: a. atela gipsata brahio-palmara
a. sindrom inflamator b. aparat gipsat brahio-palmar
b. varsaturi c. atela gipsata antebrahio-palmara
c. ameteli 36. In prezenta unui aparat gipsat asistenta
d. febra isi propune urmatoarele cu exceptia:
e. limitarea miscarilor in articulatie a. sesizarea oricarui miros degajat la nivelul
28.Care din urmatoarele probleme este aparatului gipsat
prioritara in cazul unui pacient care a suferit b. observarea schimbarii culorii gipsului la
o amputatie: nivelul plagii
a. potential de complicatii c. observarea culorii tegumentelor din jurul
b. anxietate aparatului gipsat
c. perturbarea imaginii corporale d. sprijinirea precoce pe membrul afectat
29.La ce se refera suportul psihic oferit de 37. Pacientul cu aparat gipsat este invatat
asistenta pacientului cu amputatie: sa anunte daca apar:
a. incurajarea sa-si priveasca bontul a. furnicaturi, amorteli
b. existenta posibilitatii de protezare b. cefalee, ameteli
c. existenta fenomenului de “membru c. presiune la nivelul membrului afectat
fantoma”,care poate fi ignorat in cazul 38. In cazul unui pacient cu extensie,
protezarii tractiune, internat in sectia de ortopedie,
d. necesitatea tractiunii pentru vindecare asistenta isi propune ca interventii:
30.Luxatia coxo-femurala congenitala se a. verificarea pozitiei membrelor in functie
intalneste mai frecvent la: de tractiune
a. persoana varstnica b. urmarirea culorii si temperaturii
b. femeia la menopauza membrelor
c. fetite c. incurajarea pacientului
d. baieti d. interzicerea vizitatorilor
31. Ruptura musculara se manifesta prin e. program de mobilizare la 8 ore
urmatoarele, cu exceptia:
108
39. Cum se va proceda in cazul unor parti b. examinarea permeabilitatii cailor
sectionate la nivelul mainii: respiratorii superioare
a. se alipesc cele doua segmente c. masurarea pulsului si TA
b. se recupereaza imediat segmentele, se d. punerea unui garou in 1/3 medie a
spala cu apa de la robinet, se inveleste intr- coapsei drepte
o compresa si se pune intr-un sac de plastic 46. Care din urmatoarele probleme vor face
c. se panseaza cu comprese umede/solutie parte din planul de ingrijire intocmit de
cloramina asistenta unui pacient imobilizat la pat cu o
d. se introduce intr-un recipient cu gheata afectiune locomotorie:
40. Examinarea cu izotopi radioactivi a a. potential de complicatii
osului poarta denumirea de: b. deficit de autoingrijire
a. punctie osoasa c. discomfort
b. biopsie osoasa d. durere
c. scintigrafie osoasa 47. Care din urmatoarele obiective vizeaza
41. In cazul unei bolnave de 70 ani, cu educatia pacientului pentru prevenirea
fractura de membru inferior imobilizata in afectiunilor locomotorii:
aparat gipsat, care din urmatoarele a. pozitionarea corecta in timpul unei
interventii vor fi aplicate de asistenta activitati
medicala? b. evitarea ortostatismului prelungit
a. intoarce bolnava din 2 in 2 ore in decubit c. respectarea unei alimentatii echilibrate
lateral drept sau stang, dorsal sau ventral d. evitarea sedentarismului
b. ajuta la schimbarea pozitiei si protejarea 48. Din planul de ingrijire a unui pacient cu
reliefurilor dure, la ingrijirea pielii, a bursita fac parte urmatoarele interventii:
tegumentelor a. repausul regiunii
c. intoarce bolnavul din 30 minute in 30 b. observarea unor semne legate de
minute limitarea miscarilor
42.Care din urmatoarele semne releva c. captarea varsaturilor pe 24 h
aparitia unor complicatii infectioase sub d. masaj al regiunii
aparatul gipsat ? 49. Respiratia paradoxala este
a. edemul , impotenta functionala si cianoza caracteristica:
degetelor a. traumatismelor cranio-cerebrale
b. senzatia de fierbinteala a anumitor zone b. insuficientei cardio-respiratorii
sub gips si miros neplacut c. traumatismelor toracice cu volet costal
c. impotenta functionala si parestezii ale d. astm bronsic
degetelor 50. Diagnosticul de entorsa se pune pe
43. In timpul mobilizarii active asistenta va urmatoarele semne:
urmari daca pacientul: a. durere, tumefactie, impotenta funtionala
a. executa miscarile permise la nivelul articulatiilor afectate
b. este ajutat de apartinatori b. impotenta functionala, miscari anormale
c. efectueaza 10 miscari in 8 ore ale articulatiei afectate + creptatii osoase
44. Imobilizarea la pat, predispune pacientul c. durere, echimoza, pozitie anormala a
la urmatoarele complicatii, cu exceptia: segmentelor osoase afectate
a. greturi si varsaturi 51. Impotenta functionala in cazul unor plagi
b. escare muscate de la nivelul membrelor se
c. anchiloze datoreaza:
45. Care este prima masura luata de a. lipsei de continuitate a pielii
asistenta in cazul unui politraumatism prin b. introducerii in plaga a virusului rabiei prin
accident de circulatie, cu dispnee si o plaga muscatura de animale bolnave
care sangereaza la nivelul gambei drepte: c. scoaterii din functiune din cauza plagilor a
a. hemostaza provizorie prin pansament unor mase musculare, distrugerea unor
compresiv nervi, tendoane sau a integritatii osoase.
109
52. Care este ordinea corecta in acordarea a. hemoragie externa cu sange rosu cu
primului ajutor in cazul unor plagi cu caracter pulsatil
sangerare mare: b. hemoragie externa cu sange negricios
a. scoaterea accidentatului din mediu, care curge continuu
oprirea provizorie a hemoragiei, aplicarea c. suprainfectie cu germeni patogeni
unui pansament protector, transportarea 57. Care din semnele de mai jos nu sunt
intr-un serviciu chirurgical pentru a aplica specifice unei luxatii:
tratamentul definitiv al plagii a. durere, deformarea regiunii, echimoza si
b. toaleta plagii, antialgice, pansament , hematomul
transportul la spital pentru antitetanos b. durerea, impotenta functionala, edemul si
c. scoaterea accidentatului din mediu, echimoza
antialergice, toaleta plagii +pansament c. tumefactie, impotenta functionala,
compresiv, administrarea unui antibiotic cu atitudine vicioasa
spectru larg , transport la spital d.durere vie, impotenta functionala ,
53. Principiile care stau la baza unui bun crepitatii osoase
pansament sunt urmatoarele : 58. Imobilizarea prelungita a unei fracturi
a. sa acopere complet plaga, sa o izoleze are urmatoarele consecinte:
de mediul inconjurator, sa fie steril, bandajul a. hipertrofie musculara
care fixeaza pansamentul sa fie elastic, b. redoare musculara
suficient de bine strans dar fara sa produca c. escare de decubit
constrictie d. hipotrofie musculara
b. pansamentul sa fie steril sa depaseasca 59. Profilaxia plagilor tetanigene se face:
cu minimum 2 cm marginile plagii, sa fie a. toaleta plagii cu apa oxigenata,
acoperit de tifon, care poate fi nesteril dar antibioterapie de preferinta penicilina, 7-10
infasarea trebuie sa cuprinda neaparat zile imunizare active cu anatoxina
articulatia cea mai apropiata antitetanica si imunizare pasiva cu ser
c. inainte de a se pune pansamentul steril antitetanic la persoanele neimunizate in
trebuie sa se spele plaga, apoi se usuca cu prealabil
un tampon de vata steril ce se arunca, dupa b. toaleta plagii cu apa oxigenata, anatoxina
care se pune alta vata sterila de forma antitetanica la persoanele imunizate in
dreptunghiulara. Pansamentul va fi suficient prealabil
de strans de un bandaj pentru a opri si c. toaleta plagii, antibioterapie de preferinta
sangerarea. penicilina sau la persoanele alergice,
54. Primul ajutor in fracturi se acorda in ampicilina sau tetraciclina
urmatoarea ordine: 60. O pata vinetie bine determinata pe
a. imobilizarea provizorie, administrarea de tegumente aparuta la 2-3 zile de la un
antialgice, transportul la spital traumatism este data de:
b. administrarea de antialgice, transportul la a. un hematom supraaponevrotic
spital, imobilizare in aparat gipsat b. echimoza
c. administrarea de antialgice, reducerea c. un hematom subaponevrotic
fracturii , imobilizare provizorie, transport la d. un serom
spital 61. Care din fracturile de mai jos nu se pot
55. Contuzia se caracterizeaza prin: reduce corect pe cale ortopedica si prin
a. leziuni tisulare extensie continua si este nevoie de
b. integritatea tegumentelor reducere chirurgicala:
c. hemoragie externa a. fractura de rotula
56.Plagile cu leziuni ale arterelor se b. fractura de humerus
caracterizeaza prin: c. fractura extremitatii distale a radiusului
d. fracturile de olecran
110
BAREM CORECTARE- ORTOPEDIE, TRAUMATOLOGIE ȘI NURSING SPECIFIC
111
E
1. D L. Titirca – Urgente medico-chirurgicale 350
2. B L. Titirca – Urgente medico-chirurgicale 312
3. A L. Titirca – Urgente medico-chirurgicale 264
4. C L. Titirca – Urgente medico-chirurgicale 312
5. E L. Titirca – Urgente medico-chirurgicale 283
F
1. C L. Titirca – Urgente medico-chirurgicale 290
2. E L. Titirca – Urgente medico-chirurgicale 291
3. A L. Titirca – Urgente medico-chirurgicale 291
4. B L. Titirca – Urgente medico-chirurgicale 290
5. D L. Titirca – Urgente medico-chirurgicale 293
G
1. A S. Daschievici-Chirurgie 2007 399
2. C S. Daschievici-Chirurgie 2007 401
3. B S. Daschievici-Chirurgie 2007 453
4. D S. Daschievici-Chirurgie 2007 402
5. E L. Titirca – Urgente medico-chirurgicale 280
H
1. A Mozes- Tehnica ingrijirii bolnavului 1129
2. E Mozes- Tehnica ingrijirii bolnavului 1129
3. D Mozes- Tehnica ingrijirii bolnavului 1129
4. B Mozes- Tehnica ingrijirii bolnavului 1129
5. C Mozes- Tehnica ingrijirii bolnavului 118-119
I
1. B S. Daschievici- Chirurgie 2007 745
2. A S. Daschievici-Chirurgie 2007 750
3. D S. Daschievici-Chirurgie 2007 751
4. C S. Daschievici-Chirurgie 2007 752
5. E S. Daschievici-Chirurgie 2007 752
J
1. C S. Daschievici-Chirurgie 2007 758
2. B S. Daschievici-Chirurgie 2007 763
3. A S. Daschievici-Chirurgie 2007 764
4. D S. Daschievici- Chirurgie 2007 619
5. E S. Daschievici-Chirurgie 2007 618
TESTUL III- GRILA
1 c S. Daschievici Chirurgie-2007 364
2 a S. Daschievici Chirurgie-2007 365
3 b S. Daschievici Chirurgie-2007 365
4 c S. Daschievici Chirurgie-2007 376
5 a S. Daschievici Chirurgie-2007 369
6 c S. Daschievici Chirurgie-2007 373
7 a S. Daschievici Chirurgie-2007 369
8 c S. Daschievici Chirurgie-2007 369
9 b S. Daschievici Chirurgie-2007 370
10 c S. Daschievici Chirurgie-2007 376
11 c S. Daschievici Chirurgie-2007 305
12 b S. Daschievici Chirurgie-2007 303
112
13 c S. Daschievici Chirurgie-2007 309
14 c S. Daschievici Chirurgie-2007 317
15 b S. Daschievici Chirurgie-2007 379
16 a,b S. Daschievici Chirurgie-2007 362
17 a.b S. Daschievici Chirurgie-2007 363
18 a,b S. Daschievici Chirurgie-2007 364
19 a,b S. Daschievici Chirurgie-2007 365
20 a S. Daschievici Chirurgie-2007 370
21 a,b S. Daschievici Chirurgie-2007 371
22 a,b S. Daschievici Chirurgie-2007 374
23 a,b S. Daschievici Chirurgie-2007 374
24 a S. Daschievici Chirurgie-2007 374
25 a Mozes – Tehnica ingrijirii bolnavului 1131
26 a si c L. Titirca- 18
Ingrijiri special acordate pacientilor de
catre asistentii medicali
27 a,e L. Titirca- 20
Ingrijiri special acordate pacientilor de
catre asistentii medicali
28 c idem 22
29 a,b,c idem 29
30 c idem 18
31 c S. Daschievici Chirurgie-2007 359
32 a L. Titirca- 22
Ingrijiri special acordate pacientilor de
catre asistentii medicali
33 c L. Titirca- 367
Ingrijiri special acordate pacientilor de
catre asistentii medicali
34 c S. Daschievici Chirurgie-2007 763
35 c S. Daschievici Chirurgie-2007 760
36 d L. Titirca- 25
Ingrijiri special acordate pacientilor de
catre asistentii medicali
37 a,c idem 25
38 a,b,c idem 28
39 b,d idem 321
40 c C. Borundel- Manual de Medicina 137
interna pentru cadre medii
41 b idem 921
42 b L. Titirca- 25
Ingrijiri special acordate pacientilor de
catre asistentii medicali
43 a idem 25
44 a C. Borundel- Manual de Medicina 918
interna pentru cadre medii
45 b L. Titirca- 19
Ingrijiri special acordate pacientilor de
catre asistentii medicali
113
46 a,b,c,d idem 22
47 a,b,c,d idem 8
48 a,b idem 20
49 c S. Daschievici- Chirurgie 752
50 a S. Daschievici- Chirurgie 363
51 c S. Daschievici- Chirurgie 304
52 a S. Daschievici- Chirurgie 307
53 a S. Daschievici- Chirurgie 310
54 a S. Daschievici- Chirurgie 374
55 a si b S. Daschievici- Chirurgie 357
56 a S. Daschievici- Chirurgie 361
57 d S. Daschievici- Chirurgie 365
58 b si d S. Daschievici- Chirurgie 379
59 a S. Daschievici- Chirurgie 29
60 c S. Daschievici- Chirurgie 380
61 d S. Daschievici- Chirurgie 386
TESTUL I
Stabiliți valoarea de adevăr pentru urmatoarele enunțuri. Notați adevărat cu „A” sau cu
„F” fals
1. Izvorul de infectie il constituie organismele vii (om, animale, artropode) in care patrunde
agentul patogen si se multiplica, eliminandu-se pe diferite cai.
2. Perioada de incubatie in scarlatina este de 10-14 zile.
3. Pentru pacientul cu varicela, asistentul medical isi propune urmatoarele interventii:
- igiena tegumentelor cu apa alcoolizata
- baie numai dupa caderea crustelor
- alcool mentolat, talc pentru combaterea pruritului
- igiena cavitatii bucale cu ceai de musetel, badijonari cu stamicin, vitanina A
- educarea pacientului sa nu se scarpine
- supravegherea pentru a depista semnele vreunei complicatii
4. Masca Filatov (facies palmuit) si semnul Grozovici-Pastia sunt caracteristice pentru rubeola.
5. In scarlatina tratamentul etiologic se face cu penicilina, eritromicina.
114
6. Manifestarile de dependenta in toxiinfectiile alimentare apar dupa o incubatie de:
- 12-36 ore- salmonelle
- 1-4 ore-stafilococ
cu greata, varsaturi, scaune diareice , lipotimii, febra, hipotensiune arteriala pana la colaps, soc
infectios
7. Eruptia in rubeola se caracterizeaza prin aparitia de maculo papule ce evolueaza spre
vezicule cu lichid clar, continutul vezicular se tulbura apoi se ombilicheaza, se transforma in
cruste care cad la aproximativ 10 zile de la aparitie.
8. Sindromul de inunodeficienta acuta dobandita (SIDA) constituie partea finala a infectiei cu
HIV caracterizata prin: depresie imuna majora, dezvoltarea infectiilor oportuniste, a tumorilor,
afectarea SNC.
9. Orhita urliana este o localizare a infectiei cu virusul rubeolic
10.Regimul igienico-dietetic in hepatita virala acuta consta in; la inceput dieta hidrica apoi va
cuprinde alimente usor digerabile care sa asigure un suport suficient de glucide si de
aminoacizi.
TESTUL II
A. Asociați noțiunile din cele două coloane
1 Rubeola A varicela
2 Febra+catar oculo nazal+ B varsaturi, colici abdominale, scaune
adenopatie diareice, muco-sanguinolente
3 Eruptie pruriginoasa C efect teratogen asupra produsului de
conceptie
4 Dizenterie D tetanos
5 Risus sardonicus e. E rubeola
1 Difterie A scarlatina
2 R. Dick B R. Schick
3 IDR la PPD C se utilizeaza pentru diagnosticul
tuberculozei
115
4 R. Widal D punerea in evidenta a anticorpilor
specifici
5 Examene serologice g. E h. febra tifoida
Testul III
Indicați răspunsurile corect
116
1. Tratamentul anginei streptococice consta a. efectul teratogen asupra sarcinii in
in administrarea de: primele 3-4 luni cu aparitia unor malformatii
a. penicilina congenitale
b. tetraciclina si cloramfenicol b. complicatiile toxice, septice
c. doxicilina postinfectioase
2. Scarlatina este o boala infectioasa c. evolutia asimptomatica
produsa de: 9. Eruptia in rubeola are urmatoarele
a. streptococul beta-hemolitic din grupa A caracteristici:
b. stafilococul auriu a. macule mici de culoare roz, fara tendinta
c. streptococul alfa hemolitic din grupa B la confluare
3. Eruptia in scarlatina este: b. micropapuloasa, pe fond congestiv
a. micropapuloasa, aspra la pipait c. maculopapuloasa, cu tendinte la
b. micropapuloasa, catifelata la pipait confluare
c. veziculara 10. Incubatia in rubeola dureaza :
4. Pentru scarlatina distinctiv este semnul: a. 2-3 sapatamani
a. Grozovici – Pastia, cu elemente purpurice b. 1-2 saptamani
dispuse linear la nivelul plicei cotului si c. 1 saptamana
inghinal 11. Febra + catar respirator + adenopatie
b. Koplik – puncte mici albe inconjurate de o sunt simptome care sugereaza :
mica areola rosu-aprins, localizate pe a. rujeola
mucoasa bucala opusa celui de-al doilea b. rubeola
molar c. scarlatina
c. Masca Filatov, semnul Pastia si ciclul 12. Eruptia este pruriginoasa in :
lingual a. scarlatina
5. Angina rosie + febra + eruptie b. rubeola
micropapuloasa pe trunchi, respectand fata, c. varicela
va sugereaza: 13. Parotidita epidemica este cunoscuta si
a. varicela sub numele de :
b. rujeola a. oreion
c. scarlatina b. varsat
c. pojar
6. In rujeola, perioada de incubatie dureaza: 14. Tabloul clinic cu varsaturi, colici
a. 3-6 zile abdominale, scaune diareice, defineste :
b. 8-11 zile a. hepatita acuta virala
c. 14-21 zile b. toxiinfectia alimentare
7. Evolutia eruptiei in rujeola: c. scarlatina
a. da descuamatie furfuracee precoce, in 15. Scaune numeroase,
lambouri tardive mucopiosanguinolente, tenesme si uneori
b. nu lasa urme febra, stare toxica, subliniaza sindromul
c. da pigmentare cafenie si descuamatie clinic din :
foarte fina a. tetanos
8. Importanta rubeolei este data de : b. dizenterie
c. hepatita virala
16.Calea de transmitere a dizenteriei este :
117
a. aerogena c. nu produce prurit
b. fecal-orala 25. Manifestarile de dependenta la un
c. parenterala pacient cu rujeola in perioada de incubatie
17. Rolul principal in transmiterea sunt :
dizenteriei il au : a. febra, frisoane, tahipnee
a. contaminarea hainelor b. greturi, varsaturi, dureri abdominale
b. mainile murdare c. apatie, imobilitate
c. mustele 26. Interventiile asistentei medicale la un
18. Morbiditatea prin tetanos a scazut foarte pacient cu rujeola vizeaza :
mult prin generalizarea vaccinarii cu : a. pastrarea permeabilitatii cailor respiratorii
a. anatoxina tetanica b. reechilibrarea hidro-electrolitica
b. verorab c. imobilizarea pacientului in perioada
c. anatoxina difterica eruptiva
19. Debutul, de obicei lent, cu « trismus »
precedat uneori de tresariri musculare la
nivelul plagii este semn patognomonic 27. Problemele pacientului cu rujeola pot fi :
pentru: a. dispnee cu polipnee cauzata de febra
a. scarlatina b. potential de deficit de lichide legat de
b. tetanos varsaturi, transpiratii
c. dizenterie c. hipotermie
20. “Rasul sardonic” apare in: 28. Rubeola este o boala :
a. scarlatina a. infectioasa, virala, ce evolueaza favorabil,
b. rujeola cu adenopatii, eruptie micropapuloasa
c. tetanos fugace si febra inconstanta
21. Rujeola se manifesta clinic in perioada b. cu izolare la domiciliu
de debut prin: c. cu contagiozitate majora ce impune
a. febra moderata, catar (nazal, bronsic, internarea obligatorie in spital
ocular), enentem 29. Alaturi de eruptie, un alt simptom
b. catar nazal, febra inalta, diaree cardinal in rubeola este :
c. febra+catar+semnul koplick a. poliadenopatia
22. Perioada eruptiva din rujeola se b. uneori splenomegalie
caracterizeaza prin: c.ciclul lingual
a. cresterea mare a febrei 30. Pneumonia pneumococica este
b. eruptia maculopapuloasa incepe la fata si caracterizata prin urmatoarele simptome :
se generalizeaza descendent in 3 zile a. debutul nu este brutal si nu poate fi bine
c. eruptie micropapuloasa cu fond precizat de bolnav
congestiv, aspra la pipait b. frison, febra (pina la 39 de grade) junghi
23.Patognomonic pentru rujeola este: toracic
a. semnul Barsieri c. in zilele premergatoare, exista adeseori o
b. semnul Koplick discreta infectie rinofarigiana
c. catar ocular, nazo-bronsic 31. Antibioticul de electie, in tratamentul
pneumoniei pneumococice este :
24. Rujeola eruptiva : a. tetraciclina
a. este insotita de prurit b. penicilina G
b. nu este insotita de prurit
118
c. ampicilina c. nerespectarea regimului alimentar impus
32. Dupa ce a fost izolat la domiciliu un 38. Transmiterea infectiilor pe calea aeriana
copil cu varicela poate intra in colectivitate: se face :
a. dupa ce febra a scazut la 37,60C a. prin coloane de aer
b. dupa ce a terminat tratamentul cu b. prin picaturile lui Pflügge
antibiotice c. prin mainile murdare duse la gura
c. cand toate elementele de pe piele au 39. Pentru a se stabili diagnosticul bolilor
cruste infectioase se vor obtine o serie de date :
d. cand pielea este curata, intacta si au a. epidemiologice
cazut toate crustele b. clinice
33. Care sunt cele 3 elemente care trebuie c. de laborator
sa fie prezente pentru producerea unei 40. Hepatita virala A (HAV) se transmite pe
infectii : cale :
a. calea de transmitere a. fecal-orala
b. gazda receptiva b.contact sexual
c. temperatura adecvata c.parenterala
d. sursa de infectie 41. Essentiale, Metaspar, Aspatofort,
34. Varicela are acelasi agent etiologic cu : Silimarina sunt medicamente cu efect :
a. rubeola a. laxativ
b. zona zooster b. hepatoprotector
c. rujeola c. antialgic
d. parotidita epidemica 42. Virusul hepatitei B este prezent :
35. Pentru ameliorarea pruritului, in cazul a. in saliva, lichidul seminal si sange
imbolnavirii de varicela, se va folosi : b. pe tegumente
a. ceaiul de musetel c. pe regiunile paroase
b. alcool iodat 43. Cunoasterea profilului imun al
c. alcool mentolat bolnavului se realizeaza prin determinarea :
d. pudra de talc cu mentol a.hemoleucogramei
36. Cand ingrijim un pacient cu meningita, b.ionogramei
cea mai potrivita interventie de ingrijire- c. imunoglobulinelor
nursing este : 44. Pentru scaderea amoniemiei, se
a. asigurarea unui mediu linistit, cu lumina administreaza in perfuzie lenta,
putina, corect hidratati intravenoasa, solutii care contin :
b. efectuarea de exercitii pasive ale a. arginina, sorbitol
membrelor inferioare b. insulina
c. aplicatii calde in regiunea occipitala si a c. aminoacizi
spatelui 45.Starea confuzionala, delirul si
37. In cazul pacientilor cu toxiinfectie halucinatiile, agitatia neuropsihica intensa
alimentara o problema prioritara este caracterizeaza :
formulata astfel : a. coma de gr.I
a. deshidratare cu dereglari b. coma de gr.II
hidroelectrolitice din cauza varsaturilor, c. coma de gr. IV
diareei
b. durere la inghitit alimente solide
119
46. Dupa diminuarea icterului, pentru 47. In perioada de ascensiune a icterului
inlaturarea stazei biliare si asigurarea unui este indicat in toate cazurile :
flux biliar crescut se pot administra : a. repausul
a. sedative b. consumul de lipide de origine animala
b. coleretice c. consumul de sucuri carbogazoase
c. antibiotice
TESTUL I- ADEVARAT/FALS
NR REZOLVAREA BIBLIOGRAFIA PAGINA
ÎNTREBARII
L. Titirca- Ingrijiri speciale acordate
1 A pacientilor de catre asistentii medicali 253
2 F idem 277
3 A idem 280
4 F idem 278
5 A idem 279
6 A idem 285
7 F L. Rogozea- Ingrijirea pacientilor 68
–vol III
8 A idem 73
9 F idem 79
10 A L. Titirca- Ingrijiri speciale acordate 291
pacientilor de catre asistentii medicali
TESTUL II- ASOCIEREA
A
1. C F. Caruntu- Vademecum de boli 88
infectioase
2. A L. Titirca- Ingrijiri special acordate 281
pacientilor de catre asistentii medicali
3. B idem 278
4. E F. Caruntu- Vademecum de boli 88
infectioase
5. D L. Titirca- Ingrijiri special acordate 278
pacientilor de catre asistentii medicali
B
1. C F. Caruntu- Vademecum de boli 335
infectioase
2. E idem 335
120
3. A idem 338
4. B L. Titirca- Ingrijiri special acordate 284
pacientilor de catre asistentii medicali
5. D M. Voiculescu- Boli infectioase – vol II 576
C
1. B L. Titirca- Ingrijiri special acordate 262
pacientilor de catre asistentii medicali
2. A idem 262
3. C idem 263
4. E idem 262
5. D idem 262
D
1. C idem 266
2. A idem 266
3. B idem 267
4. E idem 268
5. D idem 268
E
1. C idem 271
2. A idem 284
3. B idem 286
4. E idem 288
5. D idem 288
F
1. C F. Caruntu- Vademecum de boli 334
infectioase
2. A Gh. Dimache si D. Panaitescu - 115
Bacteriologie, virusologie si parazitologie
medicala
3. B idem 135
4. D idem 162
5. E idem 164
TESTUL III- GRILA
1 a F. Caruntu- Vademecum de boli 88
infectioase
2 a L. Titirca-Ingrijiri special acordate 277
pacientilor de catre asistentii medicali
3 a idem 278
4 c idem 278
5 c idem 278
6 b idem 281
7 c F. Caruntu- Vademecum de boli 334
infectioase
8 a idem 335
9 a idem 335
10 a idem 335
11 b idem 335
121
12 c idem 338
13 a idem 176
14 b L. Titirca-Ingrijiri special acordate 284
pacientilor de catre asistentii medicali
15 b M. Voiculescu- Boli infectioase 477
vol II
16 b idem 481
17 b idem 481
18 a idem 572
19 b idem 576
20 c idem 576
21 a,c L. Titirca-Ingrijiri special acordate 281
pacientilor de catre asistentii medicali
22 a,b idem 281
23 b idem 281
24 b,c idem 281
25 a,b idem 281
26 a,b idem 282
27 a,b idem 281
28 a,b F. Caruntu- Vademecum de boli 335
infectioase
29 a,b idem 335
30 b,c L. Titirca-Ingrijiri special acordate 43
pacientilor de catre asistentii medicali
31 b F. Caruntu- Vademecum de boli 131
infectioase
32 d L. Titirca-Ingrijiri special acordate 280
pacientilor de catre asistentii medicali
33 a,b si d idem 253
34 b idem 280
35 c si d Idem 280
122
MODUL 37 – BOLI METABOLICE, DE NUTRIȚIE ȘI NURSING SPECIFIC – Diabetul zaharat
TESTUL I
Stabiliți valoarea de adevăr pentru urmatoarele enunțuri. Notați adevărat cu „A” sau cu
„F” fals
1. Diabetul zaharat primar se clasifica in diabet zaharat de tip I si diabet zaharat de tip II.
2. Poliuria, polidipsia, polifagia sunt principalele manifestari de dependenta din diabetul zaharat.
3. Retinopatia diabetica este o complicatie acuta a diabetului zaharat.
4. Coma hipoglicemica si coma hiperglicemica sunt complicatii acute ale diabetului zaharat.
5.Alternarea locurilor de electie in administrarea insulinei prin injectie subcutanata previne
lipodistrofia.
6.Pacientul cu tratament insulinic se poate alimenta dupa preferinte, dupa administrarea
insulinei.
123
7. Testul tolerantei la glucoza pe cale orala se realizeaza dupa administrarea a 75 de gr.
glucoza pulvis dizolvata in 200 ml de apa.
8.In diabetul zaharat de tip I, insulina ordinara se administreaza prin injectie subcutanata cu 15-
30 de minute inainte de masa.
9.Cetonuria este expresia aparitiei glucozei in urina.
10.Cetonuria este expresia aparitiei corpilor cetonici in sange.
TESTUL II
A. Asociați noțiunile din cele două coloane
Testul III
Indicați răspunsurile corecte
124
c) diabet major şi diabet minor. 15.Coma umeda ce apare la un diabet este
6.Dintre complicaţiile diabetului cea mai coma:
importantă este: a) acido-cetozica
a) obezitatea; b) hipoglicemica
b) deshidratarea; c) hiperosmolara
c) angiopatia diabetică. 16.Coma diabetica hiperosmolara se
7.Din punct de vedere clinic deosebim:
caracterizeaza prin:
a) diabet zaharat de tip juvenil (intre a) corpi cetonici
0-20 ani);
b) diabet zaharat de tip adult (de b) hipoglicemie
maturitate); c) hiperglicemie
c) diabet zaharat numai de tip adult 17.Coma hipoglicemica se caracterizeaza
(intre 22-30 ani). prin:
8.Preparatele insulinice pot fii in raport cu a) inapetenta selectiva
dinamica acţiunii lor insuline: b) transpiratii profuze
a) cu acţiune rapidă (scurtă); c) tahilalie
b) lente;
c) intermediare; 18.Tratamentul de electie in diabetul
d) premixte. zaharat se face cu:
9.Insulina cristalină are acţiune: a) izoniazida
a) intermediară;
b) iodura de potasiu
b) lentă;
c) rapidă. c) insulina
10.Insulinele lente, cele care intră in acţiune 19.Tratamentul de electie in diabetul
in 90-120 minute, au o durată a efectului de: zaharat se face cu:
a) 10 h; a) tavegyl
b) 24 h; b) tolbutamid
c) 5 h. c) trasylol
11.Reactia hipoglicemica tardiva, dupa 20.Tratamentul de electie in diabetul
absorbtia glucidelor concentrate este zaharat se face cu:
insotita de senzatia de: a) maninil
a) satietate b) manitol
b) foame imperioasa c) marisang
c) sete 21.Tratamentul de electie in diabetul
12.Glicemia postprandiala poate atinge in zaharat se face cu:
mod obisnuit valori intre: a) meguan
a) 60-80 mg/dl b) metaspar
b) 130-140 mg/dl c) mecopar
c) 210-230 mg/dl 22.Tratamentul de electie in diabetul
13.Tabloul clinic in diabetul zaharat se zaharat se face cu:
caracterizeaza prin: a) bixtonim
a) crestere in greutate b) bronhodilatin
b) astenie c) buformin
c) prurit vulvar NURSING
14.Tabloul clinic in diabetul zaharat se 23. Glicoreglarea reprezintă echilibrul
caracterizeaza prin: mecanismelor hipo- şi hiperglicemiante.
a) arterita Factorii hiperglicemianţi sunt:
b) anurie a) tiroxina, ACTH, cortizonul,
c) infectii cutanate rebele la tratament glucagonul;
125
b) insulina, ACTH, cortizonul; b) tremurături, transpiraţii;
c) ACTH, cortizon. c) semne de deshidratare.
24. Semnele de recunoaştere a comei 31.Forma de depozit a glucidelor in ficat
hiperglicemice sunt: este reprezentată de:
a) tremurături, piele uscată; a) pectine;
b) piele uscată, tremurături, b) glicogen;
greţuri, vărsături; c) amidon.
c) greţuri, vărsături, piele 32.Glucidele au rol:
uscată, instalare lentă. a) structural;
25.Pacientul cu diabet zaharat este o b) energetic;
persoană care necesită: c) ambele răspunsuri sunt false.
a) întreruperea activităţii 33.Necesarul glucidic la adulţi este de:
profesionale; a) 1-1,5 g/kg corp/zi;
b) desfăşurarea activităţii b) 2-3 g/kg corp/zi;
respectând indicaţiile de regim şi c) 4-6 g/kg corp/zi.
tratament;
c) nu are restricţii privind efortul
fizic.
26.În diabetul zaharat insulinodependent 34.La un bolnav de diabet zaharat
doza de insulină/24 h se stabileşte în următoarele alimente sunt permise fără
funcţie de glicozuria exprimată în grame restricţii:
astfel: a) carnea, peştele;
a) 1 UI la 3 g glicozurie/zi; b) merele dulci, stafidele;
b) 2 UI la 1 g glicozurie/zi; c) bomboanele cu alune;
c) 1 UI la 2 g glicozurie/zi d) caşcavalul, branza topită.
27.Care tip de insulina se poate administra 35.La un bolnav cu diabet zaharat
prin injecţii subcutanate, intramusculare şi următoarele alimente trebuiesc cantărite:
intravenoase? a)merele, caisele, portocalele;
a) insulina cristalină, actrapid; b) pastele făinoase, mămăliga;
b) insulina semilentă MC; c) carnea, mezelurile.
c) insulina lentă MC. 36.Unui bolnav cu diabet zaharat ii sunt
28.Pacientului căruia i s-a administrat interzise:
insulina cristalină i se recomandă: a) bomboanele de orice fel;
a) să mănânce în.următoarele b) carnea de vită;
15-30 de minute; c) jeleurile;
b) să mănânce după una-două d) uleiurile vegetale.
ore; 37.La un bolnav cu diabet cantărirea
c) nu are importanţă când va alimentelor se face:
mânca. a) pentru painea prăjită, după
29.Alimentele permise cântărite în diabetul prăjire;
zaharat sunt următoarele cu excepţia: b) pentru fructe coapte, inainte de
a) fructele; coacere;
b) brânza; c) pentru legumele fierte, după
c) zarzavaturile; tratamentul termic.
d) făinoasele; 38.Glicozuria este cantitatea de zahăr
e) carnea; prezentă in:
f) oul. a) urină;
30.Comei hipoglicemice îi sunt b) LCR;
caracteristice următoarele manifestări de c) plasmă.
dependenţă: 39.Glicozuria se clasifică in 2 categorii:
a) halenă acetonică; a) glicozuria de 24 h;
126
b) glicozuria din 8 h; b) este inconştient şi prezintă acidoză;
c) glicozuria din urina spontană; c) are un nivel ridicat al glucozei in
d) glicozuria din 48 h. sange şi prezintă deshidratare.
40. Comei hiperglicemice ii sunt 43.La externare mama intreabă asistenta
caracteristice următoarele elemente cu medicală dacă copilul său diabetic poate
excepţia: utiliza mierea in loc de zaharină. Ce va
a) hipotensiune arterială; răspunde asistenta?
b) semne de deshidratare; a) mierea conţine glucoza şi nu are
c) convulsii, mioclonii, tremurături; valoare calorică foarte mare;
d) halenă acetonică. b) mierea este un zahăr din plante care
poate fi utilizat pentru indulcire;
c) mierea este un hidrat de carbon care
ridică valoarea glicemiei din sange, şi
nu are voie să o folosească.
44.Domnul S.I. a fost adus la camera de
gardă de către soţie, care a relatat că soţul
ei este suferind de diabet zaharat de mai
mulţi ani, cu tratament oral - sulfamide şi
41.S.C., elev in varstă de 16 ani, este dietă; astăzi dimineaţă la 3 ore după luarea
internat cu comă hiperglicemică in spital. micului dejun, D-l. S. I. a prezentat o stare
Care este ingrijirea prioritară in cazul lui la de slăbiciune cu greaţă, nelinişte,
internare? transpiraţii, tremor. Se apreciază ca fiind o
a) inregistrarea observaţiilor făcute; criză hipoglicemică. Care sunt posibilele
b) menţinerea căilor respiratorii libere; greşeli pe care D-l S.I. le-a făcut:
c) recoltarea sangelui şi urinei pentru a) administrarea incorectă a
analize. sulfamidelor;
42.Care este motivul pentru care se instituie b) reducerea ingestei de alimente;
tratamentul cu insulina şi cu soluţii c) desfăşurarea de efort fizic neobişnuit.
hidratante pentru un pacient internat in
spital cu coma hiperglicemica?
a) este predispus la infecţie şi are un
nivel scăzut de glucoza in sange;
TESTUL I- ADEVARAT/FALS
NR. RASPUNS BIBLIOGRAFIE PAGINA
INTREBARE CORECT
1. A Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre 411
asistentii medicali, manual pntru colegiile si
scolile postliceale, sub redactia Lucretia Titirca,
Editura Viata Medicala Romaneasca, 2006
2. A idem 415
3. F idem 415
4. A idem 414
127
5. A idem 415
6. F idem 415
7. A idem 412
8. A idem 415
9. F idem 413
10. F idem 413
1. B idem 412
2. D idem 412
3. E idem 412
4. A idem 413
5. C idem 413
1. B idem 415
2. A idem 415
3. E idem 415
4. C idem 416
5. D idem 416
TESTUL III- GRILA
MEDICINA INTERNA
1. b 1555 teste de evaluare continua in nursing – 135
coordonator Mioara Mincu – Editura Carol Davila,
Bucuresti, 2002
2. a,b,d idem 135
3. c idem 135
4. b idem 135
5. b idem 135
6. c idem 136
7. a,b idem 136
8. a,b,c idem 136
9. c idem 136
10. b idem 136
11. b Medicina interna – M. Mincu 430
12. b Medicina interna – M. Mincu 430
13. b,c Teste pentru asistenti medicali, Liliana Rogozea, 53
Editura Romprint, Brasov, 2003
14. a,c idem 53
15. b idem 53
16. c idem 53
17. b idem 53
18. c idem 53
19. b idem 53
20. a idem 53
21. a idem 53
22. c idem 53
NURSING
23 a 1150 de teste de nursing, Elena Dorobantu, 75
Valeria Ghidu, Maria Zamfir, Editura Viata
128
Medicala Romaneasca, 2006
24 c idem 76
25 b idem 76
26 c idem 76
27 a idem 76
28 a idem 76
29 b,e,f idem 76
30 b idem 76
31 b 1555 teste de evaluare continua in nursing – 39
coordonator Mioara Mincu – Editura Carol Davila,
Bucuresti, 2002
32 a,b idem 39
33 c idem 40
34 a,d idem 45
35 a,b idem 45
36 a,c idem 45
37 b idem 45
38 a idem 137
39 a,c idem 136
40 c idem 141
41 b idem 141
42 c idem 141
43 c idem 141
44 a,b,c idem 141
TESTUL I
Stabiliți valoarea de adevăr pentru urmatoarele enunțuri. Notați adevărat cu „A” sau cu
„F” fals
129
9. Autonomia este principiul etic conform căruia individului trebuie să i se dea libertatea de a
hotărî asupra propriilor acţiuni.
10. Respectarea confidenţialităţii nu este o necesitate morală.
TESTUL II
A. Asociați noțiunile din cele două coloane
130
a) sa nu ucizi; 14. Conform Codului de Etica, asistenta
b) viata este inviolabila; medicala are abilitatea de a aplica in
c) autodeterminarea-dreptul femeii de a- practica:
si conduce viata si dreptul asupra a) cunostintele;
propriului corp. b) deprinderile;
7. Care din urmatoarele principii etice se c) atitudinile dobandite pe parcursul
defineste ca obligatia de a spune adevarul formarii sale ca profesionist.
si de a nu-i minti si insela pe altii: 15. Codul ICN afirma ca nursele sunt
a) fidelitatea obligate sa:
b) veracitatea a) promoveze sanatatea;
c) dreptatea b) impiedice imbolnavirile;
8. Binefacerea este principiul etic care se c) restabileasca sanatatea si sa
traduce prin: aline suferinta.
a) obligatia de a face bine; 16. In ingrijirea paliativa asistenta va
b) obligatia de a evita prejudiciile; respecta drepturile pacientului:
c) obligatia de a-i ajuta pe pacienti sa a) de a nu fi vatamat;
obtina ceea ce le este benefic si a b) informare deplina;
reduce riscurile daunatoare fizic si c) intimitate, anonimat,
psihic. confidentialitate.
9. Codul de Etica pentru asistentii medicali 17. Abuzul – grava incalcare a indatoririlor
cuprinde urmatoarele capitole: fata de familie – se defineste ca fiind:
a) asistenta medicala si persoana a) parasirea, alungarea sau lasarea
ingrijita; fara ajutor a uneia sau mai multor
b) asistenta medicala si profesia; persoane din familie fata de care
c) asistenta medicala si societatea. persoana care paraseste are obligatia
10. Codul de etica arata: de intretinere;
a) acceptarea responsabilitatii b) neindeplinirea cu buna stiinta a
profesionale; obligatiilor de intretinere prevazute de
b) increderea pe care o investeste lege;
societatea in aceasta profesie; c) supunerea la rele tratamente care
c) ambele. pot duce chiar la crime.
11. Problemele intalnite in practica 18. Suicidul reprezintă:
nursingului sunt: a) un act conştient pe care individul l-
a) de ordin legal; a săvârşit pentru a se vătăma şi
b) de ordin moral; care s-a soldat cu moartea;
c) ambele. b) un act intenţionat autodistructiv
12. Pentru realizarea unei relatii functionale care duce la moarte;
de colaborare cu familia si cu apartinatorii c) o autovătămare care se sfârşeşte
este obligatoriu ca informatiile oferite fatal prin moarte.
pacientului sa fie: 19. Fazele procesului suferinţei descrise de
a) exacte; Parkes în pierderile importante sunt
b) adecvate situatiei; urmatoarele cu exceptia:
c) in limitele de competenta ale a) durerea acută;
asistentei medicale. b) şocul;
13. Informatiile de natura confidentiala pot fi c) construirea de noi
dezvaluite in anumite situatii: presupuneri;
a) cu acordul pacientului; d) descurajare, singurătate;
b) in instantele de judecata; e) indiferenta
c) cand sunt de interes public. 20. Primul cod deontologic pentru medici a
fost:
a) jurământul lui Hipocrate;
131
b) jurământul lui Florance mesajul nonverbal, interlocutorul va fi
Nightingale; influentat in mai mare masura de:
c) codul lui Hamurabi. a) mesajul verbal
21. Sunt recunoscute de lege următoarele b) mesajul nonverbal
drepturi ale pacienţilor: c) ambele
a) dreptul la 24. Avortul poate fi de mai multe tipuri:
autodeterminare/consimţământ; a) avort spontan;
b) dreptul la îngrijiri individualizate; b) avort terapeutic;
c) dreptul la solitudine/confidenţialitate. c) avort la cerere;
22. Principiile eticii sunt urmatoarele: d) avort empiric.
a) principiul egalitatii in fata normelor; 25. Clonarea poate fi:
b) principiul claritatii si clarificarii; a) reproductiva;
c) ambele. b) terapeutica;
23. Cand intr-o comunicare exista c) ambele.
neconcordanta intre mesajul verbal si
132
BAREM DE CORECTARE - DEONTOLOGIE ȘI ETICĂ PROFESIONALĂ
TESTUL I- ADEVARAT/FALS
NR. RASPUNS BIBLIOGRAFIE PAGINA
INTREBARE CORECT
1. A 1150 de teste de nursing, Elena Dorobantu, Valeria 29
Ghidu, Maria Zamfir, Editura Viata Medicala
Romaneasca, 2006
2. A idem 29
3. A idem 30
4. A idem 30
5. A idem 30
6. F idem 30
7. A idem 30
8. A idem 30
9. A idem 30
10. F idem 30
TESTUL II- ASOCIERI
A
1. C Ghid de etica in nursing pentru asistentii medicali, 37
Asociatia de Nursing
2. A idem 45
3. B idem 45
4. E idem 42
5. D idem 39
B
1. B idem 8
2. D idem 91
3. A idem 155
4. C idem 194
5. E idem 163
TESTUL III- GRILA
1. a,b,c 1150 de teste de nursing, Elena Dorobantu, Valeria 26
Ghidu, Maria Zamfir, Editura Viata Medicala
Romaneasca, 2006
2. c idem 26
3. a,b,c idem 26
4. c idem 26
5. c idem 27
6. a,b,c idem 27
7. b idem 27
8. a,b,c idem 27
9. a,b idem 27
10. c idem 28
11. c idem 28
12. a,b,c idem 28
13. a,b,c idem 28
14. a,b,c idem 29
15. a,b,c idem 28
16. a,b,c idem 28
17. a,b,c idem 28
18. a,b,c idem 29
19. e idem 29
20. a idem 29
21. a,b,c idem 29
22. c Ghid de etica in nursing pentru asistentii medicali, 12,13
Asociatia de Nursing
23. b Ghid de etica in nursing pentru asistentii medicali, 97
Asociatia de Nursing
24. a,b,c,d Ghid de etica in nursing pentru asistentii medicali, 163
Asociatia de Nursing
25. c Ghid de etica in nursing pentru asistentii medicali, 155
Asociatia de Nursing
TESTUL I
Stabiliți valoarea de adevăr pentru următoarele enunțuri. Notați adevărat cu „A” sau
cu „F” fals
1. Educatia pentru sanatatea femeii incepe cu educatia mamei pentru a forma fetitei
deprinderi si comportamente igienice.
2. Perioada de activitate genitala inceteaza o data cu instalarea menopauzei.
3. Mamografia reprezinta principala metoda de depistare a cancerului de san.
4. Autoexaminarea sanilor este obligatorie dupa varsta de sase ani.
5. Dupa mastectomie, pacienta este invatata sa execute miscari care sa previna anchiloza
si atrofia musculara.
6. Pentru cercetarea frotiului cito- vaginal,secretia vaginala se recolteaza in orice zi a ciclului
ovarian.
7. Masurarea temperaturii bazale (masurate bucal sau rectal) poate decela momentul
ovulatiei.
8. In vederea examenului ginecologic, ginecopata va fi pregatita cu o spalatura vaginala.
9. In bolile ginecologice pot aparea ca probleme alterarea eliminarilor intestinale si urinare.
TESTUL II
A. Asociați noțiunile din cele două coloane
Testul III
Indicați răspunsurile corect
TESTUL I
Stabiliți valoarea de adevăr pentru următoarele enunțuri. Notați adevărat cu „A” sau
cu „F” fals
Testul III
Indicati raspunsurile corecte
1. În timpul sarcinii apar modificări coagulabilitatea sângelui , predispunând
morfofuncţionale ,pe care asistenta la tromboză.
medicală trebuie să le cunoască: 4. La nivelul aparatului excretor apar
a. modificări generale ale următoarele modificări în sarcină:
organismului; a. oligurie;
b. modificări locale la nivelul b. polakiurie, oligurie;
aparatului genital feminin; c. poliurie, polakiurie.
c. ambele. 5. La nivelul glandei mamare în timpul
2. Metabolismul se modifică în timpul sarcinii se produc:
sarcinii astfel: a. creşteri de volum ale sânilor
a. creşte; cu dezvoltarea reţelei vasculare Haller şi
b. scade; modificări pigmentare;
c. se menţine constant. b. apare secreţia lactată;
3. Aparatul cardiovascular suferă cele c. apare secreţia de colostru.
mai multe modificări în timpul sarcinii: 6. Pentru stabilirea diagnosticului de
a. creşte ritmul cardiac; sarcină prin testul imunologic se
b. scade volumul sanguin; recoltează :
c. creşte presiunea venoasă în a. urina femeii gravide;
membrele inferioare, creşte b. 5ml sânge venos;
c. sânge capilar.
7. Semnul obiectiv cel mai important b. administrează tratamentul cu
pentru stabilirea vârstei sarcinii este: preparate de Fe şi Ca ;
a. data ultimei menstruaţii; c. educă gravida cu privire la
b. înălţimea fundului uterin; autoîngrijire.
c. primele mişcări fetale. 13. În perioada de pretravaliu ,intervenţiile
asistentei medicale constau în :
8. Problemele gravidei legate de sarcină a. asigurarea igienei gravidei;
pot fi: b. golirea vezicii urinare, clismă
a. alterarea confortului, evacuatoare;
manifestată prin greţuri ,vărsături; c. urmărirea ritmicităţii
b. alterarea eliminărilor urinare, contracţiilor uterine şi a BCF-urilor.
manifestată prin polakiurie; 14. În primele două ore după naştere,
c. deficit de cunoştinţe privind lehuza poate prezenta ca manifestări
autoîngrijirea. normale:
9. La sfârşitul lunii a III-a uterul este a. oboseală, tendinţă la somn,
situat astfel: bradicardie;
a. ca organ pelvin; b. tahicardie,hipotensiune
b. la nivelul ombilicului; arterială;
c. la jumătatea distanţei c. uter dur , contractat.
ombilic- simfiza pubiană. 15. Mobilizarea lehuzei cu naştere
10. Stabilirea vârstei sarcinii se face luând eutocică , fără intervenţii obstetricale se
în considerare următoarele criterii: face astfel:
a. data ultimei menstruaţii, a. precoce, în primele 6-12 ore;
înălţimea fundului uterin, data primelor b. la 2 zile după naştere;
mişcări fetale, data raportului sexual c. nu prezintă importanţă timpul
fecundant; când se mobilizează.
b. data ultimei menstruaţii şi a 16. Pentru alimentaţia lehuzei se fac
primelor mişcări fetale; următoarele recomandări:
c. data ultimei menstruaţii şi a. să consume lichide în primele
înălţimea fundului uterin. 24 ore;
11. Pentru asistarea naşterii în condiţii de b. să evite alimentele flatulente;
asepsie se urmăreşte : c. nu sunt restricţii alimentare.
a. mediu ambiant dezinfectat, 17. Gravidei cu disgravidie precoce ,
materiale şi instrumente sterile; asistenta medicală îi acordă următoarele
b. mediu ambiant dezinfectat, îngrijiri:
dezinfecţia persoanei care asistă a. supraveghează pierderile de
naşterea; sânge din punct de vedere cantitativ şi
c. mediu ambiant dezinfectat, caliatativ;
materiale şi instrumente sterile, b. observă aspectul
dezinfecţia persoanei care asistă tegumentelor , măsoară TA, greutatea
naşterea, dezinfecţia parturientei. corporală;
12. Cu ocazia consultaţiilor prenatale , c. asigură repausul total la pat.
asistenta medicală aplică următoarele 18. Pentru prevenirea eclampsiei, în cazul
intervenţii autonome: gravidei cu disgravidie tardivă se
a. măsoară TA,puls, greutate recomandă :
corporală , înălţimea fundului uterin; a. regim hiposodat;
b. asigurarea unui regim 26. Data naşterii se poate calcula :
desodat cu reducerea lichidelor; a. DUM + 10 zile + 9 luni;
c. internarea gravidei în spital b. DUM – 10zile + 9 luni;
pentru supraveghere. c. DUM + 280 zile. (DUM –
19. Manifestările de dependenţă : edeme, data ultimei menstruaţii)
HTA, albuminurie se întâlnesc în : 27. Consultaţiile periodice prenatale
a. disgravidie precoce; pentru o gravidă fără risc obstetrical se
b. disgravidie tardivă; efectuează în primele 6 luni de sarcină:
c. iminenţă de avort. a. bilunar;
20. D-na M.V, 30 de ani, este lăuză cu b. săptămânal;
operaţie cezariană de două zile. Se c. lunar.
constată că involuţia uterină este de 1,5 28. Prin hidramnios se înţelege o cantitate
cm. Cum apreciaţi aceasta: de lichid amniotic:
a. normală; a. mică( sub 500 ml) ;
b. subinvoluţie; b. normală;
c. rapidă. c. mare( peste 2000 ml).
21. În primul trimestru de sarcină gravida 29. Prima consultaţie prenatală urmăreşte:
poate prezenta ca manifestări: a. verificarea diagnosticului de
a. sialoree; sarcină;
b. scădere în greutate; b. stabilirea bilanţului de
c. greţuri ,vărsături. sănătate al femeii;
22. Următoarele manifestări ale gravidei c. pregătirea femeii în vederea
ne pot face să suspectăm începerea asistării naşterii.
travaliului: 30. Pentru depistarea activităţii cardiace
a. durerile epigastrice; fetale şi pentru măsurarea fluxului sanguin
b. pierderea dopului gelatinos; în vasele ombilicale se foloseşte ca
c. apariţia contracţiilor uterine investigaţie:
dureroase. a. ecografia;
23. Perioadele naşterii sunt : b. auscultaţia Dopller;
a. dilataţia , angajarea craniului, c. amnioscopia.
delivrenţa , lăuzia; 31. Fenomenele specifice perioadei de
b. dilataţia , expulzia fătului, lehuzie sunt:
delivrenţa,consolidarea hemostazei; a. lohiile, secreţia lactată;
c. angajarea craniului, b. involuţia uterină;
coborârea craniului în excavaţie,degajarea c. vărsăturile.
la strâmtoarea inferioară.
24. Circumferinţa abdominală la o gravidă 32. În trimestrul III , gravida cu sarcină
la termen are aproximativ: normală poate prezenta următoarele
a. 75 cm; manifestări determinate de adaptarea
b. 95cm; organismului la sarcină:
c. 125cm a. dispnee;
25. Diagnosticul pozitiv al sarcinii în b. constipație ;
trimestrul II se pune pe : c. insomnie.
a. mişcări active fetale; 33. Intervenţiile specifice asistentei
b. bătăile cardiace fetale; medicale acordate gravidei cu disgravidie
c. ecografie. precoce sunt urmatoarele, cu excepţia:
a. observarea atentă a c. îngrijiri acordate operaţiei pe
tegumentelor şi mucoaselor; abdomen.
b. menţinerea unei stări
nutriţionale adecvate, cântărirea gravidei; 36. Furia laptelui se manifestă prin :
c. reducerea sării din a. semne locale;
alimentaţie. b. semne generale;
34. În travaliu gravida poate prezenta c. ambele.
următoarele semne:
a. contracţii uterine dureroase,
ritmice, cu frecvenţă şi intensitate 37. În cazul apariţiei ragadelor( fisuri
crescândă; mamelonare) se recomandă:
b. ruperea membranelor; a. punerea sânului respectiv în
c. contracţii uterine dureroase, repaus;
rare. b. aşezarea la sân a nou-
35. Îngrijirea lăuzei cu operaţie cezariană născutului cât mai des;
cuprinde următoarele laturi: c. golirea sânului prin muls cu
a. îngrijirea sânilor; un dispozitiv special.
b. îngrijirea igienică şi urmărirea
evoluţiei aparatului genital;
BAREM DE CORECTARE- OBSTETRICĂ ŞI NURSING SPECIFIC
TESTUL I
Stabiliți valoarea de adevăr pentru următoarele enunțuri. Notați adevărat cu „A” sau cu
„F” fals
TESTUL II
A. Asociați noțiunile din cele două coloane
TESTUL I
Stabiliți valoarea de adevăr pentru următoarele enunțuri. Notați adevărat cu „A” sau cu
„F” fals
TESTUL II
Testul III
Indicați răspunsurile corecte
1.Pneumoencefalografia reprezintă: b)eliminări necontrolate de urină;
a)examen radiologic al spaţiilor c)euforie;
subarahnoidiene,folosind ca substanţă de d)alterarea comunicării verbale şi în scris.
contrast aerul; 10.Factorii declanşatori ai crizei de epilepsie
b) examen radiologic al spaţiilor pot fi:
subarahnoidiene ,folosind ca substanţă de a)stimuli din mediu-sonori,luminoşi;
contrast iodul; b)alimentaţia bogată în glucide;
c)examen radiologic ce realizează imagini c)nerespectarea tratamentului.
ale circulaţiei cerebrale. 11.Intervenţiile asistentei în faza
2.Pentru efectuare tonicoclonică a crizei epileptice sunt
pneumoencefalografiei,asistenta va pregăti următoarele ,in afară de:
urmatoarele materiale: a)se descleştează dinţii,se pune un rulou
a)electroencefalograful; între dinţi;
b)seringi,ace,tăviţa renală,soluţii b)se lărgesc hainele prin descheierea
dezinfectante; nasturilor;
c)nu sunt necesare materiale. c)se aşează apăratori laterale la paturi
3.EEG reprezintă: pentru a prevenii accidentele.
a) înregistrarea biocurenţilor produşi de 12.Problemele pacientului în timpul crizei
creier; epileptice pot fi :
b)înregistrarea biocurenţilor produşi de a)oprirea respiraţiei;
muşchi; b)riscul de traumatizare;
c)examen radiologic al conţinutului cranian. c)depresia.
4.Pentru inregistrarea EEG, pacientul 13.În comoţia cerebrală,pacientul prezintă:
necesită următoarele pregătiri: a)stare comatoasă profundă;
a)trei zile regim alimentar hiposodat; b)pierderea conştienţei pentru scurt timp;
b)spălarea părului; c)pareze,paralizii.
c)intreruperea medicaţiei sedative sau 14.În traumatismele craniocerebrale în care
excitante. se scurge LCR prin nas,urechi,plagă
5.Următoarele manifestări de dependenţă craniană,se va proceda astfel:
sunt tulburări ale mersului si ortostaţiunii: a)aplicarea unui pansament compresiv;
a)tremurăturile,convulsiile; b)dezinfecţia plăgii craniene şi tamponarea
b)ataxia statică şi locomotorie; ei;
c)monoplegia. c)nu se efectueaza tamponare.
6.Tulburările de sensibilitate,subiective sunt: 15.În acordarea primului ajutor unui pacient
a)anestezia,hipoestezia,hiperestezia; cu traumatism cranian se fac următoarele
b)paresteziile; manevre,în afară de:
c)ambele. a)ridicarea pacientului pentru a-i observa
7.În leziunile nervului I cranian,pacientul mersul;
prezintă ca problemă de dependenţă: b)observarea stării de conştienţă;
a) anosmie,hiposmie; c)examinarea plăgilor craniene;
b)lipsa vederii; d)evidenţierea parezelor si paraliziilor.
c)midriază. 16.Un pacient diagnosticat cu AVC,prezintă
8.Vărsăturile în cazul HTIC au următoarele ca manifestări de dependenţă specifice:
caracteristici: a)hipotensiune arterială;
a)au totdeauna conţinut alimentar; b)ameţeli,vărsături,urmate de stare
b)sunt spontane,în jet,neprecedate de comatoasă;
greţuri; c)hipotermie;
c)sunt precedate de greţuri. d)hemiplegie.
9.Problemele pacientului cu maladie 17.Recuperarea deficitului motor în cazul
Parkinson sunt: AVC se începe astfel:
a)diminuarea mobilităţii; a)imediat după producerea accidentului;
b)cu miscări pasive; b)pierderea parţială sau totală a conştienţei
c)la 1-2 luni de la debut. cu alterarea funcţiilor vitale;
18.Poziţia în pat a pacientului comatos c)pierderea parţială sau totală a
neintubat în perioada postoperatorie este : conştienţei,motilităţii,sensibilităţii cu
a)decubit dorsal; conservarea celor mai importante funcţii
b)decubit lateral sau semidecubit ventral; vegetative.
c)Trendelenburg. 26.Leziunile nervului II cranian(optic) se
19.În stabilirea căii de alimentare a manifestă prin:
pacientului operat pe craniu se va ţine a)ambliopie,amauroză;
seamă în primul rậnd de: b)îngustarea cậmpului vizual;
a)preferinţele pacientului; c)ambele.
b)prezenţa reflexului de deglutiţie; 27.Pacientul care prezintă paralizia nervului
c)starea de conştienţă a pacientului. facial are ca manifestări de dependenţă:
20.Pentru reducerea HTIC,asistenta va a)asimetrie facială;
aplica pacientului următoarele intervenţii b)pacientul nu poate fluiera,sufla;
autonome: c)afazie.
a)linişteşte pacientul,îl educă pentru a evita 28.Obiectivele imediate ale îngrijirii
mişcările în pat; pacientului cu HTIC constau în :
b)limitează consumul de lichide; a)menţinerea funcţiilor vitale si vegetative in
c)instalează perfuzie cu soluţie de limite fiziologice;
Manitol,Glucoză. b)prevenirea complicaţiilor;
21.Problemele pacientului în fazele tardive c)reducerea presiunii HTIC.
ale sclerozei in plăci sunt: 29.Convulsia reprezintă:
a)pierderea controlului sfincterelor; a)pierderea conştienţei;
b)hipertermie; b)mişcări neaşteptate ale membrelor
c)alterarea tranzitului intestinal. inferioare;
22.Pentru stabilirea gradului de comă se c)contracţii musculare urmate de relaxare.
utilizează scala Glasgow,care constă în: 30.Pareza reprezintă:
a)examinarea reacţiei oculare la diverşi a)contractură musculară;
stimuli; b)diminuarea forţei musculare;
b)examinarea controlului eliminărilor; c)rigiditate vasculară.
c)examinarea răspunsului verbal,motor la 31.Hemiplegia reprezintă:
un stimul. a)absenţa forţei musculare;
23.Îngrijirea mucoaselor oculare la un b)paralizie generalizată;
pacient comatos constă în: c)paralizia unei jumătăţi de corp.
a)instilarea soluţiilor de antibiotice; 32.Paraplegia reprezintă:
b)acoperirea ochiului cu o compresă a)paralizia unui singur membru;
îmbibata în ser fiziologic; b)paralizia părţii inferioare a corpului;
c)instilarea „lacrimilor artificiale”. c)paralizia celor patru membre.
TESTUL I
Stabiliți valoarea de adevăr pentru următoarele enunțuri. Notați adevărat cu „A” sau cu
„F” fals
1. Ticurile sunt gesturi scurte, repetate involuntar (ex: clipit, tuse) fara necesitate obiectiva.
2. Starea de obnubiliare se manifesta printr-o perceptie profunda a constientei, activitatea
psiho-motorie fiind suspendata, persoana nu mai raspunde la intrebari si nu reactioneaza la
excitatiile din mediu
3. Senzatia este un act psihic elementar prin care se realizeaza o imagine singulara a unor
insusiri ale obiectelor si fenomenelor inconjuratoare.
4. Hipomnezia este scaderea fortei memoriei si este prezenta in surmenaj, stari anxioase,
depresie etc.
5. Fuga de idei- reprezinta o frica nejustificata cu obiect bine determinat.
6. Agorafobia reprezinta frica de spatii deschise sau de locuri publice, claustrofobia- frica de
locuri inchise, hidrofobia –frica de apa
7. Pacientul cu depresie prezinta o privire stinsa, lipsita de stralucire, mimica stearsa, expresia
fetei tradeaza tristete, indurerare, tegumentele pot fi uscate din cauza deshidratarii
8. Personalitatea este alcatuita din totalitatea reactiilor unei persoane fata de stimulii exteriori
9. Boala Alzheimer este mai frecventa la adultii in varsta, este o tulburare cronica, progresiva ce
distruge constienta, saraceste personalitatea si are ca simptom frecvent: pierderea memoriei, a
orientarii, a controlului simturilor, tulburari de vorbire etc.
10. Terapia de grup- modalitate terapeutica ce face apel la capacitatea individului de a
gandi, rationa, a-si aprofunda gandurile, memoria si dorintele raportandu-le la realitate.
TESTUL II
A. Asociați noțiunile din cele două coloane
Testul III
Indicați răspunsurile corecte
TESTUL I
Stabiliți valoarea de adevăr pentru următoarele enunțuri. Notați adevărat cu „A” sau cu
„F” fals
1. Colapsul vascular are drept cauză dezechilibrul dintre volumul de sânge circulant şi
capacitatea vaselor.
2. Permeabilizarea căilor respiratorii în obstrucţiile supraglotice se realizează prin aşezarea
victimei în poziţie de drenaj postural.
3. Oxigenoterapia se utilizează în toate formele de insuficienţă respiratorie după
permeabilizarea căilor respiratorii.
4. Prima măsură în cazul şocului traumatic o constituie înlăturarea agentului agresor.
5. Pacientului cu traumatism craniocerebral care prezintă scurgeri de lichid cefalorahidian prin
urechi şi nas i se aplică tampoane compresive.
6. Pentru evidenţierea fracturilor feţei în cazul unor traumatisme faciale se palpează simetric
faţa, depistând denivelările osoase, mobilitatea patologică, durerea.
7. Fracturile oaselor bazinului se recunosc după poziţia caracteristică „de broască" a victimei.
8. Durerea precordială care cedează după administrarea unei tablete de nitroglicerină este
caracteristică pentru IMA.
9. Pacientul cu edem pulmonar acut prezintă spută rozată.
10. Pentru a reduce dispneea, pacientul în criză de astm bronşic ia poziţia decubit dorsal.
TESTUL II
A. Asociați noțiunile din cele două coloane
TESTUL I- ADEVARAT/FALS
NR. RASPUNS BIBLIOGRAFIE PAGINA
INTREBARE CORECT
1. A 1150 de teste de nursing, Elena Dorobantu, 141
Valeria Ghidu, Maria Zamfir, Editura Viata
Medicala Romaneasca, 2006
2. F idem 141
3. A idem 141
4. A idem 141
5. F idem 141
6. A idem 141
7. A idem 141
8. F idem 141
9. A idem 141
10. F idem 141
1. Are scris lizibil, exprimare corectă, logică, utilizează terminologia medicală – 5 puncte.
2. Pregărirea psihică:
Informarea pacientului cu privire la scopul puncţiei şi la poziţia în care va sta în
timpul puncţiei, solicitarea consimţământului scris – 2 puncte (pag. 50)
Încurajarea pacientului, asigurarea confortului – 1 punct (pag. 42)
3. Pregătire fizică:
Administrare de atropină (1 fiolă) cu 30 de minute înaintea puncţiei, pentru a preveni
accidentele – 1 punct (pag. 50)
Precizarea rolului atropinei (scade excitabilitatea generală şi a nervului
pneumogastric) – 1 punct (pag. 50)
4. Precizarea poziţiei pacientului:
Şezând la marginea patului sau a mesei de examinare cu picioarele sprijinite pe un
scăunel, cu mâna de partea bolnavă ridicată peste cap pâna la urechea opusă sau
cu trunchiul uşor aplecat în faţă, cu antebraţele flectate pe braţe, cu mâinile la ceafă,
coatele înainte – 3 puncte (pag.50)
Pacienţii cu stare buna se aşează călare pe un scaun cu spătar, antebraţele fiind
sprijinite pe spătarul scaunului - 2 puncte (pag. 50)
Pacienţii în stare gravă se aşează în decubit lateral, pe partea sănătoasa, la
marginea patului – 2 puncte (pag. 52)
5. Îngrijirea pacientului după puncţie:
Repaus la pat pe o perioadă prescrisă de medic – 1 punct (pag. 52)
Supraveghere (puls, tensiune arterială, respiraţie, culoarea tegumentelor, periodic) –
1 punct (pag. 52)
Informarea imediată a medicului în cazul apariţiei cianozei, dispneei, tahicardiei,
secreţiilor bronşice – 1 punct (pag. 52)
Total: 20 puncte
1. Scrisul este lizibil , exprimare corectă , logică şi se utilizează termeni medicali -5 puncte
2. Dezobstruarea căilor respiratorii, prin aspirarea secreţiilor din nas şi gură cu o sondă
Nelaton de dimensiune mică - 1 punct
3. Aprecierea stării fătului la naştere 1 punct - (pentru identificarea a 4 din cei 5 parametrii
ai scorului Apgar - 2 puncte) :
respiraţia;
ritmul cardiac;
tonicitatea musculară;
reflexul de iritaţie;
coloraţia tegumentelor.
4. Pensarea şi secţionarea cordonului ombilical-se aplică 2 pense hemostatice una la 10-
15 cm de la inserţia abdominală a ombilicului, iar a doua înspre vulva parturientei – 0,5
puncte şi se secţionează între cele 2 pense- 0,5 puncte
5. Ligaturarea cordonului ombilical cu clamp ombilical- 1 punct
6. Pansarea cordonului ombilical cu comprese sterile de tifon- 0,5 puncte , stropite cu
alcool de 70 grade- 0,5 puncte
7. Stabilirea identităţii nou-născutului prin fixarea unei brăţări sau colier- 1 punct
8. Examinarea sumară a nou-născutului - se stabileşte sexul - 0,5 puncte şi se cercetează
integritatea organismului pentru descoperirea eventualelor malformaţii vizibile-0,5 puncte
9. Prevenirea oftalmiei gonococice- se face instilând în fundul de sac conjunctival picături
de soluţie proaspătă de nitrat de Ag 1%-1 punct
10. Determinarea datelor antropometrice- se măsoară nou-născutul -0,5 puncte şi se
cântăreşte- 0,5 puncte
11. Ingrijirea tegumentelor- se usucă tegumentele prin tamponare cu un scutec steril,
încălzit; - 0,5 puncte , se îndepărtează surplusul de vernix caseosa-0,5 puncte
12. Infăşarea cu scutece sterile – 1 punct
13. Transportul de la sala de naşteri în salonul de nou-născuţi - se face cu blândeţe în
condiţii de protecţie termică. - 1 punct
14. Pentru aşezarea în ordine a primelor îngrijiri acordate nou-născutului se acorda :- 1
punct
Total: 20 puncte
1. Scrisul este lizibil , exprimare corectă , logică si se utilizează termeni medicali - 5 puncte
2. Asigurarea unei perfecte linişti ambientale - prin îndepărtarea persoanelor străine
liniştirea aparţinătorilor – 1 punct
3. Împiedicarea autotraumatizării – poziţie culcată departe de surse de foc, de obiecte tari
sau tăioase, va fi supravegheat să nu cadă din pat , introducerea unui rulou între arcadele
dentare la copilul cu dinţi - 2 puncte
4. Desfacerea gulerului şi înlăturarea îmbrăcăminţii în exces - 1 punct
5. Menţinerea permeabilităţii căilor respiratorii , copilul fiind aşezat în poziţie de securitate :
decubit lateral, semipronaţie , evitând căderea limbii în hipofaringe - 1 punct
6. Aspirarea secreţiilor ( 0,5 puncte) prin intermediul unei sonde din material plastic
introdusă în orofaringe( 0,5 puncte) -1 punct
7. Administrarea medicaţiei anticonvulsivante: diazepam IV lent , diluat în apă distilată sau
IM -1 punct
8. În lipsa diazepamului se administrează IM fenobarbital –1 punct
9. Nu se asociază diazepam cu fenobarbital –1 punct
10. În caz de febră măsuri hipotermizante- supozitoare antitermice ( paracetamol,
aminofenazonă, aspirină) – un exemplu – 1 punct
11. Nu se recomandă împachetări reci, stropiri cu apă rece, producerea de excitaţii asupra
copilului - 1 punct
12. Transportul la spital este obligatoriu pentru precizarea diagnosticului şi tratamentul
etiologic - 1 punct
13. După terminarea accesului convulsivant asistenta se va îngriji de toaleta parţială şi va
asigura lenjerie curată-1 punct
14. În tot timpul transportului asistenta medicală va supraveghea respiraţia , coloraţia
tegumentelor, starea de conştienţă, semne neurologice asociate, T.A , puls - 2 puncte
( enumerarea a 4 semne din 6)
Total: 20 puncte
1. Scrisul este lizibil, exprimarea corecta, logica si se utilizeaza termeni medicali – 5 puncte
2. Pregatirea pacientului pentru E.K.G de repaus consta in:
pregatirea psihica pentru a inlatura factorii emotionali (1p);
transportul pacientului in sala de E.K.G. se face de preferinta cu caruciorul cu 10-
15 minute inaintea examinarii .Pozitia in timpul examinarii va fi decubit dorsal (1 p);
asigurarea temperaturii camerei in jur de 200 C pentru ca frigul poate produce
contractii musculare ,iar temperatura excesiva transpiratii care pot modifica
conductibilitatea pielii falsificand inregistrarea (1p);
in zonele unde urmeaza sa fie montati electrozii , se aplica gel sau solutie salina
pentru asigurarea conductibilitatii electricitatii (1p);
montarea electrozilor se face pe partile moi, de preferinta in regiunile fara pilozitati
(1p);
3. Electrozii de la nivelul membrelor se aplica astfel:
rosu la mana dreapta (0,5 p);
galben la mana stanga (0,5p);
negru la piciorul drept (0,5 p);
verde la piciorul stang (0,5 p);
4. Electrozii de la nivelul peretului toracic se aplica astfel:
v1 (rosu) pe marginea dreapta a sternului in spatiul 4 intercostal (1 p);
v2 (galben) pe marginea stanga a sternului in spatiul 4 intercostal (1 p);
v3 (verde) la mijlocul liniei care uneste v2 cu v4 (1 p);
v4 (maro) in spatiul 5 intercostal stang pe linia medioclaviculara (1 p) ;
v5 (negru) pe orizontala care porneste de la v4 pana la intersectia cu linia axilara
anterioara (1 p);
v6 (mov) la intersectia orizontalei dusa din v4 si linia axilara medie stanga (1p).
5. Asistenta medicala va nota: numele si prenumele pacientului, varsta, inaltimea,
greutatea,ora si data efectuarii precum si medicatia cardiaca daca este cazul. (2p).
BAREM DE CORECTARE
1. Scrisul este lizibil, exprimarea corecta, logica si se utilizeaza termeni medicali – 5 puncte
Accidente si incidente
2. Incompatibilitatea de grup in sistemul OAB manifestata sub forma socului hemolitic (1
p) ;
3. Se intrerupe transfuzia la aparitia semnelor precoce (frison, tahicardie,dispnee,
cianoza,stare generala alterata,dureri lombare,retrosternale) (1p+1p 4 exemple din sapte )
(2p)
4. Transfuzarea unui sange alterat (1 p);
5. Infectat cu germeni virulenti care provoaca frisoane puternice la 1-2 ore dupa transfuzie
se incalzeste pacientul cu paturi, buiote si se administreaza bauturi calde,se incepe
antibioterapie masiva,dupa antibiograma sangelui infectat (2 p din care 1 p pt interventii);
6. Infectat cu virusul hepatitei epidemice , cu plasmodiul malariei,spirochete sau brucele -
manifestarile apar dupa trecerea perioadei respective de incubatie (1p+2 exemple din patru)
(1 p);
7. Prezenta substantelor piretogene provoaca frison,cefalee,febra (1 p);
8. Embolie pulmonara cu cheaguri manifestata prin agitatie,cianoza,dureri toracice,tuse
chinuitoare,hemoptizie,febra cu aer , manifestata prin alterarea brusca a starii generale
,ciaroza,dispnee,tensiunea arteriala scazuta,puls filiform,se iau masuri antisoc de catre
medicul anastezist- reanimator (3 p);
9. Hemoliza intravasculara cu blocaj renal,soc poate fi provocata de transfuzia sangelui
neincalzit ;posttransfuzional,acidoza metabolica,stop cardiac prin hipotermie (2 p);
10. Incidente (2p)(cel putin 3 din 5)
infundarea aparatului cu cheag- se schimba aparatul;
sangele poate contine cheaguri sau pelicule de fibrina ce se depun pe filtru-se
schimba flaconul si perfuzorul ;
iesirea acului din vena;
perforarea venei;
coagularea sangelui venos refulat in ac- se schimba acul.
Bibliografie Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali L. Titirca pag 183
1. Scrisul este lizibil, exprimarea corecta, logica si se utilizeaza termeni medicali – 5 puncte
2. Interventiile asistentei medicale: - 3 puncte
pozitionarea bolnavului in decubit dorsal – 1 punct
interzicerea oricarei miscari – 1 punct
psihoterapie – 1 punct
3. Sedarea durerii: 4 puncte
morfina s.c. sau i.m., i.v. lent diluat in ser fiziologic – 1 punct
mialgin s.c. sau i.m., i.v. lent diluat in ser fiziologic – 1 punct
fortral i.v. sau i.m. – 1 punct
daca durerea este de mai mica intensitate se incearca linistirea cu algocalmin,
fenobarbital, codeina – 1 punct
4. Urmarirea TA ( 1 punct )– valoarea normala se mentine prin linie venoasa cu perfuzii ( 1
punct ) cu un exemplu ( 1 punct ): 3 puncte
glucoza 5%
dextran
marisang
HHC
5. Urmarirea P ( 1 punct )– se corecteaza extrasistolele cu xilina de uz cardiologic ( 1
punct )– 2 puncte
6. Caile aeriene se mentin permeabile prin aspiratie – 1 punct
7. Oxigenoterapie – 1 punct
8. Transportul bolnavului – obligatoriu pe targa, insotit de medic si asistenta medicala, cu
unitati coronariene – 1 punct
TOTAL = 20 PUNCTE
Bibliografie
Urgente medico- chirurgicale sinteze – Lucretia Titirica pagina 44-45
BAREM DE CORECTARE
1. Scrisul este lizibil, exprimarea corecta, logica si se utilizeaza termeni medicali – 5 puncte
2. Proba de compatibilitate-directa in vitro –Jenbreau
Scop (1 p)
- deceleaza anticorpii din serul bolnavului, care ar putea distruge eritrocitele
donatorului;
- pune in evidenta incompatibilitatea in sistemul OAB,prezenta de anticorpi imuni in
sistemul Rh (daca primitorul este Rho(D) negativ si are anticorpi anti- Rho (D),iar
donatorul Rh- pozitiv a fost gresit determinat de Rh- negativ).
Executie (5p)
- recolteaza sange prin punctie venoasa in conditii de asepsie (1 p);
- pune o picatura din plasma primitorului pe o lama peste care adauga eritrocite de la
donator (1 p)
- respecta proportia de 1/10 intre hematii si ser (1 p);
- citeste rezultatul dupa 5 minute , la rece (1 p);
- adauga o picatura de papaina si introduce lama la termostat timp de 30 minute si
citeste rezultatul (1 p);
Interpretare: (1 p)
- daca in picatura se produce aglutinarea, sangele primitorului nu este compatibil cu
sangele donatorului
- daca nu se produce aglutinare, sangele este compatibil si poate fi transfuzat.
3. Proba de compatibilitate in vivo biologica Oelecker
Scop (1 p)
- verificarea obligatorie a modului cum reactioneaza primitorul fata de sangele introdus
prin transfuzie.
Executie
- instaleaza aparatul de transfuzie in conditii de asepsie si lasa sa se scurga prin
picurator primii 20 ml de sange (1 p);
- regleaza ritmul de scurgere la 10-15 picaturi/minut,timp de 5 minute si
supravegheaza foarte atent pacientul timp de 5 minute (1 p);
- daca apar semnele incompatibilitatii de grup (senzatie de frig ,frison, cefalee dureri
lombare,tahicardie,urticarie,congestia fetei) intrerupe transfuzia si anunta medicul
(2p);
- daca nu apar semnele incompatibilitatii de grup, introduce din nou 20ml sange in ritm
mai rapid,dupa care regleaza ritmul la 10-15 picaturi/minut si supravegheaza
pacientul timp de 5 minute (2 p);
- daca nu apar semnele incompatibilitatii de grup, continua transfuzia in ritmul
prescris(1 p).
Bibliografie
Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali L. Titirca pag 177-
13. CONDUITA DE URGENTA IN FRACTURI – IMOBILIZAREA PROVIZORIE
BAREM DE CORECTARE/NOTARE
Bibliografie
L. Titirca- Ingrijiri special acordate pacientilor de catre asistentii medicali
Bibliografie
C. Marcean- Ghid de farmacologie pentru asistenti medicali si asistenti de farmacie- pag 20
Total = 20 puncte
BIBLIOGRAFIE
CHIRURGIE- SPECIALITĂŢI CHIRURGICALE
- Editura Medicală, Bucureşti 2005
- Redactor de carte dr. SILVIAN DAŞCHIEVICI
-pag.240-245
1. Scrisul este lizibil, exprimarea corecta, logica si se utilizeaza termeni medicali - 5 puncte
2. Pregatirea consta in:
se vor instala una sau mai multe linii venoase -1pct
se vor urmari si masura TA, P, R, T, SpO2 - 2pct
se va recolta sange (1pct) pentru HLG completa, glicemie, timpii Quick si Howell,
determinare grup sanguin, Rh, uree sanguina (1pct) -2pct
se va administra medicatia recomandata de medic- 1pct
se va monta sonda vezicala permanenta -1pct
eventualele plagi prezente se vor pansa (1pct) si se vor proteja foarte atent (1pct) -
2pct
se vor spala cu apa calda si sapun numai zonele cu risc -1pct
se va rade regiunea supusa interventiei, cu atentie, pentru a nu produce excoriatii -
1pct
se va badijona zona cu antiseptic -1pct
daca este cazul , la indicatia medicului se monteaza sonda gastrica (1pct )si se
goleste continutul stomacal (1pct) , prin spalatura gastrica(1pct). - 3pct
19.INGRIJIRI MEDICALE POSTOPERATORII DUPA RAHIANESTEZIE
BAREM DE CORECTARE
1. Scrisul este lizibil, exprimarea corecta, logica si se utilizeaza termeni medicali - 5 punct
2. Transpotul pacientului din sala de operatie se efectueaza in decubit dorsal.- 1pct
3. Bolnavul va fi asezat in pat in decubit dorsal cel putin 24h (1pct), fara perna (1pct). 2pct
4. Ingrijirea consta in :
dacă perfuzia se continuă se supraveghează ritmul perfuziei -1pct
se vor supraveghea functiile vitale si vegetative (1pct); pulsul poate fi usor bradicardic
(0,5pct), TA poate fi usor scazuta (0,5pct) - 2pct
se va urmari revenirea sensibilitatii in membrele inferioare (1pct), aceasta reapare treptat
de la radacina la extremitati (1pct)- 2pct
se va supraveghea mictiunea (1pct) care poate sa apara spontan (0,5) sau prin sondaj
vezical (0,5pct).-2pct
pentru a umidifica mucoasa bucala se sterge cu tampoane umezite. -1pct
se va supraveghea pansamentul care trebuie sa ramana uscat, nu trebuie sa se imbibe de
sange sau serozitate -1pct
daca apare cefaleea se combate prin aplicare de comprese reci pe zona frontala 1pct
aparitia gretei, redorii cefei trebuie anuntate medicului -1pct
pentru a asigura un somn de noapte linistit la indicatia medicului se poate administra un
hipnotic usor. - 1pct
20.MASURI DE URGENTA IN INTOXICATIA ACUTA CU MONOXID DE CARBON
BAREM DE CORECTARE
1. Scrisul este lizibil, exprimarea corecta, logica si se utilizeaza termeni medicali - 5 punct
2. Aerisirea incaperilor prin deschiderea ferestrelor-1 punct
3. La nevoie se sparg geamurile- 1 punct
4. Scoterea imediata din mediul toxic- 1 punct
5. Asezarea victimei in decubit lateral- 1 punct
6. Degajarea cailor aeriene- 1 punct
7. Capul in hiperextensie- 1 punct
8. Respiratie artificiala daca este cazul- 1 punct
9. Oxigenul este antidotul intoxicatiei cu CO ( 1 punct )
10. Se administreaza imediat ( 1 punct ) prin orice mijloace (sonda nazala, masca faciala,
ochelari de oxigen, izoleta pentru copii ) ( 1 punct pentru precizarea a cel putin 2 mijloace )
11. Debitul este de 10-15 l/minut iar concentratia de 100% in primele 30 de minute
( 2 puncte )
12. Transport de urgenta la spital- 1 punct
13. Supravegherea starii pacientului, functiilor vitale pe timpul transportului- 1 punct
14. Continuarea masurilor de resuscitare pe timpul transportului daca este cazul - 1 punct
21.COMELE DIABETICE – SEMNE DE RECUNOASTERE, CONDUITA DE URGENTA
BAREM DE CORECTARE
1. Scrisul este lizibil, exprimarea corecta, logica si se utilizeaza termeni medicali - 5 punct
2. Interventii autonome si delegate ale asistentei medicale
Coma diabetica – 8 puncte
Recunoasterea semnelor de coma diabetica: ( 1 punct )
Exemple ( cel putin 3 semne din 7 ) ( 3 puncte )
- tegument uscat
- extremitati reci, de aspect violaceu
- pliu cutanat persistent
- uscaciunea limbii, a mucoaselor
- facies supt, nas ascutit
- hipotonia globilor oculari, infundati in orbite
- hipotensiune arteriala, colaps
Administrarea de insulina 20 unitati i.v. ( la domiciliu ) ( 3 puncte )
Transport de urgenta la spital ( 1 punct )
Coma hipoglicemica – 7 puncte
Recunoasterea semnelor de coma hipoglicemica: ( 1 punct )
Exemple ( cel putin 3 semne din 7 ) ( 3 puncte )
- transpiratii profuse
- agitatie psihica
- contracturi musculare
– convulsii
- hiperflexia osteo-tendinoasa
- hipertonia globilor ocular
- semnul Babinski bilateral
Administrarea de glucoza hipertonica, 20 -30 ml, 20 – 40% ( 2 puncte )
Transport de urgenta la spital ( 1 punct )
BAREM DE CORECTARE
1. Scrisul este lizibil, exprimarea corecta, logica si se utilizeaza termeni medicali - 5 punct
2. Pozitie sezand ( 1 punct )
3. Pozitia cea mai comoda, sters de transpiratie ( 1 punct )
4. Anuntarea medicului imediat ( 1 punct )
5. Pana la venirea medicului se administreaza: ( 6 puncte )
medicatie antispastica ( 1 punct ) + exemplu ( 1 punct )
bronhidilatatoare ( 1 punct ) + exemplu ( 1 punct )
simpatico – mimetice ( 1 punct ) + exemplu ( 1 punct )
6. Contraindicatii ale simpatico-mimeticelor: ( cel putin 2 contraindicatii ) ( 2 puncte )
primul acces
hipertensivi
coronarieni
hipertiroidieni
7. Oxigenoterapie ( 1 punct ) ( 3 puncte )
- mod de administrare, exemplu cale ( 1 punct )
- umidificat, debit 6-8 l/minut ( 1punct )
- administrarea la indicatia medicului HHC i.v. ( 1 punct )
23.CONDUITA DE URGENTA IN HDS MASIVE
BAREM DE CORECTARE
1. Scrisul este lizibil, exprimarea corecta, logica si se utilizeaza termeni medicali - 5 punct
2. Interventiile autonome si delegate ale asistentului medical:
repaus strict al pacientului ( 1 punct ), pozitia Trendelenburg ( 1 punct )si interzicerea
oricarui efort fizic ( 1 punct ) – 3 puncte
asigurarea suportului psihic al pacientului si al apartinatorilor si educarea acestora
privitor la importanta respectarii repausului fizic atat la domiciliu cat si pe timpul
transportului - 3 puncte
colectarea sangelui eliminat de bolnav intr-un vas ( 1 punct ) si prezentarea medicului
( 1 punct ) - 2 puncte
asigurarea igienei cavitatii bucale ( 1 punct ) fara deplasarea bolnavului prin orientarea
capului acestuia intr-o parte ( 1 punct ) - 2 puncte
prevenirea socului ( 1 punct ) prin instituirea unei perfuzii ( 1 punct ) cu solutie de
glucoza 5% sau ser fiziologic ( 1 punct ) - 3 puncte
transportul de urgenta la spital ( 1 punct ) si internare obligatorie ( 1 punct ) - 2 puncte
24.INDICAŢI MĂSURILE DE PREVENIRE A ESCARELOR DE DECUBIT.
BAREM DE CORECTARE
1. Scrisul este lizibil, exprimarea corecta, logica si se utilizeaza termeni medicali - 5 punct
2. Evitarea imobilizării pacientului prin: (5p)
se schimbă poziţia la 2 sau 3 ore,la nevoie,mai des-1p
se completează o foaie de supraveghere a escarelor -1p
se notează orele de schimbare a poziţiei -1p,
se notează aspectul tegumentelor-1p,
se notează zonele de masaj-1p
3. Asigurarea confortului pacientului şi menţinerea în stare de igienă perfectă prin:(4p)
se asigură confortul pacientului-1p
se evită cutele lenjeriei de pat şi corp-1p
se spală zilnic tegumentele cu apă şi săpun-1p
se menţin tegumentele uscate-1p
4. Folosirea materialelor complementare,necesare pentru prevenirea escarelor:(2 p)
saltele speciale-1p
perne de diverse forme şi dimensiuni (pentru genunchi,călcâi) -1p
5. Alimentaţie şi hidratare (2 p)
alimente bogate în proteine -1p
hidratare cu 1.5 - 2 l /24h -1p
6. Favorizarea circulaţiei sangelui în zonele predispuse la escare-1p
7. Se efectuează masaj în zonele comprimate -1p
Bibliografie:
-Ghid de nursing cu tehnici de evaluare şi îngrijiri corespunzătoare nevoilor fundamentale-
Coordonator Lucrare Lucreţia Titircă-Editura Viaţa medicală Românească-pag-268-270
BAREM DE CORECTARE
1. Scrisul este lizibil, exprimarea corecta, logica si se utilizeaza termeni medicali - 5 punct
2. Definiţia perfuziei intravenoasa: (2p)
introducerea pe cale parenterală,picătură cu picătură a soluţiilor medicamentoase.
3. Scop: (5p)
hidratarea şi mineralizarea organismului(1p)
administrarea medicamentelor la care se urmăreşte efect prelungit(1p)
depurativ,diluând şi favorizând excreţia din organism a produşilor toxici(1p)
completarea proteinelor sau a altor componente sanguine(1p)
alimentarea pe cale parenterală(1p)
4. Accidente: (4p)
hiperhidratarea (la cardiaci poate determina edem pulmonar acut) (1p)
embolie gazoasă prin pătrunderea aerului în sistemul circulator (1p)
flebite,necroze prin revărsarea lichidului în ţesuturile perivenoase (1p)
coagularea sângelui pe ac sau branulă (1p)
5. Măsuri de prevenire (4p)
reducerea ritmului sau întreruperea perfuziei (1p)
se previne prin înlăturarea aerului din perfuzor, înainte de adaptarea perfuzorului la
acul de puncţie (1p)
supravegherea locului puncţiei în timpul perfuziei (1p)
perfuzarea lichidului cu soluţie de heparină.(1p)
Bibliografie:
-Ghid de nursing cu tehnici de evaluare şi îngrijiri corespunzătoare nevoilor fundamentale
-Coordonator lucrare: Lucreţia Titircă-Editura Viaţa medicală Românească-pag-134-136
BAREM DE CORECTARE
1. Scrisul este lizibil, exprimarea corecta, logica si se utilizeaza termeni medicali - 5 punct
2. Anunţarea medicului-1pct
3. Aşezarea pacientului în poziţie Trendelenburg- 1pct
4. Administrarea medicaţiei: (6pct)
administrarea adrenalinei(1 pct) ;
-căile de administrare :im,iv,sc,local(1 pct daca se menţionează 2 căi)
-mentionarea diluţiei : 1/1000 în ser fiziologic(1 pct)
-menţionarea ritmului de administrare : lent, 1 ml/min(1 pct daca se mentionează ritm lent)
administrarea corticoizilor : HHC, iv, lent(1pct);(- dacă se mentionează numai produsul
,fără cale de administrare se notează cu 0.5 pct) ;
-cortizonul se administrează numai dupa administrarea adrenalinei(1 pct)
5. Reechilibrare volemica (2pct) :
dacă se mentionează numai reechilibrarea volemică se acorda 1 pct
daca se mentionează reechilibrare numai în caz de hipovolemie se adaugă 0.5 pct
dacă sunt menţionate soluţiile de perfuzat Dextran 70 şi/sau ser glucozat(0.5 pct)
6. Oxigenoterapie (2pct ):
daca se mentionează numai oxigenoterapie se acorda 1 pct,
dacă sunt menţionate -debit 6-8 l/min(0.5pct) şi calea de administrare prin sondă nazală
0.5 pct
7. Administrarea bronhodilatatoarelor (2pct):
în caz de bronhoconstricţie severă(1 pct)
Miofilin, iv, lent sau bronhodilatatoare sub formă de aerosoli (Asmopent) (un exemplu ) (1
pct)
8. Bolnavul rămâne sub supraveghere 24 ore (1pct)
Bibliografie
Lucreţia Titircă -Urgenţe medico- chirurgicale: sinteze pentru asistenţii medicali, Editura
Medicală, Bucureşti,2001, pag.270-271
BAREM DE CORECTARE
1. Scrisul este lizibil, exprimarea corecta, logica si se utilizeaza termeni medicali - 5 punct
2. Recunoaşterea semnelor specifice : 6 pct
durere (1 pct)
caracteristicile durerii(intensitate,iradiere,localizare)(1pct)
nelinişte, agitaţie, anxietate (1 pct)
poziţie antalgică (1 pct)
tenesme vezicale (1 pct)
disurie, polakiurie (1 pct)
3. Enumerarea intervenţiilor autonome şi delegate aplicate în urgentă : 9 pct
repaus la pat (1 pct)
calmarea durerii (1 pct), dupa ce s-a exclus eventualitatea abdomenului acut(1
pct),prin :
- aplicaţii locale de caldură (1 pct),
- administrare de analgezice şi antispastice la indicaţia medicului(1 pct)
analgezice(Algocalmin) (1 pct) ;
- antispastice (Scobutil, Papaverina) (1 pct)
indicarea căii de administrare şi un exemplu (1 pct)
internare în spital în cazul colicilor rebele la tratament (1 pct)
Bibliografie
Lucretia Titircă -Urgenţe medico- chirurgicale: sinteze pentru asistenţii medicali, Editura
Medicală, Bucureşti,2001, pag.115
CUPRINS