1.

1 Piramida nazală:
- Scheletul piramidei nazale este format dintr-o parte osoasă şi o parte cartilaginoasă.
- Are 3 feţe:
-2 laterale
-1 anterioară (dosul nasului)+ o bază şi un vârf
- Baza nasului are 2 orificii ovalare = narine
- Scheletul osos este format din două oase nazale proprii
- Scheletul cartilaginos este format din două cartilaje laterale sau triunghiulare şi două
cartilaje alare
1.2. Fosa nazală
- Fosa nazală are 4 pereţi: inferior (planşeu), superior (bolta), medial
(septul), lateral (cornetele şi meatele).
- Vestibulul nazal -comunică cu exteriorul prin narine iar printr-o fanta
antero-posterior cu fosele nazale propriu zise şi reprezintă partea
anterioară a fosei nazale.

1.2.1. Fosele nazale propriu-zise

- Peretele lateral este format dintr-un schelet osos format din: osul
lacrimal, osul etmoidal, osul maxilar, palatin, oasele nazale
propriuzise, cartilajul triunghiular şi partea laterală a cartilajului alar.
- Pe acest perete se găsesc cornetele etmoidoturbinale
 Mucoasa este alcătuită din 3 feluri de celule: bazale, de susţinere şi
senzoriale.
- Cele de susţinere au un pigment galben de unde denumirea acestei
zone olfactive de pata galbenă.

1.2.3. Vascularizaţia
-Artera carotidă externă: artera maxilară internă şi artera facială,
ramură a arterei maxilare externe.
- Venele anterioare, venele posterioare , venele superioare
- Venele capului şi feţei nu posedă valve.
1.2.4. Inervaţia foselor nazale
- ramuri senzitive a nervului trigemen: n. oftalmic şi n. maxilari
- ramuri senzoriale

2. Anatomia sinusurilor paranasale

2.1. Sinusul maxilar
-este cel mai mare dintre sinusuri
-are forma unei piramide cu vârful îndreptat spre apofiza zigomatică
-baza este peretele intersinusal
-peretele anterior corespunde maxilarul respectiv fosei canine
-peretele superior reprezintă planşeul orbitei
- Inervaţia -ramura din nervul maxilar superior.
- Arterele -a.dentare superioare, a.sfenopalatină

2.2. Sinusul frontal

-formă de piramidă triunghiulară cu baza în jos şi vârful în sus
-peretele anterior este cel mai gros, deformat
-peretele posterior este subţire, compact în raport cu endocraniul:
(meningele, lobul frontal, sinusul cavernos).
-Baza în raport cu celulele etmoidale anterioare şi orbită.
-În partea infero-internă se deschide canalul nasofrontal a cărui ostium
este situat în meatul mijlociu.
2.3. Sinusul etmoidal
-Osul etmoid este alcătuit din:
-lama papiracee a etmoidului
-lamele ciuruite pe unde trec filetele olfactive
-masele laterale
În grosimea acestor mase laterale se află celule etmoidale.
-Inervaţie: -ramura nervului etmoidal anterior, ramură a nervului
sfenopalatin
-Vascularizaţie: -ramura arterei sfenopalatină, ramuri din arterele
etmoidală anterioară şi posterioară
- Inervaţia şi vascularizaţia -aproape identică cu a etmoidului

3. Fiziologia si fiziopatologia rino-sinusala

3.1. Funcţiunile nasului

-funcţia estetică
-funcţia respiratorie
-funcţia de protecţie - apărare
-funcţia sensorială olfactivă
-funcţia în fonaţie (cavitate de rezonanţă)
Vascularizatia nasului si a sinusurilor paranazale
1. Vena angulara
2. Artera faciala
3. Vena faciala

4. Artera carotida comuna

5. Vena jugulara interna
6. Plexul pterigoid

7. Sinusul sigmoid
8. Sinusul pietros inferior
9. Sinusul pietros superior

10. Sinusul cavernos

11. Artera si vena oftalmica superioara
-Pot fi congenitale şi dobândite (traumatisme obstetricale, accidentale,
chirurgicale, afecţiuni cronice
-Congenitale:
-meningocelul, herniere a durei mater cu substanţa nervoasă printr-o
dehiscenţă osoasă
-devieri de la linia mediană
-fistula şi chistul dermoid situat pe dosul nasului
-nasul de dog, în şa etc.
-Dobândite:
-malformaţii ale piramidei nazale prin pierdere de substanţă: nas în formă
de şa, nas în cioc de papagal, nas scurt;
-malformaţii prin exces de substanţă: nas cifotic, nas lărgit, alungit;
-malpoziţii prin devieri de la linia mediană
Fig. 3. Displastii ale piramidei nazale
Malformaţiile septului nazal-sunt cel mai frecvent dobândite şi apar în
urma traumatismelor obstetricale sau din copilărie.
-Deviaţia de sept nazal este cea mai frecventă şi este caracterizată prin
obstrucţie nazală unilaterală şi rinită asociată.
Leziunile părţilor moi a piramidei nazale
- Echimoze, hematoame, plăgi
- Plăgile pot interesa numai tegumentul piramidei nazale şi structurile
osteo-cartilaginoase; ele pot fi înţepate, tăiate, transfixiante.
Hematomul septal
-Este localizat la nivelul septului nazal poate fi şi o complicaţie a unui
traumatism nazo-sinusal
-Se caracterizează printr-o colecţie de sânge localizată între
pericondrul nazal şi cartilajul pătrat
-Bolnavul prezintă o senzaţie de presiune nazală, obstrucţie, hiposmie,
rinofonie închisă.
-Nedrenat se poate suprainfecta determinând abcesul septal.
Fracturile piramidei nazale interesează oasele nazale proprii, septul şi
structurile osoase învecinate
-Acţiunea agentului vulnerant poate fi antero-posterioară sau laterală
-Clasificarea fracturilor piramidei nazale:
-simple - fără deplasare
-complicate - cu deplasare
Complicaţii:
-infecţii locale, orbito-oculare sau endocraniene
-fistule rino-meningeale (rinolicvoreea)
-anosmie
-abcesul septal
Fig. 4. a. Impact anteroposterior şi repoziţia piramidei nazale
b. Impact lateral şi repoziţia piramidei nazale
 - Este frecvent întâlnită la ambele sexe, la toate vârstele şi benignă în 90% din cazuri;
- Se manifestă ca o hemoragie uşoară, în cantitate mică care se poate opri spontan,
sau ca o formă gravă care necesită tratament de specialitate şi poate uneori pune în
pericol viaţa bolnavului.
Forme anatomo-clinice:
-anterioară (pata vasculară a lui Kiesselbach situată în zona antero-inferioară a
septului nazal)
-posterioară (din arterele etmoidale - porţiunea posterioară a septului, artera sfeno-
palatină din zona superioară a septului şi foselor nazale) sunt hemoragiile cele mai
masive şi grave
- afecţiuni hematologice
- carenţe vitaminice - hipovitaminoza C şi K;
- purpura Henloch-Scholein;
- insuficienţa hepatică, renală;
- cauze endocrine (feocromocitomul, perioada menstruală, sarcina);
- maladia Rendu-Osler (teleangectazia hemoragică ereditară);
- epistaxisul idiopatic sau esenţial apare mai frecvent la vârstele tinere şi nu se
depistează etiologia.
 - cauza locală (polip sângerând, fractura de piramida nazală, fibrom nazo-
faringian, tumori maligne nazo-sinusale, perforaţia septului nazal) - se rezolvă doar
după oprirea sângerării
- cauza generală - se referă la tratamentul afecţiunii de bază

Epistaxisul idiopatic: oprirea hemoragiei, hemostatice, şi uneori transfuzii sanguine.

Fig. 5. Contenţia piramidei nazale cu atelă
Corpii straini nazo-sinuzali
-Sunt frecvent întâlniţi la copii, psihopaţi
-Pot fi bile metalice, mărgele, seminţe, boabe de porumb, fasole,
hârtie, resturi de meşe de tifon după tamponamente.
-Rinolitul apare datorită depunerii în jurul unui corp străin ignorat în
fosa nazală de săruri de calciu şi magneziu
-extragerea corpului străin cu ajutorul unor instrumente speciale
evitându-se împingerea sa spre rino-faringe şi aspirarea sa
traheobronşică
Rinitele vestibulare
-Sunt inflamaţii cu germeni banali a tegumentelor de la nivelul
vestibului nazal
- Vestibulul nazal prezintă aparat pilosebaceu cu rol în filtrarea
aerului.
-Factori favorizanţi :
-rinosinuzitele cronice (stagnarea secreţiilor nazale)
-factorii de mediu extern (atmosferă poluată, frigul, umezeala)
-igienă deficitară
-starea imunologică scăzută a organismului (diabet zaharat şi alte
tulburări metabolice)
Furunculul nazal -interesează mai multi foliculi pilosebacei
Impetigoul -însămintarea se produce prin excoriaţii narinare
secundare, agentul etiologic al impetigoului fiind streptococul şi
uneori stafilococul
Eczema -Este o leziune eruptivă pruriginoasă cu impetiginare
secundară cel mai frecvent de contact
impetigoul:-pustule care se rup şi se acoperă de cruste miliaceric
-eczema:-arsuri, prurit, dureri locale
-vezicule seroase, cruste, fisuri, foliculite (în forma acută)
-tegumente eritematoase uscate, fisurate care se descuamează.
Tratament:
-foliculita, impetigo, eczema -se şterg pustulele cu alcool salicilic 1%
-se îndepărtează crustele cu soluţii antiseptice
-unguent cu antibiotic şi cortizon (Fluocinolon, A, N, Ultralan);
-antibiotice
Furuncul nazal cu limfangita

vestibulita
 -se evită manevrele locale (deschiderea) în faza acută a furunculului
pentru a nu favoriza complicaţiile
Tratamentul afecţiunilor favorizante
-rinosinuzite, edmoidite cronice, corpi străini nazosinuzali etc
-igienă locală corectă
-creşterea imunităţii organismului (alimentaţie corespunzătoare,
imunoterapie de la caz la caz)
-corectarea afecţiunilor asociate: diabet zaharat, boli metabolice
-la palpare este moale nedureroasă şi se exprimă cazeum urât
mirositor.
Tratament
-chirurgical-decorticare cu :bisturiul, electrocauterul sau laser CO2.