Clinica Juridica - Mihaila Doina PDF

Universitatea ,,Dunărea de Jos” din Galați
Departamentul pentru Învățămân la Distanță

și cu Frecvență Redusă
CLINICA JURIDICĂ
DOINA MIHĂILĂ
Facultatea de Științe Juridice, Sociale și Politice

Specializarea: Drept
Universitatea ,,Dunărea de Jos” din Galați
Facultatea de Științe Juridice, Sociale și Politice
CLINICA JURIDICĂ
Lector univ. dr. DOINA MIHĂILĂ
Galați
2014
CUPRINS
INTRODUCERE ...................................................................................... 5
CAPITOLUL I. JURISPRUDENTA DREPT ADMINISTRATIV......... 9
CAPITOLUL II. JURISPRUDENTA DREPTUL FAMILIEI .............. 21
CAPITOLUL III. JURISPRUDENTA DREPT SOCIETAR ................ 33
CAPITOLUL IV. JURISPRUDENTA DREPTUL MUNCII................ 43
CAPITOLUL V. JURISPRUDENTA DREPT PROCESUAL CIVIL.. 55
CAPITOLUL VI. JURISPRUDENTA DREPT CIVIL ......................... 63
ANEXE……………….………………………………………………..73
BIBLIOGRAFIE……………………………………………………….95
3
4
INTRODUCERE
Clinica Juridică este o instituţie destul de recentă şi cu un nou format în

lumea studiului universitar. Această instituţie a apărut, pentru prima dată, în
Statele Unite ale Americii, la începutul anilor 70 ai secolului al XX-lea, drept
rezultat al contopirii celor două concepte: Teoria şi Practica jurisprudenţei.
Înfiinţarea Clinicilor Juridice răspunde unui principiu derivat din

realităţile epocii, precum că unui tânăr, care şi-a ales cariera de avocat, notar,
consilier, judecător sau procuror, îi este mult mai utilă obţinerea deprinderilor
practice, decât însuşirea teoriei pure, prin simularea diverselor situaţii întâlnite
în practica activităţilor profesiilor juridice. Doar astfel, participând la o serie de
activităţi practice, în paralel cu cunoştinţele pe care le primesc în cadrul
cursurilor universitare, studenţii reuşesc să le verifice şi să le materializeze.
Realităţile actuale din mediul universitar demonstrează că aceste

constatări rămân valabile şi cer, cu stringenţă, adaptarea practicilor şi metodelor
pedagogice la cerinţele formării viitorilor absolvenţi, cu ajutorul unor activităţi
în cadrul clinicilor juridice.
Esenţa instruirii clinicii juridice pe lângă facultatea de drept constă în

atragerea studenţilor din anul de studiu III , IFR în scopul realizării unor
practici, pe lângă cunoştinţele teoretice obţinute în timpul activităţii studenţeşti.
Clinica Juridică permite instituţiei de învăţământ să rezolve, concomitent,
câteva probleme:
- consolidarea legăturii dintre studiile teoretice şi practică;

- formarea la studenţi a abilităţilor şi deprinderilor profesionale;
- întocmirea actelor procesual civile în cauzele de contencios administrativ,
dreptul muncii, dreptul familiei, contractual, drept societar, al insolventei,
procesual civil .
Acest curs vizează dobândirea de competenţe in domeniul dreptului civil

si procesual civil. Comptetenţele care se dobandesc sunt urmatoarele:
- identificarea trăsăturilor specifice raporturilor juridice procesului civil;
5
- capacitatea de a interpreta normele de drept civil în raport cu situaţiile
concrete;
- interpretarea unor idei precum şi a conţinuturilor teoretice si practice,
inerente procesului civil.
În cadrul Clinicii Juridice studenţii, sub conducerea unor profesori cu

experienţă şi a practicienilor, abordează cazuri litigioase atribuite Clinicii şi
găsesc soluţii juridice adecvate.
Pornind de la definiţia dată de doctrina medicală pentru Clinica medicală

– pentru Clinica juridica concluzionăm că disciplina aceasta reprezintă un
„asezământ” unde viitorii jurişti îşi fac practica, rezolvând diferite speţe,
substituindu-se părţilor din proces, formulând apărări, invocând excepţii sau
pronunţând hotărâri .
Clinicile juridice sunt cunoscute şi activează după două modele:
• practice - în cadrul lor studenţii îşi materializează cunoştinţele în drept,

dezvoltându-şi aptitudinile practice prin acordarea asistenţei juridice, a
consultaţiilor şi reprezentând persoane în instanţele de judecată. Această
categorie de clinici se consideră clasică şi recunoscută drept model american.
• teoretico-practice – acest model a fost inventat de către juriştii de pe

continentul European, care considerau că, la baza clinicilor juridice, alături de
activităţile practice, ar fi necesară predarea anumitor cursuri specializate având
ca obiect anumite instituţii de drept, în funcţie de aria lor de activitate.
Clinica Juridica este organizată pe o secţie şi 6 subdiviziuni,
desfăşurând activităţi conform planurilor de activităţi astfel :
Secţia cauze civile ;

Subdiviziunea Contencios Administrativ ,
Subdiviziunea litigii de dreptul familiei
Subdiviziunea litigii de drept societar,
Subdiviziunea litigii de dreptul muncii,
Subdiviziunea litigii de drept procesual civil
Subdiviziunea litigii de drept civil.
Cursul va conţine pentru fiecare subdiviziune jurisprudenţa insoţită de

câteva noţiuni teoretice, pe care studenţii le-au invăţat în anii de studiu, iar la
final va avea anexate modele de încheieri, minute şi hotărâri.
Reguli de procedură pentru desfăşurarea procesului simulat la seminar
6
1. Fiecare echipă este formată din 1-3 membri. Fiecare echipă va avea la
dispoziţie un timp total de 35 minute pentru prezentarea pledoariei. Întrebările
adresate de instanţă sunt incluse în acest timp.
2. Membrii echipei vor prezenta pledoaria în mod consecutiv, fără a fi
admise intercalări. Fiecare membru al echipei va putea vorbi maxim 12 minute.
3. Ordinea de prezentare a pledoariilor este următoarea:
a) Echipa reclamantului susţine pledoaria pe fond;
c) Echipa pârâtului susţine apărarea;
d) Echipa reclamantului prezintă replica;
e) Echipa pârâtului are dreptul la ultimul cuvânt.
Replicile sunt incluse în timpul total. Echipele îşi vor rezerva timp pentru
replici.
4. La începerea pledoariei, fiecare membru al echipelor se va prezenta şi va
anunţa timpul care va fi alocat pledoariei sale.
6. Nu este permis membrilor echipelor să ia cuvântul fără încuviinţarea
instanţei.
7. La final instanta, formata din 1-3 judecatori va prezenta solutia
argumentată, 7 minute timp alocat pentru prezentarea solutiei.
8. Membrii echipelor şi ai instanţei vor avea asupra lor Codul civil şi Codul de
procedură civilă.
Evalurea studenţilor se va face astfel:

- 50% pe parcursul orelor de curs, pentru rezolvarea speţelor din curs,
motivarea soluţiei şi redactarea minutei/hotărârii;
- 50% la test/examen pentru rezolvare speţe, susţinere pledoarie, redactare
soluţia instantei.
Examenul se va desfăşura oral.
7
8
CAPITOLUL I. JURISPRUDENTA DREPT ADMINISTRATIV
1). Certificat de atestare a cazului de forţă majoră emis de Camera de Comerţ şi

Industrie a României. Caracterul actului. Excepţie de nelegalitate.
Sunt autorităţi publice, prin asimilare, potrivit art. 2 alin. 1 lit. b din
Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, doar persoanele juridice de
drept privat care au dobândit, prin lege sau prin hotărâre de guvern, statutul de
"utilitate publică", fiind astfel atrase în puterea serviciilor publice, în regim de
putere publică, deşi sunt persoane de drept privat.
Conform art. 2 alin. 1 lit. c din aceeaşi lege, actul administrativ este actul
unilateral cu caracter individual sau normativ emis de o autoritate publică, în
regim de putere publică, în vederea organizării executării legii sau a executării
în concret a legii, care dă naştere, modifică sau stinge raporturi juridice; sunt
asimilate actelor administrative, în sensul prezentei legi, şi contractele încheiate
de autorităţile publice care au ca obiect punerea în valoare a bunurilor
proprietate publică, executarea lucrărilor de interes public, prestarea serviciilor
publice, achiziţiile publice; prin legi speciale pot fi prevăzute şi alte categorii de
contracte administrative supuse competenţei instanţelor de contencios
administrativ.
Prin cererea formulata, reclamanta R SA Bucureşti a chemat în judecată

pârâta C SA, pentru a fi obligată la plata sumei de 146.402,51 lei, reprezentând
încasarea necuvenită a Tarifului Orar de Utilizare, realizată în executarea
contractelor de transport.
Pârâta a invocat excepţia de nelegalitate a Certificatului de atestare a
cazului de forţă majoră nr. 393 din 4.08.2008 şi a Avizului pentru existenţa
cazului de forţă majoră nr. 12 din 17.10.2008, emise de Camera de Comerţ şi
Industrie a României.
Pârâta a considerat că, potrivit art. 28 alin. 2 lit. i din Legea camerelor de
comerţ din România nr. 335/2007, Camera de Comerţ şi Industrie a României
are îndatorirea de a aviza, la cerere, pentru societăţile româneşti, pe bază de
documentaţie, existenţa cazurilor de forţa majoră şi efectele acestora asupra
executării obligaţiilor comerciale internaţionale şi că această activitate a fost
autorizată de lege în vederea satisfacerii interesului legitim public constând în
atestarea evenimentelor de forţă majora şi determinarea efectelor lor asupra
obligaţiilor contractuale şi, de aceea, actele emise de Camera de Comerţ şi
Industrie a României în exercitarea acestei atribuţii sunt supuse cenzurii
instanţei de contencios administrativ pe calea excepţiei de nelegalitate.
Reclamanta a considerat că actele emise de Camera de Comerţ şi
Industrie a României nu pot fi cenzurate de instanţa de contencios administrativ,
9
având în vedere art. 2 alin. 1 lit. c) din Legea nr. 554/2004, respectiv definiţia
actului administrativ. În raport de scopul său, Camera de Comerţ şi Industrie a
României nu este o autoritate publică, iar actele emise de această instituţie nu
sunt acte administrative şi nu pot fi atacate pe calea contenciosului
administrativ.
Pentru că nu sunt îndeplinite condiţiile obligatorii de admisibilitate, s-a
solicitat respingerea excepţiei de nelegalitate invocate.
Întrebări:
1. Pentru a stabili dacă actele a căror nelegalitate se invocă pe calea
excepţiei sunt sau nu acte administrative, ce condiţii trebuie verificate,
potrivit disp. art. 2 alin. 1 lit. c Legea nr. 554/2004 a contenciosului
administrativ?
2. Consideraţi că actele atacate pe calea excepţiei de nelegalitate sunt acte
administrative sau nu? Care ar fi soluţia în privinţa excepţiei de
nelegalitate?
2). Raport al inspecţiei judiciare. Posibilitatea atacării lui pe calea

contenciosului administrativ
Art. 2 alin. 1 lit. d din Legea nr. 554/2004, cu modificările ulterioare,

defineşte actul administrativ-jurisdicţional ca fiind "actul emis de o autoritate
administrativă învestită, prin lege organică, cu atribuţii de jurisdicţie
administrativă specială", iar la art. 2 alin. 1 lit. e este definită noţiunea de
jurisdicţie administrativă specială ca fiind "activitatea înfăptuită de o autoritate
administrativă care are, conform legii organice speciale în materie, competenţa
de soluţionare a unui conflict privind un act administrativ, după o procedură
bazată pe principiile contradictorialităţii, asigurării dreptului la apărare şi
independenţei activităţii administrativ-jurisdicţionale".
Reclamantul AD a solicitat anularea actului administrativ (rezoluţia

nr…/2008) încheiat de Inspecţia judiciară - Serviciul de inspecţie judiciară
pentru judecători din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), prin
care, analizându-se memoriul adresat CSM de către reclamant şi solicitându-se
tragerea la răspundere a judecătorului PU, s-a constatat că nu se poate reţine
săvârşirea de către acest judecător a unor fapte de natură să atragă în sarcina sa
răspunderea disciplinară.
Actul atacat este un răspuns la un memoriu formulat de reclamant ca
urmare a verificărilor făcute de către Inspecţia judiciară din cadrul CSM, nu o
rezoluţie a Comisiei de Disciplină pentru judecători.
Reclamantul susţine că acest act are caracteristicile unui act
administrativ-jurisdicţional, astfel încât plângerea prealabilă este facultativă şi
10
gratuită şi deci el poate fi atacat direct la instanţa competentă de contencios
administrativ, conform art. 6 alin. 2 din Legea nr. 554/2004. '
Pârâtul CSM a considerat că, raportând aceste caracteristici la actul în
speţă ce face obiectul cererii de anulare şi care reprezintă un răspuns la
memoriul făcut de societatea reclamantă, dat de către Inspecţia judiciară din
cadrul CSM, în sensul că din verificările efectuate nu a rezultat săvârşirea de
către judecătorul în cauză a unor fapte care să atragă răspunderea disciplinară a
sa, se constată că acesta nu întruneşte nici pe departe caracteristicile unui act
administrativ-jurisdicţional.
Nu poate fi caracterizat nici chiar ca act administrativ unilateral cu
caracter individual, aşa cum greşit a considerat şi instanţa de fond, pornind de la
definiţia dată în art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea contenciosului administrativ,
pentru că în conţinutul său nu se găsesc caracteristicile acestui act cum ar fi: să
fie emis de autorităţile publice; în regim de putere publică; scopul emiterii sale
să fie executarea sau organizarea executării legii; să dea naştere, să modifice sau
să stingă raporturi juridice.
Răspunderea disciplinară a magistraţilor este reglementată printr-o
procedură specială, prevăzută de Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior
al Magistraturii, art. 44 - 48. Conform acestor dispoziţii, acţiunea disciplinară se
exercită pentru faptele prevăzute de Legea nr. 303/2004, republicată, de către
secţiile Consiliului Superior al Magistraturii şi numai după efectuarea unor
cercetări prealabile obligatorii.
Or, din aceste cercetări prealabile nu a rezultat existenţa unor date care să
ateste săvârşirea vreunei abateri disciplinare de către judecătorul PU, aşa cum
pretinde reclamantul.
Aşadar, este inadmisibilă acţiunea formulată de reclamant, prin care este
atacat raportul, de fapt răspunsul Inspecţiei judiciare, în sensul că din verificări
nu a rezultat săvârşirea de către judecător a unei fapte de natură a atrage
răspunderea disciplinară, câtă vreme această adresă, luată separat, nu întruneşte
elementele constitutive ale unui act administrativ unilateral cu caracter
individual şi cu atât mai mult cele ale unui act administrativ-jurisdicţional.
Întrebări:
1. Este admisibilă acţiunea? Motivaţi soluţia.
3). Contract administrativ. Procedură prealabilă. Condiţii de formă.
Potrivit art. 7 alin. 6 din Legea nr. 554/2004, în situaţia contractelor de

natură administrativă, procedura prealabilă ce urmează a fi îndeplinită, îmbracă
forma concilierii prevăzută în cazul litigiilor între profesionişti, fiind aplicabile
în mod corespunzător prevederile art. 7201 Cod procedură civilă 1865.
Potrivit art. 7201 Cod procedură civilă 1865, între profesionişti, înainte de
introducerea cererii de chemare în judecată, reclamantul trebuie să încerce
11
soluţionarea litigiului prin concilierea directă cu cealaltă parte. în acest scop,
reclamantul trebuie să convoace partea adversa; comunicându-i pretenţiile sale
şi temeiul legal precum şi actele pe care se întemeiază acestea, urmând ca
rezultatul concilierii să fie consemnat într-un înscris cu arătarea pretenţiilor
reciproce şi a punctelor de vedere ale părţilor referitoare la obiectul litigiului.
Prin acţiunea formulată de reclamanta Comuna H, prin Primar, în

contradictoriu cu pârâta Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit,
fostă Agenţia SAPARD Bucureşti, a solicitat obligarea pârâtei la plata sumei de
1.131.100.306 lei vechi, reprezentând cheltuieli efectuate cu organizarea de
şantier, foloase nerealizate pentru organizare de şantier, taxe, dobândă achitată,
precum şi foloase nerealizate, sumă derivând din executarea contractului cadru
de finanţare încheiat de reclamantă cu pârâta în 2003.
Pârâta a invocat excepţia neîndeplinirii procedurii administrative
prealabile, reţinând, că reclamanta nu a respectat prevederile art. 7 alin. 1 şi 6
din Legea nr. 554/2004 şi art. 7201 din Codul de procedură civilă, referitoare la
procedura concilierii directe, în sensul că între părţi s-a purtat corespondenţă
care nu poartă denumirea de „convocare la conciliere” şi nici nu s-a încheiat un
proces-verbal de conciliere.
Contractul cadru încheiat de părţi la data de 19.02.2003 din care derivă
pretenţiile băneşti ce formează obiectul acţiunii are natură administrativă.
Reclamanta a precizat că, deşi corespondenţa purtată nu poartă denumirea
de „convocare”, din conţinutul adreselor emise rezultă fără dubiu încercările
sale de soluţionare pe cale amiabilă a litigiului.
Întrebări:
1. Ce soluţie aţi pronunţa, dacă aţi fi judecătorul cauzei, ţinând cont de
dispoziţiile art. 7201 C.pr.civ.1865?
4). Evaluare profesională. Comunicarea calificativului. Cerere de suspendare a

executării actului administrativ.
Art. 14 Legea nr. 554/2004

(1) În cazuri bine justificate şi pentru prevenirea unei pagube iminente, după
sesizarea, în condiţiile art. 7, a autorităţii publice care a emis actul sau a
autorităţii ierarhic superioare, persoana vătămată poate să ceară instanţei
competente să dispună suspendarea executării actului administrativ unilateral
până la pronunţarea instanţei de fond. În cazul în care persoana vătămată nu
introduce acţiunea în anularea actului în termen de 60 de zile, suspendarea
încetează de drept şi fără nicio formalitate.
(2) Instanţa soluţionează cererea de suspendare, de urgenţă şi cu precădere, cu
citarea părţilor.
12
(3) Când în cauză este un interes public major, de natură a perturba grav
funcţionarea unui serviciu public administrativ, cererea de suspendare a actului
administrativ normativ poate fi introdusă şi de Ministerul Public, din oficiu sau
la sesizare, prevederile alin. (2) aplicându-se în mod corespunzător.
(4) Hotărârea prin care se pronunţă suspendarea este executorie de drept. Ea
poate fi atacată cu recurs în termen de 5 zile de la comunicare. Recursul nu este
suspensiv de executare.
(5) În ipoteza în care se emite un nou act administrativ cu acelaşi conţinut ca
şi cel suspendat de către instanţă, acesta este suspendat de drept. În acest caz nu
este obligatorie plângerea prealabilă.
(6) Nu pot fi formulate mai multe cereri de suspendare succesive pentru
aceleaşi motive.
(7) Suspendarea executării actului administrativ are ca efect încetarea oricărei
forme de executare, până la expirarea duratei suspendării.
Prin cererea formulată, reclamantul S.M. l-a chemat în judecată pe pârâtul

Ministerul Educaţiei, solicitând ca, prin hotărâre judecătorească, în temeiul art.
14 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, să se dispună
suspendarea efectelor adresei nr…/2008, prin care i s-a comunicat calificativul
"nesatisfacător" stabilit cu prilejul evaluării, până la pronunţarea instanţei de
fond.
Motivând acţiunea, reclamantul a învederat că, din momentul începerii
activităţii sale în funcţie, au fost efectuate evaluări anuale ale căror rezultate au
fost concretizate prin calificativul "foarte bine”, pentru ca, prin adresa
nr…/2008, să i se comunice, în urma evaluării activităţii manageriale
desfăşurate în funcţia de inspector şcolar general la ISJ…, împrejurarea că,
pentru perioada 2006 - 2007, în conformitate cu prevederile Ordinului nr.
1223/2007, i-au fost acordate 58,00 puncte, corespunzătoare calificativului
"nesatisfăcător".
Reclamantul a precizat că procedura de evaluare este nelegală, întrucât,
pe de o parte, comisia de evaluare a acţionat în baza unui act normativ
inexistent, întrucât Ordinul nr. 1223/2007 nu a fost publicat în Monitorul Oficial
al României, publicarea fiind o condiţie esenţială pentru intrarea în vigoare a
actului, iar, pe de altă parte, analiza comisiei a fost una arbitrală şi abuzivă,
deoarece faza preliminară a evaluării nu a fost realizată pentru anul şcolar întreg
şi nu s-a solicitat un raport explicativ al acesteia. A apreciat, totodată, că ordinul
nu cuprinde o procedură de evaluare, ci numai dispoziţii ambigue care lasă la
latitudinea inspectorilor modul în care se acţionează în acest context.
A mai arătat reclamantul că în speţă sunt întrunite condiţiile prevăzute de
art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 privind admisibilitatea cererii de
suspendare, întrucât a solicitat prin cerere pârâtului revocarea calificativului,
există "un caz bine justificat", în sensul textului de lege citat, întrucât
exercitarea funcţiei de inspector general, în paralel cu menţinerea efectelor
13
juridice ale calificativului, ar leza prestigiul şi activitatea didactică, precum şi o
pagubă iminentă, deoarece încetarea contractului de management, ca efect al
calificativului, ar avea consecinţe de ordin moral, dar ar crea şi prejudicii
materiale, având în vedere pierderea drepturilor salariale şi a dreptului de a
beneficia de promovări ulterioare.
Pârâtul a invocat, pe cale de excepţie, inadmisibilitatea acţiunii, dat fiind
faptul că adresa de comunicare a calificativului nu are caracterul unui act
administrativ, pe fond solicitându-se respingerea acţiunii pentru neîndeplinirea
condiţiilor prevăzute de art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.
Prin adresa nr… din 04.03.2008, Direcţia Generală Management Resurse
Umane din cadrul Ministerului Educaţiei i-a comunicat reclamantului punctajul
acordat în urma evaluării activităţii manageriale, punctaj corespunzător
calificativului „nesatisfăcător”.
Întrebări:
1. Comentaţi dacă adresa prin care i s-a comunicat reclamantului
rezultatul evaluării este un act administrativ sau o simplă operaţiune
tehnico-materială?
2. Ce soluţie veţi pronunţa în cauză?
5). Liberul acces la informaţiile de interes public. Refuz nemotivat al instituţiei

publice de a furniza informaţii în temeiul Legii nr. 544/2001 privind liberul
acces la informaţii publice
Art. 1 Legea nr. 544/2001

Accesul liber si neingradit al persoanei la orice informatii de interes
public, definite astfel prin prezenta lege, constituie unul dintre principiile
fundamentale ale relatiilor dintre persoane si autoritatile publice, in
conformitate cu Constitutia Romaniei si cu documentele internationale ratificate
de Parlamentul Romaniei.
Art. 12 Legea nr. 544/2001

(1) Se excepteaza de la accesul liber al cetatenilor urmatoarele informatii:
a) informatiile din domeniul apararii nationale, sigurantei si ordinii publice,
daca fac parte din categoriile informatiilor clasificate, potrivit legii;
b) informatiile privind deliberarile autoritatilor, precum si cele care privesc
interesele economice si politice ale Romaniei, daca fac parte din categoria
informatiilor clasificate, potrivit legii;
c) informatiile privind activitatile comerciale sau financiare, daca publicitatea
acestora aduce atingere dreptului de proprietate intelectuala ori industriala,
precum si principiului concurentei loiale, potrivit legii
d) informatiile cu privire la datele personale, potrivit legii;
14
e) informatiile privind procedura in timpul anchetei penale sau disciplinare,
daca se pericliteaza rezultatul anchetei, se dezvaluie surse confidentiale ori se
pun in pericol viata, integritatea corporala, sanatatea unei persoane in urma
anchetei efectuate sau in curs de desfasurare;
f) informatiile privind procedurile judiciare, daca publicitatea acestora aduce
atingere asigurarii unui proces echitabil ori interesului legitim al oricareia dintre
partile implicate in proces;
g) informatiile a caror publicare prejudiciaza masurile de protectie a tinerilor.
(2) Raspunderea pentru aplicarea masurilor de protejare a informatiilor
apartinand categoriilor prevazute la alin. (1) revine persoanelor si autoritatilor
publice care detin astfel de informatii, precum si institutiilor publice abilitate
prin lege sa asigure securitatea informatiilor.
Reclamanta P.C. a chemat în judecată pârâtul Parchetul X pentru a fi
obligat ca, în temeiul Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţii
publice, să elibereze reclamantei copii după actele din Dosarul penal
nr…/P/2004, în care reclamanta a fost cercetată în calitate de învinuită şi să-i
plătească acesteia 1.000 lei daune morale, precum şi cheltuieli de judecată.
Reclamanta a formulat şi a adresat pârâtului la 16.03.2004 o cerere,
conform Legii nr. 544/2001, prin care i-a solicitat eliberarea unor copii după
actele din Dosarul penal nr.../P/2004 al pârâtului (acte enumerate şi indicate
expres).
Refuzul pârâtului de a furniza reclamantei copii după actele solicitate este
nejustificat deoarece, în primul rând, este un refuz insuficient motivat. Pârâtul
nu a indicat care sunt prevederile legale şi aspectele concrete din dosarul de
urmărire penală care conferă documentelor caracterul de informaţii exceptate de
la accesul liber al cetăţenilor. Lipsa acestei motivări în fapt şi drept nu poate fi
suplinită prin apărările formulate de pârât în cursul litigiului.
Pârâtul s-a apărat, spunând că nu puteau fi comunicate documentele
solicitate, deoarece pe declaraţiile martorilor şi părţilor vătămate sunt înscrise
datele personale ale acestora şi dreptul acestora la viaţă intimă ar putea fi
periclitat.
Din actele depuse la dosarul instanţei, a rezultat că reclamanta a fost
cercetată în dosarul penal ca învinuită şi că ancheta s-a încheiat, reclamanta
fiind scoasă de sub urmărire penală.
Întrebări:
1. Are dreptul reclamanta să i se comunice copii de pe documentele din
dosarul penal în care a fost cercetată, având în vedere că acestea conţin
date personale privind martorii şi părţile vătămate, precum şi faptul că
s-a invocat periclitarea anchetei?
15
6). Răspunderea materială a funcţionarului public. Funcţionar public pentru care
au încetat raporturile de serviciu.
Art. 84 Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarului public

Raspunderea civila a functionarului public se angajeaza:
a)pentru pagubele produse cu vinovatie patrimoniului autoritatii sau institutiei
publice in care functioneaza;
b)pentru nerestituirea in termenul legal a sumelor ce i s-au acordat necuvenit;
c)pentru daunele platite de autoritatea sau institutia publica, in calitate de
comitent, unor terte persoane, in temeiul unei hotarari judecatoresti definitive si
irevocabile.
Art. 85 din aceeaşi lege

(1) Repararea pagubelor aduse autoritatii sau institutiei publice in situatiile
prevazute la art. 84 lit. a) si b) se dispune prin emiterea de catre conducatorul
autoritatii sau institutiei publice a unui ordin sau a unei dispozitii de imputare,
in termen de 30 de zile de la constatarea pagubei, sau, dupa caz, prin asumarea
unui angajament de plata, iar in situatia prevazuta la lit. c) a aceluiasi articol, pe
baza hotararii judecatoresti definitive si irevocabile.
(2) Impotriva ordinului sau dispozitiei de imputare functionarul public in cauza
se poate adresa instantei de contencios administrativ.
(21)Ordinul sau dispozitia de imputare ramasa definitiva ca urmare a
neintroducerii ori respingerii actiunii la instanta de contencios administrativ
constituie titlu executoriu.
(3) Dreptul conducatorului autoritatii sau institutiei publice de a emite ordinul
sau dispozitia de imputare se prescrie in termen de 3 ani de la data producerii
pagubei.
Prin cererea formulată, reclamantul MUNICIPIUL X a chemat în judecată

pe pârâtul DG, solicitând instanţei ca prin sentinţa ce o va pronunţa să dispună
obligarea pârâtului la plata sumei de 5212 lei , actualizată până la recuperarea
integrală a prejudiciului.
Reclamantul a arătat că prin decizia nr. 41/18.11.2011 a Camerei de
Conturi a jud. X – pct. 6 şi 8 – s-a dispus ca reclamanţii să stabilească şi să
recupereze sumele de bani ce au fost acordate necuvenit salariaţilor Primăriei X,
în perioada 2008 – 2011.
Pârâtul a invocat excepţia inadmisibilităţii acţiunii pentru nerespectarea
art. 84, 85 din Legea nr. 188/1999, deoarece nu s-a realizat procedura prevăzută
de respectivele articole.
Reclamantul a lucrat ca funcţionar public în cadrul Primăriei X până la
data de 15.03.2013, când i-au încetat raporturile de serviciu ca urmare a
pensionării sale pentru limită de vârstă.
16
În perioada 2008 – 2011, reclamantul a beneficiat, asemenea colegilor
săi, de spor de condiţii vătămătoare (radiaţii electromagnetice) şi de spor de
uniformă, stabilite prin dispoziţie a Primarului.
Ca urmare a controlului desfăşurat, Camera de Conturi a constatat că
aceste sporuri au fost stabilite în contradicţie cu legea şi a impus reclamantului
recuperarea sumelor plătite necuvenit.
Reclamantul nu a emis ordin/dispoziţie de imputare împotriva pârâtului,
ci a procedat la chemarea sa în judecată în faţa instanţei.
Întrebări:
1. Având în vedere că pârâtului i-au încetat raporturile de serviciu anterior
sesizării instanţei, consideraţi că reclamantul s-a adresat corect instanţei
de judecată sau ar fi trebuit să emită un ordin/dispoziţie de imputare?
7). Decizie stabilire obligaţie fiscală. Consecinţe ale necomunicării.
Art. 222 Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii

Fiecare asigurat are dreptul de a fi informat cel puţin o dată pe an, prin
casele de asigurări, asupra serviciilor de care beneficiază, a nivelului de
contribuţie personală şi a modalităţii de plată, precum şi asupra drepturilor şi
obligaţiilor sale.
Prin cererea formulată, reclamanta VF a solicitat, în contradictoriu cu

CASA DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE X, anularea Deciziei
nr.100/3810/2012 emisă de CAS X, prin care s-au reţinut în sarcina sa dobânzi
şi penalităţi în sumă totală de 2.219 lei, a Deciziei nr.467/04.12.2012, prin care
a fost respinsă contestaţia formulată împotriva Deciziei nr.100/3810/2012, cu
exonerarea sa de la plata dobânzilor şi penalităţilor.
În motivarea acţiunii a arătat că, în luna decembrie 2012, a achitat suma
de 3.222 lei reprezentând debit aferent anilor 2007 – 2012, demers pe care l-a
făcut din proprie iniţiativă, neprimind nicio înştiinţare de plată şi, după plata
efectuată, a primit decizia contestată, prin care se reţinea în sarcina sa plata de
dobânzi şi penalităţi.
Prin Decizia nr.467/04.12.2012 a fost respinsă contestaţia sa împotriva
Deciziei nr.100/3810/2012 , decizii pe care le consideră nelegale şi
neîntemeiate.
A arătat că pârâta nu şi-a respectat obligaţia legală de informare a
asiguratului, că nu a existat nicio punere în întârziere în legătură cu sume ce ar
fi datorate, astfel încât nu pot fi calculate penalităţi şi majorări de întârziere.
Pârâta a solicitat respingerea cererii ca fiind neîntemeiată. În motivare, a
reţinut că, potrivit prevederilor art. 208 din Legea nr.95/2006 privind reforma în
17
domeniul sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare, asigurările sociale
de sănătate sunt obligatorii în România.
Prin Decizia nr.100/3810/2012 s-au stabilit în sarcina reclamantei
obligaţii de plată unor dobânzi de întârziere în sumă de 1.736 lei şi penalităţi în
sumă de 483 lei la contribuţia pentru asigurări de sănătate.
În termen legal a fost formulată contestaţie, soluţionată prin Decizia
nr.467/04.12.2012, prin respingerea contestaţiei ca fiind neîntemeiată.
Potrivit prevederilor art. 261 din Legea nr.95/2006, angajatorii si
asiguratii care au obligatia platii contributiei in conditiile prezentei legi si, în
situaţia în care nu o respecta, datoreaza pentru perioada de intarziere, majorari
de intarziere in conditiile Codului de procedura fiscala.
Potrivit art. 211 din legea nr. 95/2006, toţi cetăţenii români cu domiciliul
in România sunt asiguraţi obligatoriu, iar conform art. 257 alin. 2, nivelul
contribuţiei lunare este de 6,5%.
Obligaţia de plată a contribuţiei la FNUASS, este prevăzută la art. 51 alin.
2 lit. e din O.G. nr. 150/2002 şi art. 257 alin. 2 lit. e „persoana asigurată are
obligaţia plăţii unei contribuţii băneşti lunare pentru asigurările de sănătate,
pentru veniturile din cedarea folosinţei bunurilor, veniturile din dividende şi
dobânzi, venituri din drepturi de proprietate intelectuală realizate în mod
individual şi/sau într-o formă de asociere şi altor venituri care se supun
impozitului pe venit numai în cazul în care nu realizează venituri de natura
celor prevăzute la lit. a) – d), dar nu mai puţin de un salariu de bază minim brut
pe ţară, lunar”. În acest sens, contribuţia s-a calculat la nivelul unui salariu
minim brut pe ţară.
Conform prevederilor art. 51 alin. 2 din O.G. nr. 150/2002, art. 215 alin. 3
din Legea nr. 95/2006 şi art. 11 din Ordinul CNAS nr. 617/2007 respectiv
„6,5% din veniturile impozabile obţinute dar nu mai puţin de un salariu de bază
minim brut pe ţară, lunar, dacă era singurul venit asupra căruia se calculează
contribuţia”.
În acest context, reclamanta avea obligaţia conform art. 219 lit. d şi art.
261 alin. 5 din legea nr. 95/2006 să achite obligaţiile către fondul de asigurări de
sănătate.
Aceste contribuţii trebuiau achitate la termen, adică trimestrial, în
condiţiile în care reclamanta avea obligaţia de a declara din propria iniţiativă
veniturile realizate, nu să aştepte comunicarea pârâtei privind obligaţia de plată.
Întrebări:
1. Avea dreptul pârâta să stabilească penalităţi/majorări de întârziere
pentru contribuţiile de asigurări sociale de sănătate neplătite, atât timp
cât nu a comunicat reclamantei debitul principal ce trebuia achitat?
18
19
20
CAPITOLUL II. JURISPRUDENTA DREPTUL FAMILIEI
1). Răspunderea civilă delictuală; răspunderea părinţilor pentru copiii minori.
Art. 998 C.civ.1864

Orice faptă a omului, care cauzează altuia prejudiciu, obligă pe acela din a
cărui greşeală s-a ocazionat, a-l repara.
Art. 999 C.civ.1864
Omul este responsabil nu numai de prejudiciul ce a cauzat prin fapta sa, dar şi
de acela ce a cauzat prin neglijenţa sau prin imprudenţa sa.
Art. 1000 C.civ.1864
Suntem asemenea responsabili de prejudiciul cauzat prin fapta persoanelor
pentru care suntem obligaţi a răspunde sau de lucrurile ce sunt sub paza noastră.
Tatăl şi mama, după moartea bărbatului sunt responsabili de prejudiciul
cauzat de copiii lor minori ce locuiesc cu dânşii.
Stăpânii şi comitenţii, de prejudiciul cauzat de servitorii şi prepuşii lor în
funcţiile ce li s-au încredinţat.
Institutorii şi artizanii, de prejudiciul cauzat de elevii şi ucenicii lor, în tot
timpul ce se găsesc sub a lor priveghere.
Tatăl şi mama, institutorii şi artizanii sunt apăraţi de responsabilitatea arătată
mai sus, dacă probează că n-au putut împiedica faptul prejudiciabil.
Prin cererea înregistrată, reclamantul CB a solicitat instanţei, în

contradictoriu cu pârâţii GV şi IV, să pronunţe o hotărâre prin care să oblige
pârâţii în solidar la plata sumei de 888,90 lei, reprezentând despăgubiri.
În motivarea cererii, a arătat pârâţii sunt părinţii minorului MV, care, în
data de 18.03.2009 i-a sustras un joc PlayStation Portable, în valoare de 888,90
lei.
Deoarece organele de urmărire penală au dispus scoaterea de sub
urmărire penală a numitului MV, în temeiul art. 10 lit. b1 C.pr.pen., reclamantul
a formulat acţiune civilă împotriva părinţilor acestuia, în temeiul art. 1000 alin.
2 C.civ.
În drept, a invocat disp. art. 1000 alin. 2 C.civ.
Pârâţii GV şi IV sunt părinţi minorului MV.
În data de 18.03.2009, în jurul orelor 11:00, în timp ce se afla în curtea
Şcolii Generale nr… din municipiul Galaţi, minorul MV a sustras din buzunarul
reclamantului CB un joc PlayStation Portable.
După comiterea faptei, însoţit fiind de martorul OSA, numitul MV s-a
deplasat la un magazin din apropierea şcolii. Pe drum, MV i-a spus martorului
că a sustras bunul reclamantului. Întrucât martorul a afirmat că nu-l crede, MV a
scos bunul din buzunar şi i l-a arătat martorului.
21
La întoarcere, MV a fost abordat de reclamant, care – constatând între
timp lipsa jocului – i-a solicitat să-i restituie bunul. MV a negat comiterea
faptei, iar reclamantul a anunţat conducerea şcolii. În aceeaşi zi, în biroul
directorului şcolii s-au purtat discuţii, ocazie cu care MV a negat fapta.
După câteva zile, numitul MV a dat un anunţ pe internet, prin care oferea
spre vânzare bunul sustras. La scurt timp a fost contactat de către numitul PN, la
care MV avea o datorie şi căruia i-a dat aparatul, în contul datoriei respective.
Ulterior, aparatul a fost vândut de către numitul PN unei persoane necunoscute
din municipiul Brăila.
Martorii OSA şi CAM au confirmat în faţa instanţei desfăşurarea
evenimentelor, astfel cum a fost reţinută de organele de urmărire penală.
Reclamantul a formulat plângere penală împotriva minorului MV, care a
fost înregistrată pe rolul Parchetului de pe lângă Judecătoria Galaţi sub nr….
Prin ordonanţa din 12.03.2010 a Parchetului de pe lângă Judecătoria
Galaţi, s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală a numitului MV, pentru
săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 208 alin. 1 – 209 alin. 1 lit. e C.pen., cu
aplicarea art. 99 şi urm. C.pen., şi aplicarea faţă de acesta a unei sancţiuni cu
caracter administrativ în cuantum de 500 lei. Pentru a se dispune această soluţie,
s-a reţinut de către procurorul care a instrumentat cauza că, în speţă, fapta
reţinută în sarcina învinuitului a fost dovedită, fiind săvârşită cu vinovăţie, însă,
faţă de împrejurarea că învinuitul era minor la data săvârşirii faptei (avea vârsta
de 14 ani), provenind dintr-o familie numeroasă (cu şapte copii), avându-se în
vedere persoana acestuia (învinuitul fiind cunoscut cu un comportament
corespunzător în familie şi societate, astfel cum rezultă din actele în
circumstanţiere depuse la dosarul cauzei), împrejurările în care s-a săvârşit fapta
şi prejudiciul modic cauzat, s-a apreciat că fapta săvârşită de învinuit – în
conţinutul ei concret – nu prezintă gradul de pericol social al unei infracţiuni.
Împotriva soluţiei, reclamantul a formulat plângere la prim-procurorul
Parchetului de pe lângă Judecătoria Galaţi, în temeiul art. 278 C.pr.pen.
Prin ordonanţa nr. 747/II/2/2010 din 15.05.2010, prim-procurorul
Parchetului de pe lângă Judecătoria Galaţi, a reţinut aceeaşi situaţie de fapt şi a
dispus respingerea plângerii ca nefondată.
În temeiul art. 2781 C.pr.pen., la data de 26.05.2010, reclamantul a
formulat plângere la Judecătoria Galaţi împotriva ordonanţei nr. … din
12.03.2010 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Galaţi, dosarul primind nr. de
înregistrare ….
Prin sent. pen. nr. …/23.07.2010, Judecătoria Galaţi a respins plângerea
reclamantului ca nefondată, în temeiul art. 278 1 alin. 8 lit. a C.pr.pen. Împotriva
sentinţei, reclamantul a formulat recurs, care a fost respins ca nefondat prin dec.
pen. nr. 458/R/05.10.2010 a Tribunalului Galaţi.
22
Cerinţă:
Faţă de situaţia de fapt prezentată analizaţi dacă sunt îndeplinite condiţiile
cerute de disp. art. 1000 alin. 2 C.civ.1864, astfel cum a fost interpretat de
doctrina de specialitate actuală, pentru antrenarea răspunderii civile delictuale a
părinţilor pentru prejudiciile cauzate de copilul lor minor, care locuieşte cu ei.
2). Modificare exercitare autoritate părintească; modificare pensie de întreţinere.
Conform art. 505 alin. 3 Noul Cod civil, instanţa sesizată este obligată să
dispună asupra modului de exercitare a autorităţii părinteşti, fiind aplicabile prin
asemănare dispoziţiile privitoare la divorţ.
Potrivit art. 396 Noul Cod civil, instanţa de tutelă hotărăşte, odată cu
pronunţarea divorţului, asupra raporturilor dintre părinţii divorţaţi şi copiii lor
minori, ţinând seama de interesul superior al copiilor, de concluziile raportului
de anchetă psihosocială, precum şi, dacă este cazul, de învoiala părinţilor, pe
care îi ascultă. În procedurile administrative sau judiciare care îl privesc,
ascultarea copilului care a împlinit vârsta de 10 ani este obligatorie (art. 264
alin. 1 Noul Cod civil). După divorţ, autoritatea părintească revine în comun
ambilor părinţi, afară de cazul în care instanţa decide altfel (art. 397). Dacă
există motive întemeiate, având în vedere interesul superior al copilului, instanţa
hotărăşte ca autoritatea părintească să fie exercitată numai de către unul dintre
părinţi (art. 398 alin. 1). Instanţa, prin hotărârea de divorţ, stabileşte contribuţia
fiecărui părinte la cheltuielile de creştere, educare, învăţătură şi pregătire
profesională a copiilor (art. 402). Dacă până la divorţ copilul a locuit cu ambii
părinţi, instanţa îi stabileşte locuinţa la unul dintre ei, ţinând seama de interesul
său superior (art. 400 alin. 2).
Potrivit art. 516 Noul Cod civil, există obligaţia de întreţinere între părinţi
şi copii, având drept la întreţinere numai acela care se află în nevoie, neputându-
se întreţine din munca sau din bunurile sale (art. 524 Noul Cod civil).
În cazul copilului minor care cere întreţinere de la părinţii săi, acesta este
considerat, conform art. 525 alin. 1 Noul Cod civil, că se află în stare de nevoie
dacă nu se poate întreţine din munca sa, chiar dacă ar avea bunuri.
Prin cererea înregistrată, reclamantul CP a solicitat instanţei, în

contradictoriu cu pârâta TM, să pronunţe o hotărâre prin care să îi încredinţeze
spre creştere şi educare pe minora CGE, născută la ...1997, cu obligarea pârâtei
la plata unei pensii de întreţinere.
În motivarea cererii, a arătat că, prin sent. civ. nr… 2010 a Judecătoriei
Galaţi, căsătoria părţilor a fost desfăcută, minora CGE fiind încredinţată pârâtei
spre creştere şi educare.
De fiecare dată când vine în vizită, minora îi spune reclamantului că vrea
să rămână cu el, că nu doreşte să se întoarcă la domiciliul mamei şi că ar vrea să
23
se transfere la şcoala din com.iÎn drept, a invocat disp. art.
44,86,94,100,103,107 C.fam., art. 274 C.pr.civ.
La ultimul termen de judecată, reclamantul a solicitat ca exercitarea
autorităţii părinteşti să fie stabilită în favoarea ambelor părţi, cu stabilirea
domiciliului minorei la reclamant şi cu plata pensiei de întreţinere de către
pârâtă, fără cheltuieli de judecată.
După cum reiese din actul de naştere nr…/1997 emis de Primăria mun.
Galaţi, la data de …1997 s-a născut din căsătorie minora CGE, aceasta având
filiaţia stabilită faţă de ambii părinţi, părţile din prezenta cauză.
Din referatul de anchetă socială întocmit de Primăria com. jud. Galaţi,
reiese că minora locuieşte cu tatăl ei şi cu bunicii paterni, într-o casă cu două
corpuri şi cinci camere, mobilată şi întreţinută corespunzător. Minora este
transferată la şcoala din com..
Din declaraţiile martorei MD, audiată în cauză, reiese că minora se
înţelege bine cu pârâta, însă are probleme cu concubinul pârâtei, fetei fiindu-i
greu să se acomodeze în or. Însurăţei. De când s-a mutat la reclamant, pârâta nu
s-a mai văzut cu minora. Minora este foarte ataşată de reclamant.
Serviciile autorităţii tutelare din cadrul primăriilor sunt competente să
efectueze anchetele psihosociale până la înfiinţarea instanţelor de tutelă, după
cum prevăd disp. art. 229 alin. 2 lit. b Legea nr. 71/2011. De asemenea, până la
înfiinţarea instanţelor de tutelă atribuţiile de judecată ale acestora sunt
îndeplinite de instanţele, secţiile sau, după caz, completele specializate pentru
minori şi familie (art. 229 alin. 2 lit. a Legea nr. 71/2011).
Fiind audiată în camera de consiliu, minora şi-a exprimat dorinţa de a
locui cu tatăl său.
Din jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului se desprinde
ideea că obligaţia de a plăti pensie de întreţinere reprezintă o expresie
patrimonială a vieţii de familie protejată de art. 8 din Convenţia Europeană a
Drepturilor Omului, fiind menită a suplini întreţinerea în natură pe care
părintele are obligaţia de a o presta în favoarea copilul său, în virtutea
complexului de relaţii biologice, emoţionale, morale şi juridice ce derivă din
instituţia familiei. Statul are obligaţia de a lua toate măsurile necesare pentru a
facilita creditorului pensiei de întreţinere obţinerea titlului şi pe cea de a stărui
pentru punerea sa în executare (hotărârea Curţii din data de 4 noiembrie 2008
pronunţată în cauza Dinu împotriva României şi Franţei).
S-a reţinut că, la momentul actual, nu s-a dovedit că pârâta ar presta
activităţi salarizate, neavând venituri cu caracter de continuitate.
Întrebări:
1. Consideraţi că este în interesul minorei ca autoritatea părintească să fie
exercitată de ambii părinţi şi în ce situaţii se poate acorda custodia doar
unui părinte?
24
2. Care este soluţia în ce priveşte capetele de cerere accesorii privind
stabilirea domiciliului minorei şi stabilirea pensiei de întreţinere? S-ar
putea stabili pensia de întreţinere dacă debitorul acesteia nu realizează
venituri?
3. Dacă aţi fi judecătorul cauzei cum aţi motiva soluţia ce o veţi pronunţa?
3). Stabilire paternitate minor născut în afara căsătoriei; stabilire exercitare

autoritate părintească; stabilire pensie de întreţinere.
Potrivit art. 60 C.fam., acţiunea în stabilirea paternităţii din afara căsătoriei

poate fi pornită de mamă într-un termen de un an de la naşterea copilului (alin.
1). Dacă, în cazul prevăzut în art. 54 alin. 1, un copil a pierdut calitatea de copil
din căsătorie prin efectul unei hotărâri judecătoreşti, termenul de un an pentru
pornirea acţiunii în stabilirea paternităţii din afara căsătoriei va curge de la data
când acea hotărâre a rămas definitivă (alin. 2). În cazul în care mama a
convieţuit cu pretinsul tată ori dacă acesta din urmă a prestat copilului
întreţinere, termenul de un an va curge de la încetarea convieţuirii ori a
întreţinerii (alin. 3).
Potrivit art. 63 C. fam., copilul din afara căsătoriei, a cărui filiaţie a fost
stabilită prin recunoaştere sau prin hotărâre judecătorească, are, faţă de părinte
şi rudele acestuia, aceeaşi situaţie ca şi situaţia legală a unui copil din căsătorie.
În conformitate cu art. 53 C. fam., copilul conceput sau născut în timpul
căsătoriei are ca tată pe soţul mamei, respectiv pe fostul soţ al mamei. De aceea,
copilul în favoarea căruia se aplică prezumţia de paternitate nu poate introduce
acţiune în stabilirea paternităţii împotriva unui alt bărbat decât soţul mamei.
Prin cererea înregistrată, reclamanta SL a solicitat instanţei, în

contradictoriu cu pârâtul CE, să pronunţe o hotărâre prin care să constate că
pârâtul este tatăl minorului STE, născut la data de …2005 şi să oblige pârâtul la
plata unei pensii de întreţinere în favoarea minorului.
În motivarea cererii, reclamanta a arătat că pârâtul este tatăl minorului
STE, născut la data de …2005. De la naşterea copilului şi până la data încetării
convieţuirii, pârâtul s-a comportat ca tată al copilului, oferind mijloacele
necesare şi îngrijindu-se de creşterea şi educarea sa. De la data încetării
convieţuirii a trecut mai puţin de un an.
În drept, a invocat disp. art. 56,59,60 C.fam.
Pârâtul a invocat excepţia prescripţiei dreptului la acţiune şi a solicitat
respingerea cererii ca fiind prescrisă
În motivare, a arătat că acţiunea este prescrisă conform art. 60 C.fam. şi
că reclamanta nu a precizat în mod deliberat data încetării convieţuirii, pentru a
evita incidenţa prescripţiei.
În drept, a invocat disp. art. 60 C.fam.
25
S-a încuviinţat si administrat în cauză proba cu înscrisuri, proba cu
interogatoriile părţilor, proba cu expertiză medico-legală ADN şi proba
testimonială.
După cum reiese din actul de naştere nr…2005 emis de Primăria mun.
Galaţi, la data de …2005 s-a născut minorul STE. S-a reţinut că minorul are
filiaţia stabilită numai faţă de mamă, respectiv reclamanta din prezenta cauză,
iar tatăl este necunoscut).
Prin raportul de expertiză medico-legală tip examen ADN, înregistrat sub
nr. …2011, efectuat de Institutul Naţional de Medicină Legală „Mina Minovici”
Bucureşti, s-a constatat, în urma prelevării de eşantioane biologice de la părţi şi
de la minor, că la nivelul locilor ADN există o relaţie de înrudire biologică între
pârât şi minor şi că pârâtul este tatăl biologic al minorului cu o probabilitate de
99,99999108%.
Conţinutul raportului de expertiză se coroborează cu declaraţiile
martorilor SE şi IM.
De asemenea, din declaraţiile martorilor SE şi IM, audiaţi în cauză, reiese
că părţile au intrat în relaţie în cursul anului 1998, iar relaţia a durat continuu
până în luna decembrie 2010. Pârâtul a prestat întreţinere în favoarea minorului
şi în luna ianuarie 2011.
Se reţine că pârâtul a încetat să presteze întreţinere în favoarea minorului
în luna ianuarie 2011, iar prezenta cerere de chemare în judecată a fost introdusă
în iulie 2010.
Instanţa reţine că, la momentul actual, pârâtul obţine venituri cu caracter
de continuitate din partea X SRL.
Întrebări:
1. Cum soluţionaţi conflictul temporal de legi existent între dispoziţiile
Codului familiei (Legea nr. 4/1953) şi cele ale Codului civil din 2009
privind filiaţia, având în vedere dispoziţiile Legii nr. 71/2011 de punere
în aplicare a Codului civil din 2009?
2. Dacă aţi fi judecătorul cauzei, cum aţi motiva respingerea excepţiei
prescrierii dreptului la acţiune, invocată de pârât?
3. În ceea ce priveşte stabilirea exercitării autorităţii părinteşti asupra
minorului şi a pensiei de întreţinere, precizaţi dacă se aplică dispoziţiile
Codului familiei (Legea nr. 4/1953) sau cele ale Codului civil din 2009,
având în vedere dispoziţiile Legii nr. 71/2011 de punere în aplicare a
Codului civil din 2009?
4). Stabilire pensie copil major.
Potrivit art. 516 Noul Cod civil, există obligaţia de întreţinere între părinţi
şi copii, având drept la întreţinere numai acela care se află în nevoie, neputându-
se întreţine din munca sau din bunurile sale (art. 524 Noul Cod civil).
26
În cazul copilului minor care cere întreţinere de la părinţii săi, acesta este
considerat, conform art. 525 alin. 1 Noul Cod civil, că se află în stare de nevoie
dacă nu se poate întreţine din munca sa, chiar dacă ar avea bunuri.
În practica judiciară şi doctrina de specialitate, incapacitatea de muncă
este considerată că există şi atunci când nu se datorează unor cauze fiziologice,
ci unor cauze de ordin social, precum desfăşurarea studiilor sau interdicţia
legală de a munci sub o anumită vârstă.
Disp. Legii nr. 263/2010 şi ale art. 66 lit. b din Legea nr.19/2000 privind
sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale prevăd dreptul
copilului la pensie de urmaş până la vârsta de 16 ani, iar, dacă îşi continuă
studiile, până la terminarea acestora fără a depăşi vârsta de 26 de ani.
În mod similar, prin art. 51 alin. 2 din Legea nr.272/2004 privind
protecţia copilului în dificultate se reglementează dreptul copilului de a
beneficia în continuare de protecţie specială şi după împlinirea vârstei de 18 ani,
dacă îşi continuă studiile, dar fără a depăşi vârsta de 26 de ani.
Disp. art. 529 alin. 1 Noul Cod civil stabilesc pensia de întreţinere pe de o
parte în funcţie de nevoile reclamantului, iar pe de altă parte în raport cu
mijloacele materiale de care dispune pârâtul.
Prin cererea înregistrată, reclamantul SCV a chemat in judecata pe paratul

SC, solicitând instanţei pronunţarea unei hotărâri judecătorești prin car e sa
dispună obligarea paratului la plata unei contribuții lunare de întreținere in
favoarea sa, începând cu data introducerii cererii şi pana la terminarea studiilor,
dar nu mai târziu de împlinirea vârstei de 26 ani.
În motivarea cererii, reclamantul a arătat că, în prezent, urmează cursurile
unui institut tehnic din Italia şi are nevoie de bani pentru susţinerea examenelor.
În drept, a invocat disp. art. 499,529 Noul Cod civil, art. 274 C.pr.civ.
In dovedirea acțiunii a depus următoarele înscrisuri: adeverința din care
rezulta ca urmează cursurile de învăţământ, copii acte de stare civilă.
După cum reiese din certificatul de naştere seria NZ nr…. eliberat de
Primăria mun. Galaţi, reclamantul s-a născut la data de 14.07.1993 şi are
stabilită filiaţia faţă de tată în persoana pârâtului.
Totodată, din adeverinţa eliberată de „Istituto Tecnico Paritario G.
Pascoli” din localitatea … din Italia, instanţa mai reţine că reclamantul urmează
cursurile de zi ale acestei forme de învăţământ, pe care le frecventează regulat.
Se reţine că, la momentul actual, pârâtul prestează activităţi salarizate,
fiind angajat al SC SGL SRL.
Întrebări:
1. Dacă aţi fi judecătorul cauzei ce soluţie veţi pronunţa? Motivaţi.
5). Divorţ din culpa soţului pârât. Stabilire exercitare autoritate părintească;
stabilire domiciliu minor; stabilire pensie de întreţinere.
27
Potrivit art. 373 Noul Cod civil, căsătoria se poate desface prin divorţ.
Conform art. 373 lit. b Noul Cod civil, instanţa judecătorească poate desface
căsătoria prin divorţ atunci când, datorită unor motive temeinice, raporturile
dintre soţi sunt grav vătămate şi continuarea căsătoriei nu mai este posibilă.
Potrivit art. 383 Noul Cod civil, la desfacerea căsătoriei prin divorţ, soţii
pot conveni să păstreze numele purtat în timpul căsătoriei. Instanţa ia act de
această înţelegere prin hotărârea de divorţ. Pentru motive temeinice, justificate
de interesul unuia dintre soţi sau de interesul superior al copilului, instanţa poate
să încuviinţeze ca soţii să păstreze numele purtat în timpul căsătoriei, chiar în
lipsa unei înţelegeri între ei. Dacă nu a intervenit o înţelegere sau dacă instanţa
nu a dat încuviinţarea, fiecare dintre foştii soţi poartă numele dinaintea
căsătoriei.
Prin cererea înregistrată, reclamanta CF a solicitat instanţei, în

contradictoriu cu pârâtul CN, să pronunţe o hotărâre prin care să declare
desfăcută căsătoria încheiată între părţi la 30.10.1996 din culpa pârâtului, să
dispună revenirea sa la numele de familie anterior căsătoriei, respectiv „S” şi să
încredinţeze pârâtului spre creştere şi educare pe minorul CN, născut la …1996,
cu obligarea sa la plata unei pensii de întreţinere.
În motivarea cererii, a arătat că din căsătoria părţilor a rezultat minorul
CN, născut la …1996. Pârâtul era foarte violent, provocând scandaluri şi lovind-
o deseori pe reclamantă. Părţile sunt despărţite în fapt de 11 ani.
În drept, a invocat disp. art. 37,40,42 C.fam.
În data de 30.10.1996, părţile s-au căsătorit, actul fiind înregistrat în
Registrul stării civile a Consiliului Local nr…1996.
Din declaraţiile martorilor LSS şi SBS, audiaţi în cauză, reiese că pârâtul
devenea foarte violent la băutură şi o lovea deseori pe reclamantă şi pe membrii
familiei ei. La despărţire, acum 11 ani, pârâtul a luat copiii, inclusiv minorul
CN, care în prezent locuiesc cu el.
După cum reiese din actul de naştere nr …1996 emis de Primăria mun.
Galaţi, la data de …1996 s-a născut din căsătorie minorul CN, acesta având
filiaţia stabilită faţă de ambii părinţi, părţile din prezenta cauză.
Se reţine că, la momentul actual, pârâtul nu prestează activităţi salarizate
cu forme legale, neavând venituri cu caracter de continuitate.
Întrebări:
1. În ce priveşte divorţul, cum soluţionaţi conflictul temporal de legi
existent între dispoziţiile Codului familiei (Legea nr. 4/1953) şi cele ale
Codului civil din 2009, având în vedere dispoziţiile Legii nr. 71/2011 de
punere în aplicare a Codului civil din 2009, precum şi faptul că căsătoria
a fost încheiată iar acţiunea a fost introdusă înainte de intrarea în vigoare
a Codului civil din 2009? Acţiunea este soluţionată după intrarea în
vigoare a Codului civil din 2009.
28
2. Dacă aţi fi judecătorul cauzei, ce soluţie aţi pronunţa?
6). Ordonanţă preşedinţială. Stabilire program vizitare minor.
Potrivit art. 581 alin. 1 C.pr.civ.1865, instanţa va putea să ordone măsuri

vremelnice, în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin
întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente şi care nu s-ar putea repara,
precum şi pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări.
Prin cererea înregistrată, reclamantul CA a solicitat instanţei, în

contradictoriu cu pârâta SEV, să pronunţe o hotărâre, pe calea ordonanţei
preşedinţiale, prin care să stabilească un program de vizitare a minorei CDA,
născută în 12.02.2011, în prima şi a treia săptămână din lună, sâmbăta şi
duminica de la orele 10:00 la orele 18:00.
În motivarea cererii, a arătat că din relaţia de concubinaj a părţilor a
rezultat minora CDA, născută în 12.02.2011. De câteva luni, părţile s-au
despărţit în fapt, minora fiind la pârâtă. Minora a fost crescută de reclamant şi
este puternic ataşată de acesta. Reclamantul are un loc de muncă şi are condiţii
materiale mai bune decât pârâta.
În drept, a invocat dispoziţiile art. 581 C.pr.civ., art. 97 C.fam.
În data de 12.02.2011, s-a născut minora CDA, având ca părinţi părţile
din prezenta cauză, naştere înregistrată în registrul stării civile al mun. Galaţi
sub nr…/14.02.2011.
În ce priveşte dreptul reclamantului de a păstra legăturile părinteşti cu
minora, se reţine că acest drept îi este conferit de lege şi nu poate fi restrâns
decât în situaţia în care nu este în interesul copilului vizitarea sa de către părinte.
La alegerea modalităţii concrete de exercitare a acestui drept, în
conformitate cu art.97 al.2 C.fam., instanţa urmează sa ţină cont doar de
interesul copilului, respectiv de necesitatea ca părintele în discuţie să-1 poată
vedea pe minor şi să ţină personal legătura cu el, pentru a constata felul în care i
se asigură îngrijirea, creşterea şi sănătatea, dezvoltarea fizică şi morală şi pentru
a se putea realiza şi o apropiere sufletească normală între copilul şi părintele
respectiv.
Din înscrisul depus, reiese că pârâta este de acord cu stabilirea unui
program de vizitare a minorei, după cum doreşte reclamantul. Pârâtul are un loc
de muncă şi nu are cazier judiciar.
În ce priveşte programul propus de reclamant (în prima şi a treia
săptămână din lună, sâmbăta şi duminica de la orele 10 la orele 18), pârâta nu a
putut fi de acord cu el, deoarece intervalul orar de vizitare este prea lung
raportat la vârsta extrem de fragedă a minorei.
Ţinând cont şi de faptul că măsura este una temporară până la finalizarea
procesului pe fond, pârâta a apreciat că, la momentul actual, este în interesul
29
minorei un program de vizitare în primul şi al treilea week-end din lună,
sâmbătă şi duminică de la ora 10:00 până la ora 13:00, la domiciliul pârâtei.
Se reţine că pe rolul Judecătoriei Galaţi este înregistrat dosarul nr.
…/233/2011 având ca obiect „vizitare minor - fond” şi părţi - CA şi SEV.
Întrebări:
1. Precizaţi dacă măsura solicitată de reclamant pe calea ordonanţei
preşedinţiale îndeplineşte condiţiile cerute de art. 581 C.pr.civ.1865.
2. Dacă sunteţi judecătorul cauzei, ce soluţie veţi pronunţa?
7). Partaj bun imobil dobândit în timpul căsătoriei.
Art. 667 C.civ.2009 - Proprietatea comună în devălmăşie

Există proprietate în devălmăşie atunci când, prin efectul legii sau în temeiul
unui act juridic, dreptul de proprietate aparţine concomitent mai multor
persoane fără ca vreuna dintre acestea să fie titularul unei cote-părţi determinate
din dreptul de proprietate asupra bunului sau bunurilor comune.
Art. 668 C.civ.2009 - Regulile aplicabile proprietăţii devălmaşe

Dacă se naşte prin efectul legii, proprietatea în devălmăşie este supusă
dispoziţiilor acelei legi care se completează, în mod corespunzător, cu cele
privind regimul comunităţii legale.
În cazul în care izvorul proprietăţii în devălmăşie este un act juridic,
dispoziţiile privitoare la regimul comunităţii legale se aplică în mod
corespunzător.
Prin cererea înregistrată, reclamanta CD a solicitat instanţei, în

contradictoriu cu pârâtul BF, să se dispună partajarea imobilului bun comun
situat în mun. Galaţi, str…, jud. Galaţi, cu atribuirea imobilului către
reclamantă.
În motivarea cererii, a arătat că a divorţat de pârât prin sent. civ. nr.
…/04.05.2007 a Judecătoriei Galaţi. În timpul căsătoriei, părţile au cumpărat un
imobil şi mai multe bunuri mobile.
Contribuţia părţilor la achiziţionarea acestor bunuri este egală.
În drept, a invocat disp. art. 36 C.fam.
În data de 02.02.2012, reclamanta şi-a modificat obiectul cererii, în
temeiul art. 132 alin. 1 C.pr.civ., arătând că solicită să se aducă la masa
partajabilă suma de 5.054,62 lei, reprezentând cheltuieli de întreţinere şi
majorări de întârziere datorate de părţi către Asociaţia de proprietari nr…
Galaţi.
Prin sent. civ. nr. …/04.05.2007 a Judecătoriei Galaţi, irevocabilă,
pronunţată în dosarul nr…/233/2007, s-a declarat desfăcută căsătoria dintre
părţi, încheiată în data de 18.08.1990, din vina pârâtului.
30
În data de 24.06.1993, părţile au dobândit, conform contractului de
vânzare-cumpărare aut. sub nr. 9929 de fostul Notariat de Stat Galaţi, dreptul de
proprietate asupra imobilului situat în mun. Galaţi, str..., jud. Galaţi.
După cum s-a stabilit prin raportul de expertiză tehnică specialitatea
evaluare proprietăţi imobiliare, întocmit în cauză de expert SM, valoarea de
circulaţie a imobilului situat în mun. Galaţi, str…, jud. Galaţi, este de 86.550 lei.
Din adeverinţa emisă în data de 20.01.2012 de Asociaţia de proprietari
nr... Galaţi, reiese că, în legătură cu imobilul, există o datorie de 5.054,62 lei,
reprezentând cheltuieli de întreţinere şi majorări de întârziere.
Întrebări:
1. Ce criterii aveţi în vedere pentru a stabili căruia dintre soţi îi veţi atribui
imobilul? Se poate partaja imobilul în natură?
2. Care este soluţia în legătură cu împărţirea cheltuielilor de întreţinere şi a
majorărilor aferente?
31
32
CAPITOLUL III. JURISPRUDENTA DREPT SOCIETAR
1). Opoziţie la hotărârea A.G.A. de majorare a capitalului social. Acţionari.

Calitate procesuală activă.
Art. 61 Legea nr. 31/1990 a societăţilor, republicată

[Hotărâre de modificare a actului constitutiv. Opoziţie]
(1) Creditorii sociali şi orice alte persoane prejudiciate prin hotărârile asociaţilor
privitoare la modificarea actului constitutiv pot formula o cerere de opoziţie prin
care să solicite instanţei judecătoreşti să oblige, după caz, societatea sau asociaţii la
repararea prejudiciului cauzat, prevederile art. 57 fiind aplicabile.
(2) În sensul prezentei legi, prin hotărârea asociaţilor se înţelege şi hotărârea
organelor statutare ale societăţii, iar termenul asociaţi include şi acţionarii, în afară
de cazul în care din context rezultă altfel.
Prin opoziţia înregistrată la O.R.C. de pe lângă Tribunalul X sub nr.

1957/12.02.2003, oponenta S.A. a contestat Hotărârea nr.1/11.02.2003 adoptată de
intimata S.C. A.C. S.A. privind majorarea capitalului social şi majorarea valorii
acţiunilor.
Intimata a solicitat respingerea opoziţiei, cu motivarea că oponenta nu a făcut
dovada calităţii sale procesuale active de creditoare socială şi nu a dovedit nici
faptul că ar fi fost prejudiciată prin hotărârea atacată, aşa încât nu se încadrează în
prevederile art. 61 alin. (1) din Legea nr. 31/1990 republicată şi modificată.
Oponenta este numai acţionar al societăţii pârâte şi a arătat că această calitate îi
conferă legitimare procesuală activă pentru formularea opoziţiei.
Întrebări:
1. Are oponenta calitate procesuală activă pentru a contesta hotărârea din
cauză?
2. Dacă nu, ce posibilitate legală are oponenta de a ataca hotărârea?
3. Ce soluţie aţi pronunţa dacă aţi fi judecătorul cauzei?
2). Revocarea administratorilor. Revocarea administratorului de către instanţa

judecătorească
Art. 77 Legea nr. 31/1990 republicată

[Administratori. Alegere, revocare, limitare puteri]
33
(1) Asociaţii care reprezintă majoritatea absolută a capitalului social pot alege unul
sau mai mulţi administratori dintre ei, fixându-le puterile, durata însărcinării şi
eventuala lor remuneraţie, afară numai dacă prin actul constitutiv nu se dispune
altfel.
(2) Cu aceeaşi majoritate, asociaţii pot decide asupra revocării administratorilor
sau asupra limitării puterilor lor, afară de cazul în care administratorii au fost
numiţi prin actul constitutiv.
Prin cererea formulată, reclamantul P.A., în calitate de asociat al S.C.

M.T.C. S.R.L. Cluj Napoca a solicitat împotriva pârâţilor Ş.A. în calitate de asociat
şi administrator al S.C. M.T.C. S.R.L. Cluj şi V.A., asociat al aceleiaşi societăţi, să
se constate activitatea de concurenţă neloială efectuată de pârâţi în dauna societăţii
comerciale şi în dauna reclamantului, să se revoce pârâtul Ş.A. din funcţia de
administrator şi să se numească un administrator judiciar până la soluţionarea
definitivă a cererii.
Reclamantul şi pârâţii sunt asociaţi ai S.C. M.T.C. SRL, pârâtul având şi
calitatea de administrator cu puteri depline, fiind numit în această funcţie la 2 iulie
2003, pe o durată nelimitată.
La rândul lor, pârâţii Ş.A. şi V.A. au dobândit şi calitatea de asociaţi şi
administratori ai S.C. F.T. S.R.L. şi S.C. C.T.M.E. S.R.L, societăţi înfiinţate la 18
noiembrie 2005 şi care au acelaşi obiect de activitate cu cel al reclamantului, deşi
clasificarea CAEN nu este identică, respectiv realizarea produselor stratificate din
lemn şi metal şi montarea tâmplăriei PVC.
Pârâtul Ş.A. a acceptat funcţia de administrator la o altă societate, cu un
obiect de activitate concurent celui desfăşurat de S.C. M.T.C. SRL, în lipsa
autorizării adunării generale a asociaţilor, a stabilit sediul societăţilor nou înfiinţate
la aceeaşi adresă cu aceea a primei societăţi, a transferat o parte însemnată din
personalul angajat al acesteia la cele ulterior înfiinţate, a publicat anunţuri
referitoare la oferta de executare de lucrări, dar sub sigla S.C. M.T.C. Aceste fapte
au fost săvârşite cu girul asociatului V.A.
Întrebări:
1. Precizaţi dacă pârâţii se fac vinovaţi de săvârşirea de acte de concurenţă
neloială.
2. Precizaţi cui aparţine competenţa de revocare a administratorului unei
societăţi? Poate instanţa să dispună revocarea administratorului?
3). Societate în nume colectiv. Răspunderea asociaţilor.

34
[Operaţiunile încheiate în numele societăţii. Întinderea răspunderii asociaţilor]
(1) Asociaţii sunt obligaţi nelimitat şi solidar pentru operaţiunile îndeplinite în
numele societăţii de persoanele care o reprezintă.
(2) Hotărârea judecătorească obţinută împotriva societăţii este opozabilă fiecărui
asociat.
Prin acţiunea formulată, reclamanta S.C. U. S.A. a chemat în judecată pe

S.C. M.C. SNC şi pe administratorul V.I. pentru a fi obligaţi la plata serviciilor
prestate în valoare de 35.927.185 lei.
În motivarea acţiunii, reclamanta a arătat că deşi şi-a îndeplinit obligaţiile asumate
prin contractul încheiat cu pârâta S.C. M.C. SNC au fost refuzate în mod
nejustificat la decontare facturile din 18 februarie 1998 pentru suma de 2.428.894
lei şi integral factura din 8 decembrie 1998 în sumă de 33.498.201 lei,
reprezentând preţul lucrărilor executate în beneficiul celorlalţi pârâţi.
Reclamanta a solicitat ca pârâta S.C. M.C. SNC să fie obligată în solidar cu
administratorul V.I. să-i plătească suma majorată la valoarea de 58.826.724 lei din
care 35.927.185 lei preţ şi 22.8999.539 lei cu titlu de despăgubiri convenite prin
contractul de antrepriză urmare adresei din 29 decembrie 1998 din care rezultă că
se denunţă unilateral contractul.
Pârâta M.C. SNC s-a obligat prin contractul nr. 203/1999 să execute diferite lucrări
de zidărie, zugrăveli şi vopsitorie în beneficiul unei alte societăţi, sens în care a
perfectat cu reclamanta contractul de subantrepriză din 4 mai 1998.
Prin acest ultim contract antreprenorul M.C. SNC se obligă să plătească preţul
lucrărilor în 10 zile de la primirea facturii, în caz contrar suportând o despăgubire
de 0,25% pentru fiecare zi de întârziere.
Pe baza raportului de expertiză, s-a reţinut că antreprenorul a achitat cu întârziere o
parte din preţ, iar o altă parte a fost refuzată nejustificat la plată.
Întrebări:
1. Faţă de datele din cauză, poate fi obligat administratorul în solidar cu
societatea la îndeplinirea obligaţiei neexecutate? Motivaţi.
4). Contract de vânzare-cumpărare de acţiuni. Dreptul de proprietate asupra

acţiunilor nominative. Forme de transmitere.

[Acţiuni nominative. Transmiterea dreptului de proprietate. Răspunderea
cesionarului]
35
(1) Dreptul de proprietate asupra acţiunilor nominative emise în formă materială se
transmite prin declaraţie făcută în registrul acţionarilor şi prin menţiunea făcută pe
titlu, semnată de cedent şi de cesionar sau de mandatării lor. Dreptul de proprietate
asupra acţiunilor nominative emise în formă dematerializată se transmite prin
declaraţie făcută în registrul acţionarilor, semnată de cedent şi de cesionar sau de
mandatarii lor. Prin actul constitutiv se pot prevedea şi alte forme de transmitere a
dreptului de proprietate asupra acţiunilor.
(2) Dreptul de proprietate asupra acţiunilor emise în formă dematerializată şi
tranzacţionate pe o piaţă reglementată sau în cadrul unui sistem alternativ de
tranzacţionare se transmite potrivit prevederilor legislaţiei pieţei de capital.
(3) Subscriitorii şi cesionarii ulteriori sunt răspunzători solidar de plata acţiunilor
timp de 3 ani, socotiţi de la data când s-a făcut menţiunea de transmitere în
registrul acţionarilor.
Prin cererea de chemare în judecată, reclamanta A.V.A.S. Bucureşti, în

contradictoriu cu pârâta D.A.I. S.R.L., a solicitat instanţei ca, prin hotărârea ce o va
pronunţa, să dispună obligarea pârâtei la plata sumei de 110.383,56 de lei
reprezentând penalităţi, calculate conform clauzei 18.1 din contractul de vânzare –
cumpărare de acţiuni 59din 23 decembrie 2003, ca urmare a nerespectării clauzei
nr.14.9 din acelaşi contract.
Pârâta a invocat nulitatea absolută a art. 3.1 din contract, cu motivarea că art.
98 din Legea nr.31/1990 republicată stabileşte imperativ faptul că înregistrarea
transferului de acţiuni în registrul acţionarilor are caracter constitutiv de drepturi.
Reclamanta a arătat că art. 98 din Legea nr. 31/1990 republicată,
reglementează numai forma de transmitere a dreptului de proprietate asupra
acţiunilor, fără a stabili data la care operează transferul dreptului de proprietate iar,
cu privire la fondul cauzei, că pârâta şi-a executat obligaţia contractuală cu
întârziere astfel că datorează penalitatea prevăzută la art.18.1 din contract.
Potrivit art.3.1 din contractul de vânzare – cumpărare de acţiuni, dreptul de
proprietate asupra acţiunilor vândute este transferat de la vânzător la cumpărător
împreună cu toate drepturile şi obligaţiile prevăzute pentru acţionari de legislaţia
română şi de prezentul contract, la data creditării contului vânzătorului cu suma
reprezentând preţul de cumpărare a acţiunilor prevăzut la art.4, inclusiv a sumelor
rezultate din consolidarea în valută precum şi a eventualelor penalităţi de întârziere
datorate şi calculate, conform art.5.4.
Transferul acţiunilor a fost operat în registrul acţionarilor şi pe titlu anterior
creditării contului vânzătorului.
36
Întrebări:
1. Este valabilă transmiterea dreptului de proprietate asupra acţiunilor din
cauză?
5). Acţiune în anularea hotărârii A.G.A. Încălcarea dispoziţiilor art. 126 din Legea
nr. 31/1991. Consecinţe

[Acţionari – membri ai organelor de conducere. Limitări ale dreptului de vot]
(1) Acţionarii care au calitatea de membri ai consiliului de administraţie,
directoratului sau consiliului de supraveghere nu pot vota, în baza acţiunilor pe
care le posedă, nici personal, nici prin mandatar, descărcarea gestiunii lor sau o
problemă în care persoana sau administraţia lor ar fi în discuţie.
(2) Persoanele respective pot vota însă situaţia financiară anuală, dacă nu se poate
forma majoritatea prevăzută de lege sau de actul constitutiv.
Prin acţiunea formulată, reclamanta S.I.F. R. S.A., în contradictoriu cu pârâta C.

S.A. a solicitat să se constate nulitatea hotărârii adunării generale ordinare a
acţionarilor pârâtei din 08.07.2005, în ceea ce priveşte art. 3 din cuprinsul acesteia,
referitor la aprobarea remuneraţiei membrilor consiliului de administraţie al
pârâtei.
Prin hotărârea A.G.A. a pârâtei din 8.07.2005 s-a decis la pct. 3 ca remuneraţia
membrilor Consiliului de Administraţie să fie, începând cu 1.07.2005, de 5500
EURO brut lunar.
Din cuprinsul procesului-verbal de şedinţă rezultă că domnul H. P. are calitatea de
acţionar şi preşedinte al consiliului de administraţie, având 38,15% din capitalul
social al pârâtei şi a votat în cadrul adunării „pentru” la pct. 3 al ordinii de zi. De
asemenea, aceeaşi persoană a exprimat votul pentru C.M.C., în baza procurii
speciale din 7.07.2005, acesta din urmă deţinând 38,03% din capitalul social al
pârâtei, fiind acţionar şi membru al consiliului de administraţie.
Propunerea de la pct. 3 a ordinii de zi s-a votat cu majoritate de voturi, respectiv cu
votul „pentru” dat de 7 acţionari care deţin 77.65% din capitalul social al pârâtei.
Pârâta a arătat că dispoziţiile art. 126 alin. (1) din Legea nr. 31/1990, care prevăd
interdicţia administratorilor de a vota atunci când se pune în discuţie o problemă ce
priveşte persoana sau administraţia lor, omit să precizeze care este sancţiunea în
cazul încălcării acestei interdicţii.
37
Întrebări:
1. Consideraţi că avea dreptul domnul H.P. să voteze, personal sau ca
mandatar, în cadrul adunării generale? Dacă nu, care ar fi sancţiunea aplicabilă?
6). Opoziţie întemeiată pe art. 61 şi 62 Legea nr. 31/1990 republicată. Calea de

atac.

[Opoziţie. Aspecte procedurale]
(1) Opoziţia se face în termen de 30 de zile de la data publicării hotărârii
asociaţilor sau a actului adiţional modificator în Monitorul Oficial al României,
Partea a IV-a, dacă prezenta lege nu prevede un alt termen. Ea se depune la oficiul
registrului comerţului care, în termen de 3 zile de la data depunerii, o va menţiona
în registru şi o va înainta instanţei judecătoreşti competente.
(2) Dispoziţiile art. 133 referitoare la suspendare se aplică în mod corespunzător.
Opoziţia se judecă în camera de consiliu, cu citarea părţilor, fiind aplicabile
dispoziţiile art. 114 alin. (5) din C. proc. civ.
(3) Hotărârea pronunţată asupra opoziţiei este supusă numai recursului.
Reclamantul P.A. a formulat o cerere intitulată opoziţie prin care a solicitat ca

în temeiul art. 61 din Legea nr. 31/1990 să se dispună anularea art.2 lit. a), b) şi c)
din hotărârea A.G.A. a S.C. P. S.A. Craiova din 10 aprilie 2003, acordarea
drepturilor băneşti până la repunerea sa în drepturi, cu daune morale în cuantum de
100.000.000 de lei.
La 12 noiembrie 2003, P. A. a formulat precizări la această opoziţie şi a arătat că
temeiul juridic este art. 61 şi art. 62 din Legea nr. 31/1990 şi a menţionat că nu îi
sunt aplicabile dispoziţiile art. 145 din acest act normativ.
Instanţa a calificat-o ca fiind o acţiune în constatarea nulităţii absolute a hotărârii
A.G.A., formulată în temeiul art. 131 alin. (2) din Legea nr. 31/1990 şi a
soluţionat-o în sensul respingerii sale.
Întrebări:
1. Poate schimba instanţa obiectul acţiunii fără a depăşi limitele învestirii,
având în vedere principiul disponibilităţii prevăzut de art. 129 C.pr.civ.1865?
2. Ce soluţie aţi pronunţa dacă aţi fi judecătorul căii de atac?
7). Reprezentarea persoanei juridice. Administrator social. Delegarea atribuţiilor

prin contract de mandat.
38
[Administratori. Drept de reprezentare]
(1) Administratorii care au dreptul de a reprezenta societatea nu îl pot transmite
decât dacă această facultate li s-a acordat în mod expres.
(2) În cazul încălcării prevederilor alin. (1), societatea poate pretinde de la cel
substituit beneficiile rezultate din operaţiune.
(3) Administratorul care, fără drept, îşi substituie altă persoană răspunde solidar cu
aceasta pentru eventualele pagube produse societăţii.
Reclamanta S.C G.S.I. S.R.L., prin administrator, a chemat în judecată pe pârâţii

R.N. şi H.G., solicitând să se constate nulitatea absolută a contractului de mandat
autentificat sub nr.../29.09.1999 la B.N.P. M.I., în partea privitoare la transmiterea
calităţii de administrator.
S-a susţinut că prin actul adiţional nr. 1/1999, R.N. a fost cooptată ca asociată la
această societate, revenindu-i un număr de 6 părţi sociale din totalul de 20. Actul
prevedea, în acelaşi timp, ca asociatul cooptat să îndeplinească şi atribuţiile
administratorului.
Pârâta R.N. a încheiat ulterior un contract de mandat cu pârâtul H.G., prin care
acesta din urmă a fost mandatat să-i reprezinte interesele în cadrul societăţii şi
totodată, să-i îndeplinească şi atribuţiile specifice calităţii de administrator, pe
durata existenţei mandatului.
Societatea reclamantă invocă nulitatea absolută a procurii speciale, actul fiind
încheiat în lipsa acordului prealabil al celorlalţi asociaţi.
Întrebări:
1. Este valabil încheiat contractul de mandat? Care ar fi sancţiunea aplicabilă?
8). Închiderea procedurii insolvenţei. Lipsa raportului final. Consecinţe.
Art. 129 Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei

[Raportul final]
(1) După ce bunurile din averea debitorului au fost lichidate, lichidatorul va supune
judecătorului-sindic un raport final însoţit de situaţiile financiare finale; copii de pe
acestea vor fi comunicate tuturor creditorilor şi debitorului şi vor fi afişate la uşa
tribunalului. Judecătorul-sindic va convoca adunarea creditorilor în termen de
maximum 30 de zile de la afişarea raportului final. Creditorii pot formula obiecţii
la raportul final cu cel puţin 5 zile înainte de data convocării.
39
(2) La data şedinţei, judecătorul-sindic va soluţiona, prin încheiere, toate
obiecţiunile la raportul final, îl va aproba sau va dispune, dacă este cazul,
modificarea corespunzătoare a acestuia.
(3) Creanţele care la data înregistrării raportului final vor fi încă sub condiţie nu
vor participa la ultima distribuire.
Art. 132 alin. 2 Legea nr. 85/2006

O procedura de faliment va fi inchisa atunci cand judecatorul-sindic a
aprobat raportul final, cand toate fondurile sau bunurile din averea debitorului au
fost distribuite si cand fondurile nereclamate au fost depuse la banca. In urma unei
cereri a lichidatorului, judecatorul-sindic va pronunta o sentinta, inchizand
procedura, iar in cazul persoanelor juridice dispunand si radierea acestora.
Prin ultimul său raport de activitate, care a fost depus la dosar chiar la data la
care judecătorul sindic a reţinut cauza în pronunţare, lichidatorul judiciar a arătat
că urmează a întocmi raportul final în măsura în care creditorii nu vor depune
contestaţii la planul de distribuire. Aceleaşi susţineri au fost reiterate oral de către
lichidator în faţa judecătorului sindic la ultimul termen de judecată, motiv pentru
care a şi solicitat amânarea cauzei.
Judecătorul-sindic, reţinând cauza în pronunţare, a dispus închiderea
procedurii de insolvenţă pentru debitoare. Hotărârea a fost atacată cu recurs pe
motiv că lichidatorul nu a întocmit raportul final; recurenţii au cerut modificarea
hotărârii.
Întrebări:
1. Putea judecătorul-sindic să închidă procedura insolvenţei pentru debitoare în
condiţiile în care nu fusese întocmit raportul final?
2. Care este sancţiunea pe care o aplică instanţa de recurs în privinţa sentinţei
pronunţate de judecătorul-sindic (modificare ori casare)?
9). Acţiune în angajarea răspunderii patrimoniale întemeiată pe dispoziţiile

articolului 138 din Legea nr. 85/2006. Calitatea procesuală activă.
Art. 138 Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei

[Răspunderea membrilor organelor de conducere sau supraveghere ori a altor
persoane]
(1) În cazul în care în raportul întocmit în conformitate cu dispoziţiile art. 59
alin.(1) sunt identificate persoane cărora le-ar fi imputabilă apariţia stării de
insolvenţă a debitorului, la cererea administratorului judiciar sau a lichidatorului,
judecătorul-sindic poate dispune ca o parte a pasivului debitorului, persoană
40
juridică, ajuns în stare de insolvenţă, să fie suportată de membrii organelor de
conducere şi/sau supraveghere din cadrul societăţii, precum şi de orice altă
persoană care a cauzat starea de insolvenţă a debitorului, prin una dintre
următoarele fapte:
a) au folosit bunurile sau creditele persoanei juridice în folosul propriu sau în cel al
unei alte persoane;
b) au făcut acte de comerţ în interes personal, sub acoperirea persoanei juridice;
c) au dispus, în interes personal, continuarea unei activităţi care ducea, în mod
vădit, persoana juridică la încetarea de plăţi;
d) au ţinut o contabilitate fictivă, au făcut să dispară unele documente contabile sau
nu au ţinut contabilitatea în conformitate cu legea;
e) au deturnat sau au ascuns o parte din activul persoanei juridice ori au mărit în
mod fictiv pasivul acesteia;
f) au folosit mijloace ruinătoare pentru a procura persoanei juridice fonduri, în
scopul întârzierii încetării de plăţi;
g) în luna precedentă încetării plăţilor, au plătit sau au dispus să se plătească cu
preferinţă unui creditor, în dauna celorlalţi creditori.
(…)
(3) Dacă administratorul judiciar ori, după caz, lichidatorul nu a indicat persoanele
culpabile de starea de insolvenţă a debitorului şi/sau a hotărât că nu este cazul să
introducă acţiunea prevăzută la alin. (1), aceasta poate fi introdusă de preşedintele
comitetului creditorilor în urma hotărârii adunării creditorilor ori, dacă nu s-a
constituit comitetul creditorilor, de un creditor desemnat de adunarea creditorilor.
De asemenea, poate introduce această acţiune, în aceleaşi condiţii, creditorul care
deţine mai mult de 50% din valoarea creanţelor înscrise la masa credală.
Prin sentinţa civilă nr.../2012 pronunţată de Tribunalul X în dosarul nr… s-a

admis cererea formulată de reclamanta D.G.F.P.I. împotriva paratului I.D.L. având
ca obiect angajarea răspunderii patrimoniale.
Hotărârea a fost atacată cu recurs pe motiv că Legea nr. 85/2006, prin
art.138 alin. (1) şi (3), stabileşte că atunci când lichidatorul judiciar a precizat că nu
formulează cerere întemeiată pe art. 138 din Legea nr.85/2006, această acţiune
poate fi introdusă fie de către preşedintele comitetului creditorilor ca urmare a
hotararii adunarii creditorilor, fie de un creditor desemnat de adunarea creditorilor,
fie de către un creditor care deţinea mai mult de jumătate din valoarea creantelor
inscrise în masa credală. Or, în cauză, creditorul nu a fost împuternicit de adunarea
creditorilor sau de un creditor care deţinea mai mult de jumătate din valoarea
creanţelor înscrise.
41
Întrebări:
1. Avea creditorul D.G.F.P.I.L. calitate procesuală activă să introducă acţiunea
în răspundere patrimonială?
2. Care este sancţiunea pe care o aplică instanţa de recurs în privinţa sentinţei
pronunţate de judecătorul-sindic (modificare ori casare)?
42
CAPITOLUL IV. JURISPRUDENTA DREPTUL MUNCII
1). Răspundere materială a salariatului pentru prejudicii aduse angajatorului său.
Potrivit art. 254 alin. 1 Codul muncii, republicat, salariaţii răspund

patrimonial, în temeiul normelor şi principiilor răspunderii civile contractuale,
pentru pagubele materiale produse angajatorului din vina şi în legătură cu munca
lor.
Prin cererea formulată de reclamanta SC C SRL, prin reprezentant legal, a

chemat în judecată pe pârâta NV, solicitând obligarea acesteia la plata sumei de
87.962 lei, reprezentând contravaloare prejudiciu material produs reclamantei.
În motivare, a arătat că pârâta a fost angajată cu contract individual de
muncă începând cu data de 08.03.2007 în funcţia de contabil.
În anul 2011, organele de inspecţie fiscală au efectuat un control la societate,
pentru a stabili modul cum s-a făcut plata impozitului pe profit în perioada 2005 –
2010 şi plata TVA în perioada 2005 –2010.
Pentru perioada 2007 – 2010 când pârâta a fost contabila societăţii,
reclamanta datorează suma de 87.692 lei, reprezentând obligaţii fiscale accesorii.
Această sumă este imputabilă pârâtei, care nu a şi-a îndeplinit la timp şi
corespunzător obligaţiile de declarare a profitului şi de înregistrare a cheltuielilor
deductibile.
Faţă de natura raportului juridic dintre reclamantă şi pârâtă, respectiv raport
de muncă, răspunderea patrimonială a pârâţilor este una contractuală, rezultând din
neexecutarea obligaţiilor contractuale.
Sunt îndeplinite toate elementele răspunderii patrimoniale a pârâtei, astfel că
aceasta datorează reclamantei suma de 87.692 lei, ca urmare a îndeplinirii
necorespunzătoare a atribuţiilor de serviciu.
În drept, şi-a întemeiat cererea pe disp. art. 254,266,268,270 Codul muncii,
Legii nr. 82/1991, art. 969,970 C.civ.1864 coroborat cu art. 6 alin. 2 Noul Cod
civil.
Pârâta a solicitat respingerea cererii ca nefondată.
În motivare, a arătat – în esenţă - că pârâta a lucrat la reclamantă numai
ulterior datei de 08.03.2007 şi a ţinut corect contabilitatea societăţii. Au existat o
serie de cheltuieli pe care organele fiscale le-au reţinut în mod eronat ca fiind
nedeductibile.
Aşadar, nu există nicio faptă ilicită din partea pârâtei, nefiind posibilă
antrenarea răspunderii contractuale.
În drept, şi-a întemeiat cererea pe disp. art. 115 şi urm. C.pr.civ.
43
Pârâta a fost angajata reclamantei începând cu data de 08.03.2007 în funcţia
de contabil, conform contractului individual de muncă înregistrat sub nr… din
23.03.2007.
În data de …, DGFP Galaţi a emis raportul de inspecţie fiscală nr. 4045, prin
care a examinat modul de îndeplinire a obligaţiilor fiscale ale reclamantei
referitoare la plata impozitului pe profit în perioada 2005 –2010 şi plata TVA în
perioada 2005 –2010.
S-a constatat că reclamanta datorează impozit pe profit 57.495 lei aferent
perioadei 2005 – 2010, accesorii (majorări/penalităţi de întârziere) de 56.208 lei
aferente perioadei 2005 – 2011, TVA de 48.885 lei aferent perioadei 2005 – 2010
şi accesorii TVA de 31.803 lei aferente perioadei 2006 – 2011.
În raportul de inspecţie fiscală, s-a reţinut că diferenţele de plată au apărut ca
urmare a declarării eronate a profitului impozabil şi a înregistrării eronate de
cheltuieli deductibile în contabilitate.
Reclamanta a considerat că pârâta se face vinovată de îndeplinirea
necorespunzătoare a atribuţiilor de serviciu privind întocmirea documentelor
contabile şi a considerat că pârâtei îi este imputabil prejudiciul în valoare de
87.962 lei, reprezentând majorările de întârziere pe care reclamanta le are de plătit
către bugetul statului începând cu anul 2007 când a fost angajată pârâta.
Din raportul de expertiză contabilă întocmit de expert MP şi din răspunsul
acestuia la obiecţiunile formulate, reiese că s-au calculat greşit de către organul
fiscal accesorii (majorări şi penalităţi de întârziere) în valoare de 252,24 lei, din
care 63,48 lei sunt accesorii aferente TVA, iar 188,76 lei sunt aferente impozitului
pe profit. De asemenea, s-a constatat că cheltuielile despre care a făcut vorbire
pârâta în cursul judecăţii au fost reţinute în mod corect de organele fiscale ca fiind
nedeductibile, contrar aprecierilor pârâtei. Mai mult, pârâta avea şi obligaţia de a
informa conducerea despre posibilitatea contestării raportului de inspecţie fiscală
conform C.pr.fisc.
Întrebări:
1. Care sunt condiţiile pentru antrenarea răspunderii materiale a pârâtei, ţinând
cont de condiţiile incidente în cadrul răspunderii civile contractuale?
2. Sunt îndeplinite toate aceste condiţii în cauza de faţă? Motivaţi.
2). Răspunderea disciplinară a salariatului. Concedierea disciplinară. Reintegrare.

Plată ore suplimentare.
44
Art. 247 Codul muncii
(1) Angajatorul dispune de prerogativă disciplinară, având dreptul de a
aplica, potrivit legii, sancţiuni disciplinare salariaţilor săi ori de câte ori constată că
aceştia au săvârşit o abatere disciplinară.
(2) Abaterea disciplinară este o faptă în legătură cu munca şi care constă
într-o acţiune sau inacţiune săvârşită cu vinovăţie de către salariat, prin care acesta
a încălcat normele legale, regulamentul intern, contractul individual de muncă sau
contractul colectiv de muncă aplicabil, ordinele şi dispoziţiile legale ale
conducătorilor ierarhici.
(1) Sancţiunile disciplinare pe care le poate aplica angajatorul în cazul în
care salariatul săvârşeşte o abatere disciplinară sunt:
a) avertismentul scris;
b) retrogradarea din funcţie, cu acordarea salariului corespunzător funcţiei
în care s-a dispus retrogradarea, pentru o durată ce nu poate depăşi 60 de zile;
c) reducerea salariului de bază pe o durată de 1 - 3 luni cu 5 - 10%;
d) reducerea salariului de bază şi/sau, după caz, şi a indemnizaţiei de
conducere pe o perioadă de 1 - 3 luni cu 5 - 10%;
e) desfacerea disciplinară a contractului individual de muncă.
Potrivit art. 120 alin. 1 Codul muncii, republicat, munca prestată în afara
duratei normale a timpului de muncă săptămânal este considerată muncă
suplimentară. Conform art. 122 alin. 1 din acelaşi act normativ munca
suplimentară se compensează prin ore libere plătite în următoarele 60 de zile
calendaristice după efectuarea acesteia.
Conform art. 123 Codul muncii, republicat, în cazul în care compensarea
prin ore libere plătite nu este posibilă în termenul prevăzut de art. 122 alin. 1 în
luna următoare, munca suplimentară va fi plătită salariatului prin adăugarea unui
spor la salariu corespunzător duratei acesteia (alin. 1). Sporul pentru munca
suplimentară, acordat în condiţiile prevăzute la alin. 1, se stabileşte prin negociere,
în cadrul contractului colectiv de muncă sau, după caz, al contractului individual
de muncă, şi nu poate fi mai mic de 75% din salariul de bază (alin. 2).
Prin cererea formulată de contestatoarea PM a solicitat, în contradictoriu cu

intimata SC S SRL, anularea deciziei de concediere nr. 139/2012, reintegrarea pe
postul avut anterior emiterii deciziei, obligarea la plata unei despăgubiri legale cu
salariile indexate, majorate şi reactualizate şi cu celelalte drepturi de care ar fi
beneficiat în calitate de salariată, calculate de la data concedierii şi până la data
reintegrării şi obligarea pârâtei la plata orelor suplimentare prestate.
În motivare, a arătat că a lucrat ca farmacist la punctul de lucru al intimatei
în perioada 01.05.2011 – 01.10.2011 şi 01.01.2012 – 27.03.2012.
45
În această perioadă nu a avut deloc concediu de odihnă, deoarece intimata nu
i-a permis acest lucru. De asemenea, a lucrat pe toată durata programului de lucru,
inclusiv sâmbăta şi duminica, deoarece punctul de lucru trebuia să aibă în
permanenţă un farmacist, iar contestatoarea era singura farmacistă.
Decizia de concediere disciplinară a fost emisă ca urmare a unei percheziţii
efectuate de IPJ Galaţi la punctul de lucru, în dosarul penal nr…2010, privind
activitatea SC F SRL, unde contestatoarea a lucrat anterior.
În acest dosar, nici până în prezent contestatoarea nu a fost pusă sub
învinuire, din lipsă de probe.
În drept, a invocat dispoziţiile Codului muncii, republicat.
Intimata a solicitat respingerea cererii ca nefondată.
În motivare, a arătat că, la percheziţia efectuată, au fost descoperite
documente şi o ştampilă aparţinând altei societăţi, precum şi stocuri de produse
fără documente de provenienţă. Contestatoarea a încălcat astfel obligaţia de a
gestiona corespunzător stocurile de produse şi obligaţia de fidelitate faţă de
angajator.
Ulterior controlului, s-a efectuat un inventar la punctul de lucru, care a găsit
o lipsă la inventar de 4673,52 lei.
Nu este adevărat faptul că contestatoarea a lucrat pe toată durata
programului de lucru, orele muncite rezultând din foile colective de prezenţă
depuse.
În drept, a invocat disp. art. 115 şi urm. C.pr.civ.
Contestatoarea a fost angajată a intimatei în postul de farmacist începând cu
luna aprilie 2011, în baza contractului individual de muncă nr…/14.04.2011.
Contestatoarea şi-a desfăşurat activitatea în cadrul Punctului de lucru...
Prin decizia de concediere nr. 139/2012 emisă de intimată, s-a dispus
concedierea disciplinară a contestatoarei, motivat de faptul că, la percheziţia
efectuată în data de 24.02.2012 de poliţişti din cadrul IPJ Galaţi, s-au găsit
ştampila şi documente aparţinând altei societăţi (SC F SRL) şi că a deţinut stocuri
de produse din gama W fără a avea documente justificative de provenienţă.
Apărarea contestatoarei legate de existenţa unei inversiuni care a determinat
neînregistrarea stocului de produse W nu este de natură a o exonera pe
contestatoare, deoarece lipseau chiar documentele fizice de provenienţă ale mărfii,
iar inversiunea ar fi oricum imputabilă contestatoarei, sub forma culpei. Se reţine,
de asemenea, că în incinta punctului de lucru, contestatoarea deţine o ştampilă şi
documente aparţinând altei societăţi (SC F SRL).
Contestatoarea a săvârşit aşadar abaterile ce îi sunt imputate.
Până în acest moment, organele de cercetare penală nu au dispus începerea
urmăririi penale împotriva contestatoarei în dosarul penal în care a fost realizată
46
percheziţia. În aceste condiţii, aspectele legate de motivele din dosarul penal nu pot
fi imputate contestatoarei.
SC F SRL era societatea administrată de contestatoare care deţinea în
folosinţă spaţiul, înainte de preluarea de către lanţul de farmacii S. Acest fapt nu
exonerează de vinovăţie contestatoarea, însă constituie o circumstanţă atenuantă în
favoarea acesteia.
Din recunoaşterile părţilor, coroborate cu înscrisurile depuse, reiese că
contestatoarea a lucrat în cadrul punctului de lucru în perioada 01.05.2011 –
01.10.2011 şi 01.01.2012 – 27.03.2012.
Contestatoarea a arătat că, în conformitate cu practica judiciară în materie,
sarcina probei se inversează în litigiile de muncă ce au ca obiect plata drepturilor
izvorâte din efectuarea de muncă suplimentară, fiind în sarcina reclamantului
probarea efectuării orelor suplimentare (actori incumbit onus probandi).
Din declaraţiile martorelor EC şi BL, audiate în cauză, care au fost salariate
ale intimata la alte puncte de lucru din mun. Galaţi, reiese că a existat o practică,
cel puţin la nivelul mun. Galaţi, ca la punctele de lucru să lucreze efectiv un singur
farmacist. Având în vedere că legea obligă ca farmacia să funcţioneze numai în
prezenţa unui farmacist, contestatoarea era obligată să lucreze pe întreg programul
de lucru stabilit de intimată, inclusiv sâmbăta şi duminica.
Martorele au mai arătat că, de fiecare dată când mergeau la …, o găseau pe
contestatoare lucrând în cadrul punctului de lucru, inclusiv sâmbăta şi duminica în
timpul serii. Contestatoarea li se plângea mereu de faptul că este singura
farmacistă, trebuie să lucreze tot timpul, este foarte obosită şi nu mai are timp de
viaţa personală.
Din înscrisul prezentat de intimată, programul punctului de lucru era între
orele 9 şi 21, inclusiv în week-end.
La filele … din dosar se află fişele de pontaj pentru perioada solicitată de
contestatoare.
Întrebări:
1. Ce soluţie aţi pronunţa dacă aţi fi judecătorul cauzei? Ar fi posibilă o
eventuală înlocuire a sancţiunii disciplinare aplicate cu una mai uşoară?
2. Precizaţi dacă o astfel de cerere de chemare în judecată este supusă taxei de
timbru.
3). Plată drepturi salariale restante. Plată muncă suplimentară.

(1) Salariul reprezintă contraprestaţia muncii depuse de salariat în baza
contractului individual de muncă.
47
(2) Pentru munca prestată în baza contractului individual de muncă fiecare
salariat are dreptul la un salariu exprimat în bani.
(3) La stabilirea şi la acordarea salariului este interzisă orice discriminare pe
criterii de sex, orientare sexuală, caracteristici genetice, vârstă, apartenenţă
naţională, rasă, culoare, etnie, religie, opţiune politică, origine socială, handicap,
situaţie sau responsabilitate familială, apartenenţă ori activitate sindicală.
Salariul cuprinde salariul de bază, indemnizaţiile, sporurile, precum şi alte
adaosuri.

Salariile se plătesc înaintea oricăror alte obligaţii băneşti ale angajatorilor.
Prin cererea formulată de reclamantul SN, acesta a solicitat, în contradictoriu

cu pârâta SC CN SRL, prin reprezentant legal, anularea deciziei nr.
1163/03.02.2012 şi a adeverinţei de vechime nr. 1172/07.02.2012 emise de pârâtă,
obligarea pârâtei la plata sumei de 175 lei, reprezentând drepturi salariale restante
pe luna decembrie 2011 şi obligarea pârâtei la plata orelor suplimentare efectuate
în perioada 12.11.2010 – 31.12.2011.
În motivare, a arătat că, în data de 03.02.2012, s-a prezentat la conducere
pentru a lămuri motivul întârzierii plăţii salariului. Văzând această nemulţumire,
conducerea a dispus încetarea contractelor de muncă a trei salariaţi, printre care şi
reclamantul.
Referitor la adeverinţa de vechime nr. 1172/07.02.2012, în aceasta se
menţionează, în mod nejustificat, că ar fi beneficiat de 36 zile de concediu fără
plată.
În drept, a invocat disp. Codului muncii.
În motivare, a arătat că a observat eroarea din adeverinţa de vechime nr.
1172/07.02.2012 şi a emis o nouă adeverinţă, cu nr. 1418/17.05.2012, prin care s-
au reţinut numai 27 zile de concediu fără plată.
Pontajele reclamantului sunt nereale, existând o practică la nivelul
angajaţilor de a întocmi prezenţe false, pentru a se sprijini reciproc în instanţă.
Numita GLD a avut funcţia de gestionar, având cu totul alte atribuţii decât ţinerea
evidenţei prezenţei. Reclamantul a avut un comportament necorespunzător la locul
de muncă, cu întârzieri, multe pauze şi cu lucrări realizate de o calitate slabă.
În drept, a invocat disp. art. 115 şi urm. C.pr.civ.
În data de 18.05.2012, reclamantul şi-a modificat cererea, în temeiul art. 132
alin. 1 C.pr.civ., solicitând constatarea faptului că în perioada 20.10.2010 –
15.11.2010 a avut calitatea de angajat al pârâtei, obligarea pârâtei la anularea
48
adeverinţei de vechime nr. 1172/07.02.2012, obligarea pârâtei la plata sumei de
175 lei, reprezentând drepturi salariale restante pe luna decembrie 2011 şi
obligarea pârâtei la plata orelor suplimentare şi a sâmbetelor şi duminicilor
efectuate în perioada 20.10.2010 – 31.12.2012.
La termenul de judecată din 09.11.2012, reclamantul a arătat că renunţă la
judecarea capetelor de cerere privind anularea adeverinţei nr. 1172/07.02.2012 şi a
deciziei de încetare a contractului individual de muncă nr. 1163/03.02.2012.
Reclamantul a fost angajatul societăţii pârâte în perioada 15.11.2010 –
03.02.2012 în baza contractului individual de muncă nr…/12.11.2010 în funcţia de
confecţioner tâmplărie PVC/Al.
Prin decizia nr. 1163/03.02.2012, intimata a constatat încetarea contractului
individual de muncă al reclamantului începând cu data de 03.02.2012, ca urmare a
acordului părţilor.
În cursul judecăţii, pârâta a emis adeverinţa de vechime nr. 1418/17.05.2012,
care a înlocuit adeverinţa nr. 1172/07.02.2012, noua adeverinţă fiind emisă pentru
mai puţine zile de concediu fără plată.
În consecinţă, reclamantul a solicitat instanţei, la ultimul termen de judecată,
să ia act de renunţarea sa la capătul de cerere privind anularea adeverinţei nr.
1172/07.02.2012.
În legătură cu orele suplimentare efectuate de reclamant peste program sau
în zilele de week-end, se reţine că, la dosar, au fost depuse atât foile colective de
pontaj oficiale, ţinute de pârâtă, cât şi un set de foi de pontaj neoficiale, scrise de
mână, ţinute în paralel de angajaţii pârâtei.
Fiind audiată în cauză, martora GLD a arătat că a fost colegă de muncă cu
reclamantul şi a lucrat în fiecare sâmbătă până în luna aprilie 2011, uneori chiar şi
duminica. Martora a constatat personal, în cele mai multe cazuri, timpul efectiv
lucrat de angajaţi, iar, pentru zilele când nu era prezentă, a întrebat ulterior şeful de
lucrare care salariaţi au fost prezenţi. Pontajele erau înaintate conducerii fără
semnătură, deoarece nu s-a impus acest lucru. O copie a pontajelor a fost înmânată,
la cerere, şi reclamantului. Reclamantul a lucrat atât în timpul săptămânii, cât şi în
week-end.
Martorii MGC şi BEA au declarat că sunt colegi de muncă cu reclamantul şi
cu martora GLD, că nu s-au efectuat niciun fel de ore suplimentare sau de ore în
weekend şi că nu ştiau despre condica ţinută de martora GLD, deşi munceau în
acelaşi punct de lucru. Aceşti martori apar în pontajul ţinut de martora GLD.
Potrivit foilor colective de prezenţă depuse de reclamant, se constată că
acesta a lucrat pentru pârâtă începând cu data de 20.10.2010. Reclamantul a
efectuat un număr de 170 ore suplimentare şi un număr de 19 zile lucrate în zilele
de repaos săptămânal în anii 2010-2012.
49
De asemenea, reclamantul are de primit o diferenţă de 175 lei din salariul
aferent lunii decembrie 2011.
Întrebări:
1. Dacă aţi fi judecătorul cauzei, ce soluţie aţi pronunţa?
4). Concediere pentru necorespundere profesională. Obligaţia de a oferi salariatului

un alt loc de muncă compatibil vacant în cadrul angajatorului.
Conform art. 61 Codul muncii, angajatorul poate dispune concedierea pentru

motive care ţin de persoana salariatului în următoarele situaţii:
a) în cazul în care salariatul a săvârşit o abatere gravă sau abateri repetate
de la regulile de disciplină a muncii ori de la cele stabilite prin contractul
individual de muncă, contractul colectiv de muncă aplicabil sau regulamentul
intern, ca sancţiune disciplinară;
b) în cazul în care salariatul este arestat preventiv pentru o perioadă mai
mare de 30 de zile, în condiţiile Codului de procedură penală;
c) în cazul în care, prin decizie a organelor competente de expertiză
medicală, se constată inaptitudinea fizică şi/sau psihică a salariatului, fapt ce nu
permite acestuia să îşi îndeplinească atribuţiile corespunzătoare locului de muncă
ocupat;
d) în cazul în care salariatul nu corespunde profesional locului de muncă
în care este încadrat.
Potrivit art. 64 alin. 1 Codul muncii, în cazul în care concedierea se dispune
pentru motivele prevăzute la art. 61 lit. c şi d, angajatorul are obligaţia de a-i
propune salariatului alte locuri de muncă vacante în unitate, compatibile cu
pregătirea profesională sau, după caz, cu capacitatea de muncă stabilită de medicul
de medicină a muncii.
Prin contestaţia înregistrată, contestatorul RG, prin reprezentant

convenţional, a solicitat instanţei, în contradictoriu cu intimata SC B SA, prin
reprezentant legal, să pronunţe o hotărâre prin care să anuleze decizia nr.
2319/11.10.2012 emisă de intimată prin care i s-a desfăcut contractul individual de
muncă din motive neimputabile, să dispună reintegrarea sa în locul de muncă avut
şi să dispună plata salariilor restante, actualizate cu rata inflaţiei.
În motivarea cererii, a arătat că decizia este lovită de nulitate, deoarece nu i
s-a oferit un loc de muncă disponibil în mun. B compatibil cu pregătirea sa
profesională. Termenul în care se contestă decizia este indicat greşit (30 zile, în loc
de 45 zile) şi nici nu s-a respectat procedura de evaluare prevăzută de regulamentul
intimatei.
50
Calificativele sale sunt excelente, iar gradul de realizare a obiectivelor a
depăşit uneori 100%.
În drept, a invocat art. 61,64,74,76 Codul muncii.
În motivare, a arătat că contestatorul a obţinut cele mai proaste calificative
dintre colegii săi, ceea ce impunea desfacerea contractului său de muncă.
Decizia este legală, termenul de 45 zile fiind prevăzut de Legea nr. 62/2011.
S-a respectat, de asemenea, procedura evaluării prevăzută de regulament.
În drept, a invocat disp. art. 115 C.pr.civ., art. 267 Codul muncii, art. 210
Legea nr. 62/2011 republicată.
Contestatorul a fost angajatul intimatei pe postul de „consilier client retail”
la punctul de lucru AP până în data de 22.11.2012, când i-a încetat contractul
individual de muncă din motive neimputabile, în temeiul art. 61 lit. d Codul
muncii, prin decizia nr. 2319/11.10.2012 emisă de intimată.
Motivul concedierii a fost necorespunderea profesională a salariatului. Prin
decizia nr. 136/17.09.2012, intimata a procedat la evaluarea prealabilă a
salariatului, constatându-se că contestatorul nu corespunde profesional funcţiei de
consilier client retail, pe care o ocupă. Comisia care a emis decizia a propus
trecerea pe o funcţie care să aibă o componentă mai redusă de vânzări credite –
consilier client zona rapidă, iar, în situaţia în care un astfel de loc de muncă nu
putea fi identificat sau postul era refuzat de salariat, urma să se procedeze la
concedierea acestuia.
Intimata a solicitat sprijinul AJOFM Galaţi şi a constatat, prin decizia nr.
2319/11.10.2012, că nu dispune de niciun post vacant compatibil cu pregătirea
profesională a contestatorului. Drept urmare, a procedat la desfacerea contractului
său de muncă.
Contestatorul a depus, însă, la dosar un extras de pe portalul B, din care
reiese că, începând cu data de 10.10.2012 era disponibil un post de consilier client
zona rapidă, pe perioadă determinată, la o agenţie a intimatei din mun. B, pe o
perioadă determinată.
S-a dovedit că postul de consilier client zona rapidă din mun. B nu a fost
oferit contestatorului.
Acest post era compatibil cu pregătirea profesională a contestatorului, după
cum reiese din cuprinsul deciziei de evaluare profesională nr. 136/17.09.2012.
Contestatorul a arătat că ar fi acceptat locul de muncă din mun. B, dacă i-ar
fi fost oferit.
51
Întrebări:
1. În ce măsură are relevanţă faptul că postul disponibil în mun. B nu era în aceeaşi
localitate cu cea de domiciliu a contestatorului şi că postul era disponibil pe o
perioadă determinată?
2. Ce soluţie aţi pronunţa dacă aţi fi judecătorul cauzei? Redactaţi minuta.
5). Plată drepturi salariale restante. Expertiză contabilă.
În conformitate cu disp. art. 272 Codul muncii, republicat, sarcina probei în

conflictele de muncă revine angajatorului, acesta fiind obligat să depună dovezile
în apărarea sa până la prima zi de înfăţişare.
Prin cererea înregistrată, reclamantul BA a solicitat, în contradictoriu cu

pârâta SC R SRL, prin reprezentant legal, obligarea pârâtei la plata sumei de 3800
lei, reprezentând drepturi salariale restante aferentă perioadei 2009-2011.
În motivare, a arătat că a fost angajatul pârâtei până în luna iulie 2011.
Începând cu anul 2009, pârâta nu a plătit la timp toate drepturile salariale,
acumulând restanţe de 5970 lei.
La propunerea pârâtei a acceptat în compensare montarea unui geam PVC,
însă costul acestuia de 1100 lei era excesiv.
Deşi conducerea pârâtei i-a promis constant că îi va plăti salariile restante în
valoare de 3800 lei, acest lucru nu s-a întâmplat.
Reclamantul a fost angajatul societăţii pârâte începând cu data de
01.09.2009, după cum reiese din contractul individual de muncă nr.
20882/09.09.2009. Prin decizia nr. 352/28.07.2011, pârâta a dispus încetarea
contractului individual de muncă al reclamantului.
Reclamantul a arătat că pârâta nu i-a plătit în totalitate drepturile salariale
aferente perioadei ianuarie 2010 – iulie 2011.
Prin raportul de expertiză contabilă, întocmit în cauză de expert ALA, s-a
constatat că drepturile salariale totale cuvenite reclamantului pentru această
perioadă este de 11.154 lei, din care s-a achitat suma de 9.956 lei. A rămas de
achitat, deci, un rest de 1.198 lei.
Întrebări:
6). Concediere din motive neimputabile salariatului. Desfiinţarea locului de muncă.

Caracterul efectiv, real şi serios.
Potrivit disp. art. 65 Codul muncii, concedierea pentru motive care nu ţin de
persoana salariatului reprezintă încetarea contractului individual de muncă
52
determinată de desfiinţarea locului de muncă ocupat de salariat, din unul sau mai
multe motive fără legătură cu persoana acestuia (alin. 1).
Desfiinţarea locului de muncă în cazul concedierii pentru motive ce nu ţin de
persoana salariatului, trebuie să fie efectivă şi să aibă o cauză reală şi serioasă (alin.
2).
Conform art. 67 Codul muncii, salariaţii concediaţi pentru motive care nu ţin
de persoana lor beneficiază de măsuri active de combatere a şomajului şi pot
beneficia de compensaţii în condiţiile prevăzute de lege şi de contractul colectiv de
muncă aplicabil.
Prin cererea formulată, contestatoarea P.F. a solicitat în contradictoriu cu

intimata SC C. P. SRL anularea deciziei de concediere nr. 2782/30.11.2007,
reintegrarea pe postul avut anterior emiterii deciziei, obligarea intimatei la plata
drepturilor salariale de la data concedierii până la reintegrarea efectivă.
A arătat că a fost angajată la societatea intimată în funcţia de şef
departament vânzări cu un salariu lunar de 1519 lei, potrivit copiei contractului
individual de muncă.
A mai susţinut că prin decizia contestată i s-a comunicat încetarea
contractului individual de muncă, în temeiul disp.art.65 alin. l din Codul muncii,
invocându-se că potrivit Hotărârii Consiliului de Administraţie din 3.08.2007 ca
urmare a unei reorganizări, postul de şef departament vânzări ocupat de aceasta a
fost desfiinţat.
A mai susţinut că decizia de concediere este nelegală, întrucât nu întruneşte
condiţiile prevăzute de disp.art.65 alin.2 Codul muncii, în sensul că desfiinţarea
postului nu este efectivă şi nu au o cauză reală şi serioasă.
Contestatoarea a mai menţionat că urmare a reorganizării postul deţinut de
aceasta, respectiv şef departament vânzări ar fi desfiinţat conform hotărârii
C.A.03.08.2007, însă la începutul lunii septembrie 2007, intimata angajează în
aceeaşi funcţie de agent vânzări o persoană din afara societăţii.
Intimata a solicitat respingerea contestaţiei ca neîntemeiată.
A arătat că contestatoarea a fost angajata societăţii începând cu 1.07.2005 în
funcţia de administrator vânzări, iar în data de 23.01.2007 aceasta a semnat un act
adiţional la contractul individual de muncă, prin care, începând cu 15.01.2007, a
ocupat funcţia de şef departament vânzări.
S-a susţinut că reorganizarea companiei a fost reală şi serioasă, având cauze
obiective, în sensul că societatea a trecut printr-un proces de restructurare serios,
determinat de rezultate slabe ale societăţii, aşa încât Consiliul de Administraţie, în
şedinţa din 3.08.2007, a hotărât eficientizarea şi restructurarea activităţii prin
desfiinţarea mai multor posturi, inclusiv cel ocupat de contestatoare.
53
A mai menţionat că s-a solicitat sprijinul A.J.O.F.M., după ce Consiliul de
Administraţie a luat decizia de reorganizare al societăţii fiind nevoie de
concedierea mai multor persoane, societatea sesizând Agenţia Teritorială pentru
Ocuparea Forţei de Munca Tecuci despre situaţia ivită şi a solicitat sprijinul în
relocarea forţei de muncă.
Potrivit Hotărârii nr. 2/03.08.2007, Consiliul de Administraţie al societăţii
intimate a luat măsuri de desfiinţare a unor posturi, printre care şi cel deţinut de
către contestatoarea (şef departament vânzări), tocmai pe baza necesităţii unui
număr redus de salariaţi impus de măsurile de eficientizare, aşa cum se precizează
chiar în cuprinsul hotărârii.
Ca urmarea a acestei hotărâri, la data de 03.08.2007 se comunică
contestatoarei durata preavizului de 20 de zile (06.08-31.08.2007) care a fost
prelungit până la data de 29.11.2007 pe durata interviului medical.
Potrivit deciziei nr. 2782/30.11.2007 contestată, începând cu aceeaşi dată, s-
a dispus concedierea contestatoarei.
Deşi prin Hotărârea nr. 2/03.08.2007, s-a stabilit concedierea unui număr de
salariaţi, societatea intimată a procedat la angajarea domnului N. M. pe postul de
agent vânzări la data de 30.08.2007.
Angajarea a avut loc după comunicarea avizului către contestatoare.
După data concedierii contestatoarei, într-un ziar din perioada 04-
10.12.2007, a apărut anunţ de angajare electrician maşinist, agent vânzări.
Întrebări:
1. Desfiinţarea locului de muncă al contestatoarei a fost efectivă şi a avut o
cauză reală şi serioasă? Argumentaţi.
54
CAPITOLUL V. JURISPRUDENTA DREPT PROCESUAL CIVIL
1). Principiul rolului activ al judecătorului. Omisiunea instanţei de a soluţiona

cererea creditoarei. Consecinţe.
Potrivit art. 129 C.pr.civ.1865, părţile au îndatorirea ca, în condiţiile legii, să

urmărească desfăşurarea şi finalizarea procesului. De asemenea, ele au obligaţia să
îndeplinească actele de procedură în condiţiile, ordinea şi termenele stabilite de
lege sau de judecător, să-şi exercite drepturile procedurale conform dispoziţiilor
art. 723 alin. (1), precum şi să-şi probeze pretenţiile şi apărările.
(2) Judecătorul va pune în vedere părţilor drepturile şi obligaţiile ce le revin în
calitatea lor din proces şi va stărui, în toate fazele procesuale, pentru soluţionarea
amiabilă a cauzei.
(4)Cu privire la situaţia de fapt şi motivarea în drept pe care părţile le invocă în
susţinerea pretenţiilor şi apărărilor lor, judecătorul este în drept să le ceară acestora
să prezinte explicaţii, oral sau în scris, precum şi să pună în dezbaterea lor orice
împrejurări de fapt ori de drept, chiar dacă nu sunt menţionate în cerere sau în
întâmpinare.
(5)Judecătorii au îndatorirea să stăruie, prin toate mijloacele legale, pentru a
preveni orice greşeală privind aflarea adevărului în cauză, pe baza stabilirii faptelor
şi prin aplicarea corectă a legii, în scopul pronunţării unei hotărâri temeinice şi
legale. Dacă probele propuse nu sunt îndestulătoare pentru lămurirea în întregime a
procesului, instanţa va dispune ca părţile să completeze probele. De asemenea,
judecătorul poate, din oficiu, să pună în discuţia părţilor necesitatea administrării
altor probe, pe care le poate ordona chiar dacă părţile se împotrivesc.
(51)Cu toate acestea, părţile nu pot invoca în căile de atac omisiunea instanţei de a
ordona din oficiu probe pe care ele nu le-au propus şi administrat în condiţiile legii.
(6)În toate cazurile, judecătorii hotărăsc numai asupra obiectului cererii deduse
judecăţii.
Prin sentinţa comercială nr…/07 decembrie 2007, Tribunalul Galaţi, secţia

comercială, maritimă şi fluvială şi de contencios administrativ şi fiscal, a închis
procedura insolvenţei debitoarei S.C. SP S.R.L. Galaţi cu consecinţa radierii
acesteia din evidenţele Oficiului Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul
Galaţi.
Pentru a hotărî astfel, judecătorul-sindic a reţinut că lichidatorul judiciar SPRL al
debitoarei S.C. SP SRL a solicitat închiderea procedurii ca urmare a lipsei
bunurilor în averea debitoarei şi a neavansării de către creditori a sumelor necesare
pentru acoperirea cheltuielilor de lichidare.
55
Împotriva menţionatei hotărâri, în termen legal, creditoarea A.V.A.S. a declarat
recurs, invocând, în esenţă, că prima instanţă a omis să se pronunţe asupra cererii
sale având ca obiect atragerea răspunderii patrimoniale a fostului administrator al
debitoarei.
Prin încheierea din 16.11.2007 judecătorul-sindic a dispus ca reprezentantul
creditoarei A.V.A.S. să depună la dosarul cauzei atâtea exemplare de pe cererea de
antrenare a răspunderii câte părţi sunt în litigiu, pentru a putea fi comunicată
acestora.
La termenul de judecată la data de 07.12.2007, judecătorul-sindic a considerat
cauza în stare de judecată şi a acordat cuvântul părţilor în dezbateri, reprezentantul
creditoarei AVAS solicitând antrenarea răspunderii a fostului administrator.
Judecătorul-sindic nu s-a pronunţat asupra cererii în dispozitivul hotărârii.
Întrebări:
1. Având în vedere că instanţa de fond a omis să se pronunţe asupra capătului
de cerere privind antrenarea răspunderii, ce soluţie ar trebui să adopte instanţa de
recurs?
2). Contestaţie în anulare. Inaplicabilitatea dispoziţiilor art.317 alin. l pct.2 Cod

procedură civilă 1865 în situaţia în care în faţa instanţei a cărei hotărâre se atacă a
fost invocată şi s-a respins excepţia de necompetenţă absolută.
Art. 317 C.pr.civ.1865
(1) Hotărârile irevocabile pot fi atacate cu contestaţie în anulare, pentru motivele

arătate mai jos, numai dacă aceste motive nu au putut fi invocate pe calea apelului
sau recursului:
1.când procedura de chemare a părţii, pentru ziua când s-a judecat pricina, nu a fost
îndeplinită potrivit cu cerinţele legii;
2.când hotărârea a fost dată de judecători cu călcarea dispoziţiilor de ordine publică
privitoare la competenţă.
(2) Cu toate acestea, contestaţia poate fi primită pentru motivele mai sus arătate,
în cazul când aceste motive au fost invocate prin cererea de recurs, dar instanţa le-a
respins pentru că aveau nevoie de verificări de fapt sau dacă recursul a fost respins
fără ca el să fi fost judecat în fond.
Contestatoarea AS S.A. a solicitat anularea deciziei civile nr… din 12.12.2007 a

Curţii de Apel Galaţi şi rejudecarea recursului apreciind că în cauză sunt incidente
dispoziţiile art. 317 alin. 1 punctul 2 şi ale art. 318 teza I Cod procedură civilă.
56
În susţinerea cererii, contestatoarea a arătat că prin cererea înregistrată sub nr.
505/2003 pe rolul Judecătoriei Adjud, reclamanta A S.A. a chemat în judecată pe
AS S.A. pentru revendicare mobiliară şi imobiliară, ridicare construcţii şi pretenţii.
După ce cauza a parcurs un prim ciclu de judecată, fiind soluţionată în fond şi apel,
în recurs, prin decizia civilă nr. 1138/19.12.2005 a Curţii de Apel Galaţi s-a dispus
casarea deciziei pronunţată în apel şi a sentinţei primei instanţe, cu trimiterea
cauzei spre competentă soluţionare, în fond, la Tribunalul Vrancea.
Prin sentinţa civilă nr din 02.11.2006 Tribunalul Vrancea a respins ca
neîntemeiată acţiunea reclamantei, soluţia fiind menţinută în apel prin decizia
civilă nr. /2007 a Curţii de Apel Galaţi.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamanta.
Prin decizia civilă nr… din 25.06.2007 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie s-a
reţinut că, raportat la valoarea obiectului litigiului, competenţa de soluţionare a
cauzei în fond revenea Judecătoriei astfel încât, având în vedere dispoziţiile art. 2
punctul 2 şi ale art. 3 punctul 3 Cod procedură civilă, s-a dispus trimiterea
recursului spre competentă soluţionare la Curtea de Apel Galaţi.
Contestatoarea susţine că, investită cu soluţionarea recursului, Curtea de Apel,
contrar dispoziţiilor cuprinse în decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, a
soluţionat cauza, prin decizia civilă nr…/2007, în sensul că a admis recursul
reclamantei şi a admis în parte acţiunea formulată de aceasta în ceea ce priveşte
capetele de cerere având ca obiect revendicarea mobiliară şi imobiliară precum şi
obligarea la plata fructelor civile.
Contestatoarea susţine că decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cuprinde
dispoziţii clare în ceea ce priveşte competenţa de soluţionare a litigiului în
condiţiile în care în cuprinsul acesteia se arată că „obiectul acţiunii în revendicare
în prezentul litigiu are o valoare mult inferioară sumei de 500.000 RON aşa încât
va fi trimis spre soluţionare Curţii de Apel Galaţi recursul exercitat de reclamantă”,
după ce anterior, în aceeaşi decizie, s-a arătat că potrivit art. 2 punctul 1 lit. b din
Codul de procedură civilă, tribunalele judecă în primă instanţă procesele şi cererile
în materie civilă al căror obiect are o valoare de peste 500.000 RON.
În opinia contestatoarei, Curtea de Apel Galaţi, ca instanţă de recurs, ignorând
complet dispoziţiile cuprinse în decizia Înaltei Curţi, s-a pronunţat ea însăşi cu
privire la competenţă, constatând în mod nelegal că aceasta a fost corect stabilită.
Contestatoarea mai susţine că ignorarea dispoziţiilor cuprinse în decizia înaltei
Curţi privitoare la competenţă şi invocarea unor dispoziţii legale care nu îşi au
aplicabilitatea în cauză constituie o greşeală materială în sensul art. 318 teza 1 Cod
procedură civilă, rezultatul fiind pronunţarea unei hotărâri de către o instanţă
necompetentă.
Excepţia necompetenţei materiale a fost invocată, de altfel, în recurs dar instanţa a
respins-o invocând dispoziţii legale care nu au legătură cu cauza.
57
În consecinţă, apreciind că decizia a cărei anulare se solicită a fost pronunţată de
Curtea de Apel Galaţi cu încălcarea dispoziţiilor legale referitoare la competenţă,
fiind astfel comisă o greşeală materială ce constă în încălcarea dispoziţiilor
cuprinse în decizia de casare pronunţată de înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi
aplicarea unor dispoziţii legale ce nu au legătură cu cauza dedusă judecăţii,
contestatoarea a solicitat admiterea cererii sale, anularea deciziei atacate şi, în
rejudecarea recursului, casarea hotărârilor pronunţate în cauză cu consecinţa
trimiterii cauzei spre competentă soluţionare în fond la Judecătoria Adjud.
Întrebări:
1. Care sunt condiţiile de admisibilitate ale contestaţiei în anulare generale?
2. Câtă vreme Curtea de Apel s-a pronunţat cu privire la competenţa sa,
hotărârea acesteia mai poate fi atacată pe calea contestaţiei în anulare prev. de art.
317 alin. 1 pct. 2 C.pr.civ.1865?
3). Revizuire pentru contrarietate de hotărâri. Tardivitate. Termenul în care poate fi

formulată. (Art. 322 alin. 1 pct. 7 şi art. 324 alin. 1 pct. 1 teza ultimă Cod
procedură civilă 1865)
Conform art. 322 alin. 1 pct. 7 Cod procedură civilă 1865 revizuirea unei hotărâri
dată de o instanţă de recurs atunci când evocă fondul se poate cere „dacă există
hotărâri definitive potrivnice, date de instanţe de acelaşi grad sau grade deosebite,
în una şi aceeaşi pricină între aceleaşi persoane, având aceeaşi calitate”.
Termenul de revizuire este de o lună şi se va socoti, pentru hotărârile
prevăzute la pct. 1 alin. 2 de la pronunţarea ultimei hotărâri (art. 324 alin. 1 pct. 1
teza ultimă Cod procedură civilă 1865).
Prin decizia nr. 790 din 2 noiembrie 2006 Tribunalul Galaţi, secţia civilă, a admis
recursul declarat de S.C. C.R. S.R.L. împotriva sentinţei civile nr. din / 23 martie
2006 a Judecătoriei Galaţi pe care a modificat-o în sensul că a respins ca nefondate
acţiunile formulate de reclamanţii J.D., R.F.M. şi M.I. şi ca nefondate cererile de
chemare în garanţie.
Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reţinut că în mod greşit reclamanţii şi-au
întemeiat acţiunea pe dispoziţiile art. 998-999 din Codul civil 1864.
Prin decizia nr din 18 aprilie 2008 Tribunalul Galaţi, secţia comercială, a respins ca
nefondat recursul declarat de recurenta S.C. C.R. S.R.L. Braşov, în contradictoriu
cu intimaţii R.M., S.C. M. S.R.L. Matca şi S.C. C. S.R.L. Brăila, împotriva
sentinţei civile nr. din 30 noiembrie 2007 a Judecătoriei Tecuci.
Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reţinut că în mod corect prima instanţă a apreciat
ca nu sunt întrunite condiţiile prevăzute de art. 1201 Cod civil 1864, deoarece
58
prima acţiune a fost întemeiată pe răspundere delictuală, iar cea de a doua a fost
întemeiată pe răspundere contractuală.
Prin cererea de revizuire înregistrată la Curtea de Apel Galaţi, secţia comercială,
sub nr. din 14 iulie 2008, S.C. C.R. S.R.L. Braşov a solicitat în temeiul art. 322
alin. 1 pct. 7 Cod procedură civilă revizuirea deciziilor nr. din 8 noiembrie 2006 a
Tribunalului Galaţi, secţia civilă şi nr, din 18 aprilie 2008 a Tribunalului Galaţi,
secţia comercială şi anularea celei din urmă decizii.
În motivarea cererii, revizuenta a susţinut că în una şi aceeaşi cauză tribunalul a
pronunţat două hotărâri definitive potrivnice.
În speţă, ultima hotărâre a cărei anulare se solicită a fost pronunţată la data de 18
aprilie 2008, iar cererea de revizuire a fost formulată la data de 10 iulie 2008.
Întrebări:
1. Ce soluţie aţi pronunţa ca instanţă învestită cu cererea de revizuire referitor
la termenul de declarare a acestei căi de atac?
2. Faţă de motivele invocate, apreciaţi că ar fi admisibilă cererea de revizuire
întemeiată pe cazul prevăzut de art. 322 alin. 1 pct. 7 C.pr.civ.1865?
4). Calitate procesuală. Apel declarat de o persoana care nu a fost parte la judecata
fondului care justifică un interes în cauză.
Prin cererea înregistrată la Tribunalul Brăila sub nr…/2006, reclamanta S.C. A.D.T
S.R.L. Brăila a chemat în judecată pe pârâta S.C. P.G. S.R.L. Constanţa solicitând
a se constata nulitatea absolută a unor file C.E.C. pentru sumele de 32.775 Iei;
35.285,31 lei si 29.925 lei, precum şi restituirea acestora şi pentru plata de
despăgubiri de 32.775 lei pentru introducerea la plată a filelor C.E.C.
În motivarea cererii sale, reclamanta a arătat că a avut relaţii comerciale cu pârâta,
încheind contract de vânzare-cumpărare pentru materiale de construcţie,
reclamanta garantând plata preţului cu respectivele C.E.C.-uri. Marfa însă nu s-a
livrat iar pârâta a introdus la plată C.E.C.- urile deşi plata era nedatorată. Pârâta a
fost notificată să le restituie.
La interogatoriu pârâta a confirmat că, într-adevăr, nu a furnizat marfa către
reclamantă, aceasta nu-i datorează preţul mărfii, dar nu este în culpă întrucât nici
furnizorul său nu i-a trimis marfa respectivă. Ulterior, reclamanta a precizat că nu
mai insistă în cererea de despăgubiri şi, ca atare, nu o timbrează, iar pârâta că este
de acord cu acţiunea reclamantei.
Tribunalul Brăila, prin sentinţa civilă nr. din 27 iunie 2006, a admis în parte
acţiunea formulată de S.C. A.D.T. S.R.L. Brăila în contradictoriu cu pârâta S.C.
P.G. S.R.L. Constanţa.
59
A constatat nulitatea filelor C.E.C. şi a obligat pârâta să le restituie reclamantei. A
anulat, ca netimbrat, capătul de cerere referitor la plata despăgubirilor.
Pentru a hotărî astfel, a reţinut că, funcţie de recunoaşterea pârâtei şi în baza art.
969 - 970 Cod civil, filele C.E.C. sunt nule, întrucât tranzacţia ce a stat la baza
emiterii lor nu s-a mai executat.
În ce priveşte capătul de cerere în despăgubiri, a constatat că reclamanta nu s-a
conformat dispoziţiei instanţei, referitoare la plata taxei de timbru în sumă de
1782,20 lei şi a timbrului judiciar, în sumă de 5 lei, fiind incidente disp. art. 20 din
Legea nr. 146/1997, cu modificările şi completările ulterioare.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel S.C. A S.R.L. Galaţi prin administrator
judiciar S.C. E.AM.A S.R.L. Galaţi, înregistrat sub nr. din 2006.
Sentinţa apelată a fost criticată sub aspectul nelegalităţii, pentru următoarele
motive;
Filele C.E.C. seria BK nr. 306/00122927 şi seria BK nr. 306/00122928 au fost
emise de S.C. A.D.T. S.R.L. Vădeni în favoarea S.C. P.G. S.R.L. Eforie Nord şi,
ulterior, girate către societatea apelantă S.C. A S.R.L., fără a dispune de numerar în
cont la scadenţă.
Deoarece nici trăgătorul şi nici girantul nu au achitat debitul la scadenţă, în sumă
totală de 65.210,31 lei RON, apelanta a învestit filele C.E.C. cu formulă executorie
şi a formulat cereri de deschidere a procedurii insolvenţei atât împotriva
reclamantei (dosar cu termen la data de 11 aprilie 2006), cat şi împotriva pârâtei
(dosar nr. 1532/2006, cu termen la 26 aprilie 2006).
Consideră apelanta că cele doua societăţi, aparţinând aceluiaşi grup de interese, în
mod dolosiv nu au citat-o la instanţa de fond, prezentând la dosar copii de pe cele
două instrumente de plată, neconforme realităţii, întrucât lipsea menţiunea
transmiterii prin gir către societatea apelantă.
Scopul acestora a fost acela de a lăsa fără obiect cele două cereri de deschidere a
procedurii insolvenţei şi de a zădărnici recuperarea creanţei apelantei, in suma de
65.210,31 lei.
Prin întâmpinare, intimata - reclamantă S.C. A.D.T. SRL Brăila a invocat excepţia
inadmisibilităţii prezentului apel, arătând că apelanta nu a fost parte în dosarul de
fond.
Întrebări:
1. Cine poate declara apel împotriva unei hotărâri judecătoreşti în sistemul
Codului de procedură civilă de la 1865?
2. Ce soluţie aţi pronunţa dacă aţi fi judecătorul cauzei, având în vedere
excepţia invocată în calea de atac?
60
5). Încălcarea principiului disponibilităţii. Înlocuirea cererii în constatare printr-o
cerere pentru realizarea dreptului. Condiţii. (Art. 111, art. 132 alin. 2 pct. 4 şi art.
129 alin. ultim Cod procedură civilă 1865).
Potrivit art. 111 Cod procedură civilă partea care are interes poate sesiza instanţa
de judecată prin cerere pentru constatarea existenţei sau inexistenţei unui drept.
Cererea nu poate fi primită dacă partea cer^ realizarea dreptului.
Conform art. 132 alin. 2 pct. 3 Cod procedură civilă, instanţa de judecată va
consemna în încheierea de şedinţă cererea reclamantului de a înlocui cererea în
constatare printr-o cerere pentru realizarea dreptului.
Textul art. 129 alin. ultim Cod procedură civilă prevede că „în toate cazurile,
judecătorii hotărăsc asupra obiectului cererii deduse judecăţii”.
Prin acţiunea formulată la Tribunalul Vrancea - secţia comercială, reclamanţii G.N.

şi G.S. au chemat în judecată pe pârâtul Statul Român reprezentat de Ministerul
Finanţelor, solicitând instanţei ca, prin hotărârea ce o va pronunţa, să se constate că
au devenit proprietarii unui număr de 2000 de acţiuni nominative invocând în drept
dispoziţiile art. 111 Cod procedură civilă şi art. 664 Cod civil 1864.
Prin sentinţa civilă nr…/27 iunie 2006, Tribunalul Vrancea - secţia comercială a
respins excepţia necompetenţei materiale a tribunalului, a admis excepţia
prescripţiei dreptului la acţiune formulată de reclamanţii G.N. şi G.S. ca fiind
prescris dreptul la acţiune.
Pentru a hotărî astfel, prima instanţă a reţinut că în momentul încheierii înscrisului
sub semnătură privată cu cumpărătorii V.P. şi A.M. (în prezent decedaţi), acţiunile
nominative nu erau încă emise de către societatea comercială pe acţiuni, că
înscrisul sub semnătură privată are natura unui antecontract de vânzare-cumpărare.
S-a mai reţinut că acţiunea reclamanţilor este prescriptibilă sub aspect extinctiv,
deoarece are natura unei acţiuni personale şi că i se aplică termenul general de
prescripţie de 3 ani prevăzut de art. 3 alin. 1 din Decretul nr. 167/1958, privitor la
prescripţia extinctivă. Tribunalul a reţinut că antecontractul de vânzare-cumpărare
a fost încheiat la data de 10 septembrie 1994, că termenul de prescripţie s-a
împlinit la 10 septembrie 1997, raportat la data de 30 mai 2006, când a fost
promovată prezenta acţiune.
Împotriva menţionatei hotărâri, în termen legal, au declarat recurs reclamanţii G.S.
şi G.N. au invocat motivul de nelegalitate prevăzut de art. 304 alin. 1 pct. 9 Cod
procedură civilă. în dezvoltarea acestui motiv de recurs, reclamanţii au susţinut că,
potrivit art. 111 Cod procedură civilă, oricine poate cere constatarea unui drept
împotriva pârâtului sau inexistenţa unui drept al pârâtului împotriva sa şi că au
solicitat instanţei să constate existenţa dreptului cu privire la acţiunile nominative,
acţiunea în constatare fiind imprescriptibilă. Recurenţii au precizat că prima
61
instanţă a schimbat obiectul acţiunii în constatare în acţiune în realizare şi că, în
mod greşit, a constatat ca fiind prescris dreptul la acţiune.
În concluzie, recurenţii au solicitat admiterea recursului, casarea sentinţei criticate
şi trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeaşi instanţă.
Instanţa de control judiciar a reţinut că din conţinutul cererii introductive a
Tribunalului Vrancea, secţia comercială, rezultă că recurenţii-reclamanţi au
formulat o acţiune în constatare întemeiată pe dispoziţiile art. 111 Cod procedură
civilă.
În speţă, în şedinţa publică din 27 iunie 2006 când s-a dezbătut în fond cauza,
instanţa a ridicat din oficiu excepţia prescripţiei dreptului la acţiune şi a rămas în
pronunţare.
Întrebări:
1. Potrivit principiului disponibilităţii, instanţa de fond are posibilitatea de a
califica o acţiune în constatare ca fiind una în realizarea dreptului?
2. Acţiunea în constatare este prescriptibilă extinctiv sau nu?
62
CAPITOLUL VI. JURISPRUDENTA DREPT CIVIL
Având în vedere sistemul unităţii dreptului privat, adoptat de noul Cod civil,
regimul juridic al contractelor privind activitatea comercială este cel reglementat
de Codul civil (Cartea V Despre obligaţii), care este aplicabil şi raporturilor
juridice dintre profesioniştii comercianţi.
Regulile generale privind contractele sunt prevăzute de art. 1166-1323, art.
1469 -1565 C.civ.2009.
Regulile particulare privitoare la anumite contracte sunt prevăzute în Codul
civil din 2009, art. 1650 – 2278, sau în legi speciale.
În cazul contractelor nereglementate de lege (contractele nenumite) se aplică
regulile generale privind contractele prevăzute de art. 1166-1323 C.civ.2009, iar
dacă acestea nu sunt îndestulătoare, se aplică regulile particulare privitoare la
contractul cu care se aseamănă cel mai mult (art. 1168 C.civ.2009).
1). Plată nedatorată. Acţiune în restituire. Lipsă calitate procesuală pasivă.
Potrivit art. 993 C.civ.1864, acela care, din eroare, crezându-se debitor, a
plătit o datorie (solvens), are drept de repetiţiune în contra creditorului. Art. 992
C.civ.1864 instituie obligaţia de restituire a accipiensului: cel ce, din eroare sau cu
ştiinţă, primeşte ceea ce nu-i este debit, este obligat a-1 restitui aceluia de la care 1-
a primit.
Întinderea obligaţiei de restituire a accipiensului este reglementată art. 994-
997 C. civ.1864.
Prin cererea formulată, contestatoarea T SA GALAŢI, prin reprezentant

legal, a solicitat instanţei, în contradictoriu cu intimata UTB SA BUCUREŞTI,
prin reprezentant legal, să pronunţe o hotărâre prin care oblige pârâta să îi restituie
suma de 57.000 lei, reprezentând plată nedatorată.
În motivarea cererii, a arătat că a câştigat la licitaţia publică organizată de
Corpul executorilor bancari ai UTB SA imobilul situat în mun. Galaţi, str…
A achitat suma de 300.000 lei reprezentând preţul licitaţiei şi suma de
57.000 lei, reprezentând TVA.
În urma controlului fiscal efectuat de AFP Galaţi, s-a reţinut că suma de
57.000 lei nu poate fi dedusă, deoarece operaţiunea de cumpărare a imobilului era
scutită de TVA, conform art. 141 C.fisc. Reclamanta are dreptul la restituirea TVA
de la pârâtă.
63
În drept, a invocat disp. art. 112 şi urm. C.pr.civ., art. 993 C.civ.
S-a pus în discuţia părţilor excepţia lipsei calităţii procesuale pasive,
invocată de pârâtă.
Ca urmare a publicaţiei de vânzare din 20.12.2006, reclamanta a participat la
licitaţia publică organizată în data de 12.01.2007 de Corpul executorilor bancari ai
UTB SA, în executarea silită a debitoarei F SA, având ca obiect scoaterea la
vânzare a imobilului situat în mun. Galaţi, str…, jud. Galaţi, compus din teren şi
construcţie cu destinaţia depozit şi sediu administrativ în regim S+P+E.
Reclamanta a participat la licitaţie. Deoarece au existat neregularităţi cu
privire la modul de desfăşurare a licitaţiei, reclamanta a formulat contestaţie la
executare, înregistrată pe rolul Judecătoriei Galaţi sub nr. …/233/2007. Prin sent.
civ. nr...2007, irevocabilă prin nerecurare, a fost admisă acţiunea reclamantei şi s-a
constatat închisă licitaţia din data de 12.01.2007 având ca adjudecatar pe
reclamantă la preţul de 300.000 lei fără TVA.
În baza hotărârii judecătoreşti, corpul executorilor bancari a întocmit actul
de adjudecare din data de 09.05.2008, în favoarea reclamantei. S-a emis şi factura
fiscală de executare silită seria … nr… din 09.05.2008, în care a fost inclusă şi
suma de 57.000 lei, reprezentând TVA.
Factura fiscală de executare silită a fost întocmită pe numele debitoarei F
SA, nu pe numele pârâtei.
Reclamanta a plătit întreaga sumă, inclusiv TVA.
TVA nu era datorată conform disp. art. 141 alin. 2 lit. f C.fisc. (este scutită
de plata TVA livrarea de către orice persoană a unei construcţii, a unei părţi a
acesteia şi a terenului pe care este construită, precum şi a oricărui alt teren; prin
excepţie, scutirea nu se aplică pentru livrarea unei construcţii noi, a unei părţi a
acesteia sau a unui teren construibil).
În consecinţă, s-a stornat întreaga factură, şi s-a emis factura seria … nr…
din 08.12.2008 numai pentru suma de 300.000 lei.
Prin adresa nr. 6836/29.01.2009, la solicitarea pârâtei, AFP Galaţi şi-a
precizat poziţia asupra posibilităţii restituirii sumei de 57.000 lei, reprezentând
TVA plătit nelegal, arătând că, potrivit prevederilor pct. 58 din HG 44/2004 pentru
aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Codului fiscal, în sensul art. 150
alin. 3 C.fisc., orice persoană care înscrie în mod eronat taxa într-o factură sau într-
un alt document asimilat unei facturi va plăti această taxă la bugetul statului, iar
beneficiarul nu va avea dreptul să deducă această taxă dacă operaţiunea este scutită
fără drept de deducere.
Conform alin. 2, dacă furnizorul sau prestatorul care a facturat eronat o
operaţiune scutită fără drept de deducere este în imposibilitate de a corecta factura
întocmită în mod eronat, datorită declanşării procedurii de lichidare, faliment,
radiere sau în alte situaţii similare, beneficiarul poate solicita rambursarea de la
64
buget a sumei taxei achitate şi nedatorate dacă face dovada că a plătit această taxă
furnizorului, precum şi a faptului că furnizorul a plătit taxa respectivă la bugetul
statului.
AFP Galaţi a opinat că legislaţia fiscală în vigoare nu reglementează
restituirea TVA decât în situaţia prezentată la pct. 58 din actul normativ (dat în
aplicarea art. 150 alin. 3 C.fisc. F SRL nu se afla in procedura de lichidare,
faliment, radiere sau în alte situaţii similare .
Prin întocmirea şi reflectarea în evidenţele contabile a facturii de stornare nr.
…/03.12.2008, F SRL şi-a diminuat taxa pe valoarea adăugată colectata cu suma
de 57.000 lei, şi implicit taxa pe valoarea adăugată de plată, datorată bugetului de
stat în luna decembrie 2008 (fiind îndreptăţită să solicite rambursarea sumei de la
bugetul statului şi implicit să o restituie cumpărătorului adjudecatar).
Unitatea bancară nu a efectuat o operaţiune taxabilă în nume propriu, ci în
numele şi în contul F SRL, cele două facturi fiind reflectate în evidenţele contabile
şi în deconturile de TVA ale vânzătorului, respectiv ale cumpărătorului, cu
consecinţele fiscale ce rezulta din contabilizarea acestora.
Factura fiscală a fost emisă de debitoarea F SA, executorul bancar, care, spre
deosebire de executorul judecătoresc, nu este independent de părţile din executarea
silită, ci este subordonat juridic creditoarei, acţionând nu în numele băncii sau în
nume propriu, ci în numele debitoarei, legea conferindu-i dreptul, în procedura
executării silite, să efectueze acte juridice în numele şi în contul debitoarei
urmărite, pentru recuperarea creanţei.
Suma de bani reprezentând TVA nu a trecut niciodată prin patrimoniul
pârâtei, ea fiind primită de debitoare de la reclamantă şi apoi virată direct la
bugetul statului.
Întrebări:
1. Care sunt condiţiile pentru restituirea unei plăţi nedatorate?
2. A fost corect chemată în judecată pârâta UTB SA (are calitate procesuală
pasivă) sau trebuia un alt pârât?
2). Contract de vânzare-cumpărare. Rezoluţiune convenţională. Pact comisoriu

expres de gradul IV. Repunerea în situaţia anterioară.
Art. 1020 C.civ.1864

Condiţia rezolutorie este subînţeleasă totdeauna în contractele sinalagmatice, în
caz când una din părţi nu îndeplineşte angajamentul său.
Art. 1021 C.civ.1864
65
Într-acest caz, contractul nu este desfiinţat de drept. Partea în privinţa căreia
angajamentul nu s-a executat are alegerea sau să silească pe cealaltă a executa
convenţia, când este posibil, sau să-i ceară desfiinţarea, cu daune-interese.
Desfiinţarea trebuie să se ceară înaintea justiţiei, care, după circumstanţe, poate
acorda un termen părţii acţionate.
Art. 1361 C.civ.1864
Principala obligaţie a cumpărătorului este de a plăti preţul la ziua şi la locul
determinat prin contract.
Prin cererea formulată, reclamanta TDE SRL GALAŢI, prin reprezentant

convenţional, a solicitat instanţei, în contradictoriu cu pârâţii SD şi SV, să pronunţe
o hotărâre prin care să constate că a operat rezilierea de drept a contractului de
vânzare-cumpărare nr. din 21.12.2007 dintre părţi şi să dispună repunerea
reclamantei în situaţia anterioară prin redobândirea imobilului, fără să restituie
preţul încasat de la pârâţi.
În motivarea cererii, a arătat că, în data de 21.12.2007, între reclamantă şi
pârâţi a fost încheiat contractul de vânzare-cumpărare aut. sub nr. 7641 de BNP…,
prin care reclamanta a transmis dreptul de proprietate asupra imobilului situat în
mun. Galaţi, str..., jud. Galaţi. Pârâţii trebuiau să plătească preţul de 14.000 euro,
din care 7.000 euro au fost plătiţi la momentul încheierii contractului, iar restul de
7.000 euro urmau a fi plătiţi în rate lunare de către 90 euro, timp de 10 ani.
Pârâţii nu au mai achitat ratele începând cu data de 30.06.2009. Pârâţii au
fost notificaţi în legătură cu debitul, însă nu au înţeles să îşi achite datoria.
Potrivit art. 10 şi art. 4.2 din contract, în caz de neplată a ratelor din preţ,
contractul se reziliază de drept, fără punere în întârziere, reclamanta urmând să
reţină preţul plătit până în acel moment, cu titlu de daune-interese.
În drept, a invocat dispoziţiile art. 1020,1021 C.civ.
În data de 21.12.2007, între reclamantă, în calitate de vânzătoare şi pârâţi, în
calitate de cumpărători, s-a încheiat contractul de vânzare-cumpărare aut. sub nr.
7641 de BNP…, prin care reclamanta a transmis dreptul de proprietate asupra
imobilului situat în mun. Galaţi, str…, jud. Galaţi, în schimbul plăţii de către
cumpărători a preţului de 14.000 euro (49.280 lei la cursul din ziua încheierii
contractului), din care 7.000 euro au fost plătiţi la momentul încheierii
contractului, iar restul de 7.000 euro urmau a fi plătiţi în rate lunare de către 90
euro, timp de 10 ani, cu dobândă fixă de 8% pe an.
Imobilul a fost înscris în cartea funciară pe numele pârâţilor, intabulându-se
în favoarea reclamantei şi privilegiul vânzătorului asupra bunului vândut pentru
plata preţului, conform disp. art. 1730 C.civ.
Reclamanta a arătat că pârâţii nu şi-au mai îndeplinit obligaţia de plată a
ratelor din preţ începând cu data de 30.06.2009. Reclamanta a depus la dosar
66
extrasul de cont din data de 10.06.2009, din care reiese că s-a plătit rata aferentă
lunii mai 2009, învederând că, după această dată, pârâţii nu şi-au mai achitat ratele.
Potrivit art. 9 şi 10 din contract, în cazul încălcării de cumpărători a
obligaţiilor contractuale, vânzătoarea are dreptul să considere contractul desfiinţat,
nemaifiind necesară nicio altă formalitate. În caz de încetare a contractului din
culpa cumpărătorilor, se va radia dreptul de proprietate al cumpărătorilor în baza
unui act adiţional de reziliere încheiat între părţi (în cazul în care cumpărătorii ar
refuza să se prezinte la notar pentru încheierea actului adiţional vor datora daune-
interese de 10.000 euro), iar vânzătoarea va reţine preţul plătit până la acea dată.
Clauza privind reţinerea preţului plătit se regăseşte şi la art. 4.2 din convenţie.
Întrebări:
1. Faţă de dispoziţiile legale, este incidentă instituţia rezoluţiunii sau cea a
rezilierii?
3). Contract nenumit. Forma contractului ad validitatem şi ad probationem.

Răspundere contractuală.
Conform disp. art. 1191 alin. 3 C.civ.1864, părţile dintr-o convenţie pot
conveni ca şi în cazurile prevăzute de art. 1191 alin. 1 şi 2 C.civ.1864 să se poată
face dovada cu martori, dacă aceasta priveşte drepturi de care ele pot să dispună.
Potrivit art. 1073 C.civ.1864, creditorul are dreptul de a dobândi îndeplinirea
exactă a obligaţiei, şi în caz contrar are dreptul la dezdăunare.
Prin cererea formulată, reclamantul NV a solicitat, în contradictoriu cu

pârâtul ŞA, să pronunţe o hotărâre prin care să oblige pârâtul să îi înapoieze o
capră de 4 ani, un ied de 2 ani şi un ţap de 3 ani, iar, în subsidiar, să îi plătească
contravaloarea acestor animale şi a producţiei lor în sumă de 4.000 lei.
În motivarea cererii, a arătat că, în 27-28 aprilie 2008, a dus o capră şi un ţap
la stâna pârâtului, urmând a le lua în toamnă, împreună cu producţia ce i se
cuvenea. Capra era gestantă. În toamnă, pârâtul a refuzat să îi mai restituie
animalele sau contravaloarea lor, amânându-l mereu.
În drept, a invocat disp. art. 969, 1073, 1082-1084 C.civ.1864.
În data de 14.06.2010, reclamantul, în temeiul art. 132 alin. 2 C.pr.civ., şi-a
mărit valoarea obiectului cererii, solicitând restituirea încă a unui ied, care ar fi fost
fătat în anul 2010 şi a sumei de 1.000 lei, reprezentând producţia animalelor pentru
anul 2010.
67
La ultimul termen de judecată, reclamantul şi-a mărit din nou valoarea
obiectului cererii, în temeiul art. 132 alin. 2 C.pr.civ., la suma de 18.750 lei,
rezultată din raportul de expertiză.
Din declaraţia martorului EN, reiese că, în cursul lunii aprilie 2008, acesta l-
a ajutat pe reclamant să urce în portbagajul maşinii o capră şi un ţap pe care
reclamantul le-a dus în zona BN din mun. Galaţi. Reclamantul i-a spus martorului
că duce animalele la un cioban care are stâna acolo şi că urma să primească în
toamnă lapte, brânză şi un ied, deoarece capra era gestantă. La o dată ulterioară,
reclamantul i-a spus martorului că capra ar fi fugit de la cioban.
Din declaraţia martorului VC, audiat în cauză, reiese că, în cursul lunii mai
2008, acesta a fost la pârât la stână, ocazie cu care a aflat că capra reclamantului ar
fi fugit. Pârâtul a spus că ţapul încă mai este la stână şi că îi va da reclamantului în
loc o altă capră.
Pârâtul nu s-a opus la administrarea probei cu martori.
În legătură cu cuantumul pagubei suferite, prin raportul de expertiză întocmit
în cauză de expert OA, s-a reţinut că valoarea totală a prejudiciului suferit este de
18.750 lei, defalcată astfel: valoarea caprei - 400 lei; valoarea ţapului - 500 lei;
valoarea prăsilei care ar fi putut rezulta (patru iezi) - 1.200 lei; valoarea producţiei
de lapte a caprei (4 litri pe zi, 9 luni pe an, 3 ani, 5 lei litrul) - 16.200 lei; valoarea
ţapului pentru 3 campanii de montă - 450 lei.
Întrebări:
1. Care sunt condiţiile pentru antrenarea răspunderii contractuale a pârâtului?
2. Contractul din cauză este unul numit sau nenumit? De la ce specii de
contracte împrumută cele mai multe trăsături?
4). Contract de vânzare-cumpărare cu clauză de întreţinere. Neîndeplinirea

obligaţiilor contractuale. Consecinţe.
Art. 1020 C.civ.1864

Condiţia rezolutorie este subînţeleasă totdeauna în contractele sinalagmatice, în
caz când una din părţi nu îndeplineşte angajamentul său.
Art. 1021 C.civ.1864
Într-acest caz, contractul nu este desfiinţat de drept. Partea în privinţa căreia
angajamentul nu s-a executat are alegerea sau să silească pe cealaltă a executa
convenţia, când este posibil, sau să-i ceară desfiinţarea, cu daune-interese.
Desfiinţarea trebuie să se ceară înaintea justiţiei, care, după circumstanţe, poate
acorda un termen părţii acţionate.
68
Prin cererea formulată, reclamantul MI a solicitat instanţei, în contradictoriu
cu pârâţii ZCJ şi ZGC, să pronunţe o hotărâre prin care să dispună rezoluţiunea
contractului de vânzare-cumpărare aut. sub nr. 1250/26.05.2006 de BNP… şi
evacuarea pârâţilor din imobilul situat în mun. Galaţi, str…, jud. Galaţi.
În motivarea cererii, a arătat că a încheiat un contract de întreţinere cu
pârâta, fiica sa, prin care i-a transferat dreptul de proprietate asupra
apartamentului. Şi-a rezervat folosinţa imobilului până la deces.
S-a dovedit că gestul a fost o greşeală, deoarece, la scurt timp, pârâţii au
început să aibă un comportament necorespunzător: insulte, violenţe verbale şi
fizice, îmbrânceli, pe fondul consumului de alcool.
În drept, a invocat dispoziţiile art. 1020,1021 C.civ.
În data de 26.05.2006, între reclamant, în calitate de vânzător şi pârâta ZCJ,
în calitate de cumpărătoare, s-a încheiat contractul de vânzare-cumpărare cu
clauză de întreţinere aut. sub nr. 1250 de BNP…, prin care reclamantul s-a
obligat să transmită dreptul de proprietate asupra imobilului situat în mun.
Galaţi, str…, jud. Galaţi, în schimbul plăţii de către cumpărătoare a preţului de
32.000 lei, din care 16.000 lei au fost plătiţi în bani, iar restul de 16.000 lei s-au
transformat în obligaţie de întreţinere. Reclamantul şi-a rezervat folosinţa
imobilului până la data decesului. S-a constituit şi un drept de abitaţie viageră în
favoarea numitei ME, mama pârâtei, care a fost instituită şi beneficiară a
obligaţiei de întreţinere.
În prezent, în imobilul situat în mun. Galaţi, str…, jud. Galaţi, locuiesc
reclamantul, pârâţii şi numita ME.
Din declaraţiile martorilor DH şi ŞN, propuşi de reclamant, reiese că
reclamantul şi numita ME locuiesc într-o cameră a imobilului, iar pârâţii
locuiesc în cealaltă cameră, părţile nemaicomunicând între ele. Martorii au mai
arătat că pârâţii nu au mai achitat cheltuielile de întreţinere şi nu au mai asigurat
medicamente pentru reclamant. De asemenea, pârâţii l-au refuzat pe reclamant
atunci când acesta le-a solicitat bani pentru un tratament medical la coloana
vertebrală. Pârâţii doresc să îl dea afară pe reclamant din casă şi l-au agresat
verbal de mai multe ori, iar într-o ocazie l-au bruscat. Despre existenţa
problemelor dintre părţi, martorii au aflat în perioada Crăciunului 2009.
Martorii nu au constatat direct comportamentul pârâţilor, ci au luat la
cunoştinţă indirect, din relatările făcute de reclamant.
Martorii DN şi BC, propuşi de pârâţi, au declarat că numita ME consumă
alcool în cantităţi excesive, iar reclamantul a lovit-o într-o ocazie pe pârâtă,
provocându-i echimoze, văzute de martori. Pârâta a dus în anumite dăţi de
mâncare reclamantului, însă acesta a refuzat să primească. Pârâţii au cumpărat o
maşină de spălat, au schimbat accesoriile în baie şi uşa la intrare. Frigiderul este
plin, însă reclamantul a refuzat să mănânce, deoarece îi este teamă să nu fie
69
otrăvit de pârâţi. Reclamantul refuză să primească banii de medicamente oferiţi
de pârâţi.
În mod similar, martorii pârâţilor au aflat despre majoritatea celor
declarate de la părţile care i-au propus.
Din înscrisurile depuse, reiese că pârâta a contribuit la întreţinerea
reclamantului şi a abitatoarei, achitând o parte din cheltuielile de întreţinere şi
din utilităţi, cumpărând accesorii de baie, aparate electrocasnice şi contractând
un abonament la RDS-RCS.
Întrebări:
1. Care sunt condiţiile pentru ca rezoluţiunea contractului să opereze?
2. Care sunt efectele rezoluţiunii în ce priveşte prestaţiile părţilor în cazul unui
astfel de contract?
3. Cărei părţi din procesul civil îi revine sarcina probei?
5). Contract de împrumut. Forma contractului ad validitatem şi ad probationem.

Executarea contractului.
Art. 1191 C.civ.1864

Dovada actelor juridice al căror obiect are o valoare ce depăşeşte suma de
250 lei, chiar pentru depozit voluntar, nu se poate face decât sau prin act autentic,
sau prin act sub semnătură privată.
Nu se va primi niciodată o dovadă prin martori, în contra sau peste ceea ce
cuprinde actul, nici despre ceea ce se pretinde că s-ar fi zis înaintea, la timpul sau
în urma confecţionării actului, chiar cu privire la o sumă sau valoare ce nu
depăşeşte 250 lei.
Părţile însă pot conveni ca şi în cazurile arătate mai sus să se poată face
dovada cu martori, dacă aceasta priveşte drepturi de care ele pot să dispună.
Art. 1192 C.civ.1864
Articolul precedent nu se aplică în cazul când cererea depăşeşte 250 lei
numai prin unirea capitalului cu dobânzile.
Art. 1193 C.civ.1864
Cel care a format cerere în judecată, pentru o sumă mai mare de 250 lei,
chiar de va voi a-şi restrânge cererea la 250 lei, nu va fi primit a înfăţişa dovadă
prin martori.
Art. 1198 C.civ.1864
Acele reguli nu se aplică însă totdeauna când creditorului nu i-a fost cu
putinţă a-şi procura o dovadă scrisă despre obligaţia ce pretinde, sau a conserva
dovada luată, precum:
70
1. la obligaţiile care se nasc din cvasicontracte şi din delicte sau cvasidelicte;
2. la depozitul necesar, în caz de incendiu, ruină, tumult sau naufragiu, şi la
depozitele ce fac călătorii în ospătăria unde trag; despre toate acestea judecătorul
va avea în vedere calitatea persoanelor şi circumstanţele faptului;
3. la obligaţiile contractate în caz de accidente neprevăzute, când nu era cu
putinţă părţilor de a face înscrisuri;
4. când creditorul a pierdut titlul ce-i servea de dovadă scrisă, din o cauză de
forţă majoră neprevăzută.
Prin cererea formulată, reclamanta TRM a solicitat instanţei, în

contradictoriu cu pârâtul AIL, să pronunţe o hotărâre prin care să oblige pârâtul să
plătească suma de 8000 USD, care reprezintă contravaloare împrumut neachitat,
actualizată până la data plăţii efective.
În motivarea cererii, a arătat – în esenţă – că a intrat într-o relaţie cu pârâtul
în anul 2003 şi a decis cu acesta să deschidă un bar în România, pentru care urma
să îi dea bani. Pârâtul a găsit o locaţie, iar reclamanta i-a trimis bani pentru
deschiderea şi amenajarea barului. Părţile s-au căsătorit în data de ...2008 în
străinătate, cheltuielile de nuntă fiind suportate în totalitate de reclamantă. După 2-
3 luni, reclamanta a aflat că pârâtul avea o relaţie extraconjugală în România.
Reclamanta a fost foarte afectată şi i-a solicitat pârâtului restituirea banilor, însă
acesta nu s-a conformat.
În drept, a invocat disp. art. 1584-1586,1198 C.civ.1864, art. 112,274
C.pr.civ.
Legal citat, pârâtul a arătat că este de acord numai cu suma de 4500 – 5000
USD, deoarece aceasta este suma care a primit-o de la reclamantă.
În drept, a invocat disp. art. 1576-1586 C.civ.1864, art. 115-118 C.pr.civ.
Din declaraţiile martorei MLE, reiese că reclamanta locuieşte în străinătate
de aprox. 9 ani şi lucrează într-un cazinou. În cursul şederii în străinătate, l-a
cunoscut pe pârât. Cei doi au intrat într-o relaţie sentimentală. Părţile s-au înţeles
să deschidă un bar în România de care urma să se ocupe pârâtul şi au găsit o
locaţie. La sfârşitul anului 2005, părţile discutau amănunte legate de amenajarea
barului. Reclamanta i-a trimis constant bani pârâtului prin serviciul de transfer,
câte 1500 USD lunar. Martora a mai arătat că părţile s-au căsătorit în luna august
2008 în străinătate, cheltuielile fiind suportate de reclamantă. La scurt timp după
căsătorie, reclamanta a aflat că pârâtul avea o relaţie extraconjugală în România.
Martora ŞC a confirmat această situaţie de fapt, arătând că reclamanta a
trimis bani constant pârâtului pentru bar, prin serviciul de transfer.
Întrebări:
71
72
ANEXE
73
Dreptul familiei – minute
…/233/2011
Hot.
Din data de
Admite cererea.
Declară desfăcută căsătoria încheiată între părţi la data de ……….. înregistrată în registrul stării
civile al Consiliului local al com. T, jud. Galaţi, sub nr. ……………. din culpa pârâtei.
Dispune revenirea pârâtei la numele de familie avut anterior căsătoriei, respectiv „C”.
Stabileşte exercitarea autorităţii părinteşti asupra minorului FV, născut în ...2007, în favoarea
reclamantului.
Stabileşte domiciliul minorului FV la reclamant.
Obligă pârâta la plata unei pensii de întreţinere către reclamant în favoarea minorului FV în
cuantum de ¼ din venitul lunar minim pe economie, începând cu data de ……….. până la
majoratul minorului (...2025).
Cu apel în 30 zile de la comunicare.
Pronunţată în şedinţă publică.
Judecător,
…/233/2011
Hot.
Din data de
Admite cererea.
Declară desfăcută căsătoria încheiată între părţi la data de …………… înregistrată în registrul
stării civile al Consiliului local al com. B, jud. Galaţi, sub nr. …………….. prin acordul părţilor.
Dispune revenirea pârâtei la numele de familie avut anterior căsătoriei, respectiv „A”.
Stabileşte exercitarea autorităţii părinteşti asupra minorei HRA, născută în ...1997, în favoarea
ambelor părţi (custodie comună).
Stabileşte domiciliul minorei HRA la pârâtă.
Obligă părţile să îşi anunţe reciproc scoaterea din ţară a minorei.
Obligă reclamantul la plata unei pensii de întreţinere către pârâtă în favoarea minorei HRA în
cuantum de 1/4 din venitul net lunar, începând cu data de ………………. până la majoratul
minorei (...2015).
Irevocabilă în ce priveşte divorţul.
Cu apel în 15 zile de la comunicare în privinţa celorlaltor capete de cerere.
74
Judecător,
…/233/2011
Hot.
Din data de
Admite cererea.
Stabileşte în favoarea reclamantului un program de vizitare a minorei SDM, născută în …2006,
astfel:
• În primul şi al treilea week-end din lună, de vineri de la ora 17:00 până duminică la ora
17:00, la domiciliul pârâtei, cu posibilitatea luării la domiciliul reclamantului;
• Trei săptămâni în cursul vacanţei de vară, la domiciliul reclamantului;
• Trei zile de Paşti, la domiciliul pârâtei, cu posibilitatea luării la domiciliul reclamantului.
Judecător,
…/233/2011
Hot.
Din data de
Admite cererea.
Stabileşte în favoarea reclamantului un program de vizitare a minorei CDA, născută în …2011,
în primul şi al treilea week-end din lună, sâmbătă şi duminică de la ora 10:00 până la ora 13:00,
la domiciliul pârâtei.
Aceste dispoziţii vor fi valabile numai până la pronunţarea unei soluţii definitive în dosarul nr.
…/233/2011 aflat pe rolul Judecătoriei Galaţi.
Cu recurs în 5 zile de la pronunţare.
Judecător,
…/233/2011
75
Hot.
Din data de
Admite cererea principală, astfel cum a fost modificată.

Admite cererea reconvenţională.
Stabileşte exercitarea autorităţii părinteşti asupra minorei TC, născută la …2010, în favoarea
reclamantei-pârâte.
Stabileşte domiciliul minorei TC la reclamanta-pârâtă.
Stabileşte în favoarea pârâtului-reclamant un program de vizitare a minorei TC, astfel:
• Până la împlinirea vârstei de 3 ani, în prima şi a treia săptămână a fiecărei luni, 2 ore la
domiciliul reclamantei-pârâte;
• După împlinirea vârstei de 3 ani, în prima şi a treia săptămână a fiecărei luni, întreaga zi
de sâmbătă la domiciliul pârâtului-reclamant;
• După împlinirea vârstei de 3 ani, două săptămâni în perioada de vară şi o săptămână în
perioada de iarnă, la domiciliul pârâtului-reclamant.
Obligă pârâtul-reclamant la plata unei pensii de întreţinere către reclamanta-pârâtă în favoarea
minorei TC în cuantum de 1/4 din venitul lunar minim pe economie, începând cu data de
07.04.2011 până la majoratul minorei (…2028).
Judecător,
…/233/2011
Hot.
Din data de
Admite cererea.
Obligă pârâtul la plata unei pensii de întreţinere către reclamant în cuantum de 1/4 din venitul net
lunar, începând cu data de …………… până la terminarea studiilor dar nu mai târziu de
împlinirea vârstei de 26 ani.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Judecător,
…/233/2009
76
Dreptul muncii – minute
…/121/2012
HOT.
Din data de
Admite în parte cererea.

Obligă pârâta să plătească reclamantului suma de 1198 lei, reprezentând drepturi salariale
restante.
În temeiul art. 18 OUG 51/2008, obligă pârâta să plătească către Statul român suma de
800 lei, reprezentând contravaloare ajutor public judiciar.
Cu recurs în termen de 10 zile de la comunicare.
Preşedinte, Asistenţi judiciari,
HOT.
Din data de
Admite cererea.
Anulează decizia de concediere nr. ………………… emisă de intimată.
Dispune reintegrarea contestatorului în funcţia avută anterior emiterii deciziei de
concediere.
Obliga intimata sa plătească contestatorului despăgubiri egale cu salariile şi cu celelalte
drepturi băneşti de care ar fi beneficiat în calitate de salariat, începând cu data încetării
contractului individual de muncă şi până la data reintegrării efective, actualizate cu rata inflaţiei
aplicabilă la data achitării efective.
Pronunţată în şedinţa publică.
PREŞEDINTE, AS.JUDICIARI,
77
…/121/2012
HOT.
Din data de
Admite cererea.
Inlocuieste sanctiunea desfacerii disciplinare a contractului individual de munca al
contestatoarei, aplicata prin decizia nr… emisa de intimata, cu avertismentul scris, prev. de art.
248 lit. a Codul muncii, republicat.
Dispune reintegrarea contestatoarei in functia avuta anterior emiterii deciziei de sanctionare.
Obliga intimata sa plateasca contestatoarei despagubiri egale cu salariile indexate, majorate si
reactualizate, precum si cu celelalte drepturi banesti de care ar fi beneficiat in calitate de salariat,
incepand cu data de 27.03.2012 si pana la data reintegrarii efective.
Obliga intimata sa plateasca contestatoarei contravaloarea a cate 4 ore suplimentare zilnic de luni
pana vineri, precum si a cate 12 ore suplimentare in fiecare sambata si duminica, efectuate in
perioada 01.05.2011 – 01.10.2011 si 01.01.2012 – 27.03.2012.
Obliga intimata sa plateasca contestatoarei indemnizatiile de concediu aferente anilor 2011 si
2012.
Obliga intimata sa plateasca contestatoarei suma de 2500 lei, cu titlu de cheltuieli de judecata.
Pronunţată în şedinţa publică.
PREŞEDINTE, AS.JUDICIARI,
78
Drept civil – minute/încheieri
…/121/2012
Hot.
Din data de
Respinge cererea principală ca nefondată.

Admite cererea conexă.
Constată că părţile au avut o contribuţie în cote egale la dobândirea imobilului situat în mun.
Galaţi, str..., jud. Galaţi, care este grevat de un pasiv de ………………….lei.
Dispune ieşirea părţilor din indiviziune şi, ca efect al partajului, atribuie pârâtei-reclamante FA
imobilul situat în mun. Galaţi, str…, jud. Galaţi.
Obligă pârâta-reclamantă FA să plătească către reclamantul-pârât FN suma de 69.741,73 lei,
reprezentând contravaloarea cotei-părţi (sultă) minus cota-parte din pasiv.
Fără cheltuieli de judecată.
Dispune comunicarea unui exemplar de pe prezenta hotărâre, după rămânerea irevocabilă, la
OCPI Galaţi.
Judecător,
HOT.
Din data de
Admite cererea.
Obligă pârâta să plătească reclamantei suma de 87.709,76 lei, reprezentând despăgubiri
materiale.
Obligă pârâta să plătească reclamantei suma de 596,23 lei, reprezentând cheltuieli de judecata.
Dispune majorarea onorariului cuvenit expertului contabil X cu suma de 1000 lei, de la suma de
1000 lei stabilită iniţial la suma finală de 2000 lei.
Obligă pârâta să plătească către expertul contabil X suma de 1000 lei, reprezentând diferenţă
onorariu.
Preşedinte, Asistenţi judiciari,
…/233/2010
79
Hot.
Din data de
Respinge cererea ca nefondată.

În temeiul art. 18 OUG 51/2008, obligă reclamantul să plătească către Statul român suma de 500
lei, reprezentând contravaloare ajutor public judiciar.
Judecător,
…/233/2010
Hot.
Din data de
Admite în parte cererea.

Obligă pârâta să plătească către reclamantă suma de 8.250 euro, reprezentând contravaloare
prestări servicii, suma de 376 euro, reprezentând dobânda legală calculată până la data de
17.11.2010, la care se adaugă dobânda legală aferentă debitului principal începând cu data de
18.11.2010 şi până la achitarea efectivă a debitului.
Obligă pârâta să plătească către reclamantă suma de 2.087,08 lei, reprezentând cheltuieli de
judecată.
Judecător,
…/233/2010
Hot.
Din data de
Admite cererea.
Obligă pârâtul să plătească către reclamant suma de 18.750 lei, reprezentând despăgubiri.
Obligă pârâtul să plătească către reclamant suma de 333 lei, reprezentând cheltuieli de judecată.
În temeiul art. 18 OUG 51/2008, obligă pârâtul să plătească către Statul român suma de 1.866,20
lei, reprezentând contravaloare ajutor public judiciar.
80
Judecător,
…/233/2010
Hot.
Din data de
Admite excepţia lipsei calităţii procesuale pasive, invocată de pârâtă.

Respinge cererea ca fiind introdusă împotriva unei persoane lipsite de calitate procesuală pasivă.
Obligă reclamanta să plătească către pârâtă suma de 5.350,34 lei, reprezentând cheltuieli de
judecată.
Judecător,
…/233/2010
Hot.
Din data de
Admite cererea.
Obligă pârâta să plătească către reclamantă suma de 15.309,85 lei, reprezentând despăgubiri şi
penalităţile de întârziere aferente în cuantum de 0,1% pe zi de întârziere începând cu data de
04.07.2010 şi până la achitarea efectivă a debitului.
Obligă pârâta să plătească către reclamantă suma de 1.034,59 lei, reprezentând cheltuieli de
judecată.
Judecător,
…/233/2010
Hot.
Din data de
Admite cererea.
81
Suspendă efectele Hotărârii Adunării Generale a Asociaţiei de proprietari nr… Galaţi din data de
23.06.2010 în partea ce priveşte stabilirea indemnizaţiei pentru funcţia de cenzor până la
pronunţarea unei soluţii definitive în dosarul nr…/233/2010 aflat pe rolul Judecătoriei Galaţi.
Cu recurs în 5 zile de la pronunţare.
Judecător,
Dosar nr
ROMÂNIA
TRIBUNALUL Y
SECŢIA A ll-A CIVILA
ÎNCHEIERE
Şedinţa publică din septembrie 2013
Completul compus din:
PREŞEDINTE:
Grefier:
Pentru astăzi fiind amânată judecarea cauzei privind litigii cu profesioniştii formulată de
către creditoarea în contradictoriu cu debitoarea având ca obiect „pretenţii”.
Dezbaterile au avui loc în şedinţa publică din data de 06.09.2013 când instanţa având
nevoie de timp pentru a delibera a amânat pronunţarea la data de .2013.
TRIBUNALUL
Pentru a se emite adresă către pârâta pentru a depune la dosar contractul de asociere al
Consorţiului X,
PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII
DISPUNE
Repune cauza pe rol şi dispune emiterea unei adrese către pârâta să depună la dosar contractul
de asociere al Consorţiului X.
Amână judecarea cauzei la data de Sala 4, Timpul 1 pentru când se vor cita părţile.
Pronunţată in şedinţa publica la Septembrie 2013.
Preşedinte Grefier
82
e.
Dosar nr
ROMÂNIA
TRIBUNALUL Y
SECŢIA A ll-A CIVILA
ÎNCHEIERE
Şedinţa publică din octombrie 2013
Completul compus din:
PREŞEDINTE:
Grefier:
Pe rol judecarea cauzei privind litigii cu profesioniştii formulată de reclamanta în

contradictoriu cu pârâta şi chemata în garanţie , având ca obiect „pretenţii”.
La apelul nominal făcut în şedinţa publică se prezintă pentru reclamantă avocat cu
delegaţie de reprezentare depusă la dosar, pentru pârâtă consilier juridic cu delegaţie de
reprezentare depusă la dosar, pentru chemata în garanţie avocat cu delegaţie de reprezentare
depusă la dosar,
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează instanţei că a fost menţionat
numele consilierului parte al pârâtei, au fost depuse la dosar obiecţiunile la expertiza contabilă, a
fost depusă la dosar lista experţilor contabili, s-a depus la dosar dovada achitării onorariului de
expert de către reclamantă, după care:
Reprezentantul reclamantei arată că formulează opoziţie la experţii aflaţii la poziţia 1 şi 3
de pe listă.
Reprezentantul chematei în garanţie arată că formulează opoziţie la expertul aflat la
poziţia 1 de pe lista experţilor.
Tribunalul procedează la desemnarea expertului în prezenta cauză prin indicarea în mod
aleatoriu de către grefierul de şedinţă a unui număr de la 1-6 cu excepţia numerelor 1 şi 3.
Reprezentantul reclamantei solicită ca la efectuarea expertizei să participe în calitate de
consilier parte domnul expert pentru aceştia.
TRIBUNALUL
Pentru a se emite adresă către expertul desemnat în vederea efectuării raportului de

expertiză având ca obiectiv: stabilirea întinderii prejudiciului creat, în funcţie de înscrisurile
depuse la dosar,
Pentru a se emite adresă către consilierii experţi solicitaţi şi încuviinţaţi în cauză în
vederea participării la efectuarea raportului de expertiză,
PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII
DISPUNE
83
Numeşte expert în prezenta cauză pe domnul expert , aflat la poziţia 5 în lista de experţi.
Dispune emiterea de adresă către domnul expert în vederea efectuării raportului de expertiză
având ca obiectiv stabilirea întinderii prejudiciului creat, în funcţie de înscrisurile depuse la
dosar.
Dispune emiterea de adresă către consilierii experţi parte încuviinţaţi pentru a participa la
efectuarea raportului de expertiză.
Amână judecarea cauzei ia data de , Sala 4, Timpul 1, pentru când părţile au termen în
cunoştinţă.
Pronunţată în şedinţa publică de octombrie 2014.
Preşedinte Grefier
84
Drept societar – procedura insolventa – încheieri/sentinţe
TRIBUNALUL .............................
SECŢIA .................................
DOSAR NR. ............./................
ÎNCHEIERE
Şedinţa publică din data de .............
Judecător-sindic ........................
Grefier .................................
Pe rol derularea procedurii prevăzute de Legea privind procedura insolvenţei şi

examinarea cererii formulate de ................. cu domiciliul/sediul social ...................., cod
de identificare fiscală ..................,număr de ordine în registrul comerţului/registrul
societăţilor agricole/registrul asociaţiilor şi fundaţiilor/alte registre ...........................,
pentru admiterea planului de reorganizare a debitorului ......................, cu domiciliul/sediul
social ..................., cod de identificare fiscală ...................., număr de ordine în registrul
comerţului/registrul societăţilor agricole/registrul asociaţiilor şi fundaţiilor/alte registre
........... în contradictoriu cu ........................., cu domiciliul/sediul social ....................., cod
de identificare fiscală ..........................., număr de ordine în registrul comerţului/registrul
societăţilor agricole/registrul asociaţiilor şi fundaţiilor/alte registre .....................................
La apelul nominal au răspuns .............../lipsit ......................
Procedura completă.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă, după care au fost audiate părţile
prezente, şi anume:
Administratorul judiciar ......................, cu domiciliul/sediul social ...........................,
cod de
identificare fiscală ........................, număr de ordine în tabloul administratorilor
.........................
Debitorul ................................................................
Comitetul creditorilor ............................, cu domiciliul/sediul social ......................., cod
de identificare fiscală ................................, număr de ordine în registrul
comerţului/registrul societăţilor
agricole/registrul asociaţiilor şi fundaţiilor/alte registre .......................................................
Administratorul special .........................., cu domiciliul/sediul social ........................,
cod de
identificare fiscală ..............................., număr de ordine în registrul comerţului/registrul
societăţilor
agricole/registrul asociaţiilor şi fundaţiilor/alte registre ........................................................
JUDECĂTORUL-SINDIC
Constatând că planul de reorganizare a activităţii debitorului a fost depus de

................... cu respectarea prevederilor art. 98 alin. (3) din Legea privind procedura
insolvenţei,
Constatând că s-a respectat termenul de depunere a planului,
85
Constatând că planul cuprinde toate informaţiile cuprinse în art. 95 din Legea privind
procedura insolvenţei,
Constatând că planul denotă şanse obiective de reorganizare/confirmate de expert
..........................., cu domiciliul/sediul social ..........................., cod de identificare fiscală
........................., număr de
ordine în registrul comerţului/registrul societăţilor agricole/registrul asociaţiilor şi
fundaţiilor/alte
registre .......................................................... (după caz).

ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂŞTE:
În temeiul art. 98 din Legea privind procedura insolvenţei,

Admite planul de reorganizare a activităţii debitorului ...................... propus de
......................;
Dispune convocarea adunării creditorilor şi debitorului la data de ................ în vederea
supunerii planului la vot;
Dispune convocarea la şedinţa de votare a planului a debitorului şi a administratorului
judiciar,
Dispune publicarea în Buletinul procedurilor de insolvenţă şi în două ziare cu largă
răspândire a unui anunţ referitor la propunerea planului, cu indicarea celui care l-a propus,
a datei când se va vota cu privire la plan şi a faptului că este admisibilă votarea prin
scrisoare cu legalizarea semnăturii creditorului de către notarul public, comunicată prin
orice mijloace şi înregistrată la Tribunal cu cel puţin 5 zile înainte de data fixată pentru
exprimarea votului;
Fixează termenul pentru confirmarea planului la data de ................. .
Definitivă. Cu recurs în 10 zile de la comunicare.
Pronunţată în şedinţa publică astăzi .................................... .
Tribunal, Grefier,
TRIBUNALUL ...................
SECŢIA .......................
DOSAR NR. ........./..........
ÎNCHEIERE
Şedinţa publică din data de ...............
Judecător-sindic ..........................
Grefier ...................................
Pe rol soluţionarea cererii formulată de debitorul ................ cu sediul social/domiciliul în

..............,
86
cod de identificare fiscală ................, nr. de ordine în registrul comerţului/registrul societăţilor
agricole/registrul asociaţiilor şi fundaţiilor/alte registre ........................... pentru deschiderea
procedurii
generale/simplificate de insolvenţă.
La apelul nominal au răspuns ................................../lipsit ...........................................
S-a făcut referatul oral al cauzei, după care, constatându-se procesul în stare de judecată, s-a
acordat cuvântul pe fond.
Reprezentantul debitorului ......................................
JUDECĂTORUL-SINDIC
Asupra cererii de faţă,

Constatând că la data de ................. debitorul ................, cu sediul social/domiciliul în ............
a solicitat a fi supus procedurii generale/simplificate de insolvenţă, manifestându-şi intenţia de a-
şi reorganiza activitatea/de a-şi lichida averea;
Constatând că debitorul se află în încetare de plăţi la data de .................. şi că pasivul său
exigibil este de ............................................... lei.
Constatând că sunt îndeplinite condiţiile art. 27-30/art. 1 alin. 2 din Legea privind procedura
insolvenţei, se va admite cererea debitorului şi, în temeiul art. 32 alin. 1 din Legea privind
procedura de insolvenţă, se va constata că debitorul este în încetare de plăţi şi se va deschide
procedura generală/simplificată de insolvenţă împotriva sa. În consecinţă, se vor dispune şi
măsurile imediate prevăzute de lege.

ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂŞTE:
Admite cererea formulată de debitorul ...................., cu sediul social/domiciliul în ................

pentru
deschiderea procedurii generale/simplificate de insolvenţă.
În temeiul art. 32 alin. 1 din Legea privind procedura de insolvenţă,
Dispune deschiderea procedurii generale/simplificate de insolvenţă împotriva
debitorului............ ..................... cu sediul social/domiciliul în .........................................
În temeiul art. 34/art. 107 din Legea privind procedura de insolvenţă,
Numeşte administrator judiciar/lichidator judiciar pe .......................... (nume/prenume), cu
sediul social/domiciliul în .........................., cod de identificare fiscală ...................., număr de
ordine în tabloul administratorilor/lichidatorilor judiciari ................ care va îndeplini atribuţiile
prevăzute de art. 20/art. 25din lege, cu o retribuţie de .............................................. lei.
În temeiul art. 61/art. 107 din Legea privind procedura de insolvenţă,
Dispune notificarea deschiderii procedurii debitorului ..............., asociaţilor, acţionarilor,
creditorilor şi Oficiului Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul ..................., Registrul
societăţilor agricole/Registrul asociaţiilor şi fundaţiilor/alte registre, prin Buletinul Procedurilor
de Insolvenţă, în vederea efectuării menţiunii în temeiul art. 61/art. 108 din Legea privind
procedura de insolvenţă, precum şi tuturor băncilor unde debitorul are deschise conturi.
Pune în vedere administratorului judiciar/lichidatorului judiciar prevederile art. 252 din Legea
87
nr. 31/1990 republicată şi dispune menţionarea la registrul comerţului a reprezentanţilor
permanenţi ai administratorului judiciar.
Fixează termenul limită pentru depunerea creanţelor la ...........................................................
Fixează termenul limită pentru verificarea creanţelor, întocmirea, afişarea şi comunicarea
tabelului preliminar al creanţelor la
.....................................................................................................
Fixează termenul pentru soluţionarea eventualelor contestaţii la ................... şi pentru afişarea
tabelului definitiv al creanţelor la ...........................................................................................
Fixează data şedinţei adunării creditorilor la data de ............ ora ...... la sediul ............. şi
convoacă
creditorii debitorului.
Dispune trimiterea notificărilor către toţi creditorii debitorului, de către administratorul
judiciar/lichidator judiciar.
În temeiul art. 4 din Legea privind procedura de insolvenţă,

Dispune deschiderea de către debitor a unui cont la o unitate bancară .................. din care vor
fi suportate cheltuielile aferente procedurii, în termen de 2 zile de la notificarea deschiderii
procedurii, în caz de neîndeplinire a atribuţiei, contul va fi deschis de către administratorul
judiciar. Eventualele disponibilităţile băneşti vor fi păstrate într-un cont special de depozit
bancar.
Definitivă. Cu recurs, în termen de 10 zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţa publică de la ........................
Tribunalul, Grefier,
TRIBUNALUL ...........................
SECŢIA ...............................
DOSAR NR. .........../................
SENTINŢA COMERCIALĂ NR. ......................

Şedinţa publică din data de ..................
Judecător-sindic .............................
Grefier ......................................
Pe rol derularea procedurii prevăzute de Legea privind procedura insolvenţei şi examinarea

cererii formulate de administratorul judiciar .............................., cu domiciliul/sediul social
..............................cod de identificare fiscală ................................. număr de ordine în tabloul
administratorilor: ..........pentru deschiderea procedurii falimentului în temeiul art. 107 din
Legea privind procedura insolvenţei, în contradictoriu cu debitorul ........................... cu
domiciliul/sediul social ................................. cod de identificare fiscală .................................
număr de ordine în registrul comerţului/registrul societăţilor agricole/registrul asociaţiilor şi
fundaţiilor/alte registre: ........................................ şi creditorii ............................................ (cu
comitetul creditorilor, dacă există), cu domiciliul/sediul social ..................................................,
88
cod de identificare fiscală ..............................,număr de ordine în registrul comerţului/registrul
societăţilor agricole/registrul asociaţiilor şi fundaţiilor/alte registre:
......................................................................
La apelul nominal au răspuns ...................../lipsit .................
S-a făcut referatul oral al cauzei, după care s-a acordat cuvântul părţilor prezente.
Administratorul judiciar .................................
Creditorul (sau comitetul creditorilor) ..................
Debitorul ................................................
JUDECĂTORUL-SINDIC
Constatând că în cadrul procedurii insolvenţei deschisă împotriva debitorului ...................

prin încheierea pronunţată în şedinţa publică din data de .............../sentinţa numărul .......... din
data de ...................:
[] debitorul şi-a declarat intenţia de a intra în procedura simplificată, în faliment ori nu şi-a
declarat
intenţia de reorganizare,
şi
nici unul dintre celelalte subiecte îndreptăţite nu a propus un plan de reorganizare, în
condiţiile prevăzute la art. 94, sau nici unul dintre planurile propuse nu a fost acceptat şi
confirmat;
[] debitorul şi-a declarat intenţia de reorganizare, dar nu a propus un plan de reorganizare ori
planul propus de acesta nu a fost acceptat şi confirmat,
şi
nici unul dintre celelalte subiecte îndreptăţite nu a propus un plan de reorganizare, în
condiţiile prevăzute la art. 94, sau
nici unul dintre planurile propuse nu a fost acceptat şi confirmat,
[] obligaţiile de plată şi celelalte sarcini asumate nu sunt îndeplinite, în condiţiile stipulate
prin planul confirmat, sau desfăşurarea activităţii debitorului în decursul reorganizării aduce
pierderi averii sale;
[] a fost aprobat raportul administratorului judiciar prin care se propune, după caz, intrarea
debitorului în falimentul, potrivit art. 54 alin 3 sau art. 60 alin 3 din Legea privind procedura
insolvenţei
[] debitorul nu s-a conformat planului de reorganizare şi există cerere de intrare în faliment
din partea [administratorului judiciar/comitetului creditorilor/debitorului prin administratorul
special];
[] desfăşurarea activităţii aduce pierderi averii debitorilor şi există cerere de intrare în
faliment din partea [administratorului judiciar/comitetului creditorilor/debitorului prin
administratorul special];
Constatând că sunt îndeplinite condiţiile deschiderii procedurii falimentului, potrivit:
[] art. 107 lit. A
[] art. 107 lit. B
[] art. 107 lit. C
[] art. 107 lit. D
[] art. 105
89
ca unică soluţie pentru satisfacerea creanţelor creditorilor.

ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂŞTE:
Admite cererea administratorului judiciar .................................

În temeiul
[] art. 107 lit. A
[] art. 107 lit. B
[] art. 107 lit. C
[] art. 107 lit. D
[] art. 105
din Legea privind procedura insolvenţei;
Dispune începerea procedurii falimentului debitorului
..........................................................
În temeiul art. 107 alin 2 din Legea privind procedura insolvenţei,
Desemnează lichidator pe ............................... 1) cu domiciliul/sediul în .............................,
cod de identificare fiscală ................................... nr. de ordine în tabloul lichidatorilor: .............
cu o retribuţie de ................, care va îndeplini atribuţiile prevăzute de art. 25
În temeiul art. 107 alin. 2 din Legea privind procedura insolvenţei,
Dispune dizolvarea societăţii debitoare şi ridicarea dreptului de administrare al debitorului.
Fixează termenul maxim de predare a gestiunii către lichidatorul, împreună cu lista actelor şi
operaţiunilor efectuate după deschiderea procedurii la .......................................
Dispune predarea către lichidator, în termen de 10 zile de la pronunţarea prezentei, a
tabelului definitiv al creanţelor şi a listei creanţelor născute în cursul procedurii.
Dispune notificarea deschiderii procedurii de faliment debitorului, creditorilor şi oficiului
registrului comerţului de pe lângă tribunalul ................ sau registrului societăţilor
agricole/registrului asociaţiilor şi fundaţiilor/alte registre, pentru efectuarea menţiunii, precum
şi publicarea în Buletinul procedurilor de insolvenţă.
Fixează termenul limită pentru depunerea cererilor creanţelor născute în cursul procedurii la
...................
Fixează termenul limită pentru verificarea creanţelor născute în cursul procedurii,
întocmirea, afişarea şi comunicarea tabelului suplimentar al creanţelor la .............................
Fixează termenul limită pentru depunerea contestaţiilor la creanţele născute în cursul
procedurii la ............
Fixează termenul pentru soluţionarea contestaţiilor la creanţele născute în cursul procedurii
la ................
Fixează termenul limită pentru întocmirea şi afişarea tabelului definitiv consolidat al
creanţelor la ...........
Dispune sigilarea bunurilor din averea debitorului şi îndeplinirea celorlalte operaţiuni de
lichidare.
Pronunţată în şedinţa publică de la ......................
90
Judecător-sindic, Grefier,
TRIBUNALUL ...................
SECŢIA .......................
DOSAR NR. ........./..........
SENTINŢA COMERCIALĂ NR. ..............

Şedinţa publică din data de ..........
Judecător-sindic .....................
Grefier ..............................

soluţionarea cererii creditorului.........................., cu sediul social/domiciliul
..............................., cod de identificare fiscală .........................., număr de ordine în
registrul comerţului/registrul societăţilor agricole/registrul
asociaţiilor şi fundaţiilor/alte registre ....................... pentru deschiderea procedurii
insolvenţei (procedura generală) împotriva debitorul .............................., cu sediul
social/domiciliul……………… ...........................,cod de identificare fiscală
......................., număr de ordine în registrul comerţului/registrul societăţilor
agricole/registrul asociaţiilor şi fundaţiilor/alte registre ...................... şi a contestaţiei
formulată de debitor, în contradictoriu cu creditorul ...................................
La apelul nominal au răspuns .................................../lipsit .....................................
S-a făcut referatul oral al cauzei, după care, constatându-se procesul în stare de
judecată, s-a acordat cuvântul pe fond.
Reprezentantul creditorului ............................
Reprezentantul debitorului .............................
JUDECĂTORUL-SINDIC
Asupra cererilor de faţă,

.................................................................................................................
Fiind îndeplinite condiţiile legii, se va respinge contestaţia debitorului, se va admite
cererea creditorului şi,în temeiul art. 33 alin. 4 din Legea privind procedura insolvenţei, se
va constata că debitorul este în stare de insolvenţă şi se va deschide procedura insolvenţei
împotriva acestuia. În consecinţă, se vor dispune şi măsurile imediate prevăzute de lege.
Constatând că lista creditorilor a fost întocmită şi depusă ......................., fiind
îndeplinite condiţiile
legale, se va desemna Comitetul creditorilor şi se vor stabili atribuţiile acestuia,

ÎN NUMELE LEGII
91
HOTĂRĂŞTE:
Respinge contestaţia formulată de debitorul ...................., cu sediul social/domiciliul

..................
Admite cererea formulată de creditorul ..................., cu sediul social/domiciliul
.................. pentru
deschiderea procedurii insolvenţei (procedura generală) împotriva debitorului
..................................., în contradictoriu cu creditorul .................................................
Dispune deschiderea procedurii insolvenţei împotriva debitorului
..............................................
Numeşte administrator judiciar pe .............................. cu sediul social/domiciliul
...................,
cod de identificare fiscală ................, nr. de ordine în registru, tabloul practicienilor în
insolvenţă .......
care va îndeplini atribuţiile prevăzute de art. 20 din lege ........ cu o retribuţie lunară de
................. lei.
Dispune notificarea deschiderii procedurii debitorului .................., creditorilor şi
Oficiului registrului comerţului de pe lângă Tribunalul ...................../registrului societăţilor
agricole/registrului asociaţiilor şi fundaţiilor/altor registre, în vederea efectuării menţiunii,
prin publicarea în Buletinul procedurilor de insolvenţă.
Fixează termenul limită pentru înregistrarea cererilor pentru admiterea creanţelor la
...........................
Fixează termenul limită pentru verificarea creanţelor, întocmirea, afişarea şi
comunicarea tabelului preliminar al creanţelor la ..............................................................
Fixează termenul pentru soluţionarea eventualelor contestaţii la .................. şi pentru
afişarea tabelului definitiv al creanţelor la ....................................................
Fixează data şedinţei adunării creditorilor la data de .................. ora .......... la sediul
.............
şi convoacă creditorii debitorului.
Dispune trimiterea notificărilor către toţi creditorii, de către administratorul judiciar.
Dispune deschiderea de către debitor a unui cont bancar la Banca ................................
din care vor fi suportate cheltuielile aferente procedurii, în termen de 2 zile de la
notificarea deschiderii procedurii. În caz de neîndeplinire a atribuţiei, contul va fi deschis
de către administratorul judiciar.
Desemnează comitetul creditorilor debitorului ..................., format din următorii
creditori ...............
cu sediul social/domiciliul ..........................., cod de identificare fiscală ......................,
număr de ordine în registrul comerţului/registrul societăţilor agricole/registrul asociaţiilor
şi fundaţiilor/alte
registre ......................................................................
Stabileşte următoarele atribuţii pentru Comitetul creditorilor:
92
[] atribuţiile prevăzute la art. 17 ......................................
[] alte atribuţii: .......................................................
..........................................................................
..........................................................................
Pronunţată în şedinţa publică de la ......................................
Tribunal, Grefier,
TRIBUNALUL ....................
SECŢIE ........................
DOSAR NR. ......../..........
SENTINŢA COMERCIALĂ NR. ......................

Şedinţa publică din data de ..................
Judecător sindic .............................
Grefier ......................................

examinarea cererii formulate de lichidator ........................................ cu domiciliul/sediul
social .....................................,
cod de identificare fiscală .................................. nr. de ordine în tabloul lichidatorilor:
..............
......................., desemnat să administreze procedura falimentului debitorului
.................................
cu domiciliul/sediul social ....................................., cod de identificare fiscală ......................,
număr de ordine în registrul comerţului/registrul societăţilor agricole/registrul asociaţiilor şi
fundaţiilor/alte registre: ..............................................., pentru închiderea procedurii, în
temeiul art. 132 alin. 2 din Legea privind procedura insolvenţei; în contradictoriu cu
debitorul şi comitetul creditorilor compus din ............................................, prin reprezentant
...................................., cu domiciliul/sediul
social ......................................, cod de identificare fiscală ..........................................,număr
de ordine în registrul comerţului/registrul societăţilor agricole/registrul asociaţiilor şi
fundaţiilor/alte registre .............................................................................................................
La apelul nominal au răspuns ................................./lipsit .............................................
S-a făcut referatul oral al cauzei, după care s-a acordat cuvântul părţilor prezente.
Lichidator ........................................................................................................
Debitorul .........................................................................................................
Comitetul creditorilor reprezentat prin ...........................................................................
93
JUDECĂTORUL SINDIC
Constatând că la data de ........................., lichidatorul ........................................, desemnat

să administreze procedura falimentului debitorului a solicitat să se dispună închiderea
procedurii, ca urmare a stingerii întregului pasiv prin distribuirea sumelor obţinute din
lichidarea parţială a averii debitorului;
Constatând că s-a întocmit raportul de lichidare care cuprinde date privind: situaţia
debitorului la data deschiderii procedurii, etapele desfăşurate în cursul procedurii, bunurile
din averea debitorului ce au fost lichidate, situaţia sumelor obţinute din lichidarea bunurilor,
situaţia sumelor obţinute din încasarea creanţelor debitorului, cheltuielile de administrare a
procedurii, stingerea pasivului debitorului, bunurile rămase în averea debitorului după
stingerea pasivului;
Constatând că averea debitorului a fost parţial lichidată, că s-au achitat toate creanţele,
conform tabelului definitiv consolidat al creanţelor, şi toate cheltuielile de administrare a
procedurii, dovada plăţilor fiind făcută cu înscrisurile depuse;
Constatând că, în cadrul procedurii, lichidarea bunurilor rămase, nu se mai justifică.
În temeiul art. 132 alin. 2 din Legea privind procedura insolvenţei, se va dispune
închiderea procedurii falimentului debitorului
.............................................................................................
Se va descărca lichidatorul de orice îndatoriri şi responsabilităţi, conform art. 136 din
Legea privind procedura insolvenţei.

ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂŞTE:

Dispune închiderea procedurii falimentului debitorului
............................................................
cu domiciliul/sediul social în .......................................................................................
Dispune radierea debitorului din registrul comerţului/registrul societăţilor
agricole/registrul asociaţiilor şi fundaţiilor/alte registre.
Dispune notificarea prezentei sentinţe debitorului, tuturor creditorilor, administratorului
special, direcţiei teritoriale a finanţelor publice şi oficiului registrului comerţului de pe
lângă tribunalul .........................,registrul societăţilor agricole/registrul asociaţiilor şi
fundaţiilor/alte registre pentru efectuarea menţiunii de radiere precum şi publicarea în
Buletinul procedurilor de insolvenţă.
Dispune afişarea dispozitivului sentinţei la uşa tribunalului.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi ..............................................................................
Judecător-sindic, Grefier,
94
BIBLIOGRAFIE
A- legislaţie -
Legea nr.31/1990 privind societăţile;
Legea nr.53/2003 privind Codul muncii;
Legea nr.554/2004 privind contenciosul administrativ;
Legea nr.85/2006 privind procedura insolvenţei;
Legea nr.287/2009 privind Codul civil (Noul Cod civil);
Legea nr.134/2010 privind Codul de procedură civilă (Noul Cod de procedură
civilă);
Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia comerciala, Jurisprudenta 2010 – 2011;

Sinteza practicii judiciare a Curtii de Apel Galati.
B- doctrină -
Colectiv, Noul Cod de procedură civilă. Comentariu pe articole, Editura
Hamangiu, Bucureşti, 2013;
Gabriel Boroi, Liviu Stănciulescu, Instituții de Drept civil în reglementarea noului
Cod civil, Editura Hamangiu, București, 2012;
Stanciu D. Carpenaru, Tratat de drept comercial, Editura Universul Juridic,
Bucureşti, 2012;
Colectiv, Noul Cod civil. Comentarii, doctrină şi jurisprudenţă, Editura Hamangiu,
Bucureşti, 2012;
Luiza Neagu, Suspendarea executării actului administrativ. Practică judiciară,
Editura Hamangiu, București, 2011 ;
Simona Gavrilă, Legea societăților comerciale nr. 31/1990. Practică judiciară,
Editura Hamangiu, București, 2009;
Alexandru Athanasiu ş.a., Codul muncii. Comentariu pe articole, Editura
C.H.Beck, Bucureşti, 2007.
95
96

Clinica Juridica - Mihaila Doina PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Clinica Juridica - Mihaila Doina PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Universitatea ,,Dunărea de Jos” din Galați

Departamentul pentru Învățămân la Distanță

Facultatea de Științe Juridice, Sociale și Politice

CAPITOLUL I. JURISPRUDENTA DREPT ADMINISTRATIV......... 9

CAPITOLUL II. JURISPRUDENTA DREPTUL FAMILIEI .............. 21

CAPITOLUL III. JURISPRUDENTA DREPT SOCIETAR ................ 33

CAPITOLUL IV. JURISPRUDENTA DREPTUL MUNCII................ 43

CAPITOLUL V. JURISPRUDENTA DREPT PROCESUAL CIVIL.. 55

CAPITOLUL VI. JURISPRUDENTA DREPT CIVIL ......................... 63

Clinica Juridică este o instituţie destul de recentă şi cu un nou format în

Înfiinţarea Clinicilor Juridice răspunde unui principiu derivat din

Realităţile actuale din mediul universitar demonstrează că aceste

Esenţa instruirii clinicii juridice pe lângă facultatea de drept constă în

- consolidarea legăturii dintre studiile teoretice şi practică;

Acest curs vizează dobândirea de competenţe in domeniul dreptului civil

- identificarea trăsăturilor specifice raporturilor juridice procesului civil;

În cadrul Clinicii Juridice studenţii, sub conducerea unor profesori cu

Pornind de la definiţia dată de doctrina medicală pentru Clinica medicală

Clinicile juridice sunt cunoscute şi activează după două modele:

• practice - în cadrul lor studenţii îşi materializează cunoştinţele în drept,

• teoretico-practice – acest model a fost inventat de către juriştii de pe

Secţia cauze civile ;

Cursul va conţine pentru fiecare subdiviziune jurisprudenţa insoţită de

Reguli de procedură pentru desfăşurarea procesului simulat la seminar

Evalurea studenţilor se va face astfel:

1). Certificat de atestare a cazului de forţă majoră emis de Camera de Comerţ şi

Prin cererea formulata, reclamanta R SA Bucureşti a chemat în judecată

2). Raport al inspecţiei judiciare. Posibilitatea atacării lui pe calea

Art. 2 alin. 1 lit. d din Legea nr. 554/2004, cu modificările ulterioare,

Reclamantul AD a solicitat anularea actului administrativ (rezoluţia

3). Contract administrativ. Procedură prealabilă. Condiţii de formă.

Potrivit art. 7 alin. 6 din Legea nr. 554/2004, în situaţia contractelor de

Prin acţiunea formulată de reclamanta Comuna H, prin Primar, în

4). Evaluare profesională. Comunicarea calificativului. Cerere de suspendare a

Art. 14 Legea nr. 554/2004

Prin cererea formulată, reclamantul S.M. l-a chemat în judecată pe pârâtul

5). Liberul acces la informaţiile de interes public. Refuz nemotivat al instituţiei

Art. 1 Legea nr. 544/2001

Art. 12 Legea nr. 544/2001

Art. 84 Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarului public

Art. 85 din aceeaşi lege

Prin cererea formulată, reclamantul MUNICIPIUL X a chemat în judecată

7). Decizie stabilire obligaţie fiscală. Consecinţe ale necomunicării.

Art. 222 Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii

Prin cererea formulată, reclamanta VF a solicitat, în contradictoriu cu

1). Răspunderea civilă delictuală; răspunderea părinţilor pentru copiii minori.

Art. 998 C.civ.1864

Prin cererea înregistrată, reclamantul CB a solicitat instanţei, în

2). Modificare exercitare autoritate părintească; modificare pensie de întreţinere.

Prin cererea înregistrată, reclamantul CP a solicitat instanţei, în

3). Stabilire paternitate minor născut în afara căsătoriei; stabilire exercitare

Potrivit art. 60 C.fam., acţiunea în stabilirea paternităţii din afara căsătoriei

Prin cererea înregistrată, reclamanta SL a solicitat instanţei, în

4). Stabilire pensie copil major.

Prin cererea înregistrată, reclamantul SCV a chemat in judecata pe paratul

Prin cererea înregistrată, reclamanta CF a solicitat instanţei, în

6). Ordonanţă preşedinţială. Stabilire program vizitare minor.

Potrivit art. 581 alin. 1 C.pr.civ.1865, instanţa va putea să ordone măsuri

Prin cererea înregistrată, reclamantul CA a solicitat instanţei, în

7). Partaj bun imobil dobândit în timpul căsătoriei.

Art. 667 C.civ.2009 - Proprietatea comună în devălmăşie

Art. 668 C.civ.2009 - Regulile aplicabile proprietăţii devălmaşe

Prin cererea înregistrată, reclamanta CD a solicitat instanţei, în