Cuprins

Introducere....................................................................................................... 3
Rolul Organizaţiei Mondiale a Comerţului în economia mondială................. 4
O.M.C. în contextul globalizării economiei mondiale..................................... 5
Principiile sistemului comercial:
comertul fara discriminari........................................................................ 6
un comert mai liber, de forma graduala si prin intermediul negocierilor.7
posibilitate prin intermediul consolidarilor.............................................. 7
dezvoltarea unei concurente loiale........................................................... 7
cresterea dezvoltarii si reforma economica.............................................. 8
Beneficiile sistemului OMC pentru comunitatea de afaceri………………………. 10
Concluzii…………………………………………………………………………………………………... 14
Bibliografie.................................................................................................... 15

1
 Introducere
Tendinţa către sistemul comercial multilateral este determinată de evoluţia
adâncirii proceselor economice internaţionale, a interdependenţelor în producţia şi circulaţia
mărfurilor, în cadrul diviziunii internaţionale a muncii, sub incidenţa şi impactul progresului
tehno-ştiinţific. În aceste condiţii, politicile comerciale promovate de diverse state dobândesc
forme, dimensiuni şi valenţe noi.Primul mare efort de adoptare a regulilor care să guverneze
relaţiile comerciale internaţionale a fostfăcut de unele ţări imediat după cel de-al doilea
război mondial, când a apărut necesitatea creării unui organism care să vegheze, să
controleze şi să se implice direct în desfăşurarea comerţului internaţional.Aceste eforturi au
condus la adoptarea în1948 a Acordului General pentru Tarife şi Comerţ (GATT)
,regulile sale aplicându-se comerţului internaţional cu bunuri.
GATT urmărea eliminarea tarifelor şi barierelor comerciale, precum şi
eliminarea tratamentului diferenţial în comerţul internaţional. Avea 23 de ţări membre în
momentul respectiv. În decursul timpului,textul GATT a fost modificat pentru a include noi
prevederi, în special pentru a trata problemele comerciale ale ţărilor în curs de dezvoltare. În
plus, a fost adoptat un număr de acorduri conexe care detaliază câtevadin prevederile principale
ale GATT. regulile GATT şi acordurile conexe au fost în continuare revizuite şi îmbunătăţite pe
parcursul celor opt runde de negocieri, cea mai importantă fiind Runda de la Uruguay carea durat
din 1986 până în 1994. Ca rezultat al Rundei Uruguay amintim crearea Organizaţiei
Mondiale aComerţului (OMC) la 1 ianuarie 1995 (GATT, sub auspiciile căruia au fost lansate
aceste negocieri, a fostinclus în cadrul OMC.
Organizaţia Mondială a Comerţului, exponenta noului set de principii, reguli şi discipline
asigură comerţului internaţional un cadru îmbunătăţit de desfăşurare, adaptat cerinţelor actuale şi
de perspectivă, reprezentând baza instituţional-juridică a sistemului comercial multilateral.Ca şi
succesoare a GATT, OMC operează în direcţia reducerii şi abolirii barierelor comerţului
internaţional.
Cu toate că OMC este încă tânără trebuie să avem în vedere că sistemul
multilateral de comerţ aînceput sub GATT acum 60 de ani. Organizaţia Mondială a
Comerţului (OMC) este responsabilă pentru supravegherea sistemului comercial multilateral,
care a evaluat treptat în ultimii ani. De asemenea, OMC constituie un forum pentru continuarea
negocierilor privind liberalizarea comerţului cu bunuri și
servicii, prin desfiinţarea barierelor şi elaborarea de noi reguli în domeniile legate de comerţ. Ac
ordurile OMC prevăd un mecanism comun de reglementare a diferendelor, prin care membri îşi
apără drepturile și reglementează divergenţele care apar între ei.
În prezent, numărul membrilor OMC a depăşit 150, iar instituţia chemată să vegheze asupra
bunului mers al comerţului internaţional s-a schimbat şi a crescut într-un mod impresionant,
încercând să facă faţă provocărilor generate de complexitatea crescândă a relaţiilor comerciale
într-o lume tot mai globalizată.Dacă în primii ani ai existenţei sistemului multilateral, sfera sa de
preocupări a fost relativ restrânsă, fiind axată preponderent pe politicile comerciale
tarifare, cu timpul, competentele sale s-au extins pentru a
include un set de discipline mai riguroase şi mai vaste, acoperind numero
a s e d o m e n i i d e p o l i t i c ă comercială. Totodată, sistemul a reuşit să atragă un
număr crescând de ţări aflate pe trepte diferite aledezvoltării şi cu diferite priorităţi în
materie de politică comercială, în cadrul unui efort de cooperare menita construi un regim de
politică comercială internaţională care să asigure beneficii economice reciproce.
2
 Aşadar, GATT şi OMC au ajutat la crearea unui sistem de comerţ puternic, contribuind la o
creştere fără precedent.

Rolul Organizaţiei Mondiale a Comerţului în economia mondială

Înfiinţată la 1 ianuarie 1995, O.M.C. reprezintă baza instituţional-juridică a sistemului
comercial multilateral, fiind unica organizaţie internaţională contractuală, care tratează regulile
globale ale comerţului dintre ţări.
Acordul de la Marrakesh privind înfiinţarea O.M.C., prevede în preambulul său obiectivele
de bază, similare cu cele ale G.A.T.T.- ului, dar care au fost extinse pentru a acorda O.M.C.
mandatul de a trata comerţul cu servicii. Acestea sunt:
-creşterea nivelului de trai, a standardelor de viaţă şi majorarea veniturilor;
-utilizarea deplină a forţei de muncă;
-majorarea producţiei şi dezvoltarea comerţului;
-utilizarea optimă a resurselor mondiale.
Aceste obiective au fost completate cu domeniul serviciilor şi cu noţiunea de „dezvoltare
durabilă”, referitoare la utilizarea optimă a resurselor mondiale şi la necesitatea protecţiei şi
conservării mediului înconjurător, corespunzător diferitelor niveluri de dezvoltare economică ale
ţărilor.
Organizaţia Mondială a Comerţului serveşte drept forum pentru continuarea negocierilor
privind liberalizarea comerţului cu servicii prin desfiinţarea barierelor şi elaborarea de reguli în
noi domenii legate de comerţ. Pe lângă aceasta, ea îndeplineşte următoarele funcţii:
-facilitarea implementării, administrării şi aplicării instrumentelor juridice ale Rundei Uruguay şi
ale oricăror noi acorduri ce vor fi negociate în viitor;
-soluţionarea diferendelor comerciale;
-examinarea politicilor comerciale naţionale;
-cooperarea cu alte instituţii internaţionale în formularea politicilor economice la scară mondială.
Astfel, în scopul asigurării unei mai mari coerenţe în elaborarea politicilor economice la
nivel mondial, OMC va coopera, în funcţie de necesităţi, cu F.M.I. şi Banca Mondială.
Trebuie menţionat că O.M.C. este singura organizaţie internaţională globală, cu vocaţie
universală, care stabileşte reguli de comerţ între state. Aceste reguli sunt conţinute în Acordurile
OMC, negociate, semnate şi ratificate de Parlamentele membrilor, scopul principal al acestor
Acorduri fiind sprijinirea producătorilor de bunuri şi servicii, a exportatorilor şi importatorilor în
realizarea operaţiunilor comerciale, precum şi oferirea unui cadru multilateral coerent şi eficient,
care să ajute membrii la identificarea şi valorificarea avantajelor necesare creşterii economice.
Toate aceste reguli au caracter multilateral (pentru acordurile multilaterale), cu unele flexibilităţi
pentru ţările în curs de dezvoltare.
În cadrul „Rezultatelor Negocierilor în cadrul Rundei Uruguay privind comerţul
multilateral”, textele juridice includ o listă de aproape 60 de acorduri, anexe, decizii şi înţelegeri.
Prin intermediul acestor acorduri a fost instituit un sistem mondial comercial nediscriminatoriu
care reglementează în mod expres drepturile şi obligaţiile membrilor OMC. Pe lângă Acordurile
ce cuprind principiile de bază (GATT, TRIPS, GATS), au fost negociate şi o serie de Acorduri
suplimentare care se referă la clauze speciale cu privire la sectoare specifice (cum ar fi: evaluarea
bunurilor în vamă, inspecţia înainte de expediţie etc.).
Regulile O.M.C. – prevăzute în Acorduri, declaraţii şi decizii, sunt rezultatul negocierilor
dintre membrii organizaţiei. Prin intermediul acestor acorduri (voluminoase şi complexe
3
deoarece reprezintă texte juridice ce cuprind o gamă largă de activităţi, care se referă la
agricultură, industria textilă şi îmbrăcăminte, sistemul bancar, standarde industriale, proprietatea
intelectuală şi multe alte domenii, dar bazate o serie de principii care constituie fundamentul
sistemului multilateral de comerţ), membrii O.M.C. operează într-un sistem de comerţ
nediscriminatoriu, care le stabileşte drepturile şi obligaţiile.
Apartenenţa la O.M.C. se obţine pe baza liberei decizii a ţărilor care doresc acest lucru, în
urma unui proces de negocieri cu membrii, care se finalizează cu încheierea unui Protocol de
aderare în care sunt incluse angajamentele pe care ţara respectivă şi le asumă şi se obligă să le
pună în aplicare ulterior aderării la organizaţie, obligându-se, în acelaşi timp, să respecte regulile
şi principiile generale ale O.M.C.
O.M.C. este condusă, în fapt, de guvernele membrilor, toate deciziile fiind luate de către
membri, ca regulă generală prin consens, (fie de către miniştri - cu ocazia Conferinţelor
ministeriale, fie de către oficialii membrilor - care se întâlnesc regulat la Geneva). Aceste decizii
sunt apoi transpuse în legislaţiile naţionale, prin adoptarea lor de către Parlamentele membrilor.
O.M.C. este o organizaţie în care fiecare membru, indiferent de mărimea sau de puterea sa
economică sau comercială, are o pondere egală, pe principiul un membru – un vot.
Reglementările O.M.C. prevăd posibilitatea unui vot majoritar, însă această prevedere nu a fost
niciodată utilizată în O.M.C., fiind foarte rar folosită chiar în cadrul predecesorului sau –
G.A.T.T
O.M.C. este considerată ca fiind “cel de al treilea pilon al economiei mondiale” alături de
Banca Mondială şi Fondul Monetar Internaţional, organizaţia este unică prin structură şi
funcţionare, în sensul că O.M.C. nu face parte din Sistemul O.N.U. iar, în cadrul O.M.C.,
„puterea” nu este delegată unui organ director (cum este cazul Băncii Mondiale sau F.M.I.),
Secretariatul O.M.C., în frunte cu directorul general al organizaţiei, având un rol de facilitare şi
implementare a deciziilor adoptate de către membri.
Unul dintre elementele esenţiale prin care O.M.C. se deosebeşte de predecesorul său
G.A.T.T. îl constituie obligaţia fiecărui membru de a accepta “pachetul” de reguli şi obligaţii
multilaterale, inclusiv de a se supune prevederilor Memorandumului de acord privind
Reglementarea Diferendelor, care sunt puse în aplicare prin intermediul Organului de
Reglementare a Diferendelor (ORD). Existenţa ORD, a mecanismului la care membrii pot
recurge în situaţia în care consideră că sunt dezavantajaţi prin nerespectarea angajamentelor luate
de un alt membru în cursul negocierilor (sau a celor de aderare la O.M.C.), sau că respectivele
angajamente sunt implementate de o manieră care conduce la anularea avantajelor lor teoretice,
face din O.M.C. o instituţie deosebit de importantă pe plan internaţional, cu putere de
implementare şi urmărire a modului de punere în aplicare a obligaţiilor asumate de către fiecare
membru, întărind astfel caracterul său contractual.

O.M.C. în contextul globalizării economiei mondiale

Principiile de bază ale O.M.C./G.A.T.T. pe care toţi membrii trebuie să le aplice sunt:
tratamentul cel mai favorabil acordat unei ţări trebuie extins tuturor membrilor Organizaţiei
Mondiale a Comerţului (clauza naţiunii celei mai favorizate); nici o ţară nu poate face
discriminare între produsele proprii şi cele importate (tratamentul naţional); nici o ţară nu poate
aplica restricţii cantitative asupra comerţului; toate regulile şi legile afectând comerţul trebuie să
fie publice; regulile şi angajamentele sunt obligatorii pentru membri, iar eventualele dispute
comerciale dintre membri trebuie soluţionate prin intermediul mecanismului de soluţionare a
diferendelor.
Există însă şi excepţii referitoare la măsuri de protejare a comerţului sau implementarea
standardelor în domeniul sănătăţii şi siguranţei. În prezent, O.M.C. reprezintă elementul central
al sistemului internaţional bazat pe reguli care guvernează comerţul mondial.
4
Prin situarea sa în afara sistemului Naţiunilor Unite, O.M.C. a reuşit să îşi prezerve, în cadrul
activităţii sale interne, caracterul de “neutralitate politică” şi esenţa rolului său, rol pentru care a
fost înfiinţat, de strictă reglementare a normelor aferente activităţilor comerciale pe plan
internaţional.
În planul imaginii externe, pe fondul general al accentuării fenomenului de globalizare, al
conştientizării pe scară tot mai largă a rolului O.M.C., alături de Banca Mondială şi FMI în
economia mondială, au început să se manifeste, în special după declanşarea crizei economico-
financiare din Asia de Sud-Est din 1997, o serie de curente de opinie deosebit de critice şi chiar
revendicative la adresa rolului şi puterii deţinute de O.M.C. în actuala economie mondială.
Astfel de reacţii au condus la diferite moduri de manifestare, mergând de la activităţi
pacifiste, desfăşurate în paralel cu lucrările normale (Conferinţele ministeriale ale O.M.C.), la
acţiuni violente de stradă, organizate cu scopul stopării activităţilor O.M.C. (cum au fost cele de
la Geneva în 1998 şi Seattle în 1999).
În acest context, unul dintre elementele de preocupare permanentă pe agenda organizaţiei l-a
constituit creşterea gradului de transparenţă internă şi externă a activităţilor desfăşurate,
incluzând un dialog continuu şi susţinut cu reprezentanţii societăţii civile, în cadrul unui amplu
proces de îmbunătăţire a imaginii organizaţiei.
O.M.C. are posibilitatea ca, prin sistemul său de reguli clare şi precise, inclusiv prin modul
în care poate contribui la reglementarea diferendelor dintre membrii săi, să nu constituie un
element facilitator al promovării unei globalizări sălbatice, scăpată de sub control, ci tocmai un
element de reglementare, de punere sub control şi ordonare a tendinţelor, fenomenelor şi
efectelor negative ale procesului de globalizare, în vederea promovării unei dezvoltări echitabile
şi durabile pentru toate statele lumii.

Principiile sistemului comercial

Acordurile OMC sunt intinse si complexe pentru ca se refera la texte juridice care
abordeaza o mare varietate de activitati. Este vorba de urmatoarele probleme: agricultura, textile
si imbracaminte, servicii bancare, telecomunicatii, contracte publice, norme industriale, reguli
despre sanatatea alimentelor, proprietate intelectuala si multe alte teme. Toate aceste documente
sunt inspirate din diferite principii simple si fundamentale. Aceste principii sunt baza sistemului
multilateral de comert.
Principiile
Sistemul comercial trebuie sa fie...
1. nediscriminatoriu - o tara nu trebuie sa faca discriminari intre interlocutorii sai comerciali
(se acorda tuturor, in egala masura, conditia de "natiunea cea mai favorizata" sau NMF); si nici
nu trebuie sa faca discriminari intre propriile sale produse, servicii sau cetateni si produsele,
serviciile sau cetatenii straini (li se acorda "atentia nationala").
2.mai liber - obstacolele trebuie reduse prin intermediul negocierilor.
3.previzibil - intreprinderile, investitorii si guvernele straine trebuie sa aiba incredere ca nu se
vor stabili arbitrariu obstacole comerciale (care includ tarife, obstacolele netarifare si alte
mijloace); un numar crescator de compromisuri in ceea ce privesc tarifele si de deschideri de
piete se "consolideaza" in OMC.
4.mai competitiv - se descurajeaza practicile "neloiale", cum sunt subventiile pentru export si
dumpingul produselor la preturi inferioare costului pentru a castiga parti ale pietei.
5
 5.mai avantajos pentru tarile mai putin avansate - dandu-le mai mult timp pentru a se adapta,
o mai mare flexibilitate si privilegii speciale.

Comertul fara discriminari

1. Natiunea cea mai favorizata (NMF): tratarea celorlalti in forma egala
In virtutea acordurilor OMC, tarile nu pot prin regula generala sa stabileasca discriminari
intre diversii sai interlocutori comerciali. Daca i se acorda unei tari un avantaj special (reducerea
tarifului aplicabil la unul din produsele sale, de exemplu), trebuie sa se faca acelasi lucru cu toti
ceilalti membrii ai OMC. Acest principiu este cunoscut drept clauza natiunii celei mai favorizate
(NMF). Sunt permise anumite exceptii. De exemplu, tarile care fac parte dintr-o regiune pot
stabili un acord de liber comert, care nu se aplica marfurilor ce provin din exteriorul grupului. O
tara poate pune obstacole produselor ce provin din anumite tari, ce sunt considerate obiect al
unui comert neloial. Si in cazul serviciilor, se permite ca tarile, in anumite circumstante
restranse, sa aplice anumite discriminari. Totusi, acordurile permit doar aceste exceptii cu
referire la conditii stricte. In general, clauza natiunii celei mai favorizate inseamna ca de fiecare
data cand o tara inlatura un obstacol din fata comertului sau deschide o piata, trebuie sa faca
acelasi lucru pentru aceleasi produse sau servicii ale tuturor partenerilor comerciali, bogati sau
saraci, slabi sau puternici.
2.Tratatul national: tratatul de egalitate pentru natiuni si straini
Marfurile importate si cele produse in tara trebuie sa primeasca un tratament egal, cel putin
dupa ce marfurile straine au intrat pe piata. Acelasi lucru se aplica serviciilor straine si celor
nationale si marcilor de fabrica sau de comert, dreptul de autor si patentele straine si nationale.
Acest principiu de "tratat national" (a-i trata pe ceilalti la fel ca pe conationali) figureaza in cele
trei principale Acorduri ale OMC (Articolul III din GATT, articolul 17 din AGCS si articolul 3
din Acordul asupra ADPIC), chiar daca in acest caz principiul se abordeaza pentru fiecare dintre
ei intr-o maniera diferita.
Tratatul national se aplica doar cand produsul, serviciul sau lucrarea au intrat pe piata. Astfel,
aplicarea taxelor vamale asupra importurilor nu constituie o violare a tratatului national, chiar
daca produsele fabricate in tara nu sunt supuse unui impozit echivalent.

Un comert mai liber, de forma graduala si prin intermediul

negocierilor
Reducerea obstacolelor catre comert este unul din mijloacele cele mai evidente de a insufleti
comertul. Aceste obstacole includ taxele vamale (sau impozite) si anumite instrumente cum ar fi
interzicerile de importuri sau contingentele care restrang selectiv cantitatile importate. In mod
ocazional s-au dezbatut si alte probleme, cum ar fi rolul administrativ si politicile de schimb.
De la crearea GATT, in 1947-48, s-au realizat opt runde de negocieri comerciale. La
inceput, aceste negocieri se centrau pe reducerea taxelor (taxele vamale) aplicabile marfurilor
importate. Ca o consecinta a negocierilor, la sfarsitul lui 1980 tarifele aplicate tarilor dezvoltate
pentru produsele industriale au scazut neintrerupt, ajungand la aproximativ 6,3%.
Pe de alta parte, in anii '80, negocierile s-au amplificat pentru a include obstacolele
netarifare asupra marfurilor, si anumite domenii noi, cum ar fi serviciile si proprietatea
intelectuala.
Deschiderea pietelor poate fi benefica, dar cere si o adaptare. Acordurile OMC permit ca
tarile sa introduca schimbari graduale, prin intermediul "liberalizarii progresive". In general se
acorda tarilor in dezvoltare termene mai indelungate pentru a-si indeplini obligatiile.

6
 Posibilitate prin intermediul consolidarilor
In unele cazuri, promisiunea de a nu ridica un obstacol in fata comertului poate fi atat de
important ca si reducerea lui, acum ca promisiunea permite intreprinderilor sa aiba o panorama
mai clara asupra oportunitatilor sale viitoare. Prin intermediul stabilitatii si previziunii, se
incurajeaza investitiile, se creaza locuri de munca si consumatorii pot profita de beneficiile
concurentei: posibilitatea de a alege si preturi mai joase. Prin intermediul sistemului multilateral
de comert, guvernele incearca sa dea stabilitate si sa previzioneze activitatile economice.
In OMC, cand tarile se hotarasca sa-si deschida pietele de marfuri si servicii, isi
"consolideaza" obligatiunile. Pentru marfuri, aceste consolidari echivaleaza la limite maxime de
tipul taxelor. In unele cazuri, drepturile de import aplicate sunt inferioare tipurilor consolidate.
Aceasta obisnuieste sa se intample in tarile in dezvoltare. In tarile dezvoltate tipurile efectiv
aplicate si cele consolidate obisnuiesc sa fie identice.
O tara isi poate modifica consolidarile sale, dar numai dupa ce le negociaza cu partenerii sai
comerciali, ceea ce poate insemna ca trebuie sa-si compenseze pierderile comerciale. Una dintre
reusitele negocierilor comerciale multilaterale ale Rundei Uruguay a constat in incrementarea
unei proportii a comertului referitor la obligatiile consolidate (a se vedea tabelul). In agricultura,
astazi aproximaiv 100% din produse au tarife consolidate. Rezultatul este un grad mare de
securitate a pietelor pentru comercianti si investitori.
Si sistemul incearca sa imbunatateasca previziunea si stabilitatea prin alte mijloace. Unul
dintre ele consta in a descuraja utilizarea de contingente si alte mijloace angajate pentru a fixa
limite cantitatilor ce se pot importa (administrarea contingentelor poate crea o crestere a rolului
administrativ si la acuzatii intr-o maniera neloiala). Alt mijloc consta in a face ca normele
comerciale ale tarilor sa fie atat de clare si publice ("transparente") pe cat posibil. Multe din
Acordurile OMC cer ca guvernele sa faca publice politicile si practicile lor in tara si sa le aduca
la cunostinta OMC. Controlul periodic al politicilor comerciale nationale prin intermediul
Mecanismului de Examinare al Politicilor Comerciale constituie alt mijloc de incurajare a
transparentei, atat la nivel national cat si multilateral.

Dezvoltarea unei concurente loiale

Cateodata OMC este descrisa ca o institutie de " comert liber ", dar asta nu este complet
exact. In realitate sistemul autorizeaza aplicarea de tarife si, in circumstante restranse, alte forme
de protectie. Este mai exact sa se spuna ca un sistem de norme destinat dobandirii unei
concurente libere, leale si fara distorsiuni.
Normele asupra nediscriminarii - NMF si tratatul national - au ca obiectiv indeplinirea
conditiilor echitative de comert. Acesta este si el obiectivul normelor referitoare la dumping
(exportari la preturi inferioare costului pentru a castiga parti ale pietei) si subventiile. Problemele
sunt complexe si normele incearca sa determine ce este leal sau nu si cum pot raspunde
guvernele, in particular prin intermediul aplicarii drepturilor de import aditionale calculate
pentru a compensa prejudiciul ocazionat de comertul neloial.
Multe din celelalte corduri ale OMC sunt destinate sa sprijine concurenta loiala, de exemplu
in ceea ce priveste agricultura, proprietatea intelectuala si serviciile. Acordul asupra Contractarii
Publice (care este un acord "plurilateral" pentru ca a fost semnat doar de unii din membrii OMC)
extinde normele in materie de competenta in ceea ce priveste cumparaturile realizate de mii de
entitati "publice" ale multor tari. Si tot asa in mod succesiv.

7
 Cresterea dezvoltarii si reforma economica
Economistii si expertii in probleme comerciale recunosc in mare ca sistemul OMC
contribuie la dezvoltare. Se recunoaste de asemeni ca tarile mai putin avansate au nevoie de
flexibilitate in momentul in care aplica Acordurile. Si propriile texte ale acordurilor incorporeaza
dispozitiile anterioare ale GATT, care prevad o asistenta special si concesiuni comerciale pentru
tarile in dezvoltare.
Mai mult de trei sferturi din membrii OMC sunt tari in dezvoltare si in tranzitie spre o
economie de piata. De-a lungul a sapte ani si jumatate cat a durat Runda Uruguay, mai mult de
60 din aceste tari au aplicat in mod autonom programe de liberalizare a comertului. In acelasi
timp, tarile in dezvoltare si economiile in tranzitie au fost mult mai active si influente in
negocierile din Runda Uruguay ca in nici o alta runda anterioara.
Aceasta tendinta a distrus in practica idea ca sistemul de comert exista doar pentru tarile
industrializate. A facut de asemeni sa varieze anterioara inclinare a tarilor in dezvoltare pentru
dispensa de la indeplinirea unor determinate dispozitii si Acorduri ale GATT.
La sfarsitul Rundei Uruguay, tarile in dezvoltare erau dispuse sa-si asume majoritatea
obligatiilor ce se impuneau tarilor dezvoltate. Nu intamplator, Acordurile le-au acordat perioade
de tranzitie pentru a se adapta la dispozitiile - mai putin familiare si poate mai dificile - OMC, in
special in cazul celor mai saraci, tarile "mai putin dezvoltate". In virtutea unei decizii
ministeriale adoptate in finalizarea Rundei, se da acestor tari o mai mare flexibilitate pentru
aplicarea Acordurilor OMC. In aceasta decizie se stabileste ca tarile cele mai bogate trebuie sa
accelereze aplicarea obligatiunilor in materie de acces la piete care afecteaza marfurile exportate
de catre tarile mai putin avansate si se cere sa li se dea o mai mare asistenta tehnica.

8
 Beneficiile sistemului OMC pentru comunitatea de afaceri
Care este importanța pe care o are OMC în deciziile pe care le ia industriile si întreprinderile
in activitațile lor comerciale? Cînd se pune această întrebare,trebuie ținut cont de faptul că
guvernele au negociat îmbunătățirea accesului pe piață, pentru a permite întreprinderilor să
convertească concesiile în oportunități comerciale.Obiectivul acestui sistem bazat pe reguli este
de a asigura ca piețele să rămînă deschise și de a evita întreruperea acestui acces prin impunerea
bruscă și arbitrară a unor restricții asupra importurilor.
Într-un număr de țari în curs de dezvoltare,comunitățile de afaceri continuă totuși să nu
conștientizeze pe deplin avantajele sistemului comercial OMC.Principala explicație constă în
imensa complexitate a acestui sistem, care,pînă acum,a împiedicat aceste comunități sa se
intereseze de regulile sale și să le cunoasca.De exemplu,nu este bine cunoscut faptul că acest
sistem juridic nu numai că ofera beneficii producatorilor industriali si intreprinderilor,dar crează
drepturile in favoarea lor.

Beneficii conferite comunității de afaceri

Beneficiile pe care sistemul juridic le conferă întreprinderilor si avantajele ce decurg de aici por fi
vazute din doua perspective distincte
- din perspectiva întreprinderilor exportatoare de bunuri și servicii;
-din punctual de vedere al întreprinderilor importatoare de materii prime și alte inputuri și servicii
necesare producției de export.

Beneficii pentru exportatorii de bunuri si servicii

Securitatea accesului

In comerțul cu bunuri, aproape toate taxele vamale ale țarilor dezvoltate și în proporție mare
a celor în curs de dezvoltare și a economiilor in tranziție au fost consolidate în cadrul OMC
împotriva creșterilor. Consolidarea asigură faptul că accesul îmbunătațit pe piață, obținut prin
reduceri tarifare incluse în listele de concesii ale fiecărei țări să nu fie întrerupt prin creșteri
bruște ale taxelor sau prin impunerea altor restricții de către țarile importatoare. In domeniu
serviciilor, țarile și-au luat angajamente ferme de a nu restricționa accesul produselor din
domeniul serviciilor și al furnizorilor străini de servicii peste condițiile și limitările specificate în
listele lor naționale.
Securitatea accesului asigurată prin consolidări, permite industriilor de export să realizeze
investiții și planuri de producție, în condiții sporite de siguranță.
Stabilitatea accesului

Sistemul asigură,de asemenea stabilitatea accesului pe piețele de export solicitînd tuturor

țărilor să aplice un set de reguli uniform,elaborat în cadrul diverselor acorduri.Astfel,țările iau
obligația de a asigura conformitatea cu prevederile acordurilor pertinente a regulilor,privind
determinarea valorii,în vamă,inspectarea produselor în vedera stabilirii conformitații cu
standardele obligatorii de calitate sau eliberarea licențelor de import.

Beneficii pentru importatorii de materii prime si alte inputuri

Adeseori întreprinderile sunt obligate să achiziționeze din import materii prime,produse
intermediare și servicii necesare producției de export.Regula de bază care cere ca importurile sa
fie premise,fara restricții suplimentare,după plata taxelor și obligația de a asigura conformarea

9
celorlalte reguli naționale, aplicate la frontieră cu regulile uniforme din cadrul
Acordurilor,facilitează importurile.Ele acordă industriilor exportatoare o anumita garanție că își
procură cele necesare fără întîrzieri si la costuri competitive.In plus, cansolidarile tarifare servesc
la asigurarea importatorilor ca costurile de import nu vor fi crescute prin impunerea unor taxe
mavale mai mari.

Drepturi conferite comunitatii de afaceri

Pe linga oferirea unor beneficii,sistemul juridic a creat unele drepturi in favoarea
intreprinderilorAceste drepturi pot fi impartite in doua categorii.In prima categorie intra
drepturile producatorilor autohtoni si ale importatorilor fata de guvernele proprii.In cea de-a
doua intra drepturile intreprinderilor exportatoare de a-si apara interesele proprii,in cazul in care
autoritatile din tarile importatoare intentioneaza sa intreprinda actiuni pentru a le reduce
exporturile.

Drepturi ale producatorilor interni si ale importatorilor

Un numar de Acorduri cer ca legislatia tarilor member sa confere anumite drepturi
producatorilor interni si importatorilor.Guvernele sunt obligate sa aplice unele dintre aceste
drepturi in sistemele lor juridice.In cee ace priveste alte drepturi,guvernelor li se cere numai sa
depuna’’toate eforturile’’pentru a asigura caartile interesate sa poata beneficia pe deplin de
acestea
Drepturile garantate includ cele asigurate de Acordul privind Evaluarea in vama,care oblige
guvernele legifereze ca importatorii au dreptul:
De a justifica valoarea declarata,atunci cind organelle vamale exprima dubii cu privire la
veridicitatea sau exactitatea acestei valori ;
De a cere organelor vamale sa le prezinte in scris motivele pentru respingerea valorii
declarate,astfel incit sa aiba posibilitatea de a face apel la autoritatile mai inalte impotriva
deciziei.
Drepturile care cer guvernelor sa depuna toate eforturile include pe cele prevazute in
acordul asupra acordarii licentelor de import,care prevede ca acestea sa fie eliberate in limitele
de timp specificate,dupa primirea cererii.In acest caz, daca legislatia nationala nu prevede altfel
,importatorul are numai dreptul numai de atepta ca eliberarea licentei sa se efectueze in
intervalul de timp stipulat.
Revendicarea acestor drepturi este adeseori supusa unor conditii pe care industria autohtona
sau intreprinderea trebuie sale indeplineasca.De exemplu,asa cum sa specificat anterior,o ramura
industrial are dreptul de a cere guvernului sau sa initieze actiuni de salvgardare sau sa perceapa
taxe antidumping ori compensatorii numai cind unitatile producatoare ce inainteaza petitia au
posibilitatea de a demonstra autoritatilor de investigare ca cererea lor este sprijinita de
producatori care detin o proportie substantial din productia totala.Autoritatilor ce vor investiga
cazul le se cere sa stabileasca,daca petitionarul are o astfel de calitate,inainte de inceperea
investigatiilor.

Drepturi ale întreprinderilor exportatoare

Un exemplu al drepturilor pe care Acordurile le oferă întreprinderilor exportatoare este
dreptul de a prezenta dovezi în timpul investigațiilor țărilor importatoare pentru instituirea
taxelor antidumping sau compensatorii.
Atunci cînd autoritățile din țările importatoare nu le respectă drepturile, întreprinderile
10
exportatoare nu le pot aborda direct, în scopul de a îndrepta o astfel de situație. Ele trebuie să
prezinte cazul propriilor guverne , care vor încerca soluționarea pe plan bilateral cu guvernul țării
importatoare și, dacă va fi necesar, vor ridica problemele în cadrul OMC, aapelînd la procedurile
sale de reglementare a diferendelor.

Utilizarea efectivă a procedurilor OMC de reglementare a

diferendelor
Cunoașterea sistemului va permite, de asemenea, comunitaților de afaceri și comerciale să
sprijine propriile guverne în a beneficia pe deplin de avantajele mecanismului OMC de
supraveghere a implementării Acordurilor și pentru reglementarea diferendelor. Guvernele vor
putea ridica probleme pentru discutarea și soluționarea în comitetele corespunzătoare numai dacă
întreprinderile exportatoare le aduc la cunoștință problemele de comercializare rezultate din
încalcarea regulilor. Mai mult decît atît , guvernele pot depune o plîngere în cadrul procedurii
OMC de reglementare a diferendelor numai dacă industria afectată ridică mai întîi problema une
asemenea plîngeri și prezintă informațiile necesare.

Influențarea cursului viitor al negocierilor

Responsabilitatea întreprinderilor producătoare și exportatoare nu trebuie să se limiteze,
totuși, numai la înștiințarea propriilor guverne asupra problemelor practice pe care le întîmpină.
Ele și asociațiile naționale din care fac parte trebuie să exercite o vigilență continuă și să
urmărească atent lucrările în curs ale OMC. Este important de notat că negocierile nu se încheie
cu adoptarea acordurilor. Alte negocieri cu implicații importante asupra schimburilor comerciale
sunt purtate adesea în timpul fazei de implementare, în special în timpul revizuirilor periodice ce
au rolul de a examina modul de funcționare al acordurilor și de a stabili dacă sunt necesare
schimbări sau modificări ale unor prevederi ale acestora. Informarile din partea comunității de
afaceri asupra problemelor practice pe care le întîmpină(cum ar fi reglemăntările tehnice sau
măsuri sanitare și fitosanitare aplicate importurilor de țările importatoare) ar ajuta, în mare
măsură, guvernele pentru asigurarea modificării adecvate a acordurilor.
În plus, în cadrul OMC se realizează acum o muncă analitică în șase noi domenii, cu scopul
de a determina utilitatea elaborării de reguli OMC în aceste domenii. Punctele de vedere ale
comunităților de afaceri asupra oportunității acestor reguli și a modului în care elaborarea lor va
servi interesele și preocupările lor sunt de o importanță vitală în stabilirea de catr guverne a
politicii pe care ar trebui să o adopte în cadrul negocierilor respective.
Comunitățile de afaceri vor fi capabile să se asigure că interesele și preocupările lor sunt
reflectete corect de către propriile guverne numai prin urmărirea îndeaproape a revizuirii
acordurilor și a negocierilor purtate în scopul adoptării de reguli în domenii noi. Printre
dificultățile pe care aceste comunități și alte grupuri de interese le întîmpină în a ține pasul cu
evoluția lucrărilor din cadrul OMC este și faptul că reuniunile OMC sunt închise publicului; mai
mult, documentația și rapoartele de la aceste reuniuni sunt restricționate. În ultimul timp, țările
membre au început să acționeze în favoarea unei mai mari transparențe, prevăzînd că
documentele ar trebui în mod obișnuit să fie făcute publice, după o perioadă de 6 luni.
Rapoartele panelurilor și ale Organului de apel privind cauzele de reglementare a diferendelor
sunt nerestricționate la momentul apariției. Toate aceste documente se află la dispoziția
publicului pe site-ul de Internet ai OMC.
Pe linga asistare guvernului in elaborarea abordarilor politice pe care ar trebui sa le adopte in
discutiile privind implementarea regulilor prevazute in acorduri si in negocierile ce conduc la
11
stabilirea acestor reguli, comunitatea de afceri are o responsabilitate principal in convertirea
reducirilor tarifare si a angajamentelor de liberalizare in oportunitati comerciale, prin adoptraea
strategiilor adecvate de promovare si dezvoltatre a exportului. Pentru desfasurarea acestor
strategii este necesara o cunoastere in detaliu a concesiilor optinute pentru bunuri si servicii de
interes real sau potential.

12
 Concluzii
Este important de notat ca reducerile de taxe vamale si eliminarea barierilor comerciale nu
conduc automat la dezvoltarea comerțului. Aceasta se va realiza numai in cazul in care
intreprinderile vor adopta strategii adecvate de dezvoltare a exportului, care tine cont de impactul
pe care masurile de liberalizare il au aspra produselor pe care le exporta.
Implementare masurilor de libralizare actuale si a celor asupra carora se va conveni in viitor
creaza deopotriva oportunitati si provocari pentru comunitatea de afaceri. Provocarea vine din
cresterea concurentei, atit pe pietele nationale, cit sip e cele straine, ca urmatre a eliminarii
taxelor vamale si a altor bariere. Se asteapta ca sistemul OMC sa asigure ca aceasta concurenta
sporita sa ramina loiala si echitabila. Sistemul juridic a creat, de asemenea, un numar de drepturi
in favoarea comunitattii de afaceri. Asa cum s-a mai spus in repetate rinduri, capacitatea
comunitatii de a profita de sistem si de aceste drepturi va depinde de cunoasterea si intelegerea
regulilor detailate ale sistemului.

13
 Bibliografie

https://ru.scribd.com/doc/221708350/Sistemul-Comercial-International
http://www.dce.gov.ro/poli_com/omc.htm
http://www.eumed.net/ecorom/XVI.%20Organisme%20economice%20internationale/7%20gatt_si_omc.h
tm
http://www.europarl.europa.eu/aboutparliament/ro/displayFtu.html?ftuId=FTU_6.2.2.html#_ftnref2

14