Sunteți pe pagina 1din 97

VECHILE EPISCOPII

LA ROMANI
DE

Prof. Dr. DUMITRU STANESCU

tt.

BUCURE*T1

EDITURA A N COR A" S. BENVENISTI & Co.


Strada Ernigratului No. 4-6
1927

www.digibuc.ro
VECHILE EPISCOPII
LA ROMANI
DE

Prof. Dr. DUMITRU STANESCU

rA.404%.

BUCURE§TI

EDITURA ,,A N C:0 R A" S. BENVENISTI & Co.


Strada Emigraului No. 4-6
I927

www.digibuc.ro
Bucure§ti. Tip. <CULTURA», Str. Campineanu, 15

www.digibuc.ro
PREFATA
Studiul de fold jechile Episcopii la Romani" este ur-
marea $i complectarea altor studii ale mele, ce am publicat
in decursul anilor, precum :
I. Viata Religioasi la Romani 1906.
II. Studii i Documente, intro 1907 1916.
III. Istoria Bisericii Romane 1915.
IV. Din Trecutul nostril. Bisericesc §i Politic 1921.
Complect nou in studiul de fa/ca sunt urmdtoarele :
I. 0 vedere mai largei in judecarea evenimentelor prin care
a trecut poporul nostru din anul 271 panel la anul 1200
d. H. Desbnicat de teroarea ce cdpdtasem In copildrie prin
poezia: Vin $i Hunii, vin $i Gofii Vin potop, potop cu tofii,
am putut judeca lucrurile istorice- cu mai multd lini$te $i
obiectivitate. Am gdsit deci ca In decursul veacurilor intre
poporul daco-roma persistent la Dundre $i intre popoarele
ndvdlitoare s'a putut statornici din aind in cad raporturi
dacci nu prietenuti, in orice caz omene$ti. S'a intednit rar
aceastä situafie, .dar a fost i suntem datori a o afirma.
De asemenea am constatat eá elemental daco-romiin a
fost printre popoarele nävälitoare ni$te puternici pioni ai
civilizafiunei latine $i mai in urmd ai civilizafiunii bizantine.
2. Am scos la lumind din cuprinsul protocoalelor Sino-
dului al VI-lea ecumenic, sinod ce s'a finut la Constantino-
pol în anul 680 d. H., cd la ace! sinod a luat parte, pentru
prima datd, un episcop din Argesul nostru. Numele lui este
Grigorie.
3. Am analizat mai de dproape cuprinsul catalogului tro-
nurilor, sau scaunelot episcopale, ce fineau de patriarlzia
de Constantinopol, prin anal 919 d. H. Acest catalog, numit
qi al lui Leon Filosoful, este menfionat $i de alfi istorici, In

www.digibuc.ro
mod variat, dar n'a fost pâmi azi analizat de nimeni. Prin
acest catalog se constatd la anul 900 Mitropolia Celtinilor
de care tin numeroase episcopii, unele la sud de Dundre ;
iar altele la nord de Dundre.
De numita mitropolie am gdsit eà tineau urmdtoarele patru
episcopii la nordul Dundrii :
a) Episcopia Argetplui en hramul sffintului Nicolae.
b) Episcopia Dealurilor päduroase, de lingi Targovi§te.
c) Episcopia Lupului de lingi apa cea mare Duarea.
d) Episcopia Giurgiului.
4. Am analizat tn amdnuntime cele zise odinioard de scri
itoral Le Quien, care produsese oarecare confuzie i asupra
Mitropoliei Celtiniei i asupra episcopiei Arge$. Am dovedit,
.

din tnsd$i cele spuse de mentionatul scriitor, cd el nu cu-


no$tea documentul din timpul lui Leon Filosoful de at din
auzite.
5. Am cernut din nou voluminoasa corespondentd a Pa-
pilor ea regii Ungariei $i cu ordinele crilugdregi din acel
stat din care se vede grija nespus de mare, ce aveau sá
aducd moral roman la acea$ credinfd religioasd cu ei, dar
mai ales sd evidentiazd nu numai existent a unei ierarhii
canonice române$ti Mainte de 889 prin anii 1150, 1200,
1234, 1302, dar cá aceastei ierarchie erea de ax mare va-
loare bisericeascd îi nationald, 'Inca o tmpedicare a activi-
tätii lor nu se putea face dealt prin. suprimarea lor.
Din toate acestea a ree$it ideea cà poporul daco-român,
cre$tinat Inainte de anal 400, când s' au rdspândit stall Intre
noi, a avnt din primele zile ierarhie bisericeascA canonici ;
cat aceastä ierarhie a perzistat tn mod strdlucit la destinele
neamului i deci nu este intemeiatd pdrerea celor ee sustin
no$tri ereau ni$te episcopi venetici, sârbi sau
bulgari i 'In fine eá este o neiertatd eroare pfirerea cà Mi-
tropolia $i ierarhia noastrd bisericeascd ia flint à abia tn
anul 1359.
Dumitru Stemescu

www.digibuc.ro
Vechile noastre Episcopii.
Studiul istoriei bisericei noastre se poate clasA In
clouA mari grupe.
Partea Intâi ar Incepe: dela aparitiunea crestinis-
mului printre romano-daci pana la anul 1400.
Partea II-a ar Incepe dela anul 1400 pAna In zifele
no astre.
AceastA a doua parte se gAse*te bine fActutA tu lu-
cr5rile d-lui N. Iorga, douA volume, i notitele dece-
datului N. Dobrescu publicate In revista Biserica Or-
todox.g. dim 1906 si urmAtorii. Putinele lip.sari si gre-
seli se pot usor adAogl i Indreptà încât sA putem
aveà o lucrare complectA.
Cu privire la partea I InsA nu se poate zice la fel.
uoz,ercArile fácute de Golubinschi1), Ghenadie En.A-
ceaptu2) N. D?obfescu3), nu stint isndestuKtoare,
cAci Wei nu sunt complecte nici rezonabile.
Ceeace este Mai regretabil e faptul a de 22 an4
de cAn,d a apArut ultima lucrare, studiul istoriei bi-
serioesti s'a ISchilodit de tot, mai ales a lucrarea
decedatului N. Dobrescu: Aztemeierea Mitropoliilor
fi a celor ditnitdi monastiri din (arV" apArea cu pre,
toutiunea cA, aceeace scrie :sunt Intemeiate dpe cele
1) Istoria Bisericii Bulgare, Sarbe i Româná, tipAritä in Moscova,
1861, tradusä apoi, in ceeace privqte pe romani de Caracicoveanu, Iasy
1878.
2) CreOinismuI in Dadi.
3 ) Intemeerea Mitropoliilor *i a celor intai monastirl din tara.

www.digibuc.ro
6

ditûi mentiuni ce se fac In documente". Si In adevAr


N. Dobrescu pres,ArAind lucrarea sa cn vre-o cAteva
citate din rirriii scriitori tstreini, dar Mai ales- având
grija sA ia frAnturi de idei i eke odatA chiar fraze
dip N. lorga i Onciuly scrise ide acestia in alte Imj-
prejurAri i îmn altA directie de idei, ajunsese la con-
cluzia cA ierarhia bisericii române i monachismul
la Româjni se Wtemciaz4 abia prin jumAtatea secor
lului al XIV-lea, coincluzie eronatA, complect eronatA.
In studiul de fatA vom analizA aceastA incheere
la care ajunsese N. Dobrescu, care aduse rAtAcire In
atâtea cercetAri ulterioare Mcute de altii. Pentru a
lintelege ni,al bine problema, vom reproduce cAteva
fraze din Istoria Bisericii Române de N. Dobrescu,
apArutA In 1914.. Ivare sunt concretizate ideile sale.
Vom da nu humai ideea, dar si forma sub care sunt
asternute acele idei. IatA:
La Românii din tara RornâneascA si Moldova se
IntAlnesc episcopi Ina. din secolul al XIII-lea. A-
ceasta Insä nu trebue One facet' sei credem cei Mat din
acel Jimp exista la Romilni biserica organizatä cu e-
rarhie canonici; acei vlAdici, cari se IntAlnesc In acel
limp la noi, yeniserd de peste Duneire din diferite
cauze si din imprejurAri diferite. Unii, scosi poate
din scaunele lor, rAmâneau mai mult limp la noi sau
pentru totdeauna; altii veneau pentru un Limp mai
scurt i apoi se intorceau la scaunele lor; iar dupa
ei i prin locurile pe unde fuseserA ei se intAmplà
sA nu mai vinA altii. Astfel stând lucrurile nu poate
fi yorba la romani de o biscricei organizatä
till, de ierarhie stabiliM pe baze canonice, adicä' de
ocaune epislcopple fixate in gnumite locuri".
Dupà intemeierea principatului tärii românesti
trebuiA, conform spiritului timpului i practicei con-
stante s urmeze i organizarea bisericei din aceastA

www.digibuc.ro
7

tarA. Aceasta se fi face itntr'adevdr pela nil/Maul seco.


Lului al XIV-lea,intemeindu-se, pe vremea voevodului
Niculae Alexandru cu binecuvantarea Patriarhiei din
Constanthwpol, mitropolia romtineVi. La Vicina,
In Dobrogea (unii cred cA e MAcinul de azi, altii o
localitate ce ar yen' Intre Isaccea i Tulcea); exista
un scaun mitropolitan dependent de Patriarhia din
Constantinopol. Mitropolitul de atunci al Vicinei: Ia-
cint ne avâ4nd prea mull de lucru lii Dobrogea çi
fiind cunoscut voevodului t&ii romdnesti Nicolae A-
lexandoru, a fost adus de acesta in tarl i stabilit la
Arges. Mutarea aceasta a lui Iacint a fost Incuviin-
tatA de Patriarhul din. Constantinopol, care recu-
noscù astfel pe Iacint in 1359 ca mitropolit al grii
romanesti (pagina 11-12).
1/De asenienea panA pela mijlocul secolului al XIV-
lea viata monastireascA nu a fost cunoscutA la români.
Introducerea cAlugärismului i Intemeierea oelor din-
tai monastiri In tara româneascA se datoreste cuvio-
sului parinte Nicodem" (pagina 31).
Cu alte cuvinte poporul roman ne avand, panA
la jumAtatea secolului al XIV-lea, nici-o organiza-
tiune de stat, nu avea nici organizatie bisericeasck
nu avea episcopi, cler i nici vre-o instituth mona-
haid iar Jachtt din Vicina a Ifost adus la Arges, Cad nu
prea avea de lucru. In Eparchia sa. Cat de intemeiatA
par' ea aceastA teorie s vede din cele ce au urmat, in-
trucât vedem cl pe aceastA eroare s'au alcAtuit unele
manuale didactice; s'au sustinut teze de licentA, §,i doe-
torat; s'au luat catedre universitare i s'au tipArit
buletine in limbi streine.
DacA la baza atator lucrAri erea mai putinA soli-
daritate de tagmA cálugAreascA si mai mult elan de
cercetare criticA, de sigur ele nu puteau sA apar4
In forma in care au apArut.

www.digibuc.ro
8

Prima problemá, care tutulor scriitorilor, fdrà ex-


ceptie, sâ cerea s'o rezolve erea dad.: inAcar din
secolul al X-lea pâra In al XIV-lea .poporul român
a putut fi Inchis In ziduri chinezesti, lipsindu-i orce
contact de progres cu popoarele vecine". Credem cá
aceasta nu erea posibil. Sute de cazuri documentate
evidentiaza aceastä prirere, càci, orcât ar fi rAmas
poporul român Inapoia altora, nu se poate admite
ca: poporul nostru, asa de inteligent i dolitor de
progres, sa fi rämas sute de ani In urma altor po-
poare ce Il Inconjurà. Astfel:
In Rusia de sud, pela Cherson, Teodosia i Cetatea
Albâ, crestinismul se predicase din secolul al II-lea
d. H. Ad a predicat Clemente fost mai Inainte epis-
copul Rornei. Pe ad au fost trecuti robii gotilor,
crestinii din Capadocia i hottillt ad se formará pri-
mele coloane ale gotilor crestinati. In interiorul Ru-
siei crestinisrnul se predicá cu mult succes de marea
Iducesd Olga si oepotul säu Vladimir rintre anii 860
980. Avem deci la räsárit de noi un stat crestin.
La sud de noi am avut pe Bulgari. Dupá cum
se constatá prin repetatele afirmári ale clerului a-
pusean Inainte de 900 d. H. si din alte documente,
bulgarii Incepuserá a se crestinà mai Inainte de e-
poca convertirii lor totale din timpul regelui Boris.
Crestinarea lui Boris si Curtii sale a lost Incoronarea
unei actiuni de mult Inceputá. Deci i in aceasbl.
laturä avem dupà anal 900, tará drestinä.
La nord de noi.In- Ardeal, au venit In anul 889
Ungurii. Ei ereau págâni, dar au Inceput a se crestinA
din primii ani ai asezàrii lor In Ardeal. Impáratul
Constantin PorfirogenctuI1) i scriitorul Cedrin 2 ne
i),Consti Porfirogenetul. De Administ. Imperil, Cap 40.
2)tedrin. Aniles Bazel 1566 pag. 524.

www.digibuc.ro
9

instiinteazá cà prin anul 930, deci 50 ani dupá áse-


zarea lor in Transilvania; doi duci din Ardeal Boluse-
dek i Ghiula, au mers la Constantinopol i s'au.
botezat, 'nas fihid Insusi imparatul. Cu acest prilej
s'a acordat un episcop peat-a Unguri. Mai mult,
Cedrin ne lämureste cä Iroteiu pe care Patriarclud
Teofilact l'a sfintit i trirnis, ca episcop Ungurilor
erea zn &dug& din monastirile Ardealului, care cu-
noscand limba ungureasck a fost dus de Bolusedec
Ghiula la Constantinopol si ad sfintit i randuit e-
piscop la Unguri 1).
Constat6m deci cà la incepulul i decursul seco-
lului al X-lea, toate popoarele din jurul nostru ereau
crestine avand organizatiunea lor bisericeasc5. corn-
plectà. Nu pot dar a má minuna in de ajuns cum
acei ce au scris in sensul ariltat n'au deschis mricr
atat ochii cat sá poatá vedeà eh' pretinsa izolare a
poporullui roman a fost o imposibilitale fizicil
psihica. De sigur, poporul roman n'a putut avea alta
soartil decat ce-au avut popoarele de jur Imprejurul
inostru. Si totu-si din necunostintà si motive de ca-
maraderie intelectualA, gresala a devenit maxima.", iar
linväliitura in legiiturà cu ea a format Koala
Sunt un umil Muncitor intelectual. Marturisesc cá
am pacatuit Inaintea multora, departandu-rná prin
studiile mele de pärerile celor puternici. Astfel in
Iucrarea mea: Viata religioas5. la Romani, tipsaritä
in 1906, la pagina 11-12 arAt a." nu existà nici
indoialá asupra valorii nationale a episcopilor or-
todoxi, mentionati de papa Grigore al IX-lea in a-
nul 1234. Acesti episcopi ortodoxi romani ereau nu
numai predicatorii dreptei credinte dar eran in ace-
las limp conductitorii nationali de primul ordin. Cu-
vintele papii Grigore al IX-lea si aprecierile lui despre
clerul ortodox roman, sunt cel mai splendid omagiu
www.digibuc.ro
10

adus clerului nostru in acele timpuri. Papa Grigorie


informeaz5. In anul 1234, pe regele Bela al Ungariei
popor numeros de unguri i sasi trecurà intre
Români, la care niste pseudo-episcopi (ortodoxi)
vârsesc sfintele taine dupá rit strein i cá acesti
angnri fi scqi prin contactul cu episcopii ortodoxi 4.7
pierd i credinta i neamul kr".
Ar putea bare sustine mentionata coalà, 6. a-
cei ierarhi de asa Ina la valoare religioash i natio-
Plan', de care vorbeste papa, sá fie niste sArAntoci,
niste venetici bulgari i sârbi de peste Dunrtre? Ho-
ek c5. nu. 0 asemenea idee, nu numai cà nu esle lute-
meiat5. pe inici un document, dar este complect aloe-
surdä. Si totusi câte nu s'au scrh, 'interneIndu-se pe
aceastá premia falsä?
De asemenea am päcAtuit fat5. de scoala oficiará
prin lucrarea mea: Istoria Bisericei Române tiptinità
fin 1914, uncle am arätat gresala tneiertath ce se face
cu privire la ierarhia bisericei noastre, la Intemeierea
mitropoliei si a monahismului din tara româneasa
Mai pot adäogà cà mai ales in. lucrarea mea: Dit
Trecutul nostru Bisericeic si Politic, tipärit5. in -anul
1921 am argiat i dovedit eroarea ce srt colportà cu
privire la ierarhia bisericeascá si la data InfiintArii
mitropolii aril românesti.
Acei care formau scoala i rAmäsitele acelei scoale
nu s'au miscat din ceeace sustinuserá odinioará cu
toate cà i alte noi elemente veniserà a turburà a.-
ensa beatitudine.
In anul 1915-1916 d-1 profesor Tafrali din Iasi
urma unor amänuntite studii fácute picturilor din
biserica S-tu Nicolae Domnesc din Curtea de Arges,
susSinea intr'un interesant studiu c5, intre flor6riile
vesmintelor sfintilor: Roman, Parmena si Stefan lzu
graviti in altar 'a desooperit cuvântul: te/o.§ ceeace
www.digibuc.ro
11

losemneazà sfdr§it j anul 1262 eeeace sá citeà in-


telesul c5. a acest an s'a sfârsit zugaveala mentio-
Matei biserici. Publicarea ,acestei lucräri a iprodusi
o furtuind ne mai pomenità. Flând pe rând invAr
tatii hostri de atunci alergarà la Arges cautând
motive pdntru a dovedi nici mai mull nici mai
putiin deal neseriozitatea distinsului profesor. In
adevär, dac4 prin anal 1262 a ,existat in Curtea
de Arges o bisericà de asa mare valoare ar-
tisticà á fAceà dovadä timpuri existase
o ierarhie bisericeascA românä bine Intemeiata; exis-
tase o strasnicA Inflorire crestineascd si un superior
strat cultural si national. De sigur s'ar fi gäsit In
mare deziluzie acei care îi L./tenser:1 o glorie a sed
cá noi românii pela 1260 abia dacA aveam niste bi-
sericute de lemn, niste preoti buchen i niste dam-
nitori mai mult pastori i stápânitori de turme d .cât
iiite capete incoronate si la Inältimea situatiunei.
In anul 1919 d-1 profesor O. Tafrali publicA la
Paris o altd, extrem de important5. lucrare: Les frés-
ques de l'eglise Saint. Nicoles de Curtea de Arges, prin
care aducea don.4 elemente noi doveditoare Sf.
Nicolae Domnesc erea zidit i zugrävit mai Inainte de
anul 1300.
Cel dintai element al acestei idei erea acesta: cava-
lerul zugrävit pe stâlpul din fata icoanei Mântui-
torului, având casca ftLrá vizierä, denotà o epocà mai
depiirtatà decat. secolul al XIV-lea.
Al doilea element erea: o parte din inscriptii cc
se aflà un bisericà, ereau executate cu litere glagolitioe,
litere ce ereau in uz numai Inainte de secolul al
XIV-lea.
Importanta acestor elemente relevate de d-1 Tafrali,
erea destul de evidentiatà de oarece Insui d-1 pro-
ksor Iorga In lucrarea sa: ,,Arta Romilner, eiteaz§!
www.digibuc.ro
12

pe d-1 profesor Tafrali ; totusi InvOtatil dela Bu-


letilnul Monumentelor Istorice, arunca o sOgeatA
d-lui Iorga dezaprobându-I (Vezi Buletinul C. M. I.
fascicola 39) cAd zic lin momentul când serià d-lIorga
nu se fAcuserd säpäturile dela Curtea de Arges. Din
aceasta rezultá cá cele ststinute de Tafrali i Iorga 1a
un Ice, ar fi neintemeiate i c5. cei ce au fOcut säpa-
turile au constatat altfel. De fapt, prin sapAturile
fäcute lûiñgà stâlpul zugrOzit, prin rámás4elf de ar-
murà, care seamánâ eu cele depe stâlp se constata
csá acolo In adevar a fost Ingropat un cavaler i ca,
dupä toatä posibilitatea i chipul celui zugrAmit, pe
cat pictorul artist va fi putut sit redea adevärul, va
fi sienaniat cu chipul celui Inmormântat i deci
restul armuril constitue un element de prima forta
pentru luarea In consideratie a epocei când acel za-
grkvit a irdit. -

In ceeace priveste argumentul cu literile glagoli-


tice d-1 profesor Tafrali pe lângA studiile sale s'a
mai adresat si la distinsi specialit.i. Pärerea eh' acele
hiscriptii din biscrica Donnicasca cu Mere glagoli-
tice este anterioará anului 1300 o Iststine i d Beltch
profesor de limbi slavice la Universitatea din Belgrad.
InclinAm a lcnede pe d-1 Beltch mai competinte In
aceastà priving decát d-1 DrAghiceanu.
Admiratorii conceptii Onciul, atât In privinta Mee
puturilor de Stat si a bisericii nationale prirnirA o a
treia serie de Impotriviri. In intervalul dela anul 1922
paná îrj anul trecut, d-1 Stoica Nicolaescu un foarte
modest muncitor, a publicat trei lucrAri In care un ci-
tam,' neprevenit gdseste numeroase elemente dove-
dind eroarea In care se gAseste mentionata
Onciul.
Aceste lucrAri sunt:
www.digibuc.ro
13

I) Adevrtxul asupra importantelor descoperiri ar-


hiologice clin Curtea de Arges.
II) Domnia lui Alexandru Aldea fiul lui Mircea
cél mare.
III Mormântul contelui Laurentiu din Câmpulung.
Erea de asteptat ca inumuirul de probe atât de
covârsitor, ce se grrunddeau din, ce mn ee mai mult
dela 1915 Shcoace, vor fi fost elemente indestuldtoare
srt indemne pe acestia sh-si revizuiascd cunostintele
ca prin studii noi s ajungrt la concluzii In confor-
mitate cu adevärul. Dar unde s'a Mcut asa ceva! Re-
dactorii Buletinului nu numai n'au vrut sd Invete ceva
dela alii, dar infuriati, ca taurii In circuri sub silgetile
luptatorilor, n'au mai putut cerne si examina In mod
critic nici ceeace prin noroc, sdphturile descoperiserd,
ei MOO scriseserd negru pe alb.
Astfel Buletinul la pagina 53 ilustratia 49 aratä
o fotografie foarte sugestiva a morrnântului cavale-
rului zugriivit; iar la pagina 1'36 este descrierea In-
susi a sdphturilor, prin care ni se confirmd Ca In a-
dcvír a fost Inmormântat un cavaler. Ro lul Cri-
ticei istorice, ne .facut de autorii Bulet.inuIui erea sá
lämureascd când va fi träit acel cavaler.
Pe hangd lipsa vizierii, relevatä de d-1 Tafrali, fapt
care denotil o epocrt anterioard secolului al XIV-lea,
In insusi mormântul sd grtsesc dourt documente. a)
Din rämäsitele armurii proba cd acolo a fost Inmor-
mântat un Favaler. b) Un document, mut pentru foarte
multi; dar elovent pentru cunoscdtori. Sub oasele
craniului s'a gitsit o cärdmidä care a servit de capdtâi
celui mort. Aceasta ne probeazd cA acel zugrávit erea
In adevär un cavaler care fdcuse jurdmânt de cdtu-
därire, obligatie ce si-a tiinut-o pand' la moarte. Ar
E fost dar de cercetat i precizat timpul când Un fin
de domn sau urmas de domn a putut face parte din
www.digibuc.ro
14

clasa cavalerilor, care la un moment dat a putut face


juramânt de calugarire.
Dupa cercetarile mele acel moment istoric n'a putut
fi deck Xtre anii 217-219, cand regele Ungariei An-
drei al III-lea in cruciata a V-a, a luat parte cu oa-
monii s(ai in luptele de eliberarea
menii regelui Ungariei ereau unguri, sasi in oarecare
Masura, dar i romani atk din Ardeal cat i din1regi-
gnea Argesului i Campulungului, cari cu toata
ronta Aupd anul 1211, prin cayalerii teutoni se alatu-
raserd statului Ungar1). Fiul sau n.epotul de domn a
raspuius si el la chemarea regelui Andrei, a imbräcat
armura de cavaler si avand in vedere calitatile rasei
Basarabior, stint convins cà multe fapte vitejesti a s-
rârit Ia mijlocul luptelor grele din Asia, or din devo-
cavalerul zugravit trebne s,. fi facut un jura-
mant de renuntare la demnitäti, la avere si la tot ce
este lumes; intruck acesta este simbolul celor ce
vor sa doarmà In vecinicie cu capul pe o saracacioasä
caramida. Moartea cavalerului trebue sa fi avut loc
In scurta vreme dupd Inapoerea sa din expeditiunea
cruciata. Poate va fi fost ranit chiar in luptele de
acolo. Fac aceasta presupunere de grabnica moarte
din faptul Inmormantärii lor In costume de cavaler
ceeace u'ar fi avut loc intr'o viata mai lungd intrucat
1) Am motive sl cred cd faptul narat de tradijiunea noasträ i rela-
tat de pisania monastirii din Campulung, tradifie asa de aspru forfecatá
criticatd, exprimä totusi adevdrul In sensul cd in anul 1215 n'a fost
neiroie de o descAlicare propriu zisd a vre-unui grup de români, ci voe-
vodul de attinci Negru Vocld, care a si fäcut palate sl biserici la Campu-
lung si Arges, prin sprijinul dat de cavaleril teutoni si statul unguresc
devenind foarte puternic a putut convinge pe voevozii de acelas neam
Basarabi a i-se supune de bun/ voie fácand aceias fard. dela Severin
pand departe In ampiile lalomitei. 0 actiune aproape identica avu roc
ceva mai tdrziu la formarea principatului moldovean de cdtre Dragos
Vorld. In 1342 cu ajutorul românilor munteni si mai ales al regelui un-
guresc Ludovlc cel mare a gonit pe Mari si a format principatul Mol-
dovei ca feLd al regatului Ungariei.

www.digibuc.ro
15

spre respectarea votului dat lui Dumnezeu ar fi tre-


bull sä imbrace rasa, ceeace tin pste cazul.
Al doilea fapt kin care se constatä vechimea bi-
sericei Sf. Nicolae 11 gäsim la 'pagina. 150 gut, titlu1
de: monede vechi gäsite in säpätarile dela Curtea
de Arges. La No. 14 gäsim fraza: (manalä) dela, La-
dislau al IV-lea Cumanul al Ungariei gäsit in pardo-
seala altarului bisericei Domnesti. Faptul. relatat e
foarte important. 0 mhite mai cla'rá erea sezizatä
a face imediat o nouäl disecatiune a chestiei. Gresala
celor ce au asistat la desgroiari este cA, tot stub titlul
de mai sus mai aratà cä tot acolo s'a gäsit: o monedá
dela Mircea cel Baran i un fragment de dinar un-
guresc dela Matei Corvin. In ce pärti ale altarului
s'au ,gäsit toate acestea nu ni se spune nimic. Daca
toate trele monedele se gäseau la un loc ear putea
trage concluzia cä posterior domniei lui Matei Cor-
vin, fileOndu-se o reparatie pardoselii, acele trei mo:
nede cu intentie au fost aruncate in mortarul de var al.
pardoselii. Cum lush' redactorii Buletinuhii sä fereau
de a pune In. evidentd acele lucruri ce indicau epoce
anterioare anului 1300 s'au multumit sä spuie si des-
Are moneda lui Ladislau Cumanul c. s'a gäsit In
pardoseala bisericei läsAnd a se intelege cá ele erau
in acelas loc cu celelalte monede. De fapt ele n'oti
fost gäsite grämadà, duyä ea am aflat, ci risipite.
Si dupä. °Inn pardoseala bisericei a trebuit de multe
ori sa se repare, la una din aceste reparatii, executate
pe vremea lui Ladislau Cumanul, s'a putut inantpla
ca uin lucrätor sá piardá din chimirul sou braul sAu
moneda in. chestiune dela Ladislau Cumanul, care- a-
fundându-se in mortaruI de var al pardoselii nu s'a
mai gäsit. Biserica Sf. Nicolae din Arges deei exista:
prin anul 1290.
Al treilea fapt. lai Buletinul despre care am vorbit
www.digibuc.ro
16

la pagina 134 se publicA jurnalul saphhirilor din bi-


serica Domneascá; iar la pagina 153 se publicá re-
feratul profesor Reiner cu cercetárile antropolo-
gice asupra osemintelor aflate In säpäturi. Distinsul
InvAtat se exprimä astfel: am gäsit oase de animale
printre oasele de om scoáse din urmátoarele mor-
minte: al cavalerului de langa cel zugräVit, al a-
cestuia din urmä, al cavalerului- Fleurs de lys, al lui
T..Jdoba, al lui Dan, al necunoscutului precum §i In-
tr'un pachet mic fárá insemnare pe el In care bu-
cata cea mai interesantá erea un maxilar sang, cu
molarul al treilea (mäseaua de minte) rästurnat, a-
dicá cu coroana in sus.
Intrebarea pentru orcine voie§le sä facA o lucrare
§tiintificä erea aceasta: prin ce imprejurare curioasà
au ajuns oasele de animal in §ase din cele 13 mor-
minte ce s'au säpat in biserica Domneascd? Fost-a
o Intamplare ca cele povestite Intr'una i o mie de
nopti? Redactorii Buletinului le mentioneazá, dar nu
explicA nimic, ceeace este foarte regretabil, Intrucât
tocmai aceasta constitue una din. cheile de bola prin
care se-Nate preciza epoca unor atat de mari eve-
nimente.
Nu se poate admite ipoteza aruncärii de oase de
animal In atat de numeroase i risipite morminte.
Presupunerea unor räsbunäri familiare sau unor pro-
fanäri pAgane§ti, cu aceastä váditä intentie nu se
poate priml. Prin urmare alte cauze trebue sA fi pro-
dus acest fenomen bizar.
DupA anul 1308 i mai ales dupä anul .1320 docu-
mentele cu privire la principatul valah sunt foarte
n.umeroase §1 dupA cat cunosc traditie, cronici, do-
cumente nu ne aratä vre-un timp cand sa. se fi In-
cercat vre-o profanare de asemenea naturä a bisericei.
Prin urmare ceeace a produs evenimentul cunoscut,

www.digibuc.ro
17

trebue s'd se fi produs Intern' timp de lungd turbu-


rare nationalá si despre care documentele au vor-
bit prea putin. Acest lucru nu s'a putut Intâmpla
dupd ideia mea deal In timpul návtlirii atarilor
1238-1240 care sunt arltati ca cei mai Ingrozitorit
devastatori ai locurilor pe unde treceau. Câhd bietii
oráseni din târgul Arge§ vor fi auzit de apropie-
rea barWrilor vor fi fugit ImpreunA eu domnul I.n
cea mai mare inteard in muntii cei mai Intunecati.
'Mara venind au pregcut orasul si putinele monu-
mente ce ereau, In cenuse. Singuril biserica construitá
din zid puternic va fi mai fumegat Incá câteva zile
'Ana and coperisul, tâmpla, pardoseala si u§ile de
lemn vor fi ars complect. Trebue admis eh un mare
man* din vitele oräselului, care stau dupà obicei li-
bere la pastime prin pkluri, and se vor fi reintorts
spre cosarul lor tn'au mai Osit deck cenuse.
gure ruinele Sf. Nicolae constituirä pentru ele un
azil §i un loc de ap'drare contra frigului si enorme-
lor 4pezi. Mu lte din animale se vor fi
dar câteva din ele trebue s'Ai se fi adilpostit In singurul
lóc In biserica, unde din cauza intemperiilor si lip-
sei de hraná parte din ele au murit, arnurile au pu-
trezit si peste care pämânt virgin a crescut. Ro-
mânii nu s'au putut Intoarce In Arges Inainte de anul
1247 and Intâlnim a se acordá un privilegiu cava-
lerilor Ioatniti; iar Voevod la Arges erea Seneslau.
Reparatiunile bisericei trebue sá fi Inceput ceva mai
târziu poate dupd anul 1250-1260 aci la 1262, dupá
descifrarea d-lui Tafrali, pictura se ternhinase. Prin
mull 125S-1256, deci rieste 15-16 ani de pustiere
cel diutai lucru la care se vor fi gândit stràmosii
Mapoiati din biljenie au fost desigur reparathmea
bisericii domuesti, care servise o vreme de bolnita
familii domnitoare.
2
www.digibuc.ro
18

P Amântul crescut, pe alocurea sconnonit de vile


§i. oameni va fi fost repede nivelat, asezat la loc
§i repede acoperit cu o pardoseall Ca aceastá lucrare
sá fi Inceput Intai cu coperisul, sä fi urmat cu pier
tatul sau reparatul picturii prin, 1262 si ca 'abia
pe la 1286-1290 sà se fi lasezat pardosea14, and
(intalnira banul dela Ladislav Cumanul, nu ivdd ni-
mic contrariu; nu v,5.d o imposibilitale, Tha chiar lot
realitate. SA. $ntelege eh' atât Domnitorul (cht si me-
§terii, cari stiau cà sub pardoseala iveche a bisericii
Lau foA Ingropati oameni, chiar de vor fi Intâlnit
vre-un oscior, necunoscând, n'tau ridicat nici unul
si 1-a acoperit sub pardosealà.
In fata acestor constatäri pe care onoratii redac-
tori ai Buletinului n'au tvoit s4 le ia Pitseam4 vh trebui
sà publiam un studiu mai lung asupra ierarhiei bi-
serioesti la români, mai ales cA norocul ne-a pus la
indemâná documente de asa Orie ch' nu se mai poate
contesta existenta din vechime a episcopiilor noastre
si In deosebi a episcopiei de Arges din anul 680
Inco-ace. In interesul claritAtii vom Incepe acest studia
chiar dela colonizare.

Colonizarea romaná 'in Dacia sub


Traian §i Hadrian.
Pe locurile ce ocupilm noi Românii azi, locuia, cu
mult inainte de nasterea Mântuitorului Hristos, un
popor numit Dacii, iar lângil ei alte triburi inruclite
Toate aceste popoare de neam tracic, foarte cura-
gioase si inteligente, se unira In Prima jurnatate a
secolului I-iu Inainte de Hristos sub conducerea unui
mare rege dac: Boerebista, care-si Intinse stàpânirea

www.digibuc.ro
19

dela Tisa pang, la Nistru. Mai pe urmä Boerebista


a trecut fluviul DunAreah ocupAnd teritoriul Marea
NqagrA-Minttli Balcani. Dacii venirA astfel in con-
tact cu Romanii, care nAzniau sä aibA neapärat o
stApAnire linistitä pAnA la Dun :ire. Cel dintAiu im-
pärat roman, care se gAndl a pune stavilà Dacilor
a fost luliu Cezar, dar omorlrea lui neasteptatA
pornirea expeditiunei. ImpAratul urmätor Oc-
tavian August, care Imp ArAti Intre anii 31 a. H. si
14 p. Hr. Intinse marginile imperiului ODA la Dunäre
§i reusl a palepsi pe Dad impunAndu-le o pace, care
tinù vre-o 80 de ani. Pe cAnd ImpArAtea Domitian
Z81-90) Dacii cAlcarA angajamentele luate cu Octa-
vian, bäturA i InlAturard strajile, invadarA hotarele
predarA imperiul In mai multe pArti. Domitian
trimise trei armate contra Dacilor, dar nu-i puta In-
vinge, ci abia putA obtine o pace rusinoasA. AceastN
IndemnA pe Imphratul Traian In 97-117 sA InceapA
räzboi cu vecinul supArätor dela nord cu hotärirea
de a spA1A rusinea pätitä. Abia In al doilea rAzboi
[(105-106 d. p. Hr.) Traian reusl, invinse definitiv
pe Daci i Ii scoase din cuiburile lor puternice. Abia
atunci castelele, cetAtile si In fine Sarmisegetuza, ca-
pltala Dacilor, cdzurA una dupä alta în maim Roma-
nilor si multi din apArAtorii lor trecuti sub sable.
Importanta cuceririlor Monte de Traian a lost Inuit
apreciatA de Imperiu. Bucuria poporului roman a
fost nespusä. SerbArile acestei victorii au tinut 123
de zile. Zece mii de gladiatori si tot pe atAtea hare
au apärut §4 sAngerat, in circuri.
Poporul si Senatul roman decreteazä §i racurA lui
Traian, onoruri natimaale: primire triumfalA, o co-
In1A. la Roma nurnitA columna -lui Trajan §4 un

monument la Adam Klisi In Dobrogea Tropka-


eum Traiant. AtAl pe columna lui Traian din Roma
cAt §4 pe monumentul dela Adam-Klissi, artisti de
www.digibuc.ro
20

mare valoare, eternizará prin reliefuri simetrice sá-


pate in marmorà i piatrá scene din luptele cu Dacii..
Tara Dacilor odara cuprinsá a fost repede orga-
nizatà i pus5. In situatie a da Imperiului tot folosul
pe care-I asteptà dela aceastii importantà cucerire.
Trei drumuri lungi au brAzdat Dacia dela apus Care
rAsArit. Pornind din Italia de Nord, trecând prin
Raguza, câte Ire le atingeau semicercul Drubete-Gura
Râului Caras.
Cel dintâi drum plecând din Drubete mergea prin
Amutrium, Romula si Pons Aluti, cam In dreplid
cetài Turis sau Turau-MAgurele, intemeiatà tot de
Traian pe malul stâng al Oltului.
Al doilea drum pornind dela gura rAului Cerna
merga. prin Caransebesul de azi catre Sarmisegetuza.
Al treilea drum mergea pe 11111. Caras prin Alba-
Julia iarhsi &are Sarmisegetuza.
De asemenea, Dacia erà brAzdatti curmezis de alte
drurnuri. Pornind dela Dunäre cAtre nord nu mai
putin de patru. drumuri bine biltute si bine aparate
duceau printre muntii Daciei romane in irilma Ar-
Astfel: Un drum mergeà pe malul stâng al
Oltului, 2) altul pe malul drept al Oltului, 3 al trei-
lea pe Jiu cu trecátoarea prin Lainici dare Hateg, al
4-lea pe marginea Duu5rii pornind dela Drubeta-
Severin in sus pansa da de celelelalte douà drumuri
Cerna i Caras.
Nu numai atát, din cele ce constatAm azi prin
inscriptiin urme de cetati, casire si valuri sau santuri
romane i alte cercetari, ne Incredinitun cil strilbunii
nostri si-au Indus stâpân;rea lor mult spre räsarit
pânä in valea Argesului, .Dâmbovitii valea râu-
lui Doamnei, râul Târgului, valea Teleajenului
Drajna 1).
1) Prin studii pe teren de Gr. Tocilescu, Apostolescu i a1tii.
www.digibuc.ro
21

In apropierea mentionatelor drumuri 0 mai ales


In Oltenia 0 In. Ardeal s'au fkut numeroase a§ezki
de colonii, organizate pe baze de muntcipiu. Lang51
Pretorin (locul unde stationà armat4 se wzau co-
lonii -0 imediat cete de negut5tori 0 oumpLltori
de tot felul de märfuri (canabe) 0 mai ales numeroase
clase de meseria0 de tot felul a§a de necesar la ex-
ploatarea aoestei regiuni bogate In mine de sare, de
argint, de aram6 0 de aur. Astfel gäsim existente
colegiile de aurari, colegiul fierarilor, colegikil pinta-
01or, etc. eto.
Nu mai putin de 15 legiuni au fost armwate In.
Dacia pentru paza 0 pentru lini0itul trai al po-
porului roman, aruit cu teatre, circuri 0 Lai minerale.
Bog 5.tia 0 bunul trai se Int'alneA pretutindenea, Incat
nu In dewrt s'a zis despre aceastá frumoas5. pro-
vincie: ?,Dacia Felix" (Dacia fericitä).
In adev5r, vestea despre bogAtiile Daciei trebue sá
fi mers departe, cáci numai a§a se explicá Inbulzeala
a unei aa de numeroase populatii. Dacá comparam
tabla PteurengianA din secolul al II-lea, itinerarul
Ahtonian, cu cele araate de geograful Ptolomeu 0
geograful Raveinat 0 comparka localiatile mentio-
Inate, vedem cù.' erau In Dacia mai mult de §aptezeci
de awzAri romane, care Inflorirá foarte repede. Scrii-e
torul Ulpiain, In lucrarea sa: Digaste" 'spune: In
Dacia colonia 2ernenilor1I cea fondatá de divul
Traian are dreptul italic. Si Sarmisegetuza 2) are a-
cest drept. Asemenea Napoca 3), Apulum4) 0. satul
Patavise3) au dreptul italic dela divinul (ImpAratY
Sever.
,
1 Tierna Cerna lánga Severin.
2 Sarmisegetuza, azi Grädistea, un sat langA Hafeg.
3 Napoca : Clujut.
4 Apulum: Alba lulia.
5) Patavise, azi Turda, unde a fost omorAt Mihat Viteazul.
www.digibuc.ro
22

Cre§tinismul la Români tn epoca


Romana.
Aducerea colonistilor In. Dacia s'a Molt, cum zice
românul, intr'un ceas bun", atât pentru inmultirea
elementului latin la Dundre i Carpati cat i pentru
initinderca crestinisMului ca element de civilizatie
inblAnzire al cel6rlalte popoare cu care am venit
in atingtre. Spre norocul bisericei noastre s'au adus
In Dacia colonisti din toate unghiurile imperiului
roman 1), dar mai ales din centrele orAsenesti ro-
maaizate, centre uncle crestinismul fusese predicat 2).
In adevAr, dupâ inscriptiile gAsite In Dacia 3) con-
statAm cá in patria noastrA au fost adii colonisti
din Galia, Spania, Africa de Nord, Ririe i mai ales
din Siria, Cilicia, Capadocla, Comagena din Asia Mica
etc. Faptul acesta a contribuit ca intre bAtrAnii nostri
colonisti sA fie foarte multi crestini. Lucrul e usor
de Inteles odatA ce stim cA la sfArsitul secohilui I-iu
tot continentul lumii vechi trAià infrigurat sub pres-
tigiul de propagandA al religiunii celei noi: Reli-
giunea mAngAerii pentru cei slabi i neputinciosi;
religiunea desrobirii pentru cei incAtusati; religiu-
'nea dreptAtii pentru cei nApAstuiti. Mai ales in cen-
trele mari ca: Ierusalimul, Antiochia, Damascul, Efe-
tsul, Roma, Salonicul, Atena, Corintul etc., crestinismul
se predicA i inchegA, in cele muIte cazuri, in
Insusi Sinagogile iudaice, sub propaganda unor a-
1) Eutropiu, care zice In cartea a VII-a urmatoarele : Propterea
quia Trainus victa Dacia ex toto orbe Romano infinitas eo copias
hoininas transtalerat ad agras et urbes colendas Dacia enim diuturno
bello Decebali viris fuerat exhausta'.
2) D Stanescu : Originea Cre§tinismului la Romani Buc. 1891 pag.
69 82.
3) Corpus Inscrip6onum Latinarum" Vol. III.

www.digibuc.ro
23

postoli iluminati de puterea neasemAnath a dulndui


tsfaut. Apostolul Paul, numit si apostolul ginglor, do-
bora idolatria ca un torent puternic or pe unde tre-
ceà. De cafe ori n'a fost el fughrit din oras In oras,
sau fiind _wins, IA-tut gala la moarte! Dar apostolul
schpand mergeh mai departe, iar steagul credintii
era pe vecinicie infipt In localitatea in care apostolul
punea piciorul.
In ceeace priveste in deosebi In Asia Mich aproape
fiecare pa1m4 de pämant din orasele el au lost chi-
cate de apostolii: Petru, Pavel, Filip, Marcu, Matei,
Iacov, kan Evanghelistul sau de ucenicii apostoli-
lor: Timoted, Tit, Policarp, Ign,atiu etc. Credinta cres-
tinh In aceste pärti a lost atat de puternic propa-
gatä Inca la finele secolului I-iuk, pe timpul lui
Traian, ea se rhspanclise atat la orase cat si la sate.
Reounthm ,a, cita din faptele Apostolilor si din
cele relatate de Ev. Luca despre progresele cres-
tinismului pe timpul Apostolilor. Vom luà ca mAr-
turie cele scrise de oameni streini bisericii noastre.
latà ce zice despre crestini Pliniu cel. tânär, Pro-
consolul Bitinei In o scrisoare chtre Traian phstrath In
scrierIle sf. Augustin):
Eu nu stiu dach trebte a avea a ceeasi mäsm-5. In
pedeapsa pentru copii, pentru cei tineri si pentru eel
bätrani; dach cäinta merith ertare, dach din cauza nu-
melui de crestin pe care l'ar purta cineva sau din
cauza crimelor ce acest inume supozeazh... Singura
kr culph este eh se adunh Inainte de lumina zilei
pentru a canta imniuri In cinstea lui Hristos ca unui
Dumnezeu. In ceremoniile lor religioase nu obligh
la actiuni culpabile, nu ascund ceeace li s'a Incredin-
tat, nu si calcit cuvantul; nu count furturi sau adul-.
teriu. Aceastá superstitie pune in pericol persoane
de toate ethtile, de amain,douà sexele, de toate rangu.-
www.digibuc.ro
24

rile, cad a infectat nu. numai orasde, dar §i satele §i


campiilel)".
Din aiest punct de vedere ogorul credintii cre§tine
prin insisi ace§ti colonisti era bine lucrat, bine pre-
OAR atât la ora§e cat §i la sate pentru transplantarea
la Dad, atât ln, elementele urbane at §i rurale2). Mai
ales ca i Dacii, prin credinta lor in pedeap,sa §i
rasplata faptelor, iereau impimi catre noua credinta
crestina, care avea principiul nemuririi, §i rasplata
actelor omene§ti.
Tin felul acesta se explica faptul ca, fail a Intalnl
predicatori speciali ai crest.inismului la Romani, ;to-
tusi 5asim crestinismul la daco-romani din cele din-
Vain timpUri, aproape deodata cu asezarea colonistilor
romani in Dacia. Astfel:
Sfântul Justin, care priml moarte de martir In anul
165 dupa Hristos, adica numai 48 de ani dupa colo-
nizarea lui Traian si numai,26 ani dulla aceea a lid
Adrian, care de asemenea That colonizári In Dacia,
spuue In apologia ce face crestinismului contra pa-
galmilor a.' pe vremea lid, Dadi cuno§teau credinta in
Iisus Hristos. Marturia Sfântului Justin este de cea
mai mare importantd. Sfântul acesta era de neam
grec originar Insa 'din Sichern In Palestina. Cuno§tin-
tele sale despre cre§tinism au putut fi luate deci chiar
dela cei ce se colonizau sau clela rudele lor din ora-
§ele vecinel).
Deasemenea ne mai spune Tertulian, care tral Onä
la anul 207 (WO Hristos cá pe vremea aceea crestinis-
mul era cunoscut Dacilor2).

1) De civitate Dell sl C. Plinil, Episfolae Selectae.


2) Chestiunea colonizAril DacH Traiane si elementele aduse si colo-
nizate in Dacia sunt pe larg descrise in lucrarea : Originea crestinismu-
lui la Romani" de Dumitru Stánescu, Sucuresti 1891.

www.digibuc.ro
25

Mai trebue adgogat i invatatul Origen, care tral


cu 20 ani târziu decat Tertulian. Akesta in co-
mentariile asupra evanghelistului Matei zice: ce sa
spunem despre Bretanii, Germanii, Dadi,' Sarmatii
Scitii dintre cari multi n'au auzit cuvantul evan-
gheliei 3)1, cu intelesUl el multi dintre Dad i Sciti lua-
sera cunostinta de cuvantul Evangheliei. Deaseme-
nea sd. alti scriitori pe cari Ii vom dtà la epoca bor.
Pentru convingerea generala ar fi desigur si mai
hoar-nor gasirea in Dacia a unor inscriptii cres-
tine. SA ne darn seama Insá ca evenimentele descrise
au locul in timpul dominatiunei pagane i deci nici
iu trebue sa ne asteptarn la mare lucru in. aceasta
directie. Totusi providenta nu a fost prea vitrega
cu noi i ne-a pastrat cateva pietre funerarii, care
au pe ele semnele crestine. Astfel este de mentionat
in aceasta clirectie o piatra mormantalA gasita la
Napoca KCluj)., care dateazA, dupa aprecierile cunos-
catorilor, din anul 225 d. H. Pe acest monument pe
langh inscriptia mortuara de care vom vorbi mai
jos se gaseste in. prirnul rand semnul crucii, iar in
a doua parte a monogramului literile incepatoare
ale cuvintelor: Sit. Tibi. Terra. Levis. adicei: fie re
san fieti Nrdna uparei.
IAA acea inscriptie:
D. M. Aurelia r na vix an XVII
Aur Marianus fil eius vix anno m III.
Aurelius Babus vet, pater p
adica.
D (is) M. (anibus) Aurelia (Ma) r na... vix
r(it)r
ann (is) XVII Aur (elMs) Marianus fil (ins) eius
3) Migne P4tro_logie gi. 1t. vo, 13 Pads 1862 Col. 1655.

www.digibuc.ro
26

vix (it) ono I m (ensiblus) III Aurelius BabuS


vet (erainius) [pater p (osuit)1).
Rombeste insemneaa Zeior Mani, pentru Aare lia
Marioa,' care trAl. 17 ani si A.urelius Marianus fiul ei,
care trAi un an si 3 luni, Aurelius Babus veteran ta-
t:II a pus 1).
P
Inscriptia mai contine acest monogram S. T. care
reprezintà o cruce si semnele distinctive crestine S.
rT T. L.

T. T. L'.
0 altA piatrA funerarA s'a gAsit la Patavise, adich
la Turda. Pe aceastA, piatrh este gravatA o corabie
avhnd pe catarg o pasAre. Aldturi de corabie lun per-
sonaj bArbAtesc cu un miel pe umhr.
Se stile T6A veChii cresfilnli ereau inlpresionati de para-
bola Mhntuitorului cu oaea cea plerdutA pentru care
pástorul a läsat pe cele 99 si a cAutat pe cea pier-
dutA, iar gAsind-o a luat-o .pe umerii shi si a adus-o
In staul. Corabia reprezintA omenirea expusä ln a-
ceastA viatA la tot felul de ispite si pericole dupä
cum o corabie este expush valurilor mArii. Deaceea
Biserica crestinä se devotA protectiunei Mhntuitorillui,
reprezentat prin pAstorul cel bun si Duhului Sfhnt
reprezentat prin paSpea de pe catarg2). Asemenea Jpiér
tre cu Semtniul crucii si alte semne crestine s'au mai
gäsit la Drubeta (Severin). uncle existä. phnh azi rh-
mäsitele unor biserici crestine foarte vechi si in alte
localitäti din tarä.
Afirmarea fAcutA dar de mentionatii scriitori: lutslin
'Martirul, Tertuliain, Origen, etc. cl pe ,vremea lor se
predicase creslinismul la Daci, se adevereste si priii
monumente si prin inscriptii gAsite In Dacia. Ele
1) Parvan : Contribuliunl epigrafIce la Istoria Crestinismulul Daco-
Roman, Bucuregti 1911 pag. 74-75, 84.
2) St. Metes : Istoria Bisericil rornane pag. 5.
www.digibuc.ro
27

de sigur nu sunt numeroast, dar sd nu se piarclA din


vedere cd se produc Inteo vreme cand crestinismul
fiind religiun persecutatá In imperiu orice monu-
ment crestin amoscut autoritätilor, era distrus.
Peste tolate acestw, trehue sd fim mandri de oarece
nf is'a putut pästra un monument mult mai pre-
si mult mai scump poporului roman. Acest mo-
nument este intreaga serie a cuvintelor crestine, care
ne aratá i vechimea crestinismului nostril dar si pu-
terea de tenacitate a rasei noastre. feá cateva roemple
de cuvinte crestine de originä latind din limba noa-
strA; pe langd multe altele: inger, glut, drac, bi-
sericd, tampld, altar, Duminicd, PAresimi, rugAciune,
cununie, Dumnezeu, Manta Scripturd, cruce, popd,
preot, mormant, cuminichturA, botez, cdsdtorie1), etc.
etc. Slavii si Bulgarii cu care soarta ne-a pus In con-
tact mai mult de cinci sute de ani, n'a putut st intro-
ducd, in limba bisericii noastre decat foarte putine
cuvinte de micd importantd ca: spovedanie, blagos-
lovenie, vIddicd, etc. etc. Acestor cuvinte de origind
slavd din. limba noastrd -le Intalnim insä si dublura
lor in latineste precum: meirturisire, binecuudintare,
popei, etc. etc.
Acest fapt dovedeste fdrd putintä de combatere
eh la noi crestinismul, introdus mai dioainte, isi a-
vea limbajul sau bisericesc format si bine Inchegat
in momentul venirii, intre noi a slavilor §i bulgarilor.
Penetratiuni de slavi i sarmati, apdrurd dupd. and
300 in Nordul Daciei Traiane i desigur au stradtut
mai puternic dupd anul 400, cand s'a produs inva-
ziunea 1111fli 10T i Nvari lor. Influenta slavilor e des-
tul de vizibild prin adoptarea In limba 'Tanana' a nu-
1) Gheorge Chitu : Columna 1111 Traian anul 1882. D. Stánescu :-
,Originea crestinismului la Romani', pagina 87 Buc. 1891. Seineanu
Incercari asupra Semasiologiei române" Bucuresti 1887 pag. 25.

www.digibuc.ro
28

mero# termini de plugärie §i gospodArie, precum


plug, grândei, raritá, brazdA, räzor2) etc.
Mentionám dar Ina odatä, cl lipsa slavismelor din-
tre cuvintele biserice#1, demonstreazá cá formarea
limbagiului nostril bisericesc trebue sä, fi fost deplinä
In momentul venirii slavilor intrt noi, deci inainte de
anul 400 când návälirea slavilor este constatad de
scriitori.

Biserica roman& In timpul stiipânirii


Gotilor In Dacia.
Dupä cum am arátat mai sus nu numai Wlorirea
vietii romane dar # a credintei cre§tine la Carpati
# Dunäre a fost asiguratá pentrù vremurile de mai
târziu.
Iln adevâr, prin anul 268 d. H. se fácu constatare
cá Galien impáratul roman, cu toatá lauda sa, nu a
putut Invinge pe Goti §i astfel Dacia era pierdutá
pentru imperiu. In anul 270 Impáratul Aurelian tri-
mese 2 expeditiuni in contra Gotilor pe care li in-
vinse. Totu# din cauza greutátilor ce avea imperiul
in Asia eu Partii, Sirienii # Midienii, dete ordine in
an.ul 271 -sá se retragá peste Dunäre #. cele 2 legiuni,
care mai stational], la Apulum (Alba Iulia), Potavise
r(Turda) §i Napoca (Cluj) dupá cum §i in Asia s'a
retras phná la râul Eufrat.
Prin venirea Gotilor in anul 271 la portile Daciei;
prin venirea # trecerea celorlalte popoare barbare
ca Hunii (375-450), Gepizii 453-566 # Avarii 566
678 §i trecerea lor totdeauna prin nordul Ardealului
2) Hajdeu. Columna lui Traian anul 1874 No. 3; Xenopol, Istoria
prii Românesti vol. 1 cap. Slavii.

www.digibuc.ro
29

§i apoi a§ezarea lor tocmai In pArtile de atpus ale


Daciei (Banat si Panonia); prin asezarea
Bulgarilor §i Cumanilor In mijlocul populatiei la-
tipP-dacioe de p parte §i alta de Carpati, se deschide
UR period de aproape 800 de ani In oare istoricul Wo-
man desi a intrat nu l'a explorat incA.
Din privirea §i examinarea acestui mAnunchiu de
ImprejurAri se nasc Insá câteva probleme a cAror des-
legare se impune dacA voim sA Intelegem tainele petre-
cute Incei 800 de ani,§i anume: 1. Ce a motivat retra-
gerea lui Aurelian din Dacia Traland.,2. Ce a motivat
trecerea atâtor 'popoare barbare prin Nordul Daciei,
and puteau Toarte bine s,A treacl prin Insä-§i Dacia,
având drumuri asa de mimmat construite, ce servesc
de admiratie pânA In ziva de astAzi or csárui voeste a
le examipa.
Mu It regretatul istoric Xenopol, cântArind impre_
jurArile venirii Gotilor In Dacia zice: Nu tAria Gotior
a hotArit pe Aurelian s5.-§i retragA. ultimele armate
din Dacia din anul 271, Intrucat toti istorici.i vremii
sptm cA armatele romane au lost InvingAtoare, ci
,alte cauze necunoscute complect 'Ana azi").
Motivul retragerii armatelor din Dacia-TraianA,
cred dar cA este, pe lângä grija de viitoarele nAvAliri
Gotice, ce se prevedeau §i greutAtile ce aveau Romanii
sal Asia, uncle deasemenea eau retras pâta la Eufrat.
Cu aceste restrictiuni se poate zice cA Dacia-TraianA
a fost lAsata poporuhti Got cu o bundvointA dalcu-
latA. Dar problema, nu este rezolvatA. Decedatul si
prea fericitul Intre morti Hascl4u zice cA o stapanire
a Gotilor si Gepizilor pesle Dacia Traiana n'a fost
cu putintA. Mai mult HajdAu adaogA: gotul Iornande,
care scrie geografia sa prin anul 550, a voit sA-si
1) Xenopol: Istoria Rornanilor vol. 1: Got li i Gepizii.

www.digibuc.ro
30

Ina lte neamul sAu plAsmuipd o domiLiatiune a GO lor


Gepizilor peste: totius Daciaefines". liajdAu întä-
rete aceastA Ride, adicl lipsa unei dominathmi gote
gepize peste Dacia-TraianA, prin lipsa de cuvinte
gotice 1,u limba romAnA.
AdevArul este cA lipsa elementului gotic din limba
romAnA, atât cAt se cCmstatA, este un fapt de mare In-
semnAtate peste care nu se poate trece, clar nici a CA-
gAdul dominatiunea gotA. i gepizA, IncA nu éste po-
sibil. Sunt o multime de scriitori precum Procopiu,
secretarul marelui general al lui Justinian, Belizarie,
precum este Agatias Mehandru, care vorbesc de a-
ceastA dominatiune precum aratA Al. Xenopol In lo-
cul citat i Insusi 1-1Ajd Aul). Cel mai clar dintre ei,
In aceastA priving este secretarul Procopiu, care zice:
scriu numai ceeace am vazut cu ochii". Nu poate fi
dar IndoialA In aceastA privintA. Procopiu trehue sA
fi fost bine orientat de oarece a Insotit pe generalul
Belizarie In recunoasteri i lupte pe grAnitele impe-
riului. De aceia trebue a se lua de aproape observatie
cele zise de el, când spune: Mai Inainte, pe cânct
:Dacia era tributand Gotilor, Gepizii nu se miscau dig
fostel-e lor locuinte dincolo de Nistru, cAci atAt se te-
meau de Goti Inc At nu cutezau a trece fluviul".
Prpcopiu scriind despre Dacia-TraianA ne-o aratA
scAldatA de rAurile Tiviscum (Timisul), Gerasius
sup', Gilpit (Jiul) etc. iar In Dacia AurelianA i Pano-
ma de orasele Singidunul (Belwadul)
Sirmium (Mitrovita) din Serbia i decf erà in deplinA
cunostintA topograficA a localitAtilor mentionate.
Din documentele citate rezultA: a) cA InteadevAr
Gotii i Gepizii au stApAnit Dacia TraianA i Aure-
I) HaOeu: Istoria criticA pag. 319 322. De altfel chestiunea
Gotice In limba romAnA nu e inchisS. Vezi : T. Diculescu, confe-
rentiar, Cluj (Die Gepiden. Leipzig).

www.digibuc.ro
31

liank b) C. Dacia-TraianA erà tributara a acestora;


c) Ocupatinnea acestora peste provinciile Daciei erà:
Cu Invoirea calculatA a imperiului, care a cAutat p'An5:
tArzin a-i mentine o dominatiune, mAcar norninalk
asupra Daoiei-Traiane.
Este o mare pagubA pentru studiul istoric cl n'a
ajuns la cuno§tinta publicA baza Intelegerii dintre
Romani §Fi. GO. Este exclus InsA a nu fi existat o late-
legere scrisA í bine precizatà Intre aoeste doul po-
poare. Ne vorn sill dar, judecAnd lucrurile prin com-
paratie i elementele ce avem, sA putem gAsl, care
erau Intelegerile probabile Intre cele douA natiuni.
Este la mintea or cui cA dacA Romanii InvingAtori
contra Gotilor, totu§i au fost nevoiti a se retrage din
Dacia, pArAsind o prbvincie creiatA cu multe
nu se poate sA nu se fi luat la ránd serioase garantii
aceastA creatiune va putea d5inul. De aoeia, cred cA
Aurelian pArAsind In anul 271 Dacia trebue sá fi a-
*ezat cu. Gotii cam urmAtoarea Intelegere:
1. Statul Roman 4i retrage din Dacia restul de
trupe oe mai avea la Apulun. Patavise i Napoca Irn-
preunA on acei provinciali cari vor fi volt s5. plece.
2. Gotii iau In dominatiunea lor politicA Dacia, in-
stituindu-se de drept urma0 ai Romanilor n aceste
arti.
3. Gotii iau obligatiunea de a nu turburA cu nimic
a wzArile Romano-dace.
4. Pentru sigurantA Gotii n'au nevoe sA se a§eze
printre populatiile locale.
5. Dacia TraianA va plAtl de ad lnainte tribut Go.
tributul pe care nu putem a-1 precizA la ce sume
ge rklica.
6. Gotii Vor apArA poporul romano-dac contra ori-
c5rui atac din afarA.
7. Gotii intrli, de ad inainte, Intre popoarele fede-

www.digibuc.ro
32

rate ale imperiului dupa fdrmula cunoscutá: arnica


imperiului vor fi i amicii Gotior, inajnidll irnperiu-
lui vor fi i ai Gotilor".
8. Regele Got va lua titlul de patriciu Romark titluI
pe care l'au purtat de asemenea i condueraorii Ge-
pizilor.
Se pare ca poporul Got a fost destul e cavaler res-
pectandu-si angajamentele, ori poate destul de pru-.
dent fatA, de puterile romane de care probabil inc5. se
temeau. Constatatn cà tot timpul aominatiunii lor
peste Dacia, dela 271-375, poporul got a stat
nu au facut incursiuni de prada peste Dunare, nu s'au
asezat peste populatia daco-romana din nordul Du-
närii si nu a sicanat-o in desvoltarea ei. Cele doll&
expeditiuni armate contra Gotilo.r, a ImpAratului Con-
stantin eel Mare prin anul 320 si a lui Valente prin a-
nul 366 au cauze deosebite.
Getii um, popor de originä indo-europeana Ii ga-
sim locuind In anul 250 dupa Hr. pe marginea de
Miaza Noapte a Marii Negre. Prin câteva invaziunil
facute in Mesia trdsese atentia imperiului i nelinis-
teau poporul 'roman. Nelinistea a crescut si mai mult
in anul 256 când Gotii capturarä dela Bizantini in Ma-
rea Neagra nil mai putin de 6000 corabii. Cu aceasta
flota puteunica Gotii strabaleau toate colturile Marii
Negre ajungând pana aproape de Constantinopol; iar
Asia Mica toga le era prada deschfsa i bogata. Multe
avutii au fost ridicate si multi crestini luati ostatiti
au fost adusi de ei din. Asia Mica In Europa. Cum
aceasta populatie era din parinti in p5rinti crestina,.
iar in exil ereau dusi de cele hiai multe ori impreunil
eu Clerul, preotii i episcopii lor, nu-si uitara che-
marea lor sufleteasca.nici In robie. Atat crestinii cât
conducatorii lor tineau ca o datorie sà aduca noi
elemente &are Bisèiida lui Hilstos. De anfel, ge 'pare

www.digibuc.ro
33

nici Goii nu ereau straini de noua religiune In-


truck pe marginea Marii Negre, In cetatile grecesti,
credinta crestina se predicase Inca din primut secol 11).
Prin Invoeala dintre ei si Aurelian, Gotii s'au ase-
zat In sesuI dintre Nistru mergând spre- Vest pana la
colinele Carpatilor pe care II inconjura pana in Pra-
hova aproape (le Teleajen, ca'ci In aceasta parte
mai ales prin judetul Putna, Râmnic si Buzau gasim
mai târziut, klupa cum se va präta, locuirttele lor. Aceste
granite pare a nu se fi depasit de Goti, in cat popúla-
tiunea daco-romana din Dacia Traiana s'a putut .des-
voila si din punct de vedere al rasii si din punct de
vedere al religiunii ca In vremuri bune. Acel secol
de pace, adaos prin Intelegerea cu Gotii, a contribuit
la faurirea unei stari de inflorire nationala i reli-
gioasa In nordul Dunarei.
In anul 320 avu loc un eveniment de mare impor-
tanta politica. Constantin cel Mare Mai expeditiune
armatil contra Gotilor i Ii bait. Nu gasesc aratat de
istorici cauza acestui rasboi. A. D. Xenopol, zice cu
privire la aceasta, cá un imparat atât de Insemnat,
cum erea Constantin, care-si mutase scaunul domnesc
din Roma la ConstantinopOl nu se putea sa nu. fi gân-
dit la restatornicirea vechilor confinii romane., adu-
eand Dacia sub domnia imperiului. Gândeste deci ca
scopul lui Constantin ar fi fost: cucerirea. Dar cum
vedem ca armata românä desì invingatoare s'a re-
tras a doua oarà clin Dacia suntem inclinati a crede
1) Rusli au traditia : cA la ei crestinismut s'a predicat de apostolul
Andrei. AceastA traditie si are origina trite() lucrare a lui Nichifor Calist.
Ea este de originA tardivA. Apostolul Andrei a predicat in adevAr la Sicti
dar In Asia nu In Europa. (v. Orig. crestin. D_StAnescu pag. 23). Totusi
in ceace ne priveste e neindoios cä noua credinta a crestinismului se pre-
dicase pe marginea mArii Negre, pe la Kerson i Teodosia, unde Gotil
îi avurA, In Europa, primele lor locuinti, Inca din secolul al II-lea de
cAtre Episcopul Romei: Clemente Romanul.
D. StAnescu. Vechile Episcopii. 3
www.digibuc.ro
34

cá Impa'ralul dat numai decal seama cä In viitor


vor fi grultAtt si mai mari de Inläturat si de aceea a
läsat pe Goti i s'a retras. Motivul invocat de Con-
stantin trebue sá fi fost calearea tratatelor, clesi nu
se poate tonstata in ce punct ì masur5., iar ,apoi
obtinerea unor noi angajamente, dacä nu o recucerlre.
Dupd cunt am väzut Gotii In momentul asezarii lor
la portile Daciei erau Ini mare amrte crestinati. Chiar
tuna dintre sefii lor piecum era Fritigen fdceau parte
din adoratorii lui Hristos. Numai o mica parte, pre-
cum Intalnirn mai tarziu pe Atanaric, ramaseserä
pägani.
Prin anul 325 crestinismul la Goti era asa de mult
raspandit Incat cu prilejul Sinodului I-iu, ecumenic
tinut la Niceea, In mentiwatul an ia parte un mitro-
polit al Gotilor numit: Teofil, care s'a declarat pentru
ortodoxie i contra ereziei lui Arie. Ca succesor al
rnitropolitului Tcofil a fost hirotonisit In anul 348
Ulfila, un foarte Invdtat Got, care a tradus evanghe-
lia In limba Gotä. Dupä relatiunile date de Auxentiu
Durostor (Silistra), Ulfila predich in limba Gotä,
Greacä. Se Intelege c5. limba Gota., o In-
trebuinta In relatiuni cu gotii, cea latinà In relatiuni
cu daco-romanii i acea greaca In relatiuni cu auto-
ritätile bisericesti din Constantinopol, Clin Asia Mica,
si mai ales din Capadocia cu care el tinea relatii
foarte stranse. Linistita lui pastorie a fost turbu-
ratä dini cauza Eresiei lui Audit's, tari Inainte de suirea
sa pe scaunul mitropolitan al Gotii, probabil In anul
337, fu.sese episco0 lini Mesopolania. Acest Audius
eizuse lin erezie. Lämurim cä Audius propaga credinta
An,tropomorfismului; tinea Paste le odata cu Israelitii
aduceh mare turburare ortodoxilor prin exaltarea
propagandei ce facea. Impäratul Constantin cel Mare
l'a exlat In Tauro-Scitia, pe care unii o aseaz5. spre
www.digibuc.ro
35

nordul Moldovei tre Galitia1). Când Ulfila veni pe


scaunul mitropolitan al Gotiei a fost contrariat de pro-
paganda lui Audius si de ad ceartä Intre directia orto-
doxä i ceea ereticá. In anul 355, Ulfila, In neinte-
legere cu Ataniaric regele gotilor, a trecut Dundrea
s'a stabiit pentru o vreme In Moesia, unde cu Invoi-
rea imperiului au mai trecut i ,altá parte dintre
Goti ocupând Sirmiul, Singidunul i alte
Dar nici Audius n'a rämas pe roze. El a fost peclepsit
de cátre Atanaric cu exilul trebuind sá ia cu el si pe
aderentii lui. Sfântul Epifaniu nareazä cä: u acest
prilegiu, au fost dusi odatd cu Audienii multi cres-
tini de ai nostril). (Ortodoxii). Dupá gordrea lui Au-
dius, Ulfila s'a- Inapoiat in Gotia, unde si-a intensi-
ficat propaganda si alte mulle i minunate fapte a
sávârsit. Ad In. mijlocul concetiltenilor sái, nu dupà
Indelungatá vreme, a si murit
Iatä acum i alte câteva relatiuni despre Gott, cres-
tinismul lor i efii lor bisericesti, ce le g'aisim In.
scrierile sfaintului loan Hrisostom: Mi-au vestit mie
diaconul _Moduarius i monthii Marsi-Goti, unde tot-
deaulna se ascundea episcopul Serapion, ca Ulfila re-
munitul acela episcop a ráposat si au venit cu scri--
sori dela Regele. Gotilor cerând sá li se trimeatä lor
episcop. Nu vä'd, adaog5. sfântul Loan IHrisostom,
pe timpul acesta de iarn,A decât amânarea2).
Fapt este, ed. i In timpul exilului ca i In tot timpul
cat Sfântul Ioan Hrisostom fusese patriarh In Con-
1) Erbi6anu, Ufila pag, 99 ; Hajd5u: Istorla Criticá pag. 209 216.
2) Biserica Ortodoxa anul XXV pag. 951. Sfantul loan Hrisostom era
pe aceea vreme scos din scaunul de patriah st exilat in Colchis, pe
tármul MArli Negre. Sfantul loan Hrisostom naclAjduia inteo schimbare
a soartel 1 revenirea lui pe scaunul patriarchal spre a desävarsi cele de
nevoe pentru golf. Dar moartea Il ajunse in exil, in anul 407. Migne
vol. IV pag. 637-638 Nichifor Gregores Cart VI Cap. I.

www.digibuc.ro
343

stantifiopol sá interesâ foarte de aproape de starea


sufleteasai a Gotilor, si nu odatA le-a cerut a vorbk,
4 cia i a anth In limba lor 3).
Cu vre-o 40 ani, Inainte de timpul and Sfântul
Joan scrià cuvintele de mai sus, ImpAratul Valens M-
euse o exeditiune contra Gotilor i Ii hâtuse. Scriitorul
Arnim Mareelin ;spline a Valens a Mcut un pod
peste Dunare intr'un pitnet, .unde râul acesta Incá
nu se deqâcea In brate, deci lIntre Isacia
Motivul acestei expeditiuni a lui Valente Ina, nu ni-se
Mmureste. Se pare totusi câ Atainaric, regele Got, e-
nervat de multele certuri Intre ortodoxi i audieni, a
luat mAsuri contra crestinilor Mr% rezerve. Aceasta
Meù i pe ortodoxi i pe audiani a se plange ImpA-
ratului Valens. In anul 366 armateleilui Valens tre-
curA DunArea i bâturA pe Goti impunându-le pro-
babil, noi angajarnente. Aceste angajamenle Insâ nu
au fost tirtute. Prin anul 370-372 Atanaric rid.icä o
nouâ si mai puternicâ persecutie contra crestinilor.
In aceastä persecutiune a fost ornorlt sfántul Nichita
prin foc. Traditia aratA e sfântul Nichita ucenic- al
sfântului Teofil, mitropolitul got, care WA parte la
Sinodul din Niceea In anul 325. Prin urmare, Nichita,
In anul mortii: 372, trebue sá fi fost la o date foarte
InaintatA.
De asemenea a fost omorlt In persecupa lui Ata-
Inaric sfântul Sava Inecându-1 In râul Buzáu In anul
372.
IatA cum descrie Asholiu episcopul Tesalonicului
cele Intâmplate cu omorIrea sfântului Saba In scri-
soarea sa câtre cAtre sfântul Vasile cel Mare episcopul
Cezareei Capadociei.
Apoi scotându-1 (pe sfântul Sava) ucigâtorii din
3) Idem Migne locul dtat.
www.digibuc.ro
37

ipá 1-au läsat neingropat s'au dus, da


nici altd fiarä nu. I-au atins ci de mainile fratilor
s'a rillicat i Ingropat mai târziu. Dar Iunius So-
ranus prea strAlucitul duce al Scilyei (Dobrogea) gin-
stind pe Dumnezeu au trimes credinciosi i l'au strä-
mutat din ptimântul barbarilor in. eel al romanilor
htiräzinclu-1 patriei lui, ca fruct de cinste si glorie
.al cre(1intei, 1-a trimes In Capadocia la einstitorii de
Dumnezeu. Si apoi adaogd indemnul cätre fratii din
.a doua provincie: nu uitati de fratii din depârtare
(Dacia Traianti) ca fn Biserica un¡uersalei i aposto-
licá O. fie bucuriel).
Daeg, dupA informatia datti de sfântul loan Hrisos-
tom cu episcopul Seraphion, care se ascunde adesea
printre Goti, dacä dupä informatiile ce casligaram
iiespre relatiile intre biserica din Capadocia i biserica
4tela nordul Dunärii in Dacia ne-am mai pune intre-
barea ciine a predicat la noi? Räspansul este si dat
prin reamintirea celor petrecute i scrise alât de
limpede de cAtre sfântul Joan Gurä de Aur i de ei.-
tre episcopal Asholius di Tesalonic.
Un singur punct a .rtimas neliimurit eu privire la
ncest popor Got si anume: de a preciea uncle au
föst locuintele lor. Am anticipat a spume cá dupti pii-
rerea mea ei locuirá sesul intre Nistru i Carpatii
Moldovei cu o prtlungire sud-apus-eanh a muntilor
pânâ aproape In valea Teleajenului i valea Dunárii
Istoricii: A. D. Xenopol credeä cA Gotii s'au Intins in-
.tre Prut i Siret; Dirnitrie Onciul dela Nistru pânâ
regiunea Buzäului, iar B. Hajeläu Ii ducea mai de-
parte: prin Basarabia si Rusia de astäzi. Cred insá
-cä ei locuiau malt mai aproape de noi si anume:
11- Migne 61. IV. pag. 637, 638. G. Erbiceanu. Biserica Ortodoxa
-sae! 1902 p 950-978.

www.digibuc.ro
38

Intre Prut la rasarit i o Unie ce ar merge carn la


rasgrit de Oltenita catre Munti, prin Ur lati. Cred
aceasta pentru iurmatoarele motive:
1. Cea mai apropiata proba ne-o dà cazul Ineciirii
sfântului Saba In, raid Buzau. S'a aratat In scrisoarea
lui Ascholius catre Sft. Vasile cel Mare ca. raul Buzau
era In tara Gotilor. 0 preciziune importantä.
2. Cand Constantin cel Mare a facut expeditiunea
stiuta contra Gotilor-artmcà podul pe Dunare Intre
Trans-Marisca i Dafne, deci Intre Turtucaia de astazi
gura raului Arges 1). Este de presupus ca punctul
acesta a fost ales Inadins ca sa poata duce armatele
pe marginea râului In sus 'Ana la un loc potaiivit de
uncle sa isheasca pp vrajmasi In coasta.
3. Când Valens fact' expedipunea contra Gotilor
facù podul peste Dunare In apropiere de punctul
Isaccea sau ceva mai sus de aeest oras catre Ig lita
unde locul era tot asa de potrivit a lovi pe adversar
din coasta i poate de unde nu se astepta.
4. Când Gotil au, vazut ca vor fi atacati de catre
Huni In anul 375, au f Acid o puternicd Intarire pe râul
Siret, numita panä azi valul lui Atanaric2).
5. Când Hunii au strabatut obstacolele, Atanaric
regele got a fugit spre nord Intr'o tará muntoasá,
plina de paduri, numita tara Caucazului sau Caa-
calandensis cu particula influentii gotice land, care
Inseanmti In limbile germane: fará3). Este bine sta-
bilit istoriceste eh' Ina Itii munti ai Carpatilor se nu-
mean Caucaz". Pe Iânga alti autori o confirma
scriitorul Amien, Marcelin4), si mai ales o lamureste
1) D. Stänescu. Istoria Bis. Rornâne edit. IV-a Buc. pag. 12.
2) A. D. Xenopol : Istoria Românilor Vol. I. Paragraful : Gotil
Gepizii.
3) Hajdeu. Istoria Critica pag. 298,
4) De rer. Get. Cart. VII-a.

www.digibuc.ro
39

Alex. Odobescu In studiul sàu despre Tezaurul dela


Petroasa (closca cu pui5)
6. Atanaric In retragerea lui catre munti In primul
rand a ingrijit sà punä la adapost pretiosul tesaur:
closca cu pui. Desigur nu l'a depus In capitala tärii
dar nici prea departe de ea si In or ce caz Inteo
localitate pe care s'o gäseasca cu usurintä la Ina-
poere. Localitatea Pietroasa din judetul Buzau, unde
s'a gäsit minunatul tezaur, trebue sá fi fost deci In
apropiere de Capita la tarli Gotilor si In apropiere
de drumul sau poteca ce ducea In Cauca land sau In
muntii Ardealului.
7. DruMul lui Atanaric si al boerilor lui este de-
semnat prin un al doilea tezaur gäsit Iii. Transilvania
In apropiere de pasul Buzau cu trecerea pe la Ne-
hoia$ In sus In Ardeal. Acest tezaur consista din
drugi de aur de diferite märimi i bucati de aur mai
mari sau mai mici dar cu marca autoritati publiod
romane, cu sediul In. Iliric, corespunzator vremii lui
Atanaric. De adaugat la aceasta faptul ca multe mo-
nede aveau pe ele semnul crucii, din.care putern trage
concluzia cà moneda ròmana avea curs si la Goti,
iar populatia, uncle acesti bani circulau, era In oare-
care masurä crestina.

Biserica i nattunea romanA in timpul


nävälirii Hunilor §i Avarilor.
Pärasim istorisirea despre Goti In anul 375, cand
navälesc Hunii. Atunci unii dintre Goti precum s'a
arätat, au fugit spre Nord cu Atanaric, iar altiL In
5) A. Odobescu. Notice sur les antiquites de la Roumanie pag. 49-52.

www.digibuc.ro
40

grupe mai mult sau mai putin importante, trecura


Dundrea, ocupard parte de miazd-noapte a Serbiei
numitd Sirmia, iar a treia ramurd Inainteazd pán4
In Epir pe care-1 tin sub dominatiunea lor din anul
413-5351).
Din cauza spatiului restrâns ce suntem nevoiti sk
acorditm epocii Gote, pdrdsim cu Inuit regret nu-
meroase alte amdnunte despre aliatii nostri GO, Iii
timpul dominatiunii cdrora, rornâno-dacii din. Dacia-
Traiand, pe langd. cei 165 de ani de Inflorire latind,,
au putut addogh alti 105 ani de linistitä dezvoltare
si Inthrire eminarnente romand si crestind. Cu modul.
acesta strArnosii nostri au avut norocul a se organizk
solid atat din punct de vedere national cat si reli-
gios. Mai mult, am impresia cà si alte Imprejurdri
norocoase pentru noi au venit a ne protege neamul si_
credinta noastril, in Imprejurdri destul de vitrige. Po-
pulatiunea Arad]: din nordul Dundrii suferl mai pu-
tin In timpul MivAlirii harbarilor ca populatia avutd
din sudul Dunärii.
In anul 375 Hunii spdrgând Intdririle gotice lam
in sldpânire Dacia-Traiand instituindu-se ei Insisi,
prin sabie, in dreplurile pe care le avuseserei Goff
AM in(elegere ca Romanii.Nu am gdsit scris ch Hunii
ar fi luat tribut dela poporul daco-român din Dacia-
Traiand, ldsându-le o quasi libertate atât de trebuin-
cioasd si poporului daco-roman dar si poporului in-
vadator. Totusi ni se impune aceastd credintd Intrucât
nu s'ar putea explicd prin ce Intâmplare un popor
asa de sillbatic ca Hurrii Isi croiesc drumul care cen-
trul Europei prin Crisana, si nu-si fac de cap, ni-
micind bietul popor daco-roman, atunci când noi stint
cd, In anul 425 impdratul Valentinian spre a scdpk
1) Havl Au. Istoria Criticá pag. 319.

www.digibuc.ro
_ 41

Tracia de urgia =or noi prädäri, s'a invoit a plati


anual Hunilor un tribut sau un salariu, ziceau ro-
man% de 3-5.000 litre aur anual1).
Isloricii nostri Xenopol si Hajdeu cred cá Hunii
s,i Avarli mai thrziu au luaL acest drum prin nordul
Daciei ca mai scull, dar nu este explicabil cum ma-
car In lunga lor sedere In Banat nu au fost ispititi
sa cerceteze cele mai ascunse cuiburi tomânesti. Este
sigur cä Hunii i Avarii, atât de lacomi dupa bogatii,
1st aruncau ochii mai des In teritoriul bogat din su-
dul Dunärii, unde gäseau averi gramädite si mai usor
-de luat decât in nordul Dunärii, uncle domnih saracia
lipsa. Afarti de aceasta invadatorii fiind popoare
ee nu se ocupan cu agricultura aveau nevoie de brain'l
pe care le-o procurh populatia bilstiniasa din betsug.
Astfel popuIatia bastinasä prin forta Imprejurarilor
trebuià protejatä. Ea erea o avere pentru nävalitori,
precum erà erh o avere: caruta, cortul i calul sau.
Aceasta populatie bästinasä pe care nilvälitorii o
Tineau, In Úne le cazuri, ea robi, era, se pare, catalogalä
deaproape controlata 1.ntrucat vedem ch." nu odata
ei fac pretentii pentru unii robi fugiti la romani
pentru care ceteau aproximativ 8-12"bani aur. des-
pagubiri pentru fiecare ins2).
Hunii ca i Avarii nefiind primii cu Ingaduinta
cu care fusesera primiti Gotii i Gepizii, nici de po-
pulatia locala nici de imparatii romani, par as fi zis,
-vorba de mai thrziu a lui Alexandru Lapusneanu:
,,Nu mà vreti voi dar va vreau eu pe vol.'', i luând
clärile In natura si tributul pe, care populatia din'nor-
Dunarii II da Gotilor, au tolerat i ei pe stramopi
ino§tri. In felul acesta se explica perzistenta mai de-
1) Biserica ortodoxl anul 1902 pag. 383.
2) Idem locul citat.

www.digibuc.ro
424.

parte la Dacia- Traiand a unei populatiuni de ori-


gind romand nurneroasä i chte odatA talAturi de alte
neprecise neamuri precum ne raporteazA scriltorii
vremii. Intre acesti scriitori este de mentionat re-
torul Priscus trimis de ImpAratul Valentinian In mi-
sinne la regele Hunilor, la Atila.
Priscus nareazá cA plecând In misiune, cu al doi-
lea delegat Maximilian, la Regele Atila, Ink drumul
pe partea apuseanA a muntelui Em. Treand mai'
apoi muntele ajimserl la Sardica (Sofia de azi), oras
pe care4 gAsirh grefAcut In cenusA printeo nAvAlire
anterioarA a Hunilor. Trecurh apoi prin orasul Nai-
sus (Nis), loud de na§tere al fostplui Imp 'drat Con.-
stantin cel Mare, iardsi ars panA In temelie de Huni.
De ad au plecat In. linie dreaptA care Dun Are pe
care o trecurh la vArsätura unni '10). _In Banat au
fost condusi In vizitA la Ati la, care dupA prima vedere
i-a invitat la resedinta lui si au trecut, spune Priscus,
mai multe rauri numite: Tigas (probabil
Tifasis (Tisa) etc. Priscus adaugA amán¡untul foarte
Interesant cA strAbtilând sesul Banatului li se aduceh
din loc In loc de prin sate ca nutriment, 111. loc de
mdlat §I In loc de vin, o bAuturá mied, numitA
astfel In limba indigenilor. Asemenea i servitorli
Huni, care Ii IntovArAseau, duceau cu ei mAlai i o
bhuturh pe care o pregAtean. din orz i pe care bar-
barii o numeau camus. Spre searA IntinserA corturi
lângd nu lac, care avea apA bunA de bAut i la care
locuitorii satului vecin veneau dupA apA. Aceste sate,
adangä Priscus, prin care treceam, ereau locuite de
o popula(ile alta deceit cea hunted". Populatiunea hu-
nicA erh numitA, In scrierea lui Prism's, barbard iar
1) Probabil pe valea Moraviei zice Xenopol In Istoria RomâniIor,
Tomul L in paragraful HunI.

www.digibuc.ro
43

cealaltà indigenei. Nu se lämureste la acest autor ce


se Intelege prin popoare indigene, dar In alth parte
vorbind despre Schiff spune ch acestia sunt o adu-
lralturei de diferite popoare barbare §i cà vorbesc
limba Hunilor, a Gorlor §i Ausonilor atunci câncl
vin in atingere cu Romanii.
Mu lt mai important sunt cele ce raporteaza Pris-
cus ca intaruplate dupa un banchet dat de Ati la. A-
tunci un caraghios: Zercon Maurusius intrând In salä
a inveselit pe toti conmesenii prin o cuvântare rostitä
5n limba ausonicei lrnpestritatä vorbe gotice i hu-
nice.
De-asemenea mai raporteazä Priscus, cà un barbar,
oe stà la mash lângà el ii adresh cuvântul Iry lhnba Au-
sonilor, pe care si el IntelegAnd-o duserá o lung
con.vorbire.
A. D. Xenopol crede cá limba ausonicä, in care se
vorbeh la Curtea lui Ati la, u ar fi limba popularh
latinä din care s'a näscut mai thrziu limba daco-ro-
mânä, ci trebue sh fi fost limba unor popoare slave,
-care au si bäutura miedului. Cred lush ch regretatul
istoric a tost In eroare. Fabricarea miedului nu este
o dhee de bola. Cum miedul erh o bautura plácutä
au oereà o preghtire complicath, românul a putut sá
imite fabricatiunea lui, foarte usor dela poporul slay
vecinul shu cu care träià alAturi.
Ghsesc In totul Intemeiath p-iirerea profesorului
Bur 111, exprimath asa de dar i cu dovezl in Revista
de arhiologie i filologie 1883, Vol. II, pag. 289. Limba
ausonich de care vorbeste rectorul Priscus, era limba
latinA popular% si el-A natural ca prin oarecare pre-
facere sh devinh limba poporului romano-dac, ri-
sipit In grupuri mici pânä In Banat. Aceastä phrvre
lui Bur la., se inthreste i prin cercethri mai noi
D. Onciul Orig. Pfincip. pag. 146-147Y.
www.digibuc.ro
44

Cu privire la viata poporului romain, si la starea/


bisericii române din vremea Hunilor se constatä
toatä, nebunia furioasá de care Hunii erau cuprink
uineori, in linii generale, n'au fost asa de Ingrozitori.
Astfel: prin anul 412 d. H. gäsim pe episcopul Ni
chita din Ramezianal) care de mai multe ori pe an
treceä Dwaärea la Daco-Români predicându-le cre§li
laismul In limba latiná. El se intereseazä de intdrirea
§i eventual de cre§linarea poporului daco-român, got
si scyt din nordul Dunärii. Nichita a trecut de mai
multe ori Dunärea, a fondat biserici, a sfintit episcopi,
aleäluind in limba latinä un catechism foarte practic
pentru. invätätura credintei crestine. Episcopul con
timporan Paulin din Nola, In Italia, inteo poemti,
laudil zelul tcpiscopului Nichila prin aceste cuvinte:
Pre tine tot norodul pärinte te numes(e;
De ale tale graiuri Schitul pfitruns se umileste
Si aprig Isi domoale pe cel de fiará piept;
La adevär ce'nvatà cuvântul täu cel drept
La tine Go lul vine, Dacii din amândouà
Si cea Mediterana si cea rapoasä nou.5.
Agricolul ei cel avut 'de vaci i boi
Cel Inväscul In pielea lânoasei sale oi
In tara In care muza n'a implelit cunune.
Prin roslul täu invatd ce-i varvar lsä resune.
AI lui Hristos skInt nume, eu inima roman&
Virlos sä vietuiasch 41 pace hristian5.2).

1) Rameziana erea o cetate a poporului numit Besi, popor de ori


gira tracica dar romanizat. Episcopia Rameziana erea asezatä In dru-
mul dintre Nis cAtre Ulpia-TraianA, pe Valea Timocului. unde pánA In
ziva de asläzi vietuiesc peste 200.000 români. (Vezi : Istoria Biserlcei ro-
mâne, Editia IV-a. pag. 15, D. Stänescul. Rameziana, ca _episcopie Du-
nAreaná, a jucat un mare rol, nu numai n timpul lui Niceta, dar i dupá
acea. Episcopil din Rameziana iau parte la sinoadele 5, 6-lea ecumenice
si la mai multe sinoade locale.
2) Erbiceanu. Mitropolia Moldovei pag. 19.

www.digibuc.ro
45

Tot pe vremea Hunilor vedem c, Ise petrece urma-


torul fapt relatat de Priscus;
Pe timpul cand era un targ hunic, laugh' Sirmiu.
(la granita), la care luau parte §i Romani, Hunii
deodata ataoarä pe Ronmni; ucisera mai multi clintre
dal*. §i outprinsera castelul din apropiere3). Bp,
mandi trimiserd deputati la Huni sa se plânga. de
:cupriniderea castelului, uciderea oamenilpr §i ne-
respectarea tratatelor. Hunii thspuasera cà n'au facut
aceasta eu gandul de a incepe rasboi, ci pentru ca
sa se rasbute de supar.arile facute 'de catre Romani,
de oarece episcopul din Marg (Semendria In Serbia:
de azi) a trecut lin. tinulurile lor i a pradat mormin-
tele §i vistieriile cele ascunse ale regilor lor, §i daca
Rornainii flu vor da pe episcop Imprema cu fugarii,
ei se vor -upuca de rasboi. Ca urmare, Ultra cat Ro-
Marini nu au dat pe episcop §i pe fugari, Hunii tre-
curd Dunarea ì facurti Multa prada cetatenilor de
langa rapa Diunärei, intre care era §i castelul ro-
awn de lâng5. Sirmiu (Mitrov4a).
citatele acestea rezulta: a) ca hare Romani §i
Huai existau anume tractate §i învoeli, b) cA paza
granitelor hunice nu era a§a de riguroash de oarece
vedem cà §i episcopul din Marg §i mai nainte episco-
pul din Ramesiana putusera trece de mai multe ori
pe an. Deci, se Intrezare§te posibilitatea ed §i In
timpul Hitailor daco-romanii dit Dacia Traiana sa-§i
n putut tard viata lor nationala §i bisericeasca mai
departe, eaci vorba de vre-o Inflorire bisericeasca
ntu poate fi.
DupA cele din urma Intamplári, Hunii n'au avut
via( lunga In Panonia, cáci dupa moartea lui Atila,
care ava loc la anul 453, o lupta tria§à se porni
3) Faptul acesta se aratl, de Priscus a se fi Intamplat pdn anul 445.

www.digibuc.ro
46

iintre numerosii lui fii; iar pe de altä parle neamu-


rile gepide si ostrogote, care sateau de mult la pândâ,
&tiring i ele cu autorizarea ftitisà. a, impâratului bi-
zantin asupra cari au fost striviti i alungati
cAtre apus.
Gepizii, luarä pentru scurra. vreme, in anul 453
local Huinilor, asezIndu-se hare Dungre i isa
iocupând mulle teriitorii din nordul Banatului. Ei o-
cupará Dacia Ica federald ai imperiului roman de
iar regele lor considerat ca patriciu roman.
Nial acestia nu s'au purtat zäu cu natiunea daco-
roMan d. si cu biserica crestinà. Dupii un period
de 100 anii, period de oarecare intArire i inflorire
national-crestinä sub Huai i Gepii, crestinismul
Da6o,llomânflor din ,Dacia Traianä, ,a supravietuit
s'a,putut misca In oarecare libertate.

Poporul i biserica romând pe timpul


Slavilor, Avarilor, Bulgarilor.
Poporul slay cunioscul sub numele de Anti, Ve-
nefi Sclavini au inundat teritoriul Daciei Traiane
100à dela inceputul secolului al IV-lea. Slavii ra.-
aceau la inordul Dacii inch' din secolul. al III-lea
sub nfumele de Sarmati. Ei s'au asezat intre poi
mai nainte de venirea Avarilor. Alte ramuri de slavi
s'au asezat pan sesurile Bâräganului, Br:Wei, Co-
viurluiului de azi fâcând multe nocazuri Imperiului
Bizantin in Dobrogea. Poporul slay asezat printre
Daco-Romanii din DaCia Traiand au lásat numeroase
jurme de influerftä slavA in limbagiul poporului no-
stru, dar §i ei au pierit de timpuriu ca nialciune ro-
manizându-se i crestinându-se. Despre poporul slay

www.digibuc.ro
47

vom avea ocazie sá mai vorbim; fiiod cu el mereu


lin contact On1ä la deplina lui aimicire si In parte
contopire cu poporul roman. Acum trecem la Avari.
Cu Inceputul anului 557 poporul Avarilor ,ajun.
gaud la nordul Márii Negre, trimiserá o delegatiune
UnlOratului Justinian eel mare Intrebändu-1 cum va
fi prività venirea lor In imperiu. ImOratul Justinian
pentru a Indephrta de imperiu asemenea oaspeti su-
Oräeiosi consim-ti a pläti Avarilor CAW on dar pe
fiecare an ell conditie sä-i apere de toll dusinanq
imperiului. Intelegerea odatä fâcuth. Avarii au si
pornit rAsboi contra Anti lor pe care li intâlnesc In
cale si ai bat. Ajangand In Dobrogea Insä trimit o
inouà deputatinne la impäratul Justinian oerând
li se oferi locuri de asezare In imperiu. Justinian
neprimind, Avarli au esit din Dobrogea, au strAbätat
Moldova priin Galitia si Grisiana au trecut &dire
apus pänä la Elba, dar fiind Pipiedicati de Longo-
barzi s'ai.1. Inapoiat in Panonia cea oferith. de Justi-
nian. Avarii ocupará si locuintele Gepizilor din Bar
hat, cari au trecut definitiv In imperiu, unde s'au
si contopit.
Curand dupá anul 557, child Avarii Isi fäcuserä
aparitia In ¡Ortile räsAritului, ei aphrurä in tovä-
rAsirea Bulgarilor. umärul Bulgarilor tovarAsi cu
Avarii era asa de mare ch.' In an.ul 620 murind Cha-
ganul Avarilor, Bulgarii pretindeau alegerea unui
Chagan dintre lei. Nu s'au putut întelege si deci a
Inceput räsboi. Bulgarii au fost Invinsi dar nu ni-
miciti. Atuinci ImpAratul bizantin, care vedea eh.' nu
se poate Intelege cu Avarii, a intrat In Intelegere ea
Bulgarii pe al cArtii sef Cubrat, pnpäratul Eraclius
Il anorá tu titlu de patriciu rpman. Cu modul a- -
.cesta s'a qtrijghebat o serie de conflicte Intre Bulgarf,
ajutati de Imperiu si de romainii flocali si intre Avari,
www.digibuc.ro
48

care perd 'mereu terenul. In. anul 634 Cubrat reusi


sà ocupe Dacia TraianA i sä IscoatA acest teritoriu
de sub dominatiunea Avarilor.
ill viata Sf. Dumitru din Tesalonic, scrisA in se-
colul al IX-lea, se spune cA Bulgarii au fost ajulati,
Iii luptele (lor contra Avarilor, de robii crestini ai
Avarilor, dusi in nordul Dun Aril, de cAtre aceslia
In mai mane invaziuni, dar ch.' au mai fost ajutati de
populatiwnea ereginei indigend, de originei romand,
foarte muneroarset, care nu putea fi alta de cat popu-
latiunea Daco-Românâ )3A§tina0 In Dacia)). Dupil.
Ausonii despre care ne vorbea Prisms', asp.de nu-/
merosi In aceste pArti, intru cât si barbarii sunt
Be Noili a Ita graiul, acesti crostini foarte nu-
merosi de originA romanA Ii lnim pentru a doua
oarà tnt nordul Dunärei i costilue pentru noi cel
mai sigur document despre persistenta elementului
Daco-liornan crestin In nordul Dunärei, dupa 'cum
persistenta elementelor romane se mai dovedeste prin
existenta unor atât de numeroase nume de munti,
rAuri si sate cu nume romane. Cubrat murl In anul
677, iar prrnasul sdu anume Asparuh reusi a In-
pinge pe Avari In anul 678, complect In afarA de
hotarele Daciei, In Panonia, unde au fost mai lârziu
tnirniciti de Carol cerMare. Bulgarii trecurà In acelas
an 678 d. H. Dun Area lâng6 tfratii lui Bulgari din
peninsula balcanicA.
Din anul 678 firul primului stat Româno-13ulgar,
s'a tors. RomAnil, cari au rAmas In nordul Dunarei
vor fi avut o inlinsá autonomie, cAci munai doi
and dupA ahmgarea Avarilor, adicA In anul 680 ti-
niându-se lin Constantinopol un Sinod, nurnit al VI-lea

1) Dimitrie Onciul. Origina Principatelor, (pag. 120-121), are cel


mai mare merit In aflarea I analizarea acestui important document.

www.digibuc.ro
49

ecu.menic vedem ciá apare unul din qementele celé


mai de seamA ale vietei rornânesti. La mentionatul
Sinod, ia parle i Grigorie Episeopul" dc Argef. A-
cest Siinod se numeste si Trulan, inteucilt s'a tinut
sal6. Palatului Imperial din Constantinopol
!Rump Trula. Au luat parte 240 Episcopi i s'a
dispatat asupra ereziei Monotelistilor. In acest Sinod
s'au cercetat flrt prhnul rând asezArile celor cinci
sinoa(1e ecumenice i le-a aprobat; s'a anatematizat
Polihroniu, care eu Invgläturi mincinoase a Incercat
sá impuie !Thiváratura Isa ereticä si in find,: a Icondamnat
erezia Monoteliplor, cari eredeau cá Mântuitorul
avid. o Angurä voint.ä. Aceastá erezie era o conse-
600 a ereziei monofisite, care sustineap eh' in Iisus
Brislos esle o singurá fiinà, prin absorbirea in
dumnezeire a firii omenesti. Reamintim cA doctrina
Bisericii ortodoxe si catolice este c5.: Mântuitorul
Hristos a fost si a rAmas Dumnezeu deplin si om
deplin,cu fin deosebite i neamestecate.
Fil protocoalele Sinodalui al VI-lea, colectionate
de Harduin si mai in urmil, in mod mai complect,
de Mainsi, giísim cá in sedinta X-a, ia parte §i e-
piscopul de Arges Grigore. In adevar, la pagina 6162)
gäsirn semniltura lui: Grigore Episcopul de Argo:
rpmripm 3E-rtaxolt p*.
Deasemeni, in §edinta 18-a, pagina 627, intâlnirn
semnaura lui l'Firroptou Ilztaxcac 'Apx-i;c adicA a lui Gri-
gore Episcopul de Arges, eu intonapa, in cuvân-
tul Arges, pe ultima ilntocmai cum se in-
tomeanl In vremea noasträ: Pe Arges jos. Pe -an
mal frumos.
Exislenta unei episcopii a Argesului nostru, aa
de veche inti se poate contcsta. Nici un documen
2) Mansl: CollectIo Amplissima vol. XI pag. 616, 627.
4
www.digibuc.ro
50

direct, ion pai se opune acestor päreri. Din contrá


&Ina multe jaloane, care neconduc a stärul asuptra
acestei idei:
1. Crestinismul, adus In germene chiar dela cct
lonizare, s'a dezvoltat treptat desi Intr'o slabd mä-
surá. Ca atare crestinii trebue sä fi avut §efi bi-
sericesti, cari sá IngrijeascA de nevoile poporului.
Intamplarea ne-a pus Inainte ca existand la secolul
al VI-lea (680), episcopia Argesului. Este posibil cá in.
Dacia, In acel timp, mai exista i alte episcopii in
contrele romanizate. CAci nu s'a väzut popoare cre-
shine färä sefii lor.
2. Dupä anul 306 si mai tales dupá 318, cand s'a
dat de Constantin cel Mare edictul din Milan propa-
ganda crestinismului s'a Inceput pe o scará Intinsä,
si-111114 alte pärld ale Imperiului. In Dacia Traianä
crestinismul prindea si mai usor, intru cat elemen-
tal local: Dacii, credeau In viata viitoare, i deci
priviau crestiindsmul ca propria lor invidtAturà.
3. Numerosi misionari trimisi de episcopii latini
din cetätile vecine dupá marginea Dunärei precum
erau: Durostorum (Silistra), Noviondunum, (Isacea),
Novae-Sistovul, Ratiaria-Acer Palanca, Margus-Se-
mendria, Sirmium-Mitrovita etc., cutreerau tinutu-
rile Daciei i asezau cele necesare credintei crestine.
4. Misionarii trimisi de Biserica din Capadocia,
ae uncle veniserá In Dacia un numár mare de Co-
mai Intaiu i apoi tot de acolo, un mare
niumCdr de prinsi ai Goti.lor. Din cauza aceasta bi-
&erica din Capadocia, dupá cum vom vedea, a cerut
sä fie ea Metropolá Bisericii din Dacia. Swat mate
probabilitäti cä prin sprijinul mitropoliei ortodoxe
'gotioe, mitropolie care se intindea dela Siret pan&
ptia Ur lati, s'a Infiripat pe teritoriul +roman vecin
o episcopie Ia Arges, Inca din vremea lid Constantin_
www.digibuc.ro
51

cel Mare. Cred cä si In .01tenia va fi fost o episcopie


pe vremea lui Constantin cel Mare, pe care 11 gäsesc
pornonit In Pomelnicul oel Mare al Monastirli Ti-
sinana si care se gäseste la Academia Romând, Ma-
huscris 2460. Dar despre aceastä chestie and datd.
Acum sit urindin sirul influentelor crestine, din a-
land de hotarele Daciei, care influente contribuird
la mentinerea §i InIldrirea vietii religioase §i a . e-
rarchii bisericesti in nordul Dundrii. Astfel s'au mai
primit intdriri prin:
5. Prin Episcopii ränduiti de cdtre Mitropolitul
din Tesalonic, care avea, In mod special, sub grija
sa, pAnä la anul 381, peninsula talcanicei. §i Dacia
Traiand. Ca probd: la Sinodul I-iu ecumenic 325
lua, parte: Alexandra al Tesalonicalui, care s'a subscris
Iln protocoale astfel: pentru cei ce sunt subsine In Ma-
oedonia I-ia §i a If-a, cu toatä Europa fi Scylla
cealaild etc. La sinodul din Sardica la anul 343,
swat prezenti episcopi din Roma, Panonia, Misia,
Tracia si cealalia Bowie.
6. In anul 381, In Shiodul al II-lea ecumenic, prhi
canon. 3, precum si in anul 451 In Sinodul alIV-lea,
prin canonul 28, se dd Patriarhului Constantino-
polului sarcina sä. Ingrijeascd el de aci nainte de
bisericile din teritoriile ccupate de Barbari. Si este
exclus a bänui eh' Patriarchul de Constantinoriol nu
s'ar fi tinut de Indatorirea sa. De sigur, cà episcopii
din dreapta Dundrei au lost nemultumiti de aceastd
dispozitie §i, in zelu.1 lor, au continuat a se särgui
pentru bunul mers al Bisericii din nordul Dunärii,
alcAnkl, uneori, pentru folösul public, chiar disci-
loUna, precum vedem cele sdvarsite de Niceta din
RAmeziana, dar nu este nici-o indoialia cd nici Pa-
triarhia ntu §i-a uitait indatorirea pusá ei de canoane.
Deci, atât In vreme bunà cat si In vreme rea, Pa-
www.digibuc.ro
52

iriarchia se va fi 'ocupat sA tau rAmana credinciosii


diu nordul Dundrei fArd conduchtor bisericesc. Din
documente autentice vom vedea mai la vale cA Pa-
triarhia de Constantinopol a renuntat, prii secolul
al VI-lea, ea insasi la ingrijirea bisericeasca a cresti-
nilor din Dacia-Tratan4 apusand, lAsand-o tot pe
seama archiepiscopier diiii Tesalonic, ca mai aproape
si mai la tnklemand a indeplini aceastA iiidatorire
ätre frati. IngrAdirea archiepiscopului din. Te.sa-
ionic a ingriji de populA4ia din Dacia Traiana s'a
emis $n anul 535 de catre hnpAratul Justinian (527
565), 'care lin nuvela XI infiintand ,In amintirea na,-
sterii sale, o archiepiscopie la Ohrida, pumita: Justi-
niana Prima zisA: De oarece acum ,eu ajutorul lui
Dpm0ezeu republica noastrd s'a in4rit si amandoud*
retpile DuIngrei sunt populate cu cetd[ile noastre f
atilt Viminaciul Ricidua i Liderata, care isunt din-
colo de Dunare, se afld iardsi oub stdpdnirea noastrd,
curi socotit sd asezdm in prea fericita noastrei Patrie
(Justiniana Primrd) o areldepiseopie etc." Acestei
Arehiepiseopii s'a dat indatorire sa Ingrijeasca bise-
riceste i pe crestinkii din Dacia TraianA, cel pupil
dupA rnarginea Dunanei dela Severin dare Orsova.
Mai tarziu Ousliniana Prima pierclu din vazA, ArDie-
piseopia s'a desfiiotat, iar archiepiscopul Tesaloni-
cului si-a recastigat locul i rolul, pentru scurtA
vreme ocupat de Justiniana Prima, In iceeace pri-
veste partea de riastirit din Dacia Traiana i chiar mai
departe spre gurile DaniArei este neindoios cA au
ramas in lot timpul in grija Patriarhului de Constan-
tioopol, potrivit Icanonului 3 al Sinodulut al II-lea
Ecumeniic din anul 381, si canonul al XXVIII al
Sinodului din Kalchedon. Sunt indicatii cA cel Intai
erarch, care pretinde cu vigoare respectarea acestei
decizii este Sf. loan Hristostom, cAci numai asa se

www.digibuc.ro
53

explicit vrAjmAsia, ridicatA de biserica din Capado-


cia contra Sft. Joan, In Sinodul dela Stejar, intru,
cât stim cA Oa, la 381 biserica din Capadocia, pe
baza faptului ä un mare numdr de colonisti
conduciltori veniserd de acolo, se amestecaserá In
conducerea bisericii Gotiei si a Daciei Traiane de
räsArit. De allfel Patriarchia trebue sA se fi dcupat.
foarte de aproape de soarta acestor biserici, ce.teml-
porar, sau totdeanna cädeau sub barbari, dupil cum1
vedern dht cele hotArdte de Sinodul IV-lea si mai
ales al VI-lea. In aceste sinoade s'a lucrat cu
nuntul Ora si la limitarea parochiilor, necum la
ficsarea episcopiilor. (Canon 5, 6, 7, 8. Sinod IV
ecum. din Halchedon si 8, 12, 22 Sinod, al VI-lea
din Constantinopol, anul 680. InsArcinarea datit de
sinoade Patriarchiei de Constantinopol, nu putea rd-
Inane iluzorie i dacA noi trebue sá fi primit me-
mu, sfaturi i ajutoare pentru IntArirea crestinittAtii,
la nord de Dun Are, mai ales c'd zorile desrobirii lor
se iviserii de oaatA cu independer4a .poporului re,
mall.
Prim- alungarea Avarilor din apusul Daciei Iii
annl 677 si asezarea Bulgarilor peste Dun Are, (678-
si 679 in locurile cc ocupà astlzi, se hicepu un
period de strânsá i fructuoasii colaborare Untre
Bulgari i Romani
Bizanlinii, cari odinioarA vitzuseril cu ochi
ajutaserit, dupá putinà, miscarea Bulgaro-
RomAJni contra popoarelor barbare i in deosebi
contra Avarior, incepurA acunt a fi ingrijorati sit deci
sA producá greutAti Bulgarilor. Acest lucru indemn.A
pe ducele Bulgar Crum: sfA" facá îi anul 812 o nA-
valA ORA Laproape de Constantinopol cu care prilej
a stalls o mare pradá de-ravOi si a capturat nu-
.zneroi ostatici Intre care pe mitropolitul din Adria-
www.digibuc.ro
54

nopol Ernianoil, pe Leon episcopul Nioopolei din Tra-


cia i aTli doi episcopi, iar pc deasupra 370 de
crestini cu situatii inalte. Crum Isi facuse socoteala
de a scoate o prea bogatia plata de rascump5rare.
Prinsii de razboi au fost dusi la nordul Dunarei
lin Dacia Traiaaa, unde, foarte fiind de
idragostea lui Hristos si luminati de puterea_Duhului
Milt, au inceput sa prediee crestinismul \printre
Daco-Rornainii, destul de initiati uir crestinism i mai
ales printre popoarele slave, penetrate intre voevoda-
tele de lalini. Mai multi dintre cei prinsi 'MA.' au putut
scapa pe o flora bizantina, trimis5. pe Dundre in acest
scop, intrucat intre prinsi erau i unii membrii ai fa-
miliei imperiale din Bizant. Din aceste eauze Marta-
gon, urmasul lui Crum, porunci in anul 834 sa. o-
nrare prin grele suferinte pe cei r5masi in Dacia
intre cari erau cei patru episeopi1).
Chibuirea acestor sfinti pi-whit" i chiar moartea
lor nu produsera, cred, rñci o umbra de desnadejde
iii sufletul Romanilor. Din contra sunt sernne cA
populatia crestia5. din nordul Dunarei, ca in majo-
ritatea cazurilor, s'a inbarbatat i otelit si mai mult.
In rastimp, Bulgarii se crestinau in numar din ce
in ce mai mare; la nordul Dim rii prin Romani;
iar la sudul Dunärii prin populatia locala crestina
Inumerosi episcopi din cetatile insirate de a lungul
Dunarii, precum erau: Sirmiul (Mitrovita),
(Belgradul) Naisus (Nis) Transmarisca, (Turtu-
caia) Durostorum, (Silistra) etc. etc. Actul lui Boris
din anul 864, trecand la crestinism impreund cu
o parte din nobilimea bulgara, nu este decat inchie-
rea Vrtui episod sufletese ineeput cu mult mai inainte.
Venirea lui Metodiu i Chinn in Bulgaria n'a contri-
1) Xenopol. Istoria Romani lor Vol. I pag. 397 dupA Migne.

www.digibuc.ro
55

atât la intärirea crestinismului cat la4 creiarea


unui curent slay, care a dominat si dominlä azi Inca
la Bulgari §i s'a resimtit multA yreme In serviciull
liturgic la mi.
Itnfratirea Bulgaro-Românâ, cum ni-se Infätiseaza
la inoeputul secolului al saptelea, se .Intindea nu nu-
mai în sudul Diunärei, dar si la nord de acest rau,
astfel cá cele spuse de geograful Ravenat, care scria
pe la Sfársitul secolului VII-lea, se adevere§te si
si de alti scriilori bizantini ca: Georgius Monachul,
Leon Gramaticul1), si mai ales se invedereazd, dupâ
complecta infrangere a Avarilor 677, 678, prin for-
marea nnui Stat federat Bulgaro-Român. Crestini-
smul Daco-Roman din nordul Dunärii n'a avut sl
sufere nici o neplacere. El din contra s'a Intarit, dui)/
cum se intarea si In cealalta parte a árii federate de
atunci, peste Dunare.
Un secol mai tarziir dupa Infiintarea primului re-
gat Romano-Bulgar, Inleun catalog al tronurilor su-
fragane Patriarhiei Constantinopolului, Intalnim din
nou episcopia Argemlui si de astä data ca Episcopie
speciala a popoarelor latine, la Dunilre si In rnuntii
româniesti. In adevár, In prqiosnl catalog al scaune-
lor episcopale, ce tineau de Constantinopol pe vre-
mea Impäratului I,eon Filosoful 886-912 gAsim
la No. 512Mitropolla Celtiniei cu a Munteniei si a
Tarilor de care se tin 21 episcopii intre care si a
Argefillut ca hramul sfântului Nicolae. Un cuvânt Mai
mutt asupra aoestui important document publieat In
anul 1855 de catre Rally si Potly tom. V pag. 475 sub
munele de Eiv-cceola raivOsicov ;cat Lapu v xavomu- linSenMand;
Alcätnire (colectiune) de dumnezeesti si sfinte
1) Xenopol. Istoria Românilor Tom. I pag., D. Oncittl..Orig. Princip.
pag. 123.

www.digibuc.ro
56

noane, nu-1 ghsesc de prisos. Actul este vechiu si este


lucrat duph datele procurate de camelaria Patri-
arhiei. Nu sunt un specialist M studiul neoelenil-
smului, totusi, ori cine a urmat o scoalh secundarg.
cu studii clasice si un curs de elenh. la Universitate
si observä acest document va constata numeroase
greseli ortografice. Lucrul a fost posibil si prin osci-
latimile dialecticale, dar si prill ignoraMa cancela-
ristilor patriarhali si mai ales a corespondentilor
din, cliferilele episcopii, risipite In toate colturile lumii
-crestine, cari trimiLeau anume informapuni patri-
arhiei rin precote, de oarece dela anul 603 limba
ofickahl a bisericii era cea greceasch. Probabil, cei
ce scriau, de multe ori, nu cunosteau limba greach.
Catalogul, format deci duph aceste isvoare n putut
sh aibà greseli de ortografie, cea ce ingreuneazá mult
Studiul de identificare al localithplor menponate.
,Cred ch n'u avem in acest document, dupà cum vom
vedea, greseli de fond.
La pag. 475 a mentionatei lucrhri se enumdrh, ca
tinând de patriarhia din Constantinopol, o serie de
-81 mitropolii.
La pag. 476 phoà la pagina 484 se enumhrh o
-a doua serie de mitropolii, IR nurnAr de 55, in cu-
prinsul chrora ansh, mai la fiecare, se enumärà un
numär de episcopii.
Faptul ch 'atalnim unele mitropolii cu acelas nume
si in prima si in a doua serie de mitropolii nu tre-
'hue sh law le pe nimeni a crede ch sunt uncle si
aceleasi. Din ce cauzá s'a produs aceste potriviri de
nume se va ardta mai departe. Enumerarea episco-
piilor, ce tineau de unele mitropólfi a fäcut un mare
-serviciu stiintei istorice Intrucht prin aceasta s'a pa-
tut face identificarea sigurh nu numai a unor a-
allune episcopii, dar si a unor mitropolii.
www.digibuc.ro
57

Iatà acum propriile cuvinte ale documentului, re


¡Asian la vagina 484 cu privire1a una din cele 55,
mitropolii: Trp KEXTC-rivilc auv ri¡ KoprCevil -hat Taptay
adic5.: Mitropolia Celtiniei cu a Munteniei §1 a Ta-
rilor. Ca tiinând de aceastA maropolie sii. enumarI
21 de episcopii dratre care mentiondm urmátoarele:
a) Episcopia Tome lor, b) Episcopia Luputui, c) E-
piscopia Argefului cu. hramul Sf. Niculaie, d) E-
piscopia Sf. Gheorghe etc. etc.
Cuvaintul Cellinia din titlul Mitropoliei vine 'dela
cuvAiutul Celt, cum se numea un vechiu popor Celt,.
care a jucat nu rol de seamiä in istorie. Nume le a-
oestui popor cell s'a plAstrat nu numai la locul de
origra5., in muntele Celtilor, cum ni-1 aratä Strabo,
dincólo de Eufrat, un.de si gäsim o episcopie: Gehl-
artiis, Celzine, ci, si pe unde acest popor a trecut odi-
inioará. Celtii trecând din Asia cAtre apusul Euro,
pei au hAläduit o vreme si pe la hoi si an lAsat urine
uesterse prin o multime de orase 'si c91.4ti ridicato
sau reMcute de ei pe ambele maluri ale Duarei, dar
mai ales pe malul de sud. Astfel dacà pornim dela
gurile Dan Aril &Ore isvoarele ei MIA:Huhn localitAti
ca Noviandunum (Isacia), Arrubium, Vicina, (MA-
cioul), Garsum, (Hârsova), Axiopolis, (Corna-Vod5.)
Durostorum (Silistra , Shvidunum Belgradul), Sir-
mium (Mitrovita), care toate sunt cetäti ,celtice. Fie-
care cetate Isi avea reginnea ei. Se poate presupune
astfel cá uncle din aceste mentionate cet6ti cu teri-
toriile sau reginnele lor au format Intr'un timp dat
o t5risoar5., un Cnezat un Voivodat sau mai multe
Voivodate federate, numitá tara Celtiniei cu. biserica

www.digibuc.ro
58

D'eci, u drept cuvânt mitropolia, ce se


va fi intins peste uncle cetati de langa Dun 'Are va
fi luat si ea numele de Mitropolia Gellintei.
Dar chestiunea celtind mai are o fatà. Cu un secol
mai in urmä, pe timpul nàvitlirii Pecenegilor, In a-
mul 1083, dupti cum se raporteazá de Anna Comnena
in Alexiada lib. VI cap. 14, se gâseau dela Silistra
cAtre gurile Dun Aril mai multe Cnezate latine ai
CAror sefi se niumeau: Tatal, Sacia, Seslav, Cans
a cAror latinitabe este sensibilà.
Poponul Slav cu cane am träit alât in campii, cal
si in Munti Inpneunà atâta vreme, i cari au dat,
dupà secolul al V-lea, einormä supArare asezdrilor la-
tine dela Dnnäre, precum si celor grecesti, a numit
popoarele de originiti latinä Cel(i. Prin ce asociatie
de idei s'a ajunis la acest nume nu má Incerc s arkt
aici. Faptul Wish' se constath prin naai muli ca exact.
Ln fruntea celor cari suspn aceastà pärere este Safa-
rik1), pArin¡tele i cel mai adânc cunoscator al litera-
turii i limbei slave, Dobrowschi2), i a1pi3). Cu alte
cuvinte: când Slavul, conlocuitorul nostru numeste
Celti i Celtini acele popoare, care locuiau la Diunäre
ocupau si o parte din, cetätile foste Celtice; se In-
telege cà acelea popoare ereau de origintà latink
1) D-1 Profesor lorga a tinut in anul 1926 o conferintA la Academia
RomAnA despre splendida actiune a Celtilor dealungul DunArii. PanA
acum nu am vaut studiul publicat, afarA de o scurtA i incomplectA notA
Th Neamul RomAnesc. Ar fi de dorit sA avem lucrarea complectA. D-1
Vasile Parvan In lucrArile sale Getica pag. 66 si 509 si Dacia vol. 1 pag.
43, 45, 46, 47, 48 ne aratA cl vre-o 2 3 secole inainte de Hristos, Celtii
s'au luptat a pune stApanire mai durabilA pe unele pArti din Oltenia si
din Ardeal pe Mures pAnA aproape de Silvas.
1) Slovansché Storozitnosti Praha 1837 citat Haldeu 1st. critic. pag. 31.
2) In Miller S. Nestor Berlin 1812 n 11 n
3) Gheyn : Les Populations Danubiennes, Bruxelles 1886 pag. 135 ;
Stoica Niculescu : AdevArul asupra descoperirilor de la Arges 1923 pag.
16 D. StInescu : Din Trecutul nostru Politic si Bisericesc, Bucuresti 1921
pagina 19.

www.digibuc.ro
59

formânkl Mitropolia CeItiniei. Mitrppolia aceasta pe


care o gàsim pe la ainful 900 d. H. a existat seipare
§1 mai târziu dupà 1000, and Intalnim voevodatele,
latine ale hli. Talul, Sacia i altii de care am vorbit.
Teritoriul acestei Mitropolii, se intindea at:at la
mord de Dun:Are cât si la sud de Dunäre.
Când am vorbit de mitropolia Celtiniei nu am
spus tot, c'dei imediat dupä cuvântul KattViic In
titlu urmeaz5. cuvintele 05v Kop*vii cea ce se traduce
prin.: cu. la Cortinei sau a Munteniei" intrucât pe
slavoneste: Goräi se chiamil munti mid, deal, pAdure.
Sub iinfluenta limbii grecesti litera g s'a preMcut,
ca peste tot, in k zicându-se primitiv Korai. De acil
a urmat prin, dirninutivul i1c sau ifa, ca in copi-
liM, mândnuli(d, Dâmbovi(a1), koptC1 mvânt ce Il
ggsbn lin Macedonia de azi. Dela aorita prin ad6o-
girea sufixului slay: enie, ca in cuvântul milostenie,
cumitntenie, Rosnia, Celtinima, Lituania, s'a Mcut cu-
vântuLKorcZemaapoi prin cAderea lui KopTCEvm iar la
genetiv: Korzevfic iurmând a se ceti: Mitropolia Celti-,
zaiei cu a Dealurilor pAduroase1).
Locuitorii tärii noastre si-au numit totdeauna, in-
tre ei, Munteni, precum si vecinii nostri Incá ne-au.
inumit Munteni. Astfel Polonii ne-au nurnit tara :
Multang, iar Ungurii au tradus Tivântul Transalpina
(tara Manteneascá) grin cuvantul Havas-Alföld sau
Muntenia de jos.4).. Acest nume de tara Muntelui
sau a Dealului II îjntâlnim i in titulatura Mitropoli-
tilor tärii Românesti, cari se intituleazà: Mitropolit
al Ungrovlachiei §i Exarh al plaiurilor (al dealuri-
lor sau pAdurilor). Se mai she iaràs, cá pontru multd
vreme Mitropolia Orii a fost la Targoviste, lângä
1) HajdAu Istoria criticA pag. 266, 267. G. Pascu: Sufixele romd
nefti" pag. 241.
4) B Hajdeu: Istorla criticA pag. 48-55.

www.digibuc.ro
60

care dured2a pfiinti azi Alonastirea Dealutui. Aceasta


,Moinastire s'a atribuit a fi Inaltata de Radu cel Mare
(1494-1507). Ea isà a existat mult mai de mult.
Radu a asezako pe urmele altei biserici ma,i veehi,
caci se gasese acolo morminte mi vechi anterioare
lui Radu *eel Mare1).
lin catalogul lui Leon Filosoful gäsim pe lângä nu-
mire de a Celtiniei §i a, Dealurilor Inca un titlu
aoume: xat Tapwv si a Tarilor. Dar cine au ,1-0 s,t §i
nude au locuit acesti Tari?
Iiii primul moment am Inclinat a crede ca Tarii
au fost asa iumii Tauro-Scitii pe care decedatul
flajdau, i-aseaza, prin anul 1160 cu_ locuinKle prin.
.Galitia Bucoviina2). Am esitat Inca pentru
mele Tamfo-Scitii nu se polriveste cu cele scrise in
titlul Milropolii: tinde avem cuvântul: Tapwv. Dach
ar fi vorba de Tauriti ar trebui s'a avem cuvântul
-Tanov. Dtsigur, o eroare a copiatorului ing este
exclusä, cum se lintâlnesc erori In oele mai cercetate
isvoare, cum (a fost scrierea lui Procopiu din Ce-
zarea, secretarul generalului Belizari3 ToluST tre- .

bue sa fim rezervati pan4 când norocul ne va pane


la iuklemfmä p a doua sau4a lreia copie a documen-
tului spre a se putea face un studiu comparativ.
S'ar pulea face si alta presupunere, bazata Insà
tot pe ipoteze: a) pe temeiul unei greseli ce s'an
fi facut la prescrierea documentului; b) pe o ne-
§tiinp exacta a limbii grecesti de calre coresponden-
tul Patriarchlei ceeace s'a Intamplat adesea. Deci
ácel cancelarist alestiutor sa fi scris In loc de: Toupow
cuvrintul cum este In documentul actual: Tap(uv.
Noi §tim ca Imparatul Traian, dciodata cu colo-
1) D. StInescu. Istorla Bisericilor Române editia IV pag. 52.
2) B. HajclAu. Istoria criticA pag. 299.
3) C. Utica 1926.
www.digibuc.ro
61

vizarea Daciei, ce s'a fAcut intens in Oltenia si Ar-


deal, a *tins stilpânire si la rdsArit de Olt. S'a a-
rAtat, in acest N tudiu, intemeiat prin descoperirile
mai noi: vahiri, eastre si alte elemente OA asezarea
romana a mers pând pc TeleajAn. deasupra VAleni-
lor de Munte. In. scop de apdrare i ca un centru de
aprovizionare- lfingd DunAre, Traian a zidit cetatea
Toupptc pc care a colonizat-o en locuitori romani-
Zati. Diecedatul HajdAu i profesorul. N. Iorga
acea eetate Toupptc cu. Turnul Wagurele
de azi. Dar si in cazul acesta ca.- i In denumirea
Tauro-Scitilor, in lipsä de documente comparative,
iu puLem sustine documentar eroarea in transcriere,
tolusi cred mai :normal sà admitem indentifiiarea
lui: Tapwv en locuitorii dLu. regiunea Turnul Md-
gurele pentru tirmAtoarele motive: a) La Turnul MA-
gurele peste alte asezAri vechi, avern o asezare ro-
mang, ca i cea dela Durostor,,dela Vicina (Mein)
()ea dela Giurgiu, dela Arges, dela cea a Munteniei:
Corita-TArgoviste; b) T.-MAgurele este asezat toc-
mai In grupa cetAtilor: celtolatine §i In continuarea
kr. c) In cca mai mare apropiere de Turnul MAgu-
rele mai gäsim, inicA alte douh episcopii crestine
fornand cu toatele o grupà de sprijin reciproc. Dar
lincA odatA rAbdare i munch'.
In felul acesta, Mitropolia Celliniei cu a Munte-
Pi.ei si a Tarilor trebue sA se fi Intins astfel: la Sud
de DunAre: Dobrogea noastrá veche pânä in linia
.Silistrei, iar la Nord de DunAre tot litoralul
printà la Olt. La nord veva mai departe de creste-
tul muntilor. Pand unde se va fi intins aceasth Mi-
fropolie intre munti i Prut nu pot preciza acum.
Mitropolia Celtinii cu. a Munteniei si a Tart-
lor se iinea,u 21 ePiscopii. IatA acum câteva din.

www.digibuc.ro
62

episcopiile cfre tineau de Mitropolla. Celtiniei cu a


Manteniei §i a Tart lar:
1. Et..5-xo7cf.ei Top.E04. Scriitorii vechi i noi si tot
felul de hArti arat.5. Tome le, Rirà nici o variatiune,
a fi Constanta noastrà de azi. Nu. se poate determina
bine regiunea crestiniA, care tinea de episcopia To-
melor de oarece lia jurul ei gäsim, pe timpuri, o
multime de episcopii precum: a) Episcopia Kala-
tis(Mangalia), Dionisiopolis (Balcicul), Trofaeum-
Traiani (Adam-Clisi , Axiopolis Cerna-VodA), 'Fro-
esmis Vicina, ArubIum, Mácinul), etc.
2. Emoxoma Arcrotailiac = Episcopia zis5. a Lupului de
lângd apa oea mare, numità i Gura Lupului, adicà:
Xx(oarop.oq, care este China noastrii.
3. trtaxcacuz ApTCEctou Touv &you NotoXuou Regsasim ve-
chea episcopie a Argesului eu hrarnul sfantului Ni-
culae. Invederat ck aici este vorba de episcopia din
Argesul nostril, care avea atunci ca bisericà catedralk
biserica Sf. Niculae. Ceva mai tarziu de amid 900
biserica Catedralà s'a mutat mai sus pe Arges, pe-
locul unde este azi frumoasa monastire a lui Neagoe
Basarab, rArnAind Sfântul Niculae caCimitir domnesc,
duPA cun-i sle constata prin descoperirille fAcute In
aoest monument. Vom vorbi cu alt prilej despre e-
poca aoestor transformAri.
4. Emaxopta To7Ci(OZU adicA episcopia In care, pe vre-
rauri, resedea seful regiunei. Judecand dupà grelele
imprejultri ale ,timpului trebue admis cà eful regi-
uniei trebue sá fi lost i eful militar si politic al
Dobrogii. In timpul invaziunilor barbare din secolul
al V-lea si al VI-lea, Will militar si politic resedea
In Troesmis' sau Iglita. Mai pe urn* prin secolul.
X-lea s'au pOstrat, pe cat s'a putut cetAtile dela Du-
nAre, fiind de mare nevoe in oaz de-o nävAlire ne-
asteptiatA de barbari. Se poate deci presupune ca
www.digibuc.ro
63

resedinta guvernatorului civil, care trebue sä fi con-


tinpat a fi in acelas timp §eful sd fi
lost tot Infteo cetate dela Dundre, poate in Carsurn
(Hârsova), fost ()elate celtd, care avea all rol de
cat azi, poate lia Arubium, Vicina din 1359 sau Md-
cinul, de unde mai târziu s'a transferal Iacint pe
scannul Ungrovlahiei.
5. Eztaxorta TOU 'ATM 1'E6V1IOU Episcopia Sr. Gheorghe
care nu poate fi decât Episcopia Giurgiului nostru
si iatá dece:
In tot teritoriul Dobrogei, i Munleniei nu cu-
npastem decât dond localitäti, care au purtat nu-
mele de Sfântu Gheorghe, una la gurile,Dundrei
alta pe Dundre la Giurgiu. Sfântul Gheorghe dela
gurile Dundrei trebue scos din sirul elementului de
oercetat, de oarece chiar in acest catalog, din timpul
lui Leon Filosoful, la pag. 486, &sin]. c'd Sf. Gheorghe
dela gurile Utundrii tinea pe vrernea 'de atunci de
Mitropolia Kieuului inu a Celtinei §i ca Munteniei..
Rdmâne deci cesllalt Sfântu Gheorghe sau Giurgiul
capitala judetului Vlasca.
Decedatul înváat B. Hajdeu zicea: 1 ea portul
noslru dela D'undre dateazd din timpuri foarte vechi.
El a fost on port Genovez, care, inainte de secolul al
XIV-lea, ocupa amhele maluri ale Dun6rei. San-
Georgiu era (intâiul patron al Genevii. El era invocat
ini hiwrici, in tribunal, in rAsboi si in pace.
D-I N. Llorga, relevând cele zise kle Hajddu îi
exprimrd, Iii lucrarea sa: Chilia i Cetalea-Albh, cre-
dia cá Giurgiu a pfutut exista ca port românese
mai inainte de venirea Genovezilor2). Ideea aceastA
are tot dreptul de a fi iprimitä de toti Intru cat stim
1) Columna lui Traian anul I No. 57 B. Hajc lau.
2) Chilia I Cetatea Alba, N. lorga.

www.digibuc.ro
64

si pe fie care zi se Foinstatà prin sApaturi si. desco-


periri archiologice cgl p6inaratul nostru, pornind din
Limpurile beolitice si pariA azi, a fost impodobit cu
tot felul de popoare, diinitre tare unele ou o Intinsä
culturil artistich. Primul lucrir, te vor fi Limit acesti
oamciai cturd s'au asezat aci, trebue ail fi autat a
se aseza langà rduri si in. cettiti si porturi inUirite.
De aci exportau produsele lor i aduteau cele de
Vlevoie. Probabil cil orasul Giurgiu a lost o veche
oetate telta, dupii cmn a fost Gal4111, Gruia si allele.
Cel dill-ILL dintre istorici, care vorbeste de Episco-
pia Argesului, ca episcopie (nu Mitropolie) celtina
este Mihael¡s Le Quien, cdlugär din lordinul predica-
torilor, în lucrarea sa Intitulata: ,,Oriens Cristianus"
care se tipihri iln anal 1740 la Paris in 2 vorume.
Dar le Quien se pare n'a cunoscut documentul ce
continea catalogul iTronurilor, scris in timpul impA-
ratului Bizaintin Leon Filosoful. $i, dupa.' cum et
(au cunostea destul nici geografia, nici istoria si mai
ales primele injghebilri de stat rormln, a putut lesne
sá caza lin erorile ce vorn aráta.
Iatä cuvintele cam incurcate, dar proprii ale scri-
itoralui Le Quien asupra ambelor Episcopii; Ecc10--
ski Celzine §i Ecclesia Argeus. Episcopia Celzine.
1. Celzene, Juslinianopoles sive Acelsine, Ecelzine-
etc. Celzhne sedes episcopalis Armeniae primae suh
Sebasta metropoli". _

Episcopi Justipianopolis.
2. Thames Sinodico decreto Ghcnadi de Sirnoniacis,
subscriptus: Ioannes Celzinensis.
3. Georgius quitatae Synado general subscripsit:
Georgius nizericordie Dei episcopus Justinianopoli-
tarum civita,s magina Armeniae.

www.digibuc.ro
65

4. Theodorns In Sixto suhscripsit: Theodorus


episcopus Eccelsinus sive Justinianopolis1), elc. etc.
Despre episcopia Argesului acelas scriitor zice:
Ecclesia Argeu,s. In ndlitia Argeus, Ards, Vel, Ar-
cisturvanii, Episeopatus est Arme-niae majoris, pro-
pre lacum magnum.
Episcopt Argeus.
Zaharias. lin Epistolae. Ioannis Papae XXII ad
quosdam Armeniae episcopus insertione legitur Zaha-
rias Argis, Argeus utique.
lin ambele cazuri Insà referintele lui Le Quien,
dura cum vom vedea, stint gresile.
Diotre scriiitorii nostri islorici singurul, care a
relevat cele zise de Le Quien eu privire la episcopia
de Arges, esle mull regretatul B. Hajau. El erea
reocupat de a giísi orighna euvântului Arges ce-1
iintalneste In cuvintele: raid Arges, orasul Arges, ju-
detul Arges, cArui cuviiint ii dà originà armeand, adus
de o colonie armeanà, ce s'ar fi asezat In pà.ri1c lo-
cului linainle de anul 1200 d. H. Lucrul nu ar fi
imposibil, Intructit pe vremea impäratului Constan-
fin Copronim, (741-775), dupà cum aratii. Go lum-
bischi se intâlneste in Bulgaria o colonie arineaa.
De asernenea pe timpul ImpAratului Joan Zirniscos
(969-975) se lntAlneste o nouil colonie armeaná a-
sezatá lângà orasul Fiipopoli. O asemenea colonie
zice Hajdilu se va fi asezat si In tara noastrit influ-
entând gustul poporului prin strhlucita aptitudine
lin eonstructii §i prin imprumutarea emblemii: un
vultur cu dota capete, ce se Oseste pe sigiliul ora-
sului: Curtea (le Arges. Mai mull, decedatul profesor
depone o extremA bunavointil sit dea timpresia cá
poporul armean a putut servi pentru noi ca pro-
1) Le Quien Oriens Cristianus pag. 1453 Tom. 1.
D. StAnescu. Vechile Episcopii. 5
www.digibuc.ro
totip si in miscArile religioase. -De aceea, mentio-
neazA cele zise de Le Quien eu privire la episcopia
Argesului. linsá ea ars de foe nu vrea sa-si ia räspun-
derea celor arAtate de cAlugral predicator, caci In
volumul al II-lea pag. 251 din ,,,Cuvente den batrâni
si lin continuarea ideei cu Episcopii Argesului din
Armenia zice: Nu punem mult temei pe faptul cA.
rela 1335 stt mentioneazá in. Transilvania un episco-
pus armortorum, la Tulinachy, ,(Eder. Exercilationes
diplomaticae, Hermanstad 1802. Ms in BibL Evan-
ghelica din Brasov No. 26 bis. kcopie dupti un docu-
ment in original in Arhivul sAsesc i,din Sibil No,
12 , caci el nu erea eretic 'ci catolie, atilt:1nd cA a-
cest Episcop armenorum era sufragan episcopului
din Strigoniu. Despre rest nu mai,spune nirnic.
Cum HajclAu se ocupà de o chestie filologicá nu-1
(preocupa chestiunea religioasä. si deci nu s'a ocupat
deaproape eu chestinnea episcopiei din Arge§
si lin felul acesta a rtimas nelArnuritti.
A mai inoercat ssa adue5. o lámurire In problema
crestinismului in. Dacia Prea Sfinlitului Ghenaclie E-
nidoeanu, lost mai târziu episcop de Râmnic. Nu cu-
noasle or sà fereste a cita pe Le Quien, citat in felul
artitat de HajclAu. Prea sfin4tul Ghenadie poineneste
de episcopia Celtiinici, dar nu identifieá, cum se venia
Wei o episcopie. Afará de aceasta fostul episeop de
RA Mule mai face o eroare, care a ineurcat, multe
din lucrarile odor mai puldn preg6l4i in studiite
is torioe. As tf el :
Prea sfinItitul Ghenadie Enticeanu, constalând un
fapt, oe ou se poate desminli, cA Mtre anul 325 si
1200, u)fl mare numAr de episcopi ai Scytiei, Go-
tiel, Alaniei, etc., tree Duntirea í lau parte nesup5.-
rati la conducerea bisericei, Ii crede pe toti români
intinde astfel o episcopie românilor dela Niprn

www.digibuc.ro
67

panA la Muntele Balcani. E la minlea fiecAruia cä


asemenea exageratiuni nu puteau sä. aducä desle-
gare favorabilA. Astfel §i asupra chestiundlor adevA-
rate s'a aruncat bAnuialä si uitarea.
Din oele expuse constatArn dar cd, Le Quien numai
pe jurn 'Late are dreptate, astfel:
1. Este adeVárat a a existat fin Armenia episcopia
Celtinilor. Nu o tAgAduim i nici nu avern de ce.
2. Nu este de loc intemeiat cá episcopia Argesu-
lui ar i existat in acele pArti, adia in Armenia.
Crici autorul nu intemeiazA pe nici un document
parerea sa.
Confuziunea in care se giisesle Le Quien existà din
imprejuyrea cá necunoscând de cat din auzite ca-
talogul tronurijor din timpul lui Leon Filosoful, dar
intAlnind prin documente vorbindu-se de episcopia
Argeogui §i cum pärtile Românesti ereau considerate
pe la anul 900 de el cA se fi fost inch' sub barbari
i-au alunecat ochii pe hartA, tinde a väzut Rdul Argo;
care se varsd in lacul Baical. Atunci zis: aci
trebue sA fi fo.st episcopia Argesului. Repet Am a Le
Quien n'a cunoscut catalogul tronurilor pe care '1
avem din timpul lui Leon Filosoful, cAci la pagina
436 tonrul hiu el zica: In Notitia Leonis Impera-
toris, Celzine Mitropole est, sed cui nullus episco-
patus substituit". DacA Le Quion ar fi cunoscut do-
cumontul, n'ar fi putut spune cA mitropolia Celtiniei
avea nici o episcopie, atunci and ea are nu
ulna, ci 21 Episcopii. Documentul din timpul
ratului Leon, foarte,clar, nu dA +posibilitatea celui
mai mic dubiu.
Dup6 acel catalog avem dar Mitropolia Celtiniei
ea a Dealului sau a munfelui §i a Tarilor de care
tin 21 episcopii, pe care Le Quien nu le-a cunoscuti
si inici nu le-a analizat.
www.digibuc.ro
68

De altrel, ac4ast4 necunostintà a lui Le Quien nu


trebuie sá mire pe nimeni Intrucât o mai Intdlnim
si lin alte cazuri In care se dovedeste cg nu ,cunostea
aproape de loc primele Injghebtiri nationale si re-
ligioase ale românilor. La pagina 435 tomul I-iu,
vorbind despre biserica tàrii muntenesti, Incepe sirul
mitropolitilor cu mitropolitul Teodosie (anul 1701) ;
mentioneazd apoi pe mitropolitii: AnLim si
Si atâta Lot. Nu cunoaste sau tace, prezenta foarte
veche a tutor episcopi la Arges isi la Tfirgoviste; nu
cnnoaste imprejurarea eu permutarea lui Iacint
tropolitul Viciniei, pe scaunul mitropolitan al Un-
grovlahiei. ai 'mull Le Quien --duce prasul Vicina
sau Mräcinul lin Dobrogea tocmai In Asia lâng5, râul
Cyme di Caucazia 1).
Dc asemenea cu privire la biserica Moldovei pc
care o numeste Sutgabae (Sucevii), el c1.á sari foarte
elementare. Dup5. Ice zice câleva cuvinte pespre ac-
tul lui Latcu Vodtt clin anul 1371, prin care cerea
papii u piscop catolic pentru resedinta sa Siret,
trece repede tocmai Ia, Atanase Crimac, dupti anul
1600, apoi la Sinodul din Iasi 1642 etc. Nu cunoaste
nici aci ca si In Muntenia, prirnele injghebäri de
state si de biserici. In, deosebi nu zice nici un cuvânt
despre lndelungata iceartä Intre biserica din Con-
stantinopol §i cea a Moldovei, ceartà care a durat
pânä in anul 1400, când Alexandru..cel Bun a stint
s'o curme. Este deci de mirare cá o idee aruncatg
lin treacat 'de Le Quien a putut sä Incurce atâta
vreme cercet5rile funor istorici ai no§tri teari n'au
cutezat sà oerceteze si sä aprofundeze problema.
Este drept cà si greutäti mari s'au gilsit In fata
cercetätorului mai Initio deprins eU analiza diferite-
1) Oriens Crestianus vol. I. pag. 1350.
www.digibuc.ro
69

lor ehestii, ce se inasc din citirea lima document_


Jatá citieva diai greulitti, intre altele multe: citind
catalogul lui Leon Filosoful, cilind pe de alià parte
protocoalele Simpadelor generale si particulare rà-
inâi, In primul moment, foarte stingherit, cand gà-
seti un valmd§ag de episcopii fArá o lilmurire de
taril si ComliTient. Cale odatà întâ1neLi luand palle
la Sin,oade, chiriarhi dela cafe don,à sau trei episcopii
"cu aeela§ Inume. Pentru a nu fi In vre-o greal
trebuieste multä analizA i multä bAgare de searrul
De alifel banul simt al bàlrânilor nostri a contri-
buil si el In mare parte la arätareea drurnului de
urmat. Astfel:
1. Cân.d chiriarhii subscriau actele sinodale, 0 a-
weau o anume cumpan6. Chiriarhii din localitàtile
mai insemnate Scriau numai numele i chiriarhia,
-de pildà: loan patriarh de Antiohia; Teofil patriarh
kie Ieruisalim; Nichifor de Alftandria etc.
2. Când msa avem de a face cu episcopii, cu acelas
hume, risipile uncle In Europa altele In Asia, spre
a se distinge uncle de allele, a trebuit sA adauge Ía
numele episcopii i nurnele provinciei de care tinea
aoea episcopie. De pildà: vom lua Hieraclea. Când
protocoale iscàleste Mitropolitul eparchiei Hie-
racleei de lângA Constantinopol, seful ei, dup5. cum
se constatà, mai ales in actele Sinoadelor generalei ,
se IntituleazA pur §i simplu: al Hierachiei, pe când
alii trebue sa adauge i provinria a,stfel:
a) Benignus epi,scop Hieraclei.
b) Mege(ius episcop Hieraclie Traciei.
e) Ben ignus episcop Hieraclei prima Macedonica.
Iar la Sioodul al VH-lea din Nicea, tinut la 787
vedem 2) ;

1) Mansl Vol. VII-lea pagina 174.


1) Mansi Vol. X pagina 787.
www.digibuc.ro
70

d) roan episcopul Hieraclei Pontului.


e) Grigoriu episcop Hieraclei Traciei.
lin alte pdip gäsim episcopiile: Hieracliei din
Hieracliei din Pisidia,,Hieracliei din Capa-
docia etc.
Tin consecintd toti episcopii din Celzine in Armenia,
precum am ardtat, ca loan mentionat In decretul
Ghonadian, Georgiu inentionat In Sinodul al V-lea
Theodor mentionat In Sinodul VI-lea, adaugâ ,pre-
ciziunea c. sunt episcopii Celziniior din Armenia. A-
ceastá precisiune este pentru noi mai folositoare,
cu. câf rezultá câ ei §liau cá mai existä o allá mitro-
polie: a Celzitnilor in Europii de care tinea episcopia
Tornelor Constanta episcopia Argepdui, episcopia.
episcopia Dealului etc.
Cauzele cari au produs acest fenomen sunt mai
multe. Vorn einumera câteva:
1. Aceeasi initiatori ImpArátesti de Interneere, sau.
refacere a unor cet5ti, care mai apoi cäpätará mare
vazá militarl, politicá §i Iìn, urmä religioasä. Aceste
cetäti, unele In A.sia §1 allele In Europa, au purtat a-
celas Mime. Asifel Asim: cetatea Justinianopol In
Armenia, Justinianopol in Pont si Justinianopol In
Macedonia, trAgându-si câte trele numele dela Im-
páratul Justinian, care domni. fare anii (527-565),
Intemeetorul lor. Deasemeni Intâlnim Iraclia din Ca-
padocia, Iraclia din Frigia §1 iraclia din Tracia In
Macedoinia, trägându-si numele câte trele dela impa-
ratul Iraclie (610-641).
2. Prin strrunutarea popoarelor, fie In Inasti, fie
lin grupe mich Se stie de pildá cä pe vremea Roma-
nilor pe Dunrire ereau: Tierna, la Severin si Trans-
Tierna pe malul celálalt al Dundrii. Aveam la Nord
de Dunäre Mariscus si la Sud de Dun 5re Trans-
Marisca (Turtucaia). Azi sunt pe marginea Dumlrii
www.digibuc.ro
71

in Serbia si Bulgaria nenumarate sale cu. acela§


name, cum ¡se gasesc pe partea opusa la Nordul
Duuarii. Aceasla s'a produs prin faptul cil locui-
torii din Nordul Dunarii, pribegind din cauza mul-
telor nevol, in tarile vecine, duceau cu ei §i numele
localitatii lin.de se nascuserä. Cum cá nu este nici o
gresalil in cele expuse, ne-o probeaza nu numai -Um-
ditia pastratä ,Intre ace§ti Intemeetori de sale, dar
se continua prin limbá, portul si pbiceiurile lor i-
dentice in localitätile din Nordul si Sudul Dullar ii.
In categoria tacestui caz intra §i pastrarea nume-
lui de Celzine, numele Mitropoliei, ce s'a intins pe
ambele maluri ,ale Dunarii. Cuvaraul e originar din
Asia uncle Slrabo ne aratil inályandu-se dare Nori
muntele Celzine. De aci ca si din alte parti strabunii
noslri Ce lti, au venit in patria noasträ.
Fära a-mi slabi parerea despre ororile lui Le Quien
cu privire la originile bisericii romane, Menu a ere-
-de ca numele cuvantului Argo, dat raului Arges,
poate avea o origina armeana, adoptat de poporul
din Arges, nu insä dupä anul 1100 cum credea de-
oedatul Hajdau, ci mult mai inainle. iSil mä explic.
Daca. Intre anii 700 si 900 agäsim colonii de armeni
In Tracia §i In Bulgaria, iar un Imparat loan Zi-
miscos tragandu-§i originea dintre armeni, nu ve-
dem imposibilitatea, pentru care nu s'ar fi putut
stabili pe mama Carpatilor o colonie armeana cal
mult mai rveche, caM priai secolul al VI-lea, de-o-
data' cu vernirea Avarilor. Invátatii Armeni dela cele
cloud mari linstitupi ale lor de cultur6 din Viena §i
Venetia, clepan o muna uriasg. ,a lamuri cat mai
milt origina si vietuirea, poporului Armean dela na-
§terea sa pana tazi. Dupà cercetdrile acestor scoale,
poporul Armean, cu mult tnaintea epoc,ii scitioe §i
getice a-emigrat In, numar mare din Asia in Europa.

www.digibuc.ro
72

Cu 2000 de dui, Inainte de era crestind, armenil


s'ar fi gdsit la Carpal' si Dfunitire. Unii dintre ei
rdmânând locului, majoritatea a mers mai departe
spre Sud. Cu vre-o 1300 de dniJnainte de era cre-
stimid, armenii se aflau pe latura de Apus Asiei
iar en vre-o 800 dui, ;inainte de venirea Man-
tuitorului erau reasezati Itn vechea lor paWie In Ar-
rifetaia. Cu prilejul trecerii lor, prin diferite localiUi
au läsat diferite numiri Intre care este i cuvántul
Arges. In ceeace ne priveste, ar trebui luat In seamai
cd aced rdyndsità armeand trebue sh' fi lost destul
de cultd i rezistenti ca numele de Arges, dat rdu-
lui re i orasului Arges, sä se poatä impune
celorlalte popoare mai mult sau mai pupa barbare
ce trecurd prin aceste localitdti. Or .cum va fi ade-
vdrul asuprd epoch, stint convins ci poporul roman
Ingse va gisi ofensat, daci Inteo zi se va face
dovada ci o picáturd din negreata argesenitor se
datoreazd inobilei rase armene.

Biserica Romând dupa venirea


Ungurilor in Ardeal.
Ungurii au venit In Ardeal In anul 889. In juruD.
aceslei epoci crestinismul se predicase peste tot In.
vechiul continent, In anume pArti. In Asia parted
de Apus, Africa partea de Nord, in Europa mai pege
tot. Picth, Scotii, Francii, Saxonii, Germanii, erau
crestinati. Popoarele ce ne Inconjurau, precum mrau
Bulgarli, Sarbii, Polonii i Ruii, primiserd in mare
parte crestiinismul, i deci nu se poate admite ed.
siinguri Daco-Románii rdmdseserd pdgfini, necum nu
se poate admite einormitatea ci Inca 'alte patru se-
www.digibuc.ro
73

cole urmatoare, acest popor, cu mulle ca1itái, sh n


stare de barbarie.
Cand tipaream in anul 1926 lucrarea mea: Cultul
Maicii Dqminului la Romiini, zieeam 'la pagina 118,
urmätoarele cuvinte:
,,Despre gradul de influenta al romanismului, In
sudul Poloniei, nu sunt in stare azi sä dau vre-o
precizie. Ceeace este sigur, e faptul cà un strat
foarte puternic al populatiunii polone i panä la un
punct al populatii rutene din parlea de sud a Polo-
niei a fost procurat de &are poporul roman. Sunt
boarle pretioase lai ,aceastä privinth saintele istorice,
date de decedatul Onciu In Convorbiri Literare si
lucrarea sa: Origina rincipatelor" pag. 24 si in
Revista istorica dn anul 1919. Intemeiate pe dale
istorice foarte serioase stim ea ln secolul al XIII-lea
lmnGalitia ereau numeroase asezari de romani, nu-
inii i asa de compacti, Meat ca aliati
ai imperiului Bizantin au putut prinde pe un con-
spirator imperial, iar mai in urraa, in timpul lui
Emanoil Comnen, sá dea un serios )sprijin armatei
a Ill-a Bizantind, care a trecut pe ad contra Ungu-
rilor.
Cat de departe trebue sa fi fog aceasta estonsiune
romaneasca, mäcar In grupe mici, se poate 6duce
din faptul ca prin anul 1447, asezari romanesti se
gasesc pan:1 la nord departe, n Varsovia chrora
-guvernul polon le impune däri. Sà poate ca aceste
asezäri de romani s5. fi fost din vechia populatio
romaneascà buholoveaná de care ne vorbesc cro-
nicari vechi poloni; poate sa se i Scut prin colo-
nisti carora statul polon le va fi asigurat anume
a'vaintagii §i pe care acum Ii ingloba ca birnici; sà
poabe ca numitele asezilri sä se fi fácut de care
pribegi politici, fugiti dinaintea adversarilor, dar cred
www.digibuc.ro
74

ch inumärul oel mai mare al acestora 11 formau acei,


cari nu Mai pubeau suporta in tara lor birurile si
apäsarea chlcâiului turcesc. Aceasta lash este chestie,
care rAmäne deschisA pentru cei ce se vor ocupa ci
gäsirea §i desvoltarea atâtor table ale sufletului ro-
mänesc".
Azi dupiA, aproape doi ani, de când scriam acele
cuvinte despre puterea de espansiune a românismului
in Po Ionia, am bucuria sá gäsesc n revista: Graiul
Românesc" No. 5, pe luna Maiu 1927, un important
5ttidiu Interneiat pe cele constatate de d-1 profesor
Naar; lor din Cerrauti. Numitul invAtat insotind lu-
crarea sa de o hartä, aratá matematiceste manila
chi de transmisiune ale Rornânismului in Po Ionia
si chiar mai departe spre Apu,s. Inceputul este bun.
Chile cele adevärate ale stiintei istorice Incep sh se
deschiclA. Azi este destul sh spunem cá pe pämäntul
si îmntre neamuri strAine gäsim zeci i zeci de nume,
cari ne aratá: sate, räuri, munp., tcoline, etc. purtând
mime românesti, precum: Acrisoara (sat ; Albinet
(afluent al Ceremisului Negru); Cucul, Curpeni, Cri-
vät, Elovicioara (pârAu ; Ferescul (sat) Gorgan, Ho-
Ingura, Mägureai, Mcrisor, Mintal, Muncel, Per-
Petros, Puscar, (sat); Räusor lin regiunea De-
letin apoi: Runguri, Sesul, Strâmba ,Strâmb, Strtm-
gul, etc. si alte asezäri cu drept valach, ducând de-
parte CU ei organizatia lor politich i socialà de acasA.
Cred cá amea§i putere de rezisteng i chiar espan-
siune culturalä, trebue sá fi avut Românul de jur
ttnprejurul marelui Cerc in care ne-au asezat di-
viinii hnpárati Traian si Hadrian. Iatá cdteva spi-
cuiri din ziarul Universul" No. 140 din iunle 1927,
scris de cAtre d-1 Em. Bucutl.
¡,Romänii Evului Mediu au descälicat In. mai multe
Voevodatele lor nu si-au aiprins focurile nu-
www.digibuc.ro
75

mai pe Arges in sus sau prin valea Moldovei. Aici


au fdcut i Ari; in alte p'arp au fost imPresurati §1
rupti de vatra cea mare, 16sand numai straturi tari
din civilizatia carpatica, pe care o -intrupau asa de
deplin tocmai pentru. eh o creaserl Una din aceste
pärti e Moravia".
Etnografii cehoslovaci §i-au Impárit tara In re-
giuni pe care le studiazà la rand, ràmanand cativa
ani In satele j vane fiechruia. Rezultatul acestui
studin e o lucrare cu contributia tuturor".
Peste pu[in timp va apare una din cele dintai
lucrilri de acestea. Ea va fi ca o iesire din valuri
Inainlea drumetului vrednic s'o vadä a insulei in-
necate din basm. Drumqul, cu cea mai infiorat4
Intelegere, vorn fi noi, i insula va fi pknant rupt
din phmantul nostru.ltucrarea se va cherna Valahia.
Striimosii ajunsi panA aici §i pastrati, tocmai din.
pricina räsh4irii, multa vreme mai curati In tot ce
in,semnau in acel rasArit de neam, vor fi clädit din
nou, bucatA cu bucalá, ca o amforA scumpà gäsitä
ciob uri".
0 tarà ca a noastra, care a lost darzà, Inainlasä
1creatoare -mai departe de civilizatie, se desface din
trecut s,i se adapg6 istoriei, asa de s6.1-ac'd din vina
oamelpilor dc §tiinO, a inceputurilor neamului ro-
man esc".
Domniii descoperiti sub lespezile bisericii domnesti
dela Arges puteau sà schimbe, cu hainele i cunu-
nile lor de aur inflorit si lucrat, pärerea marilor
nostri istorici despre prAnismul domniilor roma-
nesti dela o mie trei sute. Cum trebue sa schimbe
rAtAcirea primitá si raspanditá prin scoli de.spre
Inapoerea noastrà pribeagà dela anul
sapte sau opt sute, dovada aceasta GA spre marginea
Sudetilor, Romanii se arätau atunci un popor frun-

www.digibuc.ro
76

Las si se apucau numai -decât, Intre semintiile strhine,


de un lucru de civilizare, al lor, al oamenilor de_
riasarit, crescuti datinele subtiri bizantine, la fel
cu -al trimi.ibor, cu cruce sau Aumai eu spadà, dela
Curteia lui Carol cel Mare spre paraginele germa-
Aim? Era o Intálnire a celor douà culturi, romane
si constantinopolitane, cu acela§ singur isvor, purtate
fiind pe drumurile Europci de nestatinii mostenitori:
deoparte franleezii si de alta ronillnii. Nu eram chiar
njste clobani necioplii, fugind clinaintea navälirilor.
Valathia" stä sä iasit, Valahia ()ea de sub veacuri.
Ar trebrui fticut eeva peintruca ea NA poatd iesi in
aeelas timp i pentru noi, nu numai pentru Ceho-
sloVaci".
Se poate -deci sustioe fàrà gresara ca. Ungurii ve-
uind In Ardeal in anul 889, glise.sc pe ornani po-
por. civilizat,. având organizalia de Slat a voevoda-
telor cu orgainizatia bisericeascA complect.A. Pe
lâogü argiumenlul (ledus din starea unui pulenlicecu-
rent. crestin; avem, in aceastrt privintà, si alte dovezi.
Astfcl: hupâratul Constantin Porfirogenitul, care a
fost lin acelas Limp un sträduitor eroniear, nareaLl
cà prin anul 930 -au voila la Constantinopole din
Ardeal doi bud: I3olusedec i Ghiula, earl ai pri-
mit acolo botezu11). Mai precis decill Porfirogcnitul
este cron¡carul Cedrin, care vorbind de crestinarea
celor mentIonati duci, spune cil ei mergánd la
Constantinopol, au dus cu ei din Anastirile Ardea-
lului rua monach numit Irotei, pe care sfintindu-1
patriarchul Teofilact l'a Ornis in Ardeal ea Episcop
al Uogurilor 2), ceeace dovedesle ea românii isi a-
wan organ4izatia i erarbia bisericeasca, care servl
1) Constantin Porfiro enetul: De Adminístr. Imperio Cap. 40. Amintlt
Onciu. 0.ig. Principatelor pag. 129.
2) Cedrinus Annales,,Bazel 1566 pag. 524.

www.digibuc.ro
77

unigurilor de ealduza in civilizatie i crestinare. Mai


mutt, scriitorii istorici Ardeleni, cunoscatori ai limbei
ungare, sustin ca numeroase cuvinte de origina ro-
maneasch au trecut in limba un.vreasca, precumi
Craciun, pagan, Sambata, etc. Aceasta este p proba.
ea poporul roman pe timpul venirii ungurilor, pe
Mtn& faptul ca erau crestini mài rezulta i faptul
erau destul de culti spre a impune poporulut
ninguresc i tideia i pronuntarea termenelor .erestini-
romani 1). Dar si marturil directe avem In a-
eeasta priviín4.à, Astfel : Episcopul Pelegrin. din Pa-
sau, scria Papii Benedict al VII-lea, (ce a lost PapN
¡hire anii 975-984) ea: inuirde de luenirea Ungurt-
lor erau lin Panonia 7 Episcopii, ,Intre care i E-
piscopia Romaneascla din Oradea-Mare, Episcopie
ce fu.sese mutata, mai apoi la "Beitts 2 Se intelege .

eh spre paganism Romanii nu vor fi mers, dar cu-


rand Intalnim i un alt document.
In anul 1002, documente Qum ne arala eKistand
ir Banat o organizatie erarhica ortodoxa complecta.
Iin viata Sfantului Gherard3 cpiscop de Cenad, sa
spue cA prinl anul 1002, domnea jin Celatea More-
siana, pe Raul Mures, un puternic voevod roman
Actum sau Opium, care prin, avutia lui in turme,
lin grane si In corabii cu sare, umilia vaza Regelui
Stefan. Un tradator de neam, tot roman, numit Ce-
nadin, eu ajutorul armatelor Regelui Stefan, care
iIu putea suferi asemenea injosire, btitu pe Acturn
a carui armata se risipi, iar Cetatea Moresiana lu-
1) steFan Metes. lstoria Bisericii Ront.ne pag. 29-31. Silviu Dra-
gomir. Revista Transilvarfei Sibiu 1917 No 7 I O.
2) Silviu Dragomir i Metes locul citat.
3) Acta Sf. Gherardi, apud. Petru Maior : Bisericeasca istorie a ro-
manilor, pagina 157-157. Xenopol, Istoria Tarii Românesti vol. 1. On-
ciul : Origina Principatelor pag. 126,

www.digibuc.ro
78

Naratiunea ce urmeazá devine pentru noi si mai


inleresantä, cäci iatä ce spune:
,,Cu binecuvântarea episcopilor greci (potestaLe
Graccis conistruise Actum in celalea Moresiana o
moinastire Inehinatei Sf. loan. Bofezeitorul. Când
Cenadin invinse pe Achim, drept multumire, dupd
21Nelegerea avutei cu Episcopu locului, a ridicat
el o monastire inchinatä Sfantilui Moritz. Gheorglze,
141 celatea Oroslamos in Banat2). Exemplele dove-
diLoare existentei crestinismulut cu toate manifestä-
rile lui inainle de crestinarea ungurilor, se pot in-
multi, dar nu le cred _de nevoe, intruciit cei mai
lutelepti istorici unguri, recunosc ci Inii acest a-
devär 3).
Recapitulând in putine cuvinte, cceace am arätat,
ajungem la concluzia cä prin secolul al al
IX-lea, al X-lea si al XI-lea, atât 11m Nordul cat §i in
Sudul Carpatilor, existau Inumeroase Episcopii Ro-
mâne§ti.
Munca ce pot hârAzi acestui studiu 1ml este li-
mitatà, eäci inevoile profesiunii §i grijile existentei
mä absorb la alte päri. Dac'd In limitele acestui
timp am putut demonstra documentar existenta E-
piscopiei Argemlui, Episcopiei Dealului, Episcopiei
Lupului de lângä Gurile Dunärii, Episcopiei Giurgiu-
lui Episcopiei Arubiului (sau Episcop. Mäcinului ,
toate cu locuitori de originá latiná, apoi Episcopiei
Tomelor, singura cu locuitori de origind greacä, a-
partinând Mitropoliei Celiniei, cred cá nu va fi de-
parte tinlpul sä pot dovedi tot documentar existenta
unor episcopii, tot asa de vechi, a Drubeta (Turnu-
Severin Râmnicu-Välcea i Câmpu-Lung; la Alba-
Iulia i Fägäras.
2) Si Iviu Dragornir c.
3) Silviu Dragomir i Metq I. c.

www.digibuc.ro
79

De la anii 1000 1234, documente despre biserica


romanä se Intalnesc foarte patine, este Insg. In. afarg.
de orice ndoia1ä cl odatá ce am gAsit asa nume-
roase episcopii din veacul al VII-lea, al IX-lea, al
X-lea si al XI-lea, nu se 'pntea ca poporul acesta
roman, sA fi mers inapoi spre barbaric. In tot de-
cursul istoriel tau gäsesc nici un document, care sä
Indreptäteasca pArerea, cä noi din crestini bine orga-
nizati, sA Ti trecut in pAganism; din purtAtori de
facIA ai civilizatiunii latine i bizantine-sA fi cAzut
deodaLA lin prApastia ignoranti. PAnA la existenta -unor
asemenea documente, mi ne IndreptAtcste nirnic sA
credem cA noi aveam In capul Statului nostril niste
"ciobani, jar n capul bisericii niste episcopi vene-
tici, fugari din tara lor. Din contrA, din scrisoarea
Papei Grigore al IX-lea cAtre Bela regele Ungariei,
In anul 1234, rezulta. cA Episcopii români din Nremei.
lui si implicit din timpuri anterioare lid, nu erau nu-
mai niste oficianti de taine ortodoxe, dar niste asa
de linsufletiti i de ca autoritate propagandisti na-
tionali, cA- neamurile vecine: ungurii si sasii, enind
in contact cu populatia romAnA, condusA de acesti
episcopi ortodoxi, îi pierdeau rezisterlita i cre-
dinta i nationalitatea. Nu e cazul de a socoti cA
ne gäsim In fata tunui miracol. Rezultatul acesta
splendit pentru credinta si nationalita tea românii nu
s'ar fi produs, decAt cA neamurne, ce erau lânga
noi, vedeau In Episcopatul Ro nì i presligiul unei
erarhii strAlucitoare, exponent a unei natiuni culte
bogate. Dar sA trecem la scrisoarea Papei Gri-
gore al IX-lea din anul 1234.
Grigoriu cAtre regele Bela Intâiu näscutul Re-
gelui Ungariei.
Precum am $nteles, In episcopatul Cumanilor se
aflä niste popoare, cari se numesc Romani, i cu
www.digibuc.ro
80

toale a at numele se socotesc a fi crestini, insii


sunt o credinkt, avand diverse rituri si daline, fac
fapte contrare acestui nurne. CAci despretuind bi-
serica roman3/41., nu prirnesc misleriile bisericei 1de 1a ve-
nerabilul nostru frate,. episcopul Cumanilor, care e
diecezanul locului, ci dela nisle pseudo-episcopi cari
tinl ritul Grecilor si multi Unguri si Germani, si alti
ortodoxi tree, din Regalul Ungariei, ca sá locuiascö.
cu damii si asa fAcandu-se un popor cm Romanii,
dispretuesc pc episcopii (calolici) si primesc kdela
dansii (episcopii orlodoxi prezisele misterii,. Intru
mare scandal al drepteredinciosilor, si Intru mult4
scAdere a credintei crestine. Asa dar ca din diversi-
tabea riturior sá nu se nascá pericole pentru su-
fide, am Vrut sA impedicilrn atare pericole, si ca
prezisii Romani din lipsa misteriilor sA nu mai aibà
cauzA de a merge la episcopii schizmalici, commit-
dArn acelui episcop prial scrisoarea noastrd, ca sA
le orânduiascil lor un episcop catolic, conform al-
eelei inatiuni, care dupA statulele sinodului general,
sal fie lui Vicar si sA asculle de (Mosul Intru toate.
$i fiinded tu ca un principe catolic ai fögöduit
prin jurömant iubitului nostru fiu Jacob, alesul e-
piscop Prenestin si atunci legat al scaunului apostolic,
cà tu vei Intoarce pe toti neaScullAtorii bisericii Ro-
maine cei din tara ta la ascultarea acelei biserici,
precum coprinde scrisoarea ta cea facutA despre a-
ceasta si ai fAgilduit cu gura acelui ales episcop cA
vei aduce pe prezisii Romani ca sa primeascA pre
episcopul care-I va da lor biserica si ai lintArit si
i-ai orainduit lui venituri destule si oneste, din cele
ce primesti dela dansii, prectun ne-a spits Legalul.
Rugdm a sa dar tre innAltimea ta regalA §i te indermam
si-ti comandam Intru iertarea pAcatelor cd, de care-
ce nu-ti se cuvine tie a tinea In regal:ill tau atari
www.digibuc.ro
81

schizmtatici, si a lAsA neinplinite cele ce ai fAgAduit,


aid acelea plAcule si lui Dumnezeu i oamenilor,
ci sA te silesti a impliol cele ce au purces cu. atâta
laudA diu buzele tale, asa cA placi Regelui Re-
gilor, bleat sA putern i noi WAWA. in Domnul. zelul
siineeritAtii tale.
Dal liii Peruziu in 18 calende ale lui Dechembrie
anul al VIII-lea al Ponlificatului nostrul).
Prin urmare, aceiace rezultA din scrisoarea Pa-
pei Grigore al IX-lea cilia 1234, sunt urmAtoarele:
1. Poporul roman lera un popor creslin ortodox.
2. Ch Episcopii românilor erau niste sträluciti e-
piscopi cu mare prestigiu Iìn,cât nearnurile ,strAine
admiratie, conoseändu-i, se crestinau i romanizau.
3. Peutru ca vaza unor episcopi sA fi ajuns asa
de mare, trebue sä admitem eh' româaii in acel limp
erau la uin insemnat grad de culturA religioasA
triationald.
4. Peutru ca sri. se nascA acest fenornen, este de
presupus cA erarhia aoaStra bisericeascil trebue sA
fi fot foarle vcche, i eh decetnin cu deceniu pe 14-
lAria tor episcopal:1i româneascii trebue sA se fi a-
daus câte ujn nou diamant de activitate i cucernicie.
5. RezulIA: c,.4 mai strälucit ornagiu al unui papA
eatolic adus unor episcopi ortodoxi români, incât
cl, ac.à $n tot decursul istoriei nu am fi IntAlnit, decAt
acest siugur document, tot ar fi indestulAtor sä
vorbim cu indrAsnealä de: vechea noastrà ierarhie
ortodoxA si mai ales de vechea noastrA.erarhie na-
tionalA.
Cel mai de seamA bArbat de confesiune romano-
catolicg, care s'a gändit la români, dorind a-i trece
I) Dupa Viata Religioasä la Romani 1906, Bucure0i de Dumitru
Stanescu pag. 12 i 13.
6

www.digibuc.ro
82

5)n, masd pentru biserica romano-catolicd, a fost papa


Inocentiu al III-lea Intre anii 1198-1216.
Se stie cd cliferentele Intre biserica ortodoxä §i. bi-
serica romano-catolicd, rezidd, mai ca seamd, In
unnAtoarele patru puncte, In care crede Apusul:
1. Cà Sft. Duh purcede §i dela Taal §i dela Fiul
Filioque.
2. Sfânta ImIpärtdsanie se serveste la catolici ea
azimd tn loc de paine dospità.
3. Ei cred Intr'un Purgatoriu.
4. Pretind Prinaatul Papei asupra tuturor episco-
pilor bisericii crestine.
Papa Inocen'tiu al III-lea, marele diplomat catolic,
1,11 dorinta sd aducd pe ortodoxi dare biserica latinN
si lin deosebi pe români, fticu §i convinse Sinodul
din Latran, ce se tinu In 1215, sd stipuleze cd: ortd-
doxii pot crede de aci fuainte ori cu romano-catoliciir
admirdnd cele patru puncte arpllate mai sag, ori cu
ortodofi, respingdnd, bineinfeles, punctele enunfate
mai sus, cu exceptiutnea ultimului punct: Prima/al
Papal.
Incercarea Papei din 1215, era a doua loviturgi
contra bisericii noastre ortodoxe, dupd ce incercase
prima In anul 1200-1206, cu ademenirea Imp Ara-
tului Româno-Bulgar Joan Assan sau Ioani, In plasa
cdruia voia sä ne strângti si pe noi românii din
Nordul Dundrii Impreund cu Românii din Sudul Du-
ndrii.
Afard de Inocentiu al III-lea si alti papi se ocupard
de români. Intre acestia este Papa Benedict al XI-lea,
care tn anul 1302, a invitat pe §eful CAlugdrilor pre-
dicatori din 1.Tngaria, sd trimeatd cativa frati In Crz-
mrzio, tunde se afld episcopi de lege greceascd ca s.
predice acolo credinta catolicd Puterile ce se de-
www.digibuc.ro
I) Hurmuzachi vol. I, p. 563-565.
83

leagá acestor frati mint nelnchiguit de b.jositoare7


1., Celor ce vor trece la catolicisrn se vor da be-
neficiile deslegdrii de päcate;
2. Cei ce vor fi fost excomunicati sà fie reprimiti
In sânul tbisericii, dacá se pocdesc.
3. CAlugArti predicatori su,nt Imputerniciti a emite
indulgente pentru ertarea päcatelor.
4. Au. putere sd schimbe juriimântul fácut lui Dum-
nezeu.
5. Concede fratilor amintili facultatea de a de-
sIega pe ucigasii_ clericilor si persoanelor religioase
din numitele ptirt.i. Mai sunt enumerate si alte a-
vantagii, cred Insá cá cele ce am reprodus sunt
destul de edificatoare spre a Intelege câte binefaceri
ni se pregáleau de dragul de ,a fi In. acelas gaud de
creclinÇá cu. prietenii nostri unguri.
Dar sh ci(iun si sä analizdm cu mai multá aten(ie
o parte din cuvintele Papei Benedict din anul 1302
chtre eful Ordinului Predicatorilor din Ungaria, din.
care se vede1): Grozavele mdsuri lintrebuintate de
catolici contra ortodoxilor, de puterea de rezistentä
a episcopatului romdn; cá existau la noi, In Cumania,
cum ereau cunoscuti atunci apusului si episcopi
f i monachi; ne mai da unele detalii foarte pretioase
asupra modului cum se fdcea recrutarea episcopi-
lor Aostri, mod pe care, cu unele mici defecte dar
§1 cu enorme. avantagii, '1 regdsim In tot decursut
istorii npastre n4ionale si bisericesti. In ane, din
acest document mai rezultà cä grin anul 1302 Mun-
tenia scdpase de cercul feudal unguresc Intru Ca
Cumania, In acel timp, nu mai fácea parte ca In
amil 1234 din regatul Unguresc, ci erea In apropie-
roa Ungariei. Dar Meá odatd: toatil ptentia asupra
clivintelor ce reproduc din lunga scrisoare a Papii
Benledict. Iatd: .

www.digibuc.ro
84

oarece ,am $nteles cá aunt pnele provincii In-


tinge si !populate precum: Cumania i Albania, si-
tuate In apropierea Ungariei In care locuiesc, pusi
sub domknatianea 'grecilor, unii episcopi si !Marto
multi preoti .si elerid, cari iubesc cu inlentiune cu-
ratA si sincerá ritul sfintei biserici romane si dupri
putere Il pilzesc de balip. voe, Ia cari chiar In timpul
papei de fericitA amintire Inocentiu al III-lea (anul
1198-121G), predeccsorul inosfru, au mers fratii no-
stri cu auloritatea aceluia si au instruit cu succes In
çuvântul lui Dumflezeu... Noi tinându.-ne de .urmele
papei de pioasá amilitire Alexandra al III-lea (1159
1181) predecesorul !nostril ordontim distinc[iunei tale
ca pe câtiva din fratii Incredintati tie, care sunt de
o manierA si o viard. probatil si puternici In fapte
si Pn cuvânt, sil-i trimeti In. tärile amintite, In care
se propu,M1 cuvântul lui Dumnezeu, noi permi[ând
a-i IndepArta si Inlocui cu altii.
InsA pentru ca slujba Mr sä. fie onoratA mai deplin
si sh !se plineascA mai di cihste, concedem frafilor
acelora, pe care-i vei trimile pentru ,acest lucru, si
li se 45ruiascà putereddeslegrusei ca forma bisericei,
având grije A dacA o atare .excomunicare s'a pro-
mulgat regulal de episcopi legiuiti ai locurilor sA
fie slAbitA cu hotArarea bor.
OdatA cu ace§tia sa poatli regula clericii, cei mai
diln,ainte numiti, asupra faptului di unii dintre cei
excomunicati au tilvArsit servicii dumnezeesti si Inch'
cu aeeia, care au cutezal sA primeascA dela episcopii
greci dupA rilut gredlor, rangurile erarchice: neaufind
etatea sau Wirsta legiiimO, ori in timpuri nepermise,
fie pe rand, fie pe toate in aceia# zi,, fie pe cele
superioare trectlinclu-se peste cele inferioare, ¡ie chiar
pl4titrikl o sumil de bani conform obiceiului...

www.digibuc.ro
85

SA fie permis i acelora frati,de a aslcultà märturi-


sirile tuturor credinciosilor din Virile numite mai
sus si de ale da penitente salutare si a deslega pe\
cei excomunicati de canon, dupd forma bisericei,
nurnai sá dea satisfacere dupd regula cuvenitä ce
au suferit nedreptate i Tagube".
Cu regularii (monachii) din acelea,si prirfi, sd aibe
fratii, mai (sus nutniti, puterea de a dispensa pentru
dreregula na#erii, mimai sh nu fi lost nascuti din
adulteri, ori din incest, sau din regulari (calugdri).
Acest drept 4sA-1 aibe, tot asa, fatá de aceea, care
skm departat 1de unitatea bisericei catolice,sau. din
vre-o ref erinfd sau pentru vreun rang clerical, dacd
ar voi sd revie cu umilintd i sA dea satisfacere in
mod denin pentru cele friptuite, afa ci i regulard
slei fie reprimifi l Iocurile lor, fdrA a se atinge disci-
plina, ordinea erarhicd.
pe aceea dintre cei cari stint strdn,si lanful
excomurUciarez, ai deslegA.. Acesti frati cd-
lugdri sd aibe facultatea liberA de a judecà legal
in cauzele matrimoniale (In chestiune de cdsdlorie),
care s'ar intampla sA fie deferite (aduse) In pdrtile
aoelea, si ,a sili prin judecatä (cenzurd) bisericeascd
pe cei Ice nu se Inte leg sd revie la pace si concordie,
cum va fi cu dreptul, evil:Antra-se scandalul
bor.
Afarä de aceasta in localurile in care s'ar
tImpla sA fie primiti ca oaspeti, sau in locurile In
pArtile acelora an care s'ar face resedinta sd poatd
pelebra mesa k§i. celelalte servicii dumnezeesti
fie fin coMunicare cu cei asezati acolo, de nu curnya
sunt legati prin vre-o excomunicare, care li Impedicg
la vorbd, mncare, i alte lucruri. FArà teamd sd-i
strAngd la un loc cu fii.bisericii i sd. aibe permit,
siune liberA i deplind putere: a da indulgente, a

www.digibuc.ro
86

schimba voturile (f6gAdueli solemne läcute lui Durn-


nezeu .
,,Pe Angel aceasia s aiba frafii amintifi faculla-
tea de a deslega pe ucigafii dericilor i persoanelor
religioase afezaii 1Pn numitele peirfi.
Nu mai leste mid o reservä. Mai departe adaugA:
)) Si acolo e prelaft catolici, pentru
cà bisericele latine stint de(inute de celire episcopii
greci, §i fiindcb." la ei foarte adesea se instituie, dupg
ritul lor, conkInchtori nu numai clerici
ci i profanii, noi nevoind rea din cauza lípsei epis-
copilor calolici, sd se indrásneascá astfel de lucruri
iacolo i mai departe, sus numitilor frati, cari vor
fi alesi sau socokili peutru o asemenea slujbA, le
conoedem facultatea depliná asupra instituirei si des-
tituirei conduciltorilor i clericilor din bisericile
tine, care ,sunt detinute, cum s'a spus mai sus, de
dare episcopii greci din acele provincii.
Dat la Roma, la Sf. Petru & II Kal. lui April 'P.m
primul an al pontificatului nostru, anul 43021).
1. Quia igitur quasdam amplas et populosas Provineias Cumaniam,
Albania prope Ungariae sitass esse percepimus in quibus aliqui episcopi
ac plurimi sacerdotes et clerici sub Grecorum dominio constituti habitant
qui ritum sancte Romane ecclesie siceramente diligunt, et pro viribus
libenter observant, quas etiam témpore felids recordationis Inocentii pape
Ili, predecessoris nostri auctoritate eiusdem vestri fratres adierunt, et in
verbo dei efficaciter instruxerunt. Nos pie memorie Alexandru pape
predecessoes nostres vestigiis inherendo, discretioni tue par apostolica
scripta mandamus, qualitenus aliquos ex fratribus tibi commissis, qui sunt
probate conversationis et vite, ac potentes in opere et sermone mittas
ad terras memoratas, in quibus verbum dei proponatur, quos tibi amovere
liceat, aliosque substituere, cum videris.
Ut autem ministerium ipsorum honoretur plenius et honorabilius im-
pleatur eisdem fratribus, quos ad hoc miseris, presentium auctoritate
concedimus, ut !psis clercis et laicis de ipsis terris oriundis vel ibidem
constitutis, qui virtutem et obedientiam sedis apostolice fideliter amplec-
tentes sunt parait satisfacere de commissis. reconciliationis, et si aliqua
excomunicatione tenentur, absolutionis beneficium iuxta forman ecclesie
largiantur, proviso ut si huiusmodi excomunicatio ab ordinaris locorum
Epis fuerit rationabiliter promulgata, iuxta forman eandem cum eorum
consilio relaxetur, et cum clericis et predictis, super eo quod excommu-

www.digibuc.ro
87

Iatá dar atâtea §i atâtea probe eä, din cele dintai


nicati celebraverunt divIna, necnon cum II lis qui ab Episcopis Grecis aut
iuxta ritum Grecorum ordines infra etatem legisimam, vel temporibus
indebitis, aut qui ornnes eadem die, vel superiores pretermissis inferio-
ribus, aut etiam alique pret o secundum ritum eundem recipere_presum-
serunt. valeant dispensare.
Sit etiam eisdem fratribus licitum omnium fidelium in terris predicits
confessiones audire, ac ipsis iniungere penitentias salutares, et excom-
municatos a canone iuxta forman ecclesie absolvere, dummodo iniuriam
et dampna passis satisfaciant competenter,
Cum regularibus autem partium ac etiam cum elericis ipsarum par-
tium defectun natalium, dummodo non stint de adulterio vel incestu, aut
de regularibus procreati, sit fratribus predictis dispensandi facultas :
quam circa illos similiter habeant, qui ab unitate catholice ecclesie
seu religionis vel clericali ordine discesserunt, i humiliter redire volue-
rint et digne satisfacere de commissis, ita quod ipsi religiosi ad sua
loca salva disciplina ordinis resumantur : et illos ex iatrdictis, qui excom-
municationis vinculo sunt astricti, iuxta premissan forman et predicte
satisfactionis. De causis matrimonialibus, quas in partibus illis ad au-
dientiam 4psorum deferri contigerit, legitime cognoscendi, ac discordantes
inter se adinvicem, quod ad pacem et concordiam redeant, necnon quod
inordinate vivantes de suis excessibus sicut iustum fuerit, satisfactionem
exhibeant, compeNndi per censuram ecclesiasticam, Eriscopoium fo-
rum scandalo, evitato, Ipsis fratribus libera sit facultas Insuper in locis,
in quibus eos hospitari contigerit, vel in locis partium earundem, In qui-
bus residentiam facient, missam et cetera divina celebrare officia, et
constituitis ibidem, non obstante si aliqua sunt excomunicatione ligati, in
verbis et cibo ac aliis secure communica: e. -et ipsos seu etiam slips
converti ad unitatem fidei christiane cupientes recipere, baptizare et
aggregare ecclesie fillis veleant, ac dare indulgentias commutare vota,
liberam licentiam et plenam habeant facultatem.
Ceterum fratribus prefatis concedinms, quod a cathacis Patriarchis,
Arhiepiscopis et Episcopi possint ordines et alia ecclesiastics sacra-
ments suscipere, ac vestes sacerdotales, altaris pallas, corporalia per
eos, qui ex fratribus ipsis sunt presbiteri, cum necesse fuerit, benedicere,
ubi catholicorum Episcoporum copia non habetur, et earumdem- ter-
rarum clericos per literas suss licentiare, ut a Latinis Epis Ordinentur.
Ad hec sit memoratts fratribus absolvendt facultas occisores
clericorum et religiorarum personarum in predictis partibus cons-
titutos.
Et quia ibi habetur prelatorum catholicorum defectuos, pro eo quod
ecclesie Latine a Grecis Epis. detinentur et secundum eorum ritum
Rectores et cleric! religiosi et seculares instituantur sepius in eisdem.
Nos nolentes, quod propter catholicorum Eporum defecium talia ibi
de cetero presumantur predictis fratribus qui ad huiusmodi ministerium
fuerit deputati, super instituendis et destituendis Rectoribus et clericis
in Latinis ecclesis tam regularibus quamsecularibus, que ut premititur a
Grecis Episcopis in eisdem provinciis detinentur, plenam concedimus
facultatem.
Datum Rome, spud Sanctutn Petrum II Kal. Aprilis, Pontificatus nostr
Anno Primo (1302) Hurmuzachi Vol. 1 pag. 363, 564, 565.
www.digibuc.ro
88

limpuri, Rom Ana aveau o organizatie complectA si


canonicA. Porninci dela simplul monah, dela mo-
destul preot si panA la ierarhul cel mai Malt: arhie-
reut, n'au lip.sit niciodatA poporului nostru.
Mai mult, s'a constatat cA sefii bisericei noastre
radian atAta autoritate si re5pct eh' neamuri Intregi
de vecini venind In contact cu ci Isi pierdeau si nea-
mid si credint.a. Cuvintele zise de papa Grigore al
IX-lea In anul 1234 cu privire la episcopii romAni
(valali, valahi) vor trebui sApale In marmurá ,ca
eel mai strAlucit omagiu adus episcopatului nostru.
*i aceaslA stare trebuie sA fi perzistat mull de oarece
papa Benedict lie vorbeste prin 1302, de aceeas in-
Meng ortodoxA la noi, ce fusese tot asa de vie
prim. anal 1200 si chiar mai departe prin anul 1150.
ca A. se adevereze cA.' inimcni pe pAmAnt nu este
fail Neat, papa Benedict def dcslegare de Neale
acelor propagandisti catollci, cari in propaganda tor
vor fi nevoiti a suprimet viala acelor ce predicau.
Este evident claw cA decedatul N. Dobrescu, scri-
ind Istoria Bisericii RomAne, se gAsise dezarmat fag
de mersul evolutiv In nliscarea popoarelor; ea cu-
noscut cuprinsul protocoalelor sinoadelor generate;
n'a cunoscut catalogul scaunclor episcopate, ce li-
reau de patriarhia de Constantinopol, catalog lucrat
pe timput ImpAralului Leon Filosoful (896-912);
tn'a, cunoscut voluminoasa corespondentà a papilor
ea regii Ungariei, cu episcopii acestei lAri si. cu sefii
ordinilor din aceste pArti, de si aceastA corespon-
deirg bogatA, crea de mull. publicatA In. documentele
Hurmuzachi, desi scrisese in frunlea studiului sAu:
bazeazii lucrarea sa pe cele mai vechi docu-
mente istorice. CA nu este nici o exagerare In a-
oeste aprecieri despre scriitorul N. Dobrescu se vede

www.digibuc.ro
89

si din concluzille la care a ajuns, dar si din faptuf


cà peste tot nu se gässesc de loc citatii sau referire
sfera odor patru serii de isvoare utilizate de noi.
Gresala cca mare a dmedatului Dobrescu con-
sistä In afirmarea cA Mitropolia tArii rornânesti se
Intemeiaztt abea in anal 1359; iar viata monastic:a
si mai tarziu prio venirea lui. Nicodirn.
Dacl e adevArat eceace spume, eh Intemeiat
pilrerea .sa pe prolocolul Sinodtilui patriarhal din
Conslantinopol din anul 1359 precum si pe corespoin-
denta patriarhului cu. voevodul Alexandru Nicolae
Basarab, autorul si-a intemeiat clädirea sa pe o fan-
tasmagorie. In nici o parte In ¡protocol i nici In
corespondenta patriarhalA cu Voevodul nostru nu
existä nici un cuvânt cu acest sens sau din care sä
se poatA trage o asemenea Incheere. In actele men-
tionate sA spune lämurit ett patriarhul a Incuviintat
ca Iacint, pântt atunci mitropolit de Vicinis (Mein),
iskt se streimute pe scannul Ungrovhhiei. Peste tot
este vorba munai si mimai de o permulare din un
scaun mitropolilan pe alt scaun mitropolitan. Iata
propriele cuvinte ale protocolului despre Alexandru
Nicolae Voevod: a cerut west mare Voevod, cu
multe rugieieigni, ea deocamdaM sà se At-An-lute acest
pre« sfilneit mitropolit al Viciniei, care se arata a
fi foarte lrinie privit la biserica a toatá Tara Ro-
mdAeagoa1). In acel protocol IntAlnim ceva mai jog
adevärul si mai clar, cäci se zice: Mare le Voevoct
stieuruiefte a se muta aeest mitropolit al Viciiniei pe

1) xat iCrjrros v.Etec rapaxialastuc tva xerzel lay 7.6 -zotpòv va-cata4
as 4 iaptburcyç h11oroXi7.14 Btl:Cv7i; Gl7c6.6Ercoc, pavç xat4 Ito/1i -F(p
MaTciXT t¡v 'Exx7.1.3:av 7cd1r,c 0?.)(Tpoaallaç.

www.digibuc.ro
90

&amyl a I-paid tiara romdneasca"2). De asemenea,


dupa alte 20 rânduri mat jos ..rpetà ideea aceasta,
cdind permite lui Inzqnt _slit se mute la &annul a Voata
Ungroulahia3), Tot asttel formula se repetâ IncA. cte
7 8 ori î protocol §i In. corespondenlà. Peste tot
nu existä un. singur loc din rare sá rezulte arm. ainuI
1359 a luat fJiiná Mitrapolia Ungrovlahiei.
Da0." Mitropolia Ungrovlahiei ar fl luat fiin. cu
acest prilej, pratocolul ineapärat ar fi adus aceastl
stamt din capul. locului, dup.:1 CUM, flucrul e po-
runcil prin.fiotArari .canailice de catre Sinodul Trulau.
$i dup5. -cuff ,se motiveazä la Infiintarea Mitropo-
Sotiriopol §i la linfiintayea, in mill 1369, celei
de a doua Mitropolii In tara tomâneasea: Mitropholia
2Jngroulahiei in par(ile despre Severin.
Ca o explicatiune In treacät 'pentru intelegerea e-
vdnimentelor din tara româneascd vom spune a a-
ceastä a doua Mirtopolie a devenit necesar5. prin a-
clrdogarea la teritoriul tArii române§ti: a Banatulat
Severtnului §i. a ducatelor Anita§ sti Flg'gra§ încä
,dtn_anul 1366, can& Yladislav Basarab s'a ImpAcat
cu Ludovic tegele Ulthgariei, si astfel adäogându-se
jaopor foarte inult, s'a VAzut inevoia creerii celei de
douá Mitropolii î pârtile de la Severin. Aceasta
a daub.' Mitropolle a Ptii Româine§ti se creeazA In
4=1 1369, prin osebit protocol sinodal.
Tot astfel s'ar fi fhout Iolanul 1359 pentru scan-
Mil de la Arges, dacá gcaunul is'ar fi infiintat atunci.
Pentru a, preciza epoca de când avem -not Mitro-
2) ilaszat ek 7.6 pzrataBilyat 76V3a Tin) 11{71TRozokitriv ToloiSTOC
MiTaç Botgar4 ei!c còv Opt6v010 7ccial.; 03roacettrzç.
3) sk Ten+ Opivov acicalç 06111ìoaaTiaç.
Acta Patriarchatus Constantinopolitani. Miclosich i Müller Og. 94.
Documente Hurmuzachi vol XIV pag. 2 3. Din Trecuful nostru Politic
ái -Bisericesc de Durnitru Stdnescu pag. 49 55.

www.digibuc.ro
91

polie, in lipsa de un document ,direct, trebue sä


ne referirn la cele ce glasuesc canoanele ca de aci
sit ale orientäm.
Ei bine. Canonul 34 apostolic, cananul 28 al Si-
nodului al IV-lea- ecunem. si, prin mai multe ca-
noane ale Sinodului al VI-lea ecumenic se spune cä
or ce slat, de sine stätätor are o mitropolie cu unul
sau mai multi episcopi.
Poporul roman, dupà cat cunoastem dus viata
lin grupe mai mari sau mai mici, conduse de un
voevod, rar dezunfte, cred de cele mai multe ori
strains federate intre dansele. Cand via ungurii in
Europa la 889, gasesc pe romanii din Ardeal, träind
lia voevodate. Se cunosc dar atunci voevodatele lui
Menemorut, Claudiu i Gelu. Peste un secol intalnim
al IV-lea Ducat prim pgrtile FaiggrasuIui. Cu vre-o
cloud secole mai in urn-a intalnim ducatul lui Farcas,
lui Lituon i Seneslau la Arges. Dupä conceptia bi-
sericeasca, clacl fiecare ducat ar fi trait separat unul
de anal ar fi urmat ca jfie-care cerc sa-si fi avut
episcopul säu. Hotarat "ins:6,a ele n'au putut rezista
decal inleo stransa federatie a unora cu a altora,
si decl nu putem trage din aceasta concluzia unei
pluralitäti de episcopi, totusi, dupil cum s'a
episcopi au fost destui, fie mai inainte de anul 1200
and voevodatele romanesti ereau federate ale iin-
periului bizantin, fie dupg. 1206, cand prin moartea
lui Ioamnitiu, voevodatele se deslipese i raman, pen-
tru scurta vreme, independente, ca apoi la 1215, sä
se federeze Regatului Ungar cu predomnirea Voevo-
clului din Arges, cgrui s'au supu ì Voevozii de
peste Olt, ca Unui mai mare al lor.
Dela regele Ladislau Cumanul ne-a rgmas un do-
cument din care rezulta ea' durd gonirea Tatarilor,
intre anii 1250-1260, cand se reparà Sf. Nicolae din
www.digibuc.ro
92

Arges, Voevozii Romani au atutat a fi independenti,


dar au fost Mtn-tide Unguri. Li tuon. Voda a lost omiorIt.,
iar urma§ul sita a rectmoscut din Mu suzeranitatea
Ungariei. Sa se fi incercat In aceste mici isbucniri
de independenta si crearea Mitropolei Romanesti?
Nu cred. Ereau, prea mari si iurgente alte tnevoi.
Priin anul 1302 insii Tara Romaneased, dupá cuani
se coinstatil prin veslita scrisoare a Papei Benedict,
de care am vorbit, statul inostru erea independent,
§i. se gäsia lia afarä de granitele regatului Ungurese.
Cred cá ace,st. eveniment de desfacere a Munteniei
de Ungaria,_ avu loc In. anul ,1290, and. al II-lea
Voevod Negru este arlitat de traditie eh a descalecat
la Campu-Luing si Arge§ unde a Mcut biserica (cred
.tt fi continuat repararea bisericii Sfantul Nicolae pe
.al cArui clopot s'a pästrat hiscriptia ca a fost facuta
de Radu Voda în amtl 1290, ca a Matt palate etc. elc.
Iin acest fel se leaga si se explia i documentar:,c5.
la îuoeputul ,secolului al XIV-lea, statul muntean erea
independent. lin ,acest timp, poate chiar nainte de
.ainul 1290, .se va fi Inceput consolidarea slatului ro-
man având ca prim pallet formarea Mitropolii ro-
manesti. Nenurnaratele-certe ce papa adreseaza e-
piscopilor diu Ardeal invinuindu-i de lene §f.'"'ne-
prevedere, de oarece Ludovic Cumanul ar fi trecuL
la crediinta ,(ortodoxil) a Cumanilor si locueste lin-
preun5. cu ei1) ne Impinge sa crettem ca si inte-
meerea Statului si a Mitropolii romaine s'a Indeplinit
pe timpul salt. latà dar momentul eel mai potrivit
cu mersul evenimentelor, de cand trebue sa fi fost
.exiVand Mitropolia. In privinta aceasta si un docu-
ment extern, arata cam acela§ lucru. Dupa moartea
Imparatului Mihail Paleologul, din anul 1282, care
I) Documente Hurmuzachi. Vol. L No. 373, 399, 401, 411 etc.
www.digibuc.ro
93

imViirat a lost acuzat a fi .ûaclinat prea mult catre


unirea bisericii ortodoxe cu cea catolica á urmat
pe tron fiul situ Andronic. Din timpul acestui al
doilea impArat, avem un catalog al Tronurilor Mitro-
politane, credincioase Ortodoxiei. In aNst catalog,
probabil din 1288, se mentioneazä de Mitropolia :
Ungro-V1a.Na. Nu 'insist asupra numirii de Ungro-
Vlahie, odatil ce arâtaram" mai sus di aproape 100
ani, tara noasträ a fosl nevoitil sii. faca parte din
federatia ungarä.
Prin ce imprejurári fericite s'a fitcut crt Argeful,
lacepand Inca din limpul Gotilor, mentinfindu-se ea
oras frun.ta i resalinta cpiscopala, in timpul Si-
inodului al VI-lea din. anul 680, sA se mentina in
fruntea chiriarchiilor românesti prin anul 900 si sa
fie in frunlea Voevodatelor românesti pela 1215, nu
putem discuta acum. Ne oprim deci la constalarea
Arge,m1 í fast lerusalimal-credintii ortodoxe Ro-
meme. Aci erea cca mai de scama resedinp a vesti-
tilor episcopi, earl deznationalizau pe Nemtii si Un-
gurii, cgri treceau pela noi.
Odatzsi cu indepeendenta Tárii urmând, dupa ca-
mane, sa avem i Milropolie sii. poata zice cit Mi-
4ropolia Ungro-Vlachiei lua fiintà prin anul 1288
1290.
fin anal 13'59, Mitropolia Tara exi,sta, dar erea
vacantá. Prin ce imprejurare se filcuse aceastil va-
canta este si ea, câte odatä, o problemii. Mitropolia
devim vacant:A In rcgula prin moartca
Se mai vrid cazuri and Mitropolitul dimisionând
pleacA de buna voe, dar pleaca i fàrà voe, precum
cuaoastem cazul mitropolitilor: Nifon din timpul lui
Radu cel Mare, al lui Teodosie din timpul lui Ghica
Voevod, al lui Antim din timpul lui Mavrocordat etc.
Aceastä chestie InsA formeaza materialul celui de
www.digibuc.ro
94

al doilea volum din lucrarea mea: Veehile Epi.scopii


la Romani, lucrare ce se impune pentru stiintà cu
atât mai mult cu cât predecesorii mei, asupra acestui
punct, de 41 au avut docum.entele de nevoe in mâng,
de si publicá unele chiar, la.urma urmelor constali
cä: par nici a le fi scris, nici a le fi necum a le
intelege In totalitatea lor; implinindu-se vorba Sfintei
Scripturi, care zice: Ochi au si nu vAd, urechi au si
nu aud,

www.digibuc.ro
TABLA DE MATERII
P ag_._

Prefata 3
Vechile noastre Episcopii 5
Colonizarea romanä in Dacia sub Traian si Hadrian . . 18
Crestinismul la Români In epoca Rotund . . . . 22
Biserica româná in timpul stgpanirii Gotilor ln Dacia . 28
Biserica si natiunea românä in timpul náválirii Hunilor si Avarilor 39
Poporul si biserica romAnA pe timpul Slavilor, Avarilor, Bulgarilor 46
Biserica romanl dupá venirea Ungurilor in Ardeai 72

www.digibuc.ro
_

DE ACELAS AUTOR :

1. Istoria Sfântä a Vechiului $i Noului Testament,


editia XX-a.
2. Morala crestind, editia VIII-a.
3. Explicarea Evangheliilor editia XIII-a.
4. Dogmele Bisericei ortodoxe, editia X-a.
5. Istoria Bisericii cre$fine, editia III-a.
6. Istoria bisericii române, editia V-a.
7. Origina cre$tinismului la Români.
8. Degenerarea morald i scäderea simtului religios la
poporul roman.
9. Statistica rnorald : Sinuciderile.
10. Chestii de scoalä $i bisericd.
11. Viata lui lisus.
12. Viata religioasá la Români.
13. Icoana Despini Doamna dela Curtea-de-Arge$.
14. Pictura in bisericile noastre.
15. Gre$ala cu restaurarea monumentelor istorice.
16. Scoala $i Biserica, revistä lunarä In anul XVII-lea an.
17..Monachul Serghie Cantacuzino.
18. Din trecutul nostru bisericesc si politic.
19. Minunile Maici Domnului.
20. Radu Negru.
21. Cultul Macei Domnului.

BUCURESTI
Editura Ancora" 1 Tipografia C ultur a"
S. Benvenisti & C-o. Str. Cimpineanu, 15
Str. Emigratului No. 4-6
Pretul 37 lei.

www.digibuc.ro

S-ar putea să vă placă și