1.

Premise:
In al doilea deceniul al secolului XIX, regimul fanariot era perceput ca fiind apasator. Eraevident ca acest regim nu
mai corespundea societatii din Tarile Romane si perspectivelor lor.Perioada urmatoare Tratatului de la
Bucuresti(16/28 mai 1812) devenise de nesuportat. In“Obsteasca tanguire” se observa cresterea oieritului de la 15 la
27 piastri, vinariciul de la 8 la 11 si dijmaritul de la 10 la 17 piastri in perioada 1814-1817. Mitropolitul era si el
supusschimbarilor la fiecare inceput de domnie, demnitatea lui valorand mai putin de un milion de piastri. Tot in
aceasta perioada se practica si un oarecare trafic de inaltare in ranguri boieresti.Astfel, societatea din Principate era
afectata iar nemultumirile taranimii erau accentuate, in mod deosebit in 1820, cand se inregistra prezenta la judecata
a “sate intregi”. Boierii s
-au remarcat prin memorii si proiecte de reforma, fapt apreciat de Dimitrie Macedonschi, desi era adversar
al boierimii care dorea o restructurare modernizata si, daca era posibil, inlaturarea dominatieiotomane, pastrandu-si
pozitiile social politice.In Transilvania, lantul care a legat rascoala din 1784 de revolutia din 1848, nu a suferit
vreodiminuare in preajma anului 1821. Se constata chiar o accentuare, datorata foametei din 1813,cresterii pretului
granelor de la 80 la 513 grosi galeata in 1816 si a impozitelor marite.Revolutia din 1821 s-a produs pe un fond de
agitatie, intr-un context general de nemultumire.Refuzul de a iesi la munca, fuga de pe mosii, rascoala pandurilor
olteni din 1814-1815,framantarile de la Iasi, Barlad si Ploiesti din 1819 ca si lupta targovistenilor impotriva
domniei,anuntau explozia anului 1821. La acestea se mai adauga si complotul condus de Mihail Gross dinTara
Romaneasca in 1816 care urmarea jefuirea tagmei boieresti si cel al unui grup de arnauti , in1819. Constituirea
Eteriei la Odessa, in 1814, ca si numirea in fruntea ei a generalului AlexandruIpailanti, dupa refuzul lui Capodistria,
contribuie in mica masura la starea de efervescenta dinPrincipate. Importanta a fost si aparitia lui Tudor
Vladimirescu, conducator al pandurimii dinOltenia.(T. Vladimirescu era caracterizat ca fiind un om de statura mai
mult decat de mijloc, cutalie bine pronuntata, fata blonda, mustata galbena, par castaniu, nici prea durduliu nici prea
slab,cu barbie mica si care statea drept, tantos, cu vorba rastita si cu aer de comandant.)Tudor Vladimirescu, om la
40-50 ani, se ridicase din randul taranimii libere, invatase carte lacurtea boierului Glogoveanu din Craiova, era
implicat in comert si era de o desavarsita cinste siintransigenta. Tudor Vladimirescu, a fost inainte de toate
un militar, luand parte la razboiul ruso-turc din 1806-1812 si fiind numit locotenent in armata tarului Alexandru I. El
era direct interesatde starea societatii in care vietuia, era constient de propria-i valoare si se manifesta ca un
patriot,lucruri care au facut ca el sa fie numit de autoritati capitan de plai.
2.Obiectivele revolutiei:
Obiectivul intern era instaurarea unei noi ordini economice, sociale, politice, obiectiv care nuera formulat pentru
prima data in 1821. In ceea ce priveste obiectivul extern al revolutiei, acestaera obtinerea independentei care
nu putea fi exprimata intr-un program destinat publicitatii.

3.Programul revolutiei:

Cel mai important document programatic al revolutiei este cel intitulat “Cererile noroduluiromanesc”, cunoscut in
doua variante redactate incepand cu prima jumatate a lunii februarie. Acest program continea rincipiile de baza ale
unei noi ordini sociale, fiind prevazut principiulsuveranitatii poporului care presupunea desfintarea legiuirii lui
Caragea iar maririle birului puteau fi facute numai in caz de nevoie si aduse la cunostinta tuturor norozilor. Prin
urmare, poporul suveran nu admitea nimic impotriva interesului sau, putand merge pana la pedeapsacapitala. Intr-un
alt punct al programului aparea desfintarea privilegiilor de clasa care prevedeaca dregatoriile sa nu se mai dea cu
bani. Aceasta desfintare a privilegiilor avea un corolarobligatoriu ce prevedea egalitatea in fata legii.Programul mai
continea si reforme cu caracter revolutionar. Reforma justitiei spunea ca legile trebuiau sa fie o emanatie a vointei
“norodului” iar dregatoriile sa fie acordate dupa merit.Reforma administrativa presupunea existenta unui aparat
administrativ redus si eficace, cu un singur zapciu de plasa, lefuri “usoare”, inlaturarea slujbasilor camarii domnesti
si desfintarea unor institutii vazute ca inutile.In ceea ce priveste scoala, se enunta extinderea retelei scolare pe
cheltuiala bisericii. Era prevazuta si o reforma a armatei ce presupunea instituirea unei armate a tari, formata din
4000 panduri si 200 arnauti cu lefuri usoare platite de manastiri. Desfintarea vamilor interne, ca sireducerea vamii la
granita era o revendicare a revolutiei burgheze. In privinta regimului politic,documentul pune in evidenta doua
institutii de baza ale unui regim monarhic burghez: domnul cu putere ingradita si “Adunarea norodului” ca for
legislativ.
 O alta prevedere era cea a improprietaririi taranilor, ca solutie a problemei agrare. Apar si alte
documente care vin sa intregeasca “Cererile norodului romanesc”, precum “Proclamatia de laPades”(23 ianuarie)
care reprezenta o chemare la lupta a tuturor locuitorilor tarii. Pe langaaceasta, mai sunt proclamatiile din 16 martie,
cea din 20 martie adresata locuitorilorBucurestiului si cea din 23 martie catre locuitorii oraselor si satelor.
4.Pregatiri politice:
In decembrie, dupa data de 25, Tudor Vladimirescu soseste in Bucuresti unde ia legatura cu boierii din opozitia
pamanteana, evitandu-l pe Dimitrie Macedonschi, boieri ce l-au desemnat sa ridice poporul “in arme”. Tot pe linia
pregatirilor politice, se formeaza o conducere provizorie dupa moartea luiAlexandru Sutu, in frunte cu mitropolitul
Dionisie Lupu(Comitetul de Obladuire?). O chestiuneimportanta era cea a acreditarii lui Tudor Vladimirescu pentru
acoperirea cheltuielilor initiale.