1.

DOMNULE PREŞEDINTE,
Subsemnatul, DL, cu domiciliul în Teleorman, str. Giorgio del Vecchi nr. 34, bl. PB III, et. 7, ap. 45 chem
în judecată civilă şi personal la interogatoriu pe pârâtele GH, IB, OJ, cu acelaşi domiciliu, şi pe pârâtul
RT, cu domiciliul în Teleorman, str. Daciei, nr. 67, pentru ca, în baza actelor ce Ie voi prezenta, să-mi
admiteţi acţiunea, stabilind calitatea mea de unic moştenitor al defunctului nostru tată, DP, şi să
dispuneţi anularea contractului de vânzare-cumpărare încheiat între pârâte şi RT, pentru următoarele
motive:
- la data de 25 august 1993 pârâtele GH, IB şi OJ au fost condamnate pentru tentativă de omor asupra lui
DP. În fapt, DP, mare consumator de băuturi alcoolice, îşi bătea fiicele (pârâtele) ori de câte ori venea
acasă beat; astfel, pe 5 februarie 1993, în urma unui astfel de tratament aplicat acestora, DP a adormit,
moment în care pârâtele care se vorbiseră mai din timp, i-au pus o pătură pe cap şi l-au lovit, în mod
repetat, cu nişte pari. D.P. a fost dus de urgenţă la spital de către mine, unde medicii i-au salvat viaţa,
deşi se afla într-o stare critică. În urma anchetei penale demarate, pârâtele au fost condamnate;
- pe data de 5 aprilie 1997, pârâtele au fost eliberate din penitenciar şi, la numai trei săptămâni, tatăl
nostru a decedat;
- după 4 zile de la înmormântare, înainte de deschiderea procedurii succesorale notariale, pârâtele au
vândut lui RT o casă cu şapte camere, fără ca pe mine să mă încunoștințeze;
- în momentul la care am purces la deschiderea pe cale notarială a moştenirii, în calitatea mea de fiu al
defunctului, notarul mi-a adus la cunoştinţă că sunt unic moştenitor, întrucât pârâtele au decăzut din
dreptul legal de a veni la succesiunea defunctului nostru tată;
- pârâtele nu au consimţit la eliberarea pe numele meu a unui certificat de moştenitor pentru întreaga
masă succesorală, astfel că am înaintat spre soluţionare prezenta acţiune civilă;
- RT, cumpărătorul imobilului ce face parte din masa succesorală, a dobândit imobilul la data de 3 mai
1997, printr-un act sub semnătură privată cu dată certă, fără să-şi dea seama că pârâtele nu sunt unicele
proprietare.
Faţă de această situaţie, în calitatea pe care o am şi a cărei constatare am solicitat-o pe cale
judecătoreasă, vă cer admiterea acţiunii astfel cum a fost formulată, fără cheltuieli de judecată.
Anexez la dosar următoarele înscrisuri: chitanţa CEC pentru plata taxei de timbru, sentinţa de
condamnare a pârâtelor, fotocopia actului de vânzare-cumpărare dintre acestea şi pârâtul RT.

Q1: Soluţionaţi acţiunea reclamantului arătând argumentele pe baza cărora aţi admis, respectiv respins
acţiunea.
Q2: Menționați eventualele diferențele pe care le puteți identifica dacă faptele s-ar fi întâmplat după 1
octombrie 2011.

2. Primus decedează la data de 14 februarie 2016 în urma unui accident de circulaţie. Rudele defunctului
cu vocaţie succesorală legală generală, la momentul deschideri-i succesiunii, erau următoarele:
- din prima clasă de moştenitori: soţia supravieţuitoare, cei patru copii ai săi, precum şi cei doi fraţi ai
defunctului;
- din a doua clasă de moştenitori: tatăl şi mama defunctului, cei doi fii ai celui mai mare dintre copiii
defunctului, precum şi cei trei nepoţi de frate (copiii fratelui mai mare al defunctului);

1
- din clasa a treia: cei doi fraţi ai tatălui defunctului, precum şi cele două mătuşi din partea mamei;
- din clasa a patra de moştenitori: bunicii defunctului din partea mamei şi cele trei fete ale celui mai
mare dintre fraţii tatălui defunctului.
Q1: Restabiliţi componenţa celor patru clase de moştenitori din speţă.
Q2: Care sunt principiile generale şi excepţiile de la aceste principii în ceea ce priveşte devoluţiunea
legală a moştenirii?
Q3: Stabiliţi gradul de rudenie între de cujus şi toate rudele cu vocaţie succesorală legală generală din
speţă.
Q4: Pornind de la rudele defunctului, daţi un exemplu în care o rudă a acestuia să facă parte din două
clase de rudenie.

3. Primus decedează la data de 14 noiembrie 2012, lăsând în urma sa, ca rude din prima clasă de
moştenitori, doi copii: o fată şi un băiat. Băiatul avea, la rândul său, doi copii, iar fata defunctului un
singur copil - un băiat. De asemenea, primus a mai avut un copil, care, însă, a predecedat, lăsând în
urma sa trei fete.
La momentul începerii procedurii notariale de deschidere a succesiunii fiica defunctului a
renunţat la moştenire.
Notarul, ţinând cont dispoziţiile legale în materie, a eliberat pe numele fiului defunctului un
certificat de moştenitor pentru întreaga masă succesorală, întrucât, conform principiului chemării la
moştenire a rudelor în ordinea claselor de moştenitori legali şi a celui al proximităţii gradului de
rudenie, acesta este îndreptăţit la întreaga moştenire.
Copilul fiicei renunţătoare a contestat în instanţă calitatea de unic moştenitor a acestuia pe motiv că,
în baza reprezentării, are dreptul la partea care i sc cuvenea mamei sale dacă aceasta nu renunţa.
Q1: Ce este reprezentarea succesorală invocată de reclamant?
Q2: În speţă, în ce ar consta utilitatea reprezentării succesorale?
Q3: Stabiliţi domeniul de aplicare, în speţă, în ceea ce priveşte reprezentarea.
Q4: În persoana cui sunt îndeplinite condiţiile reprezentării succesorale şi care sunt acestea?
Q5: În speţă, cine are calitatea de reprezentant şi cine pe cea de reprezentat?
Q6: A procedat corect notarul?
Q7: Care va fi soluţia instanţei?

4. CR a decedat la data de 19.05.2016. CB, fiul lui CR, a predecedat acestuia, lăsând o fiică, CT,
nedemnă, care a fost condamnată pentru săvârşirea infracţiunii de tentativă de omor împotriva
bunicului ei. Aceasta a decedat şi ea, înaintea lui CB, lăsând la rândul ei un copil, pe CM.
CM a chemat în judecată pe SS, soţia supravieţuitoare a lui CR, pe NT nepotul defunctului ( tatăl
său, copil adoptat cu efecte restrânse de CR fiind predecedat) şi pe GB şi GN, copiii defunctului,
pentru a se dispune ieşirea din indiviziune privitor la averea lăsată de către CR.
Q1: Ce efecte produce nedemnitatea faţă de copiii nedemnului? Există deferențe între prevederile VCC
și NCC?
Q2: Nedemnul poate fi reprezentat în materia dreptului la moştenire? Dar renunţătorul?

2
Q3: Ce va decide instanţa de judecată?

5. Nepotul fratelui consangvin al defunctului, GI (tatăl său fiind predecedat), a chemat în judecată
pe HB şi HM (fiii fratelui bun al defunctului), pe părinţii defunctului, GA şi GB precum şi pe soţul
supravieţuitor al defunctului GS, solicitând instanţei stabilirea masei succesorale şi a cotei ce i se
cuvine din succesiune. Fratele bun şi fratele uterin au renunţat la succesiune, iar fratele
consangvin a fost declarat nedemn, fiind cel care, cu intenţie, a suprimat viaţa celui despre a cărui
moştenire este vorba.
Instanţa a respins acţiunea, constatând că GI ar putea veni la moştenire prin reprezentare, fapt
inadmisibil în privinţa descendenţilor nedemnului.
Q1: Ce efecte produce nedemnitatea fa tă de descendenţii copiilor nedemnului?
Q2: Cine va culege moştenirea?
Q3: Este corectă soluţia instanţei?

6. Cei 3 copii ai lui MI au încercat să-1 omoare pe acesta în anul 2013. În cursul procesului penal C1 a
decedat, C2, şi C3 fiind condamnaţi la câte 10 ani de închisoare. La 18.03.2014 a decedat şi C2. MI a
încetat din viaţă la 19.05.2016.
N1 copil adoptat cu efecte restrânse de C1, N2 şi N3 copii lui C2, precum şi Sn1, nepotul lui C3
(tatăl său N4 a predecedat lui MI), au chemat în judecată pe ML, soţia defunctului, solicitând
instanţei stabilirea masei succesorale şi a cotelor ce li se cuvin din succesiune.
Q1: Analizaţi efectele pe care le produce nedemnitate faţă de nedemn, copiii nedemnului şi ceilalţi
descendenţi ai nedemnului
Q2: Ce va decide instanţa de judecată?

7. Prin acţiunea înregistrată la 04.01.2016, reclamanta ICC a chemat în judecată pe pârâta IA

solicitând instanţei să constate deschisă succesiunea defunctului IC, decedat la 20.04.2012, să constate
că de pe urma defunctului au rămas ca moştenitoare reclamanta în calitate de fiică, AC în calitate de
nepoată după o a ltă fiică predecedată, BC în calitate de fiu şi pârâta în calitate de soţie
supravieţuitoare, să stabilească masa succesorală şi să dispună ieşirea din indiviziune.
Prin sentinţa pronunţată, instanţa a admis în parte acţiunea, dispunând că din masa
succesorală i se cuvin reclamantei 1/3, nepoatei 1/3 şi soţiei supravieţuitoare 1/3. De asemenea,
instanţa a constatai că BC este exclus de la succesiunea defunctului, fiind nedemn, urmare a
condamnării pentru infracţiunea de abuz de încredere faţă de acesta.
Q1: Cine şi în ce cote moşteneşte din averea lăsată de defunctul IC?

8. D a decedat la 15.02.2016. La data deschiderii succesiunii avea doi copii, C1 și C2. În urma cu 20 de
ani, C1 a fost condamnat pentru tentativa de omor împotriva lui T. După săvârșirea faptei, T l-a iertat și
s-au împăcat. În anul 2014, i-a lăsat prin legat tot terenul deținut în proprietate.
După decesul lui T, C1 a vândut ¼ din moștenire terțului X. De asemenea, a vândut o suprafață
de teren lui Y. La 5 luni de la deschiderea moștenirii, C2 și-a pierdut viața într-un accident. R fiul lui C2
a chemat în judecată pe C2 și pe X cerând instanței să îi recunoască dreptul la întreaga avere rămasă de

3
pe urma lui T - bunicul său - întrucât C1 este nedemn și se impune și desființarea actelor juridice
încheiate cu terțul X și Y. Pârâtul C1 s-a aparat arătând ca fapta ce i se impută a fost săvârșită cu mulți
ani în urmă, tatăl său iertându-l în mod expres, oral (putând proba aceasta cu martori) și indirect prin
legatul lăsat. În plus, pedeapsa sa a fost grațiată.
Q1: Ce va hotărî instanța de judecată?

9. F.G a fost condamnat pentru lovituri cauzatoare de moarte aplicate soției sale. Defuncta nu a lăsat
bunuri imobile, iar cele mobile au fost însușite de rudele ei de sânge, moștenitori legali ai acesteia.
Cooperativa de consum a chemat în judecata pe F.G, în calitate de soț supraviețuitor al defunctei sale
soții, pentru a răspunde de lipsa în gestiunea ei, stabilită după deces, în cursul procesului, în sumă de
20.000 lei.
Pârâtul s-a apărat în sensul că, fiind condamnat pentru infracțiunea săvârșită contra vieții soției
sale, este înlăturat de la succesiunea defunctei, ca nedemn.
Q1: Ce soluție va da instanța?

10. CA a decedat la data de 7.4.2012. T.A, sora lui C.A, a predecedat acesteia lăsând o fiică, AMA. Aceasta
a decedat la 9.5.2012. EMA si CMA, fii lui AMA au chemat în judecată pe DA, fratele lui CA și pe cei trei
descendenți ai altei surori predecedate a lui CA pentru a se dispune ieșirea din indiviziune asupra averii
rămase de pe urma lui C.A.
Prin sentința pronunțată, prima instanță a respins acțiunea ca inadmisibilă, pe motiv că
reclamanții nu au dreptul să vină la moștenirea lui CA întrucât sunt înlăturați de fratele DA și de
descendenții celeilalte surori predecedate, care vin la moștenire prin reprezentare.
Q1: Este corectă soluția instanței?