Sp.

Reclamanta RA a chemat în judecată pe pârâta RI , mama sa, solicitând instanței să

constate că pârâta, în mod nelegal, după ce acceptase tacit succesiunea părinților ei,
a renunțat expres la aceasta. Or, potivit legii, actul juridic de opțiune succesorală
este irevocabil.
Îm urma acestei renunțări, întreaga moștenire a revenit surorii pârâtei (mătușa
reclamantei), pe numele căreia s-a eliberat certificatul de moștenitor.
Reclamanta a solicitat anularea acestui certificatul de moștenitor prin care întreaga
avere a bunicilor săi a revent unei alte persoane decât mama sa, în condițiile în care
ea, reclamanta, este unica fiică a acesteia și unica nepoată a bunicilor.
CERINȚE:

1. Acțiunea este întemeiată?

2. Argumentați juridic răspunsul.

Sp.2

Prin testamentul întocmit, A.B., a dispus ca toată averea sa mobilă și imobilă să

revină după moartea sa unui institut care să-i poarte numele în localitatea sa natală.
După deschiderea succesiunii, în condițiile în care A.B. a decedat fără moștenitori
legali, aflând despre existența testamentului, un grup de consăteni au depus diligențe
pentru înființarea Institutului B. din localitatea P. Funcționarea institutului a fost
autorizată potrivit legii, acesta dobândind și personlitate juridică.
Ulterior acestui moment, Comuna P. Prin Primar a pretins că moștenirea lui A.B. i
se cuvine ca moștenire vacantă, solicitând bunurilor din mâinele administratorului
Institutului pârât.

CERINȚE:

1. Care este capacitatea cerută de lege pentru a fi gratificat prin testament?

2. Ce hotărăște instanța?
3. Argumentați juridic răspunsul.
Sp.3

La 15.01.2013 într-un accident de autoturism și-au pierdut viața D.M. împreună cu

fratele său F.M.
Pentru că D.M. nu avea descendenți, părinți sau soție supraviețuitoare, asupra
moștenirii rămase de pe urma lui au emis pretenții nepoții N.M, fiul fratelui F.M. și
P.M., fiul surorii S.M., predecedată.
Acțiunea de dezbatere a succesiunii și ieșire din indiviziune a fost introdusă în
numele reclamantului minor N.M-născut la 25.12. 2013- de mama acestuia, ca
reprezentatntă legală a acestuia.
Pârâtul P.M. a solicitat respingerea acțiunii pentru lipsa calității procesuale active,
susținând că persoana care pretinde drepturi la moștenire în calitate de reclamant nu
îndeplinește condițiile legale pentru a moșteni.
CERINȚE:

1. Cum poate fi detaliată apărarea pârâtului?

2. Ce hotărăște instanța?
3. Argumentați juridic răspunsul.

Sp.4

Reclamanta D.R., în nume propriu și ca reprezentatntă legală a minorilor N1 și N2

a chemat în judecată pe pârâții P1 și P2, frații defunctului ei soț T.R., care decedase
la 18.10.2014.
Prin acțiune a cerut să se constate deschise succesiunile rămase de pe urma
decesului foștilor ei socri A.R și L.R , DECESE intevenite la 23.02.2013 și
respectiv 15.09.2013.
Reclamanta a mai cerut să se constate că partea di cele două moșteniri (ale
socrilor)ce se cuvenea fostului ei soț T.R. îi revine acestei, în calitate de soție
supravirțuitoare, precum și celor doi copii minori, N1 și N2, nepoții defuncților.
Instanța a admis în parte acțiunea, a constatat deschise succesiunile rămase de pe
urma defuncților A.R și L.R , dar a înlăturat-o pe reclamanta D.R. dim rândul
moștenitorilor, constatând că au calitatea de moștenitoro doar pârâții P1 și P2, în
calitate de fii, precum și minorii N1 și N2, care vin la moștenire în numele tatălui
lor decedat T.R..

CERINȚE:

1. Nora poate culege o parte din moștenirea lăsată de socrii ei?

2. Hotărârea instanței este legală.
3. Argumentați juridic răspunsul.