Curs 5 – GUM II

Inclinarea rezultatelor pe baza constatarii

BIAS

Caracterele simple

- Selectam subiectii si obtinem un rezultat care poate sa fie deviat de la cel real
- Uneori BIAS-ul poate sa fie intentionat (finantatori…) / designul studiului nu a fost corect / nu se
cunoasteau suficiente date despre populatie (ex. Studii Diabet II – mexic si SUA – susceptibilitate
genetic apt aparitia DMII – erau din popuatii defavorizate, care veneau pt bani; ei erau subgrup
pt populatia SUA; lotul control erau pers cu asigurari medicale etc)
- Trebuie sa se tina cont de backgroundul genetic al celor 2 populatii

Exercitiu:

O familie de heterozigoti (Aa) si o boala AR (aa)

Probabilitatea de a avea

1 copil

- sanatos (AA sau Aa) = 3/4

- bolnav (aa) = ¼

2 copii

2 bolnavi = ¼ x ¼ = 1/16

Probabilitatea ca al doilea copil sa fie aa (1/4)

1 bolnav + 1 sanatos = 2 x (3/4) x (1/4) = 6/16 – ¾ frecventa indivizi sanatosi; ¼ - frec indiv bolnavi

Cel putin 1 copil afectat din perechi de frati? 1/16 + 6/16 = 7/16

Cuplurile de parinti heterozigoti dau si copii sanatosi, si bolnavi. De cele mai multe ori, sustinem ca doar
fam cu copii bolnavi au parinti heterozigoti (pt ca avem putini copii in familie), dar nu stim cum sunt
defapt parintii la cei sanatosi (e posibil sa fie tot hetero)
Daca iau in calcul doar familiile in care e evident ca parintii sunt hetero (doar familiile cu probant), care
este raportul dintre copiii bolnavi si cei sanatosi in aceste familii? (cu perechi copii in care min 1 e
bolnav)

8/14 = 4/7 = 0.57 – probabilitatea ca unul sa fie bolnav e mult mai mare pt ca am luat in considerare
doar fam acelea

In cazul Aa x Aa puteti estima prob de a avea cel putin 1 copil afectat in cazul sarcinilor multiple?

a) r / (1-dn)
r = probabilitatea aparitiei unui fenotip recesiv
d = probabilitatea aparitiei unui fenotip dominant
n = nr frati

ex: daca sunt 2 frati

d=¾
r=¼
(¼) / 1 – (3/4)2 = 4/7

Din tabel = 8/14

Problema

Fenilcetonurie (PKU) – AR; allele P si p (fara mutatii de novo)

Fenotipul PP = Pp
Parintilor Copiilor bolnavi sunt purtatori sanatosi (Pp)
Majoritatea cuplurilor Pp x Pp nu au copii bolnavi -> nu sunt identificate
In acest caz pp ca parintii sunt heterozigoti daca au un copil afectat (pp)
1) care este procentul copiilor afectati in cazul cuplurilor pe care le consider heterozygote si au
un singur copil?
2) Pp ca studiem PKU doar in fam care au cate 3 copii dintre care min 1 este bolnav. Care este
procentul estimat al copiilor cu PKU din aceste familii?

1) 100 % (pt ca noi consideram ca fam heterozigote nu au copii sanatosi)

2) 1 b + 2 s
2b + 1 s
3b+0s

d = prob de aparitiei a carac dominant

r = prob de aparitie a carac recesiv

 3 copii

(d + r)3 = d3 + r3 + 3dr2 + 3d2r

d3 = (¾)3 = 27/64 (probabilitatea de a avea 3 copii sanatosi – pe care ii exclude din analiza)

1 – d3 = (64 – 27) / 64 = 37 / 64

Probabilitatea de a avea carac recesiv (in aceasta categorie) = ¼

¼ / (37/64) = 16 / 37 = 43,24%

Sau aplic formula!!!

Caractere complexe (determinism multifactorial)

Ex boli: Obezitate. Cancer de san

Caractere mendeliene

1. Prezinta cateva categorii distincte intre care exista diferente brutale (lob liber – lob atasat; grupe
sanguine etc)
2. Model de transmitere predictibil (AD, AR, X sau Y linkat)
3. Rata de concordanta intre gemenii monozigotici este de 100%
4. Sunt det de factori genetici; riscul de aparitie al cancerului este f putin influentat de factorii de
mediu
5. Bolile monogenice sunt rare (rep < 0.05% - Huntington, CF)

Caractere complexe

Francis Galton – a initiat studiul transmiterii caracterelor cantitative

1. Rep. variatie fenotipica continua (inaltimea, greutatea, Tens arterial), diferentele sunt discrete
2. Nu au un pattern predictibil de transmitere in cadrul familiilor
3. Rata de concordanta la gemeni este mai redusa comparativ cu valorile raportate pt caracterele
mendeliene (ex monozigoti la Fibroza chistica = 100% rata concordanta; <100 la obezitate)
4. Au un determinism complex (include factori genetici si factori de mediu); rezulta ca riscul de
boala poate fi crescut sau scazut de ambele categorii de factori (la Fibroza chistica se transmite
mutatia = starea de boala; la obezitate se transmite o predispozitie pt boala)
5. Sunt comune in populatie (afecteaza >1% din indivizi). Ex: diabet, obezitate, HTA
 Asemanari intre caracterele monogenice si cele multifactoriale

1. Agregarea familiala (exista mai multi indivizi care dezvolta acelasi character fenotipic intr-o
familie)

- Poate fi explicata prin transmiterea mutatiilor in cadrul familiilor (mai frecventa decat in
populatia generala), sau prin expunerea indivizilor la aceeasi factori de mediu sau la influente
socio-economice similare

In cazul caracterelor mendeliene, diferentele dintre indivizii concordanti sunt f reduse. In cazul carac.
Multifactoriale, diferentele dintre indivizi pot fi mari (de ex un frate poate avea HTA mare, altul mica).

Agregarea familiala este intalnita mai frecvent in cazul caracterelor monogenice, comparativ cu cele
poligenice.

Un caracter poate sa apara si izolat. In cazul bolilor mendeliene aparitia probandului poate sa fie
explicata prin aparitia unor mutatii de novo, pe cand in cazul caracterelor complexe, aparitia
probandului poate fi explicata prin aparitia factorilor de risc genetici si de mediu.

2. Frecventa bolii

- Poate prezenta diferente corelate cu

a) Sexul subiectilor – in cazul carac simple – afect X linkate; complexe – desi nu e linkat -
osteoporoza
b) Etnia

Ex de boli complexe, multifactoriale

Ex. Boala arterelor coronare (cardiopatie ischemica)

1. Riscul de boala este influentat de mai multi factori (obezitate, DZH, HTA, LDL crescut etc)
2. Prezinta agregre familiala certa dar nu preinta transmitere Mendeliana
3. Exista si cazuri izolate
4. Este mai frecventa la barbati fata de femei (la carc complexe distributia e preferentiala la unul
dintre sexe)
5. Riscul de boala este mai mare la Africanii Americani decat la cei Caucazieni sau Asiatici
(diferente interetnice)

Ex 2: scleroza multipla

Ex 3: astm brosic

Ex 4: diferite tipuri de cancer

 Caracterizarea componentei genetice pt caracterele complexe

Caracterele complexe depind de balanta dintre factorii de risc si cei protectivi.

Epidemiologie: factorul de risc = un eveniment bine-definit sau o caracteristica care a fost asociata cu
cresterea ratelor de aparitie a unei boli subsecvente (are sens sa ii discut doar la pers SANATOASE, dar
care pot dezvolta boala in VIITOR)

-det un anumit grad de predispozitie sau protectie

Factorii de risc sau protectivi sunt:

A) Modificabili sau nemodificabili

HTA – sedentarism, dieta – modificabili

Varsta, etnie, sex – nemodificabili

B) Genetici sau de mediu

Susceptibilitatea genetica este data de gene candidat

Determinata

- - oligogenic (artrita reumatoida) – 5 – 10 gene (min 2)

-- poligenic (DZ1, DZ2, obezitatea, vitiligo) – 6 – 11 gene (max cateva sute)

-> Rezultatul balantei dintre TOATE alele de risc si cele protective (toate genele candidat au ambele
tipuri)

-> Fiecare gena candidat poate avea alele de risc si alele protective si poate conferi susceptibilitate pt
mai multe boli. (o gena candidat poate interfera pe mai multe cai cu un caracter complex)
 Boli model (multifactoriale)

Cancer de san

- Originea tumorilor: 90% provin din proliferarea celulelor epiteliale de la nivelul ductelor
secretorii
- Localizarea tumorii: 50% din cadranul supero-lateral al sanului
- Proces malign cu evolutie stadiala
- 1) proliferarea unor celule epiteliale
- 2) formare tumori de origine epiteliala localizate initial intraductal
- 3) unele celule de la nivel ductal pot migra extraluminal, prolifereaza si formeaza o masa
tumorala
- Prevalenta: una din cea mai frecventa la F (1/8 risc pe parcursul vietii); la B a crescut incidenta in
ultimii 25 de ani dar tot e de 100 x mai rara ca la F
- Model transmitere: poligenic aditiv; autozomal dominant?; autozomal recesiv?

I. Tipuri de cancer de san

- Toate tipurile de cancer au cauza genetica/epigenetica dar NU toate sunt mostenite

Formele sporadice (80% din nr de cazuri)

- Determinism multifactorial – factori de risc:

1. Genetici: mutatii dobandite in timpul vietii (mutatii de novo, somatice) – greu de identiifcat
ca mutatii – mutatia nu e prezenta in testutul neafectat (doar in masa tumorala)
2. Nongenetici: factori de mediu, radiatii, medicamente, stil de viata (obezitate, alool) etc
- In general nu sunt eligibile pt testele genetice

Familii cu multiple cazuri de cancer (20% dintre paciente au un istoric familial pozitiv pt cancer)

Cancer de san familial (10 – 15% dintre cazuri)

- Factori de risc: de mediu, mutatii genice (cunoscute sau nedescoperite)

- In general nu sunt eligibile pt testele genetice

Cancer de san ereditar (5-10% dintre cazuri)

- Factori de risc: mutatii mostenite care cresc riscul de cancer

- Determina o varietate de sindroame maligne
- 2/3 dintre cazurile ereditare sunt cauzate de mutatii in genele BRCA1 si BRCA2
- Sunt eligibile pt testele genetice
Cancer de san: factori de risc

- La 70% din pers cu boala nu sunt identificati factori de risc

I. Factori nongenetici:
- Radiatii (mai ales ionizante)
- Dieta bogata in grasimi
- Utilizare estrogeni
- Fum de tigara (?)
- Agenti chimici (solventi organici, aditivi alimentari, fungicide, pesticide)
- Demonstrarea impactului factorilor de mediu: la fam din japonia si china care au emigrat in SUA
– incidenta bolii in 1-2 generatii ajunge la fel cu incidenta din SUA
II. Factori genetici
- 10-20% din cazuri
III. Factori epigenetici
IV. Alti factori
- Varsta (creste riscul cu varsta) – [0-30 ani] – boala este f rara – glanda mamara e complet
formata dupa intarcarea copilului (remodelarea glandei, acinilor)
- Varsta inaintata la care are loc prima sarcina dusa la termen
- Nuliparitatea (lipsa acini)
- IMC (obezitatea creste riscul dupa pubertatea)
- Menarha inainte de 12 ani si menopauza peste 60 ani (remodelari prea multe)
- Nivele crescute de estrogeni

Principalele gene candidat pt cancer de san:

- Reparare leziuni ADN

- Control progresie ciclu celular
- Reglare balanta dintre proliferare si moarte cel .. etc
Cate mutatii sunt necesare la o protooncogena sa devina onco? 1
Cate mutatii la o oncogena ca sa dezvolte cancer? 2

Clasificarea genelor implicate in cancer la san:

a) Gene cu penetranta crescuta: BRCA1, BRCA2 <20% din riscul genetic de boala
TP53, ATM, PTEN <5%
b) Gene cu penetranta redusa
c) Factori epigenetici
d) Sisteme de reparare ADN

! efectul fondatorului – genele identificate intr-o anumita zona

Cand nu cunoastem date despre populatie:

- Fie testam pt cele mai frecvente mutatii

- Fie testam domeniile din gena cele mai importante in functia genei (unde se leaga ADN, unde se
leaga p53, NLS – situs de localizare pt nucleu)

Gene cu penetranta redusa:

- Gene care cresc semnificativ riscul de cancer la san (RR>2)

- Risc relativ = cei care au un factor de risc comparativ cu cei care nu au

Gene cu penetranta crescuta: PTEN, LKB1, ATM, TP53 (la ambele grupe – depinde de mutatie – mutatiile
localizate in zone cu importanta crescuta dpdv functional ale genei au penetranta crescuta, celelalte au
penetranta redusa)

Genele care asigura stabilitatea genomului:

- Atunci cand genomul devine instabil pot exista 2 tipuri de manifestari: instabilitate la nivel
cromozomi (CIN) = cromozomal instability sau instabilitate la nivel microsateliti (MIN)
- Instabilitatea genomica se carac. prin cresterea ratei cu care se produc mutatii punctiforme –
mai ales substitutii – mai ales transversii (o purina e inloc cu o pirimidina si invers);
- Instabilitatea genomica promoveaza alterari prin pierderea de secvente genice (deletii),
amplificarea genica (duplicatii), mutatii punctiforme sau prin aparitia translocatiilor
cromozomale

Ex: RAD51

Proteinele BRCA1, BRCA2 si RAD51 participa impreuna la repararea leziunilor ADN.

Mutatia missense RAD51 Arg150Glu la pacientele cu forme bilaterale de cancer de san din Jp (30%).

Gena XPD

MLH1, MLH2

Modelul Knudson (modelul dublei tinte)

- Pt gene supresoare de crestere tumorala (GSCT) = Ambele alele sunt mutante

- Homozigot normal – poate dezvolta retinoblaston daca se produc 2 mutatii de novo in aceeasi
celula (probabilitataea pt 1 mutatie de novo e f mica, deci pt 2 probabilitatea este extrem de
mica); dar daca apare => o proliferare tumorala unilaterala care apare la o varsta inaintata (timp
sa expun la radiatii) -> debuteaza la varste inaintate -> exista o singura masa care prolifereaza
- Heterozigoti normali – pot dezvolta tumori cand se produce o mutatie in trans (celula devine
homozigota si incepe sa prolifereze) – la varsta mai scazuta; tumori la ambii ochi posibil, dar la al
doilea ochi ar aparea la cativa ani distanta (probabilitatea sa se produca mutatie si la al doilea
ochi)
 - Homozigoti bolnavi – varsta mai redusa la care apare; tumori bilaterale, la fiecare ochi tumorile
sunt multifocale (in fiecare ochi mai multe celule au stat la baza procesului tumoral); diferenta
intre debutul tumorii la un ochi si altul e f mica (cateva luni)

Ex: pers cu varsta de 15 ani tumora unifocala => primul caz

Model Knudson – a fost aplicat si pe modelul cancerului de san si au fost identificate regiuni
cromozomale care au pierdut starea heterozigota

Pierderea starii heterozigote (LOH)

- Exista in cromozomi gene supresor tumorale care au fost afecatate ?! (asa se explica?)
- Riscul pt cancer de san este crescut prin LOH in reg din cr: ...
- Poate sa aiba doar hiperplazie ductala (pers care si-a pierdut starea heterozigota, nu neaparat
are cancer)!!!

Amplificarea genica: este relativ usor de evidentiat dar dificil de interpretat; eveniment tardiv in
carcinogeneza; valoare prognostica nefavorabila

Componenta genetica a cancerului de san

Sistemele de reparare a ADN si patologia umana

Sistemele enzimatice de reparare a ADN sunt implicate in:

- Conversia integritatii structurale a ADN

- Realizarea sau reglarea unor procese celulare: replicare, recombinare, progresie ciclul celular,
transcrptie

Reducerea eficientei acestui sistem:

- Cresterea aparitiei mutatiilor (instabilitate genomica)

- Fav aparitia tumorilor
- Accelereaza proc de imbatranire
- Reduce speranta de viata

Sistemul de reparare a imperecherilor gresite (mismatch repair system) contine enzime implicate in:

- Recunoasterea erorilor (hMSH2)

- Clivarea catenelor care contin erori (hMLH1, hPMS1, HPMS2)
- Degradarea exonucleazica (Exo VII, Exo I)
- Umplerea spatiilor libere si polimerizarea nucleotidelor (ADN pol III)
- Refacerea continuitatii catenelor (ligaza)

Genele care codifica aceste proteine sunt denumite generic antimutatoare.

Amplificarea mutabilitatii poate fi evidentiata mai usor la nivelul microsatelitilor – apar expansiuni sau
reduceri ale nr de repetitii, substitutii, insertii, deletii nucleotidice

(in mod normal in gel vad 2 benzi – 1 microsatelit de la mama, 1 de la tata – microsatelitul are unitati
repetitive – ele se vad in benzi. La deletie am mai putine unitati repetitive, atunci benzile vor fi mai
subtiri si plasate diferit) in general indiv sunt heterozigoti si in gen se vad in gel 2 benzi. Dar daca adn
devine instabil, in organism exista mai multe celule, fiecare cu combinatia ei de microsateliti (70; 200 ur)
– (expansiune in unele cel: 70; 300 / 80;200 / 100; 300 / contractie = deletie etc) extrag adn dintr-un
tesut tumoral, extrag adn din toate celulele deci aplific toate variantele => vad 2 benzi principale si niste
umbre inaintea si in spatele benzilor (pt ca nu mai sunt defapt doar 2 variante) => spoturi mari la adn
instabil; adn stabil = benzi clare (instabilitatea la microsateliti se poate confunda cu o reactie PCR care nu
a mers); mai instabil -> risc cancer mai mare

Cancer de san in cazul unor sindroame genetice

1. Li Fraumeni (AD)
- Max 500 fam in toata lumea cu acest sindrom
- Fenotip: riscul pers cu sindrom de a dezv cancer pana la 50 ani e de 25x mai mare fata de ceilalti
- Dezv sarcoame, cancer de san, leucemii, tumori gl suprarenala
- Cancerul de san: 90% din F cu sindrom dezv cancer de san pana la 60 ani, de obicei proceul
tumoral devine clinic manifest inainte de 45 ani
- Determinism: mutatii gena TP53 – mostenite sau de novo
70% din pacienti au mutatii in exonii 5-8 din gena TP53 (acesti exoni =
hotspoturi mutationale)

Factorii epigenetici

- Implicati in cazuri sporadice de cancer de san

- Modificarile epigenetice ating conformatia cromatinei deci pot contribui la activarea
protooncogenelor sau la inactivarea genelor supresoare de crestere tumorala si pot modifica
stabilitatea genomului
- Se estimeaza ca modificarile epigenetice sunt responsabile mai ales de parcurgerea fazelor
initiale ale tumorigenezei
- In gena BRCA1 a fost identificata o insula CpG care are dimensiuni mari (2,7kb) care este
localizata in regiunea 5’ a genei. Aceasta regiune este metilata diferit in diferite tesuturi, deci se
estimeaza ca expresia BRCA1 este reglata cel putin partial prin metilarea acestei insule CpG. In
formele sporadice de cancer de san, reducerea expresiei BRCA1 si metilarea anormala a insulei
CpG este detectata mai frecvent decat mutatiile somatice
 - In afara de cele 2 gene mai exista aprox 200 regiuni metilate diferit la pacientele care au cancer
de san vs pers sanatoase
- Insula CpG (sector ADN – mai mult de 500 de nucleotide) in care procentul de C si G e mai mare
ca in rest = Citozina – fosfat – Guanina

Ce se poate face?

1. Autoexaminare
2. Mamografie – dupa 40 ani / 30 ani in fam cu antecedente
3. Ultrasonografie
4. Teste genetice

Cine solicita sfat/teste genetice?

Teste genetice se solicita daca exista istoric familial pozitiv de cancer de san:

1. Cazuri multiple de cancer de san si/sau de ovar in fam (rude de sange)

Cazurile: rude apropiate (grad 1,2) sau sunt prezente in mai multe generatii
Cancer de san diag sub 50 ani (formele care apar dupa menopauza au alte mecanisme)

Sau

2. Un membru din familie a fost diag cu:

Cancer de san la sub 35 ani
Cancer de san bilateral la sub 50 ani
Cancer de ovar
Cancer de san si ovar
Cu mutatii in BRCA1 si BRCA2
Cancer de san desi este de sex masculin

Sau

3. Provine dintr-un grup etnic in care boala este frecventa (evrei Ashkenazi) – se testeaza mutatii
de tip fondator
- Ordinea testarii membrilor familiei: initial se testeaza probandul; daca rez +, se testeaza alti
membrii din fam

NU SE REALIZEAZA TESTAREA RANDOMICA SAU SCREENING POPULATIONAL

Sfatul genetic cuprinde:

Discutii referitoare la:

- Riscurile, beneficiile si limitarile testele genetice (nu toate variantele sunt detectabile, riscul
rezidual de mutatie)
- Semnificatia rezultatelor potentiale ale testelor genetice
- Recomandari pt screening ulterior
- Estimarea eligibilitatii pt testare (probabilitatea de a detecta o mutatie tb sa fie >10%)
- Stablirea membrului din familie care are cel mai mare risc de a purta mutatii si cu care este
initiata testarea
- Aspecte financiare ale testarii: asigurari medicale, resurse proprii, parte a unor proiecte (?)

Aspecte la care individul trebuie sa (si sa isi) raspunda:

- Testarea:
Ii altereaza perceptia de sine?
De ce da sau nu doresti testarea?
Motivatiile pt realizarea testelor genetice: reducerea incertitudinii, estimarea riscului pt urmasi,
sarcina sau decizii maritale, explorarea urmaririi ulterioare sau optiunile terapeutice
- Momentul optim: acum sau poate mai tarziu?
- Rezultatele:
Cresc anxietatea sau cunoasterea este putere?
Pot contribui la un sentiment de vinovatie fata de copii?
Le vei comunica rudelor? Cum le vei comunica? Cum vor reactiona?
Pentru ce vei folosi informatia?

- Se urmareste dinamica starii psihologice in timpul si dupa testare si cu momentul in care:

s-a diagnosticat boala
apar modificarile asociate cancerului
evocarea antecedentelor familiale (ex. Varsta la care rudele au fost diagnosticate cu cancer sau
au decedat)

Individul/familia trebuie sa aiba TIMP SUFICIENT si DATELE NECESARE pt a decide asupra

oportunitatii testarii.
 Rezultatele testelor genetice

Pozitive: identificarea unor mutatii cu efect patogen demonstrat

Negative: interpretarea difera daca o mutatie a fost identificata anterior in familie

Mutatii cunoscute ca nefiind asociate cu boala (Polimorfisme populationale fiziologice)

 Adica rezultatele sunt in realitate negative

Mutatii necunoscute – rezultatele nu sunt informative

Variante cu semnificatie necunoscuta: semnificatia lor depinde de modul in care aceste variante
genetice segrega cu boala in familie (sunt aceste var prezente la paciente?)

Pentru a estima semnificatia rezultatelor se pot utiliza:

- Programe de predictie a semnificatiei mutatiilor

- Date obtinute anterior in lab

!! REZULTATELE TESTELOR GENETICE indica PROBABILITATEA de a dezvolta cancer de san, si nu

CERTITUDINEA

Riscuri / beneficii/ limitari teste genetice

Rezultatele pozitive:

Beneficii:

- Confirmare diag de certitudine

- Comportament pozitiv si interventie clinica precoce pot influenta evolutia bolii
- Pot fi identif membrii fam care au risc cresct de boala – masuri – cresc speranta de viata
- Reducerea incertitudinii

Riscuri:

- Reactii psihologice adverse (furie, anxietate, suparare) atat pt pers testata cat si pt membrii fam
– rc adv mult mai mari daca e testata in perioada anterioara simptomelor; pt mb fam rc adv apar
cand stiu ca si ei pot dezv boala cand o ruda directa o are
- Incertitudine – mutatiile au penetranta incompleta
- Alterarea dinamicii familiale
- Asigurare / discriminare sociala (loc de munca)
- Pb de confidentialitate (comunicarea rezultatelor rudelor cresc posibilitatea diseminarii
rezultatelor ...)
Rezultatele negative:

Beneficii:

- Se evita unele interventii clinice care nu mai sunt necesare

- Se reduce impactul emotional pt subiectul testat si pt membrii fam

Riscuri:

- Reactii psihologice adverse (ex. Vina supravietuitorilor = sentimentul de vina daca mutatia care
confera risc crescut de cancer a fost transmisa la un membru din fam)
- Pot altera dinamica fam
- Pot mentine riscul aparitiei ulterioare a cancerului
- REZULTATUL NEGATIV nu inseamna ca individul NU va putea dezvolta cancer in viitor

Rezultate neinformative

Beneficii:

- Cercetarile care se vor derula pot clarifica rezultatele (care e semnificatia mutatiei)
- Comportamentul sanatos poate fi consolidat
- Diminuarea impactului emotional produs de posibilitatea de a dezvolta o boala care reduce
speranta de viata

Riscuri:

- Confuzie si anxietate continua (risc pt alte boli)

- Frustrare cauzata de absenta informatiilor utile referitoare la boala
- Decizii negative privind continuarea screeningului, tratamentului si masurilor de preventie
- Indiferenta fata de alte pb medicale

Testarea genetica a BRCA1 si 2 la copii

Beneficii: nu au fost dem, mai ales la sub 18 ani (NU se recomanda efectuarea testelor genetice la pers
minore)

Pericol: rezultatele pot influenta dezvoltarea psihologica a copilului sau pot determina discriminare din
partea asiguratorilor sau a potentialilor angajatori

Consimtamantul informat: trebuie considerata autonomia si capacitatea copiilor de a participa la

acordarea consimtamantului informat si de a-l schimba (parintii nu intotdeauna sunt cei care pot decide
in numele copiilor)

Confidentialitate: rezultatele sunt disponibile pt cei care decid pt copii (parinti) si acestia tb sa decida
daca rez testelor vor fi comunicate copilului si in ce moment se va intampla asta

TESTAREA GENETICA NU TREBUIE SA CREASCA INUTIL STRESUL PERSOANELOR TESTATE

Tema: prezentare ppt 10-15min despre o boala genetica monogenica/multifactoriala

- definitie, simpotomatologie, fenotip, incidenta, componenta genetica (accent); determinism

genetic, predispozitie (daca e multifactoriala), metode de evidentiere a mutatiilor, daca sunt sau
nu teste genetice disponibile
- Duminica!!!