Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1. GENERALITATI- DEFINITIE
- ETIOLOGIE
2. ARSURI TERMICE
DEFINITIE : Arsurile termice sunt urmare a actiunii caldurii asupra tegumentului si
tesuturilor. Caldura devine lezanta pentru tetuturile vii in momentul in care depaseste 46
gr C
ETIOPATOGENIE
1
- calcinare la peste 1000 grade C
CLASIFICARE
Clasificare anatomo-clinica ia incalcul criteriul profunzimii in functie de lezarea
plexurilor vasculare tegumentare si de posibilatile de regenerare a pielii. Profunzimea
leziunii locale este direct proportionala cu temperatura agentului termic, dar si cu timpul
in care acesta a actionat.
In tara noastra arsurile se clasifica in patru grade de profumzime:
- Gradul 1 - edem si durere, explicate prin tulburari de dinamica circulatorie si
permeabilaitate capilara ca si prin eliberarea de histamina si chinina. Cantitatea de
energie cu care tegumentul a venit in contact a fost mica:; ea nu a determinat alterari ale
epidermului superficial. Toate fenomenele sunt reversibile, vindecarea facandu-se cu
restitutio ad integrum, in cateva zile
- Gradul 2 - caracterizate print flictena cu continut clar, edem si durere. Sunt distruse
straturile epidermice superiore pana la startul bazal germinativ, perm regenerarea pielii.
Lichidul extravazat se va acumula in startul de clivaj creat intre elementele coagulate
termic si cele neafectate, determinind flictena. Intre dimensiunile flictenelor si
profunzime nu exista nici o legatura. Vindecarea se face de regula per primam intentione,
2
in 10 - 12 zile. Asocierea infectiei poate prelungi timpul necesar vindecarii afectand si
calitatea acesteia.
- Gradul 3 - este caracterizat prin flictena cu continut sanguinolent si derm (dupa
idepartarea flictenelor) de culoare rosie cu puncte hemoragice pe traiectele trombozate
ale vaselor dermice amputate. Sunt distruse in totalitate toate straturile epidermului,
inclusiv membrana bazala, precum si grosimi variabile din derm. In continuare, partea
din dermul restant se va putea escarifica, consecinta a extinderii trombozei in vasele
acesteia. In functie de profunzimea pana la care a actionat factorul lezant, de existenta si
densitatea rezervelor epiteliale, ca si de calitatea tratamentului, in arsurile de gradul 3
(arsuri intermediare), vindecarea naturala, spontana, este posibila. Aceasta va fi insa o
vindecare cu surprize, respectiv cicatrici hiper si hipo pigmentate hipo sau hiper trofice si
frecvent cicatrici retractile. Pentru aceste motiv, in special pentru regiunile functionale
(mana este pe primul plan), arsurile intermediare nu trebuie conduse la vindecare
spontana, vindecare ce se obtine in aproximativ 3 saptamani, prin proliferarea epiteliului
cu care sunt capitonate bonturile de amputatie a tuberculilor pilosebacei si glandelor
sudoripare restane in dermul nelezat.
In arsurile intermediare chiar si aceste sanse de vindecare pot fi anulate de infectii sau
erori terapeutice ce pot distruge rezervele epiteliale.
- Gradul 4 - leziunile sunt rezultatul contactului cu surse ce au niveluri termice inalte.
Constau in necroze de coagulare a tuturor straturilor pielii. In functie de temperatura la
care s-a constituit escara care este totdeauna uscata, retractila si anestezica, se poate
constata o colorare in diverse nuante de la galben la cafeniu (escare prin caramerizare), la
alb- cenusiu (escare prin calcinare). La nivelul escarelor vasele sangvine trombozate in
hipoderm, pot fi vizibile prin transparenta, dand imprea unui tatuaj. Fiind distruse toate
structurile pielii, escarele arsurilor profunde sunt insensibile.
Dupa suprafata arsa, arsurile se clasifica dupa procentul lezional global acesta fiind
reprezentat de totalitatea suprafetei arse expimate in procente.
La ora actuala se utilizeaza metoda lui Wallace (regula lui 9), dupa care suprafata
corpului este impartita in 11 regiuni fiecare regiune reprezentand 9%.
TABEL + FIGURA
Indicele prognostic (IP), reprezinta produsul dintre suprafata arsa si profunzime (in
conceptia actuala arsura este privita ca un volum).
El se calculeaza inmultind suprafata arsa in procente cu gradul cel mai mare al arsurii.
3
- IP = 180- 200 : decesle predomina
- IP peste 200: decesele sunt regula.
FIZIOPATOLOGIE
FIGURA
4
histamina, leucotriene, prostaglandine, ca si multe citochine (TNFa, IL1, IL6, IL8) ,
actiunile edematoase, trombozante si/ sau necrozante ale acestora, prezente predominant
in regiunile perilezionale, conduc la agravarea fenomenelor locale si regionale induse de
injuria termica.
Evolutia leziunii locale poate fi influentata de :
- utilizarea in primul ajutor a apei reci :scade edemul si durerea, diminueaza extravazarea
proteinelor, limiteaza daunele locale prin scurtarea timpului de actiune al temperaturii
excesive; racirea dupa 30 de minute dupa accident devine inutila iar cea excesiva sau
prelungita devine daunatoare.
- hipoxia din plaga reprezinta un mediu ostil vindecarii
- infectia creste anoxia, acidoza, in aceste conditii vindecarea fiind compromisa.
Vindecarea plagilor de arsura, in functie de profunzimea lor se face prin diferite
mecanisme:
- in arsurile superficiale, ce pastreaza indemne celulele stratului bazal germinativ,
vindecarea se face prin germinarea acestora
- in arsurile intermediare epiteliul conservat al anexelor amputate va aluneca peste trama
dermica sau peste ariile granulare minime. Calitatea vindecarii este legata de densitatea
rezervelor epiteliale.
- in arsurile profunde ,extradermice, unde toate rezervele epiteliale au fost distruse,
vindecarea nu mai este posibila decat prin migrarea epiteliului marginal iar in cazul
ariilor intinse nu se vor acoperi niciodata. Arsurile profunde pentru a se vindeca corect
trebuie grefate.
5
-constienta prezenta,absenta agitatiei psihomotorii
-diureza restabilita(50ml/h)
-tranzit intestinal reluat
Stadiul 2-zilele 4-21,perioada metaagresionala,dismetabolica.Este caracterizat de un
catabolism care se desfasoara in conditii de hipoxie,organe suprasolicitate si in prezenta
unor reziduuri toxice provenite direct din leziunea locala sau din metabolismul si
epurarea deficitara.
Aceasta perioada este caracterizata printr-o serie de etape deosebite:
-zilele 4-6-remiterea edemelor,daca bolnavul a fost corect ingrijit ,determina criza
poliurica(atentie la sustinerea cordului si a functiei renale)
-ziua 9-este ziua in care se poate face un diagnostic precis al profunzimii leziunii locale.
-ziua 12-poate caracteriza(dupa perioada socului cu IRA functionala)debutul
decompensarii renale
-complicatii digestive,HDS,pot apare in orice moment pentru bolnavul cu arsuri grave
-CID,complicatiile tromboembolice pot aparea imediat dupa accident si se intind si dupa
perioada celor 21 zile.
La finele acestei perioade,bolnavul ars trebuie sa se prezinte astfel:
-arsurile de gradul 3 vindecate (cele superficiale s-au vindecat deja in primele 2
saptamani)
-escarele de gradul 4 detersate complet si inceperea constituirii unui pat granular apt de a
primi in zilele urmatoare grefa de piele
Stadiul 3 -zilele21-60-perioada chirurgicala.
In conditiile in care bolnavul a fost corect ingrijit atat local cat si general,intra intr-o
perioada de echilibru metabolic foarte fragil.Grefarea intre zilele 21-28 asigura o buna
evolutie a bolnavului si este un test care confirma ca tratamentul a fost corect condus.
In conditiile tratamentului local modern al arsurii(EGP)stadiul 3 se suprapune din ce in
ce mai mult peste stadiul 2,formarea plagii granulare fiind considerata de multi autori ca
o complicatie locala.
Stadiul 4 -socul cronic.
Este o modalitate de evolutie cauzata de pierderea momentului operator,de o ingrijire
necorespunzatoare sau de o arsura extrem de grava.Se considera ca bolnavul a intrat in
perioada socului cronic daca la 60 de zile de la accident prezinta plagi granulare pe
regiuni intinse.
Consecutiv existentei acestor plagi, se instaleaza grave stari de denutritie, prabusire
imunitara si dezechilibre metabolice. In cazul arsurilor foarte grave, la copii mici, la
malnutriti, la varstnici sau la alte persoane tarate, este posibil sa constatam aspecte de soc
cronic inaintea celor 60 de zile.
Starea generala se caracterizeaza prin casecsie, areactivitate, adinamie, prostratie,
anorexie, subfebrilitate. Plagile sunt hipersecretande, fetide, fara tendinta la reparare.
Singura sansa pentru acest bolnav este grefarea ce trebuie efectuata in cel mai scurt timp,
dupa reechilibrare.
6
Manifestarile sistemice generate de leziunea de arsura poarta denumirea generica de
boala generala a arsului (BGA). Ele apar cand arsura acopera peste 25% din suprafata
corporala in cazul unui adult sanatos, dar sunt frecvente si in suprafete mai mici (10-
15%) in cazul copiilor mici, al batranilor sau adultilor tarati sau cu leziuni inhalatorii.
Din punct de vedere fiziopatologic, BGA parcurge doua etape esentiale, partial
suprapuse peste cele clinice:
A. Etapa de soc hipovolemic
B. Etapa sindromului inflamator acut sistemic (SRIS)
Manifestari organice:
- statusul cardiovascular, este caracterizat prin - reducerea debitului cardiac
- cresterea rezistentei vasculare
sistemice si pulmonare
- scaderea contractilitatii
miocardice
Disfuncia miocardica ar putea fi prevenita prin reechilibrare hidroelectrolitica precoce si
agresiva.
- rinichiul este unul din organele direct afectate de hipovolemia si ischemia din cursul
socului. Cauze: 1.vasoconstrictia arteriolei eferente - scaderea filtrarii glomerulare -
insuficienta renala acuta functionala
2. cresterea reabsorbtiei tubulare de apa si Na sub actiunea
aldosteronului ai ADH.
7
Rezultatul afectarii renale este oliguria. Mentinerea unui flux urinar peste 30 ml pe ora
este un obiectiv esential al tratamentului. Ineficienta in corectarea suferintelor renale de
cauza functionala duce la instalarea insuficientei renale acuta prin necroza tubulara.
- tubul digestiv este si el afectat de vasoconstrictia compensatorie din cadrul evolutiei
socului hipovolemic; se produce o necroza a mucoasei intestinale, cu denudari importante
si hemoragii intinse. Principalul efect este disfunctia barierei intestinale cu doua
consecinte esentiale:
1. translocatia bacteriana care devine un factor patogenic pentru SRIS
2. cresterea permeabilitatii mucuoasei intestinale care accentueaza pierderile lichidiane.
Tot la nivel intestinal instalarea ileusului dinamic agraveaza statusul bolnavului. Mucoasa
gastrica ischemica rezista cu dificultate la agresiunea acida, si apar ulceratii de stress si
instalarea hemoragiei digestive superioare. Administrare ade blocanti de receptori H2
pare sa amelioreze evolutia si chiar sa impiedica aparitia acestor complicatii
Este o reactie generala a organismului uman la agresiuni variate. Este rezultatul actiunii
sistemice ale citokinelor sintetizate la nivelul leziunii: TNFA, IL1, IL6.
Metabolismul este unul dintre ansamblurile cele mai afectate din cadrul inflamatiei
sistemice ca urmare a actiunii conjugate a citokinelor (TNFa, IL1, IL6), si a hormonilor
de stress ( catecolamine, glucocorticoizi, glucagon).
Principalele modificari sunt:
- consumul energetic total(rata metabolica bazala), este mult crescuta la arsi ajungand la
2 - 4 ori mai mari decat cele normale.
- metabolismul glucidic este profund alterat. Desi necesitatile sunt crescute, consumul
periferic nu este pe masura acestor necesitati. Vom intalni niveluri ale glicemiei mari (la
limita superioara a normalului sau mai mari) in ciuda necesitatilor metabolice crescute)
- metabolismul proteic este profund afectat sub actiunea citokinelor (mai ales IL6) creste
productia hepatica de proteina de faza acuta, scazand cea de albumina. Se reduce astfel
presiunea coloidismotica, precum si sinteza unor proteine plasmatice cu importante
functii fiziologice (transferina, proteine anticoagulante). Acelasi complex citochimic-
hormonal produce o balanta proteica negativa, cu utilizarea aminoacizilor pentru
productia de energie si nu pentru refacerea tesuturilor afectate de arsura.
8
- metabolismul lipidic participa la aceste modificari sub stimularea catecolaminelor,
lipoliza fiind puternic crescuta.
In concluzie, arsul are o rata metabolica crescuta, este subfebril, produce glucoza in
exces, consuma proteinele in scopuri energetice si isi pierde lent depozitele adipoase.
Eforturile terapeutice sunt majore si contracareaza cu greu aceste tulburari.
Imunitatea este una din functiile profund deprimate de catre arsusa, fapt dovedit de :
- succeptibilitatea crescuta la infectii
- supravietuirea homogrefelor pentru un timp mai indelungat decat la subiectii sanatosi,
- scaderea raspunsului limfocitelor T la mitogeni
Tulburari hematologice
Afectarea pulmonara
Poate fi directa in cadrul leziunilor inhalatorii sau secundara. Eliberarea proteazelor din
PMN dar mai ales producerea speciilor de oxigen activ duce la cresterea permebilitatii
capilare cu aparitia edemului pulmonar acut necardiogen. Mai exista si posibilitate
aparitiei emboliei pulmonare ca urmare a statusului hipercoagulant al arsului.
Asa cum se observa BGA afecteaza toate organele sisistemele chiar in absenta
fenomenelor septice. Aparitia MODS este frecventa in cazul arsurilor mari exitusul fiind
frecvent in aceascta eventualitate. De aceea tratamentul chirurgical si de terapie intensiva
trebuie sa fie agresiv si coordonant pentru a-i oferii marelui ars o sansa de supravietuire.
CLINIC
Clinica arsurilor termice este in functie de gravitatea plagilor arse si are in vedere
leziunea locala si raspunsul organismului la agresiune,manifestat prin semne generale.
Semnele locale privesc leziunea ca atare,in functie de profunzime .
Semnele generale sunt urmarea raspunsului la agresiune.Ele sunt direct proportionale cu
gravitatea arsurii,sunt caracteristice fiecarei etape calendaristice si pot continua si dupa
epitelizarea plagilor, pana la recuperarea totala a functiilor afectate de arsura.
9
PARACLINIC
Sunt de mare importanta.Se vor efectua:
-probele uzuale
-monitorizarea hemogramei, azotemiei, proteinemiei, electroforezei, ionogramei
-explorari specifice unor aparate si sisteme
COMPLICATII
TRATAMENT
10
- scoaterea rapida din mediul termic, dus departe, la aer curat si culcat orizontal
- stingerea focului de pe haine cu mijloacele existente
- explorarea functiilor vitale, respiratie, circulatie si sustinerea acestora (daca este cazul,
respiratia artificiala, masaj cardic)
- aplicarea unui prosop udat in apa rece peste zonele arse pentru diminuarea durerii si a
gradientului termic
- daca prezinta si alte traumatisme se va proceda la hemostaza provizorie si imobilizarea
fracturilor
- daca este posibil se administreaza analgezice IV, oxigen si perfuzii cu solutii cristaloide
- transportarea la spital este obligatorie pentru orice ars cu o suprafata mai mare de 5%.
Pe timpul transportului nu se administreaza alimente sau lichide pe cale orala.
11
2. TRATAMENTUL LOCAL
12
- in mod curent incizia intereseaza epidermul si dermul; numai in arsurile foarte
profunde se poate ajunge in planul fascial (fasciotomii), dar cu respectarea retelei
venoase
3. TRATAMENT GENERAL
- hemoglobina,
- hematocrit,
- glicemie,
- uree sangvina,
- electroliti,
- rezerva alcalina,
- gaze sangvine,
- ph sangvin,
- PVC.
O reanimare a bolnavului ar trebui condusa dupa seturi de analize care sa arate evolutia in
dinamica, cel putin de 2, 3 ori pe zi a acestor parametrii biologici.
Reechilibrarea hidroelectrolitica
Se incepe imediat ce bolnavul ajunge la spital pentru prevenirea socului hipovolemic si a
insuficientei renale, intrucat pierderea de lichide este foarte mare in arsurile ce depasesc
20- 25% din suprafata corpului.
Cantitatea de lichide necesara in primele 24 de ore se calculeaza dupa formula:
13
ml/24ore = suprafata arsa % x kg corp x gradul arsurii
Ritmul administrarii lichidelor este sustinut; in primele 8 ore se administreaza 1/2 din
cantitatea pe 24 ore, iar in continuare 1/4 la fiecare 8 ore. Mijlocul cel mai eficient de
reglare a ritmului de perfuzie este diureza, care trebuie sa se incadreze intre 30 - 50
ml/ora. In urmatoarele 24 de ore se administreaza aceleasi cantitati de lichide, repartizate
uniform pe durata zilei, sub controlul diurezei, ionogramei, pulsului, TA, Hb, Ht, PVC.
Reechilibrarea hidroelectrolitica se continua pana la restabilirea completa a acestor
constante.
Este obligatorie la cei care au inhalat aburi si fum, gaze toxice, precum si la cei intoxicati
cu CO2 sau CO. In cazurile de urgenta se face resuscitare cardiorespiratorie, eventual
traheostomie.
In caz de leziuni mucoase sau extramucoase a cailor respiratorii se recomanda intubarea
bolnavului si respiratie asistata.
Prevenirea infectiilor
Suportul nutritionar
14
Asocierea altor tratamente
Nu se administreaza :
- corticoizi, intrucat sunt deja in exces prin excitarea corticosuprarenalei si produc
perturbari in redresarea socului
- sedative, deoarece pot masca o agravare a socului, agitatia arsului fiind data de hipoxie
- analgetice vasculare, tip catecolaminic, pentru ca arsul nu este depresat vascular si pot
produce anurie prin microtromboze si necroze celulare
- procaina, care intrerupe mecanismele vasopresoare
- unguente peste arsura ce produc cruste si favorizeaza infectii anaerobe
3. CHIRURGIA ARSILOR
15
- arsurile chimice
- electrocutiile
Contraindicatiile:
- instabilitate hemodinamica
- anemie cu Hb sub 7g/ dl sau Ht sub 25%
- hipoproteinemie sub 4g/dl
Plaga granulara este rezultatul evolutiei naturale a arsurilor de gradul 4 sau a celor
intermediare profunde. Tesutul granular este un tesut conjunctivo-vascular, cu mare
capacitate proliferativa, format din vase de neoformatie si numerosi fibroblasti.
O plaga granulara ideala pentru grefat (eutrofica), trebuie sa fie rosie, de consistenta
ferma, cu granulatii plane, lucioase, fara secretii sau fibrina.
Mijloace de acoperire
1. clasice:
a) autokeratinocitele de cultura
b) piele arfificiala formata din derm rezultat prin cultivarea fibroblastilor pe retele
rezorbabile sintetice sau in geluri de colagen asociate cu epiderm produs pein cultivarea
in vitro a keratinocitelor provenite de la pacienti.
16
3. ARSURI CHIMICE
ARSURI CHIMICE - DEFINITIE
- ETIOPATOGENIE
- FIZIOPATOLOGIE
- CLINIC
- TRATAMENT
DEFINITIE
Arsurile chimice sunt leziuni ale pielii, mucoaselor sau tesuturilor subiacente dupa
contactul cu substante iritante, toxice sau necrozante celulare
ETIOPATOGENIE
Circumstante de producere
- accidente de munca ( marea lor majoritate), casnice sau terapeutice (injectii subcutanate
cu substante hipertone)
- in timp de razboi prin folosirea armei chimice
Mecanismul de actiune
FIZIOPATOLOGIE
Leziunile produse sunt in raport de:
- concentratia substantei din solutie;
- penetrabilitatea substantei (fosforul alb arde pana la epuizare)
17
- actiune toxica sistemica: fosforul determina necroza hepatica, acidul fosforic produce
insificienta renala, acidul fluorhidric induce hipocalcemie,
- modul de actiune al substantei chimice
- durata; cu cat este mai mare, cu atat efectul este mai grav
CLINICA
Arsurile chimice produc atat semne locale cat si generale.
Semnele locale sunt in functie de agentul vulnerant. Durerea poate aparea de la inceput
si cu intensitate mare in cazul acizilor tari, sau tardiv si de intensitate slaba in arsurile cu
baze
Aspectul leziunii este diferit in functie de agentul cauzant:
- mumificarea tesuturilor, cu necroze si escare groase (acizi tari): escare de culoare
galbuie in leziunile cu acid clorhidric, cenusii in leziunile cu acid sulfuric si portocalii
rosiatice in arsurile cu acid azotic.
- escare cu margini beante ce difuzeaza in suprafata, cu nuante cenusiu- mat (baze tari)
18
- leziuni torpide progresive, cu aspect de supuratie ( acizi slabi)
- aspect de desidratare si arsura ce progreseaza rapid, cu rezorbtie in circulatie a agentului
chimic (fosfori, anhidride)
- vezicule, flictene, edem (substante vezicante)
Semnle generale sunt asemanatoare cu cele din arsurile termice. Pot aparea in plus:
- sufocare, prin spasm bronsic, urmare a inhalarii de vapori degajati de substantele
chimice
- leziuni organice la distanta ( hepatita toxica, nefroza), produse in urma absorbtiei in
circulatia sangvina
TRATAMENT
Profilactic:
- respectarea normelor de protectia muncii
- masca de gaze si pelerine protectoare in spatii unde se degaja gaze toxice sau in caz de
atac cu arme chimice.
19
4. ARSURILE ELECTRICE
ARSURILE ELECTRICE - DEFINITIE
- ETIOPATOGENIE
- FIZIOPATOLOGIE
- CLINIC
- TRATAMENT
DEFINITIE
Contactul dintre o sursa electrica si organism, determina un scurt circuit ce poate fi urmat
de arsura prin degajare de caldura sau flama, sau de electrocutie.
ETIOPATOGENIE
Cauzele sunt reprezentate de curentul electric - continuu sau alternativ ce poate degaja
temperaturi de peste 2000 grade C.
FIZIOPATOLOGIE
Electrocutia defineste acele leziuni aparute prin pasajul electronilor prin tesuturi,
subiectul fiind interpus in circuitul electric.Pe langa degajarea termica, pasajul curentului
electric determina frecvent importante tulburari ale functiilor electrice ale membranelor
celulare cu implicatii in functiile SNC si ale cordului.
Trecerea curentului electric determina:
- la nivelul vaselor de sange: coagulare intravasculara, tromboza, necroza peretilor cu
hemoragie secundara, ischemierea teritoriului distal. La nivelul inimii leziunile pot fi rar
de natura necrotica directa; se constata leziuni de tromboza vasculara cu ischemie si
20
necroza secundara a miocardului; cel mai frecvent fenomen este desincronizarea totala a
pace-maker-ului, inregistrandu-se diferite forme de aritmii si mergand pana la stop
cardiac ireversibil; tratamentul acestor leziuni sta pe primul loc in rezolvarea cazului, de
ameliorarea lor depinzand suita altor masuri medicale.
- la nivelul muschilor coaguleaza proteinele. efectul coagulant, cu pierderea viabilitatii
musculare, are o mare extensie. Leziunii musculare prin coagulare i se asociaza patul
vascular regional, delimitand un larg teritoriu necrotic-ischemic, excelent mediu de
cultura microbiana. Miozita necrozata are caracter extensiv si este sediul unei masive si
rapide (ore) infectari cu clostridii, pe cale hematogena.
- la nivelul oaselor leziunile pot merge de la necroze prin excludere vasculara pana la
carbonizare directa datorita efectului termic;
- la nivelul nervilor leziunile constau in coagularea proteinelor cu pierdere completa
functionala; nervii situati la oarecare distanta de traseul curentului electric pot suferii
numai modificari functionale de durata si intensitate variabile.
Dat fiind ca pe suprafata caldura poate disipa structurile centrale ale membrului afectat,
unde fenomenul are loc, sunt mai grav afectate decat cele superficiale.
Intre aspectul exterior al leziunilor si distrugerile din profunzime nu exista totdeauna o
corespondenta directa; deseori pot fi vazute cazuri la care nu pot fi decelate decat
minime marci electrice cutanate, leziunea cauzatoare de moarte fiind in acest caz
preponderent functionala.
Exista numeroase cazuri la care aspectul leziunilor exterioare este impresionant: marcile
electrice fiind reprezentate de adevarate cratere tisulare, cu carbonizarea tuturor
tesuturilor si despicarea invelisului cutanat pe intreaga lungime a segmentului de
membru care a constituit conductorul; membrul intreg sau parti din el pot fi carbonizate,
calcinate sau mumificate.
Bolnavul electrocutat este in stare de soc, starea obiectivata de semne clinice (disfunctii
neuro-psihice, respiratorii, cardiovasculare si renale) si alterari marcate ale constantelor
biologice (deshidratare cu hemoconcentratie, anemie grava, hipoproteinemie,
hiponatremie, hipocloremie, retatie azotata, acidoza).
Mioglobina din celulele lezate poate, prin precipitare, sa induca blocaje ale tubilor renali.
Arsura electrica este o leziune de maxima gravitate, fiind considerata o urgenta majora.
CLINICA
Semnele generale:
21
Semnele locale sunt diferite in functie de calitatile curentului si de rezistenta tesuturilor.
Se pot intalnii urmatoarele tipuri de leziuni:
- "marca electrica", reprezinta leziunea cutanata de intrare si iesire a curentului electric.
In zona de intrare zona tegumentara este gri- albicioasa sau galbuie, cu margini imprecise
iar in centru poate prezenta carbonizare. In zona de iesire, tegumentele apar ca fiind
"parjolite" si rupte radiar, asemanator orificiului de iesire a plagilor impuscate.
- escara carbonizata se produce in cazuri foarte grave, pe zone limitate sau chiar la un
membru
- aspecte de arsuri termice in cazurile produse prin flama electrica
TRATAMENT
Primul ajutor in cazul unui electrocutat consta in scoaterea victimei de sub tensiunea
electrica si resuscitarea cardiorespiratorie. Manevra de scoatere de sub tensiune trebuie
facuta cu mare grija pentru nu fi electrocutat si "salvatorul".
Dipa reluare functiilor vitale, victima va fi transportat la spital avand grija sa se mentina
respiratia si circulatia.
22