Sunteți pe pagina 1din 39

Tema seminar

Neurostiinte

Capusan Alina Paula


Neagoe (Mihai) Ana-Maria
Ralichi (Ghitulescu) Ana-Maria
Racolta-Tendel Cristina
Iordache A. (Cohal) Corina
Cuprins :
• NEURONUL:
1. DEFINITIE
2. TIPURI DE NEURONI
3. STRUCTURA
• CELULE GLIALE
• SINAPSE :
1. DEFINITIE
2. TIPURI
3. RECEPTORI
4. TRANSMITATORI
• REFLEXUL
Organizarea functionala a SNC si SNP
NEURONUL
Definitie :
• Neuronul reprezinta unitatea morfo-
functionala a sistemului nervos.

• Din punct de vedere al formei si a


dimensiunilor, neuronii sunt foarte diferiti.

• forma neuronilor poate fi: stelata, ovala sau


rotunda, fusiforma si piramidala
Structura neuronului
Neuronul este format din corpul celular (pericarionul)
şi una sau mai multe prelungiri.

A. Corpul neuronului este format din neurilemă


(membrana plasmatică), neuroplasma (citoplasmă)
şi nucleu.
– Neurilema celulei nervoase este subţire, delimitează neuronul şi are o
structură lipoproteic
– Neuroplasma conţine:
→ organite celulare comune
→ organite specific
– Nucleul
Celulele nervoase motorii, senzitive şi de asociaţie au un nucleu unic cu 1-2
nucleoli. Celulele vegetative centrale sau periferice prezintă deseori un
nucleu excentric. Aceste celule pot avea nuclei dublii sau multiplii.
B. Prelungirile sunt de două tipuri:

• Dendrite, la nivelul cărora influxul nervos circulă centripet (majoritatea


neuronilor au mai multe dendrite). Dendritele, în porţiunea lor iniţială, sunt
mai groase, apoi se subţiază. Ele recepţionează impulsul nervos şi îl conduc
spre corpul neuronului.
• Axon, prelungire unică, lungă (uneori de 1 m) şi mai groasă a neuronului,
la nivelul căruia influxul nervos circulă centrifug.
După funcţia pe care o îndeplinesc,
neuronii pot fi:

→ Receptori – care, prin dendritele lor,


recepţionează stimulii din mediul exterior sau din
interiorul organismului (somatosenzitivi şi
viscerosenzitivi);
→ Motori – ai căror axoni sunt în legătură cu
organele efectoare (somatomotori sau visceromotori);
→ Intercalari (de asociaţie) – care fac legătura
între neuronii senzitivi şi motori.
CELULELE GLIALE (nevroglia) :

Definitie :
Celulele gliale
ofera functii de
suport pentru
neuroni, au rol
de sustinere, de
hranire si de
digestie a
resturilor
neuronale.
Celulele gliale sau nevrogliile sunt capabile de diviziune, spre
deosebire de neuron.

Acestea sunt celule nervoase care nu transporta impulsuri,


insa realizeaza numeroase functii importante precum:
▪ digestia partilor moarte a neuronilor,
▪ crearea mielinei pentru neuroni,
▪ furnizarea suportului nutritional si multe altele.
▪ Nevrogliile (celule gliale de la nivelul axului cerebrospinal)
constituie jumatate din masa creierului si dau fermitate
acestuia
Celulele gliale pot fi impartite in microgli
si macrogli.
Microgli :
• microgliile sunt celule imunitare care apara creierul
• au dimensiuni mici si forma stelata, ramificata
• se gasesc in substant acenusie, in apropierea vaselor
de sange
• au rol in neurofagie, ducand la aparitia cicatricei
gliale.

Microglia este alertă pentru semne de rănire și boli !


Macroglia :
• MACROGLII PERIFERICE - situate in SNP
(celula Schwann)

• MACROGLII CENTRALE - situate in SNC , se


impart in :
• astrocite,
• oligodendrogli,
• celule Schwann,
• celulele ependimare,
• celule gliale radiale,
• celulele satelit
• celulele gliale enterice.
SINAPSA
Sinapsa
Definitie: Sinapsa este regiunea de
comunicare(jonctiunea functionala
interneuronale) dintre doi neuroni, sau un neuron
și un organ efector (mușchi, glandă etc.)
În afară funcţiei sale în transmiterea excitaţiei
sau inhibiţiei de la un neuron la altul, sinapsa este
şi o zonă de comunicare intercelular prin care o
celulă îşi exercită influenţele trofice asupra
celeilalte.
❖ Din punct de vedere al modalității de transmitere:
• sinapse chimice
• sinapse electrice - însă acestea sunt foarte rare. În general
au o fantă sinaptică foarte redusă (2 nm), prin care ionii pot
circula foarte ușor. Se mai numesc și gap junction.
❖ Din punct de vedere al neurotransmițatorului:
• sinapse colinergice - acetilcolină
• sinapse adrenergice - noradrenalină (norepinefrina)
• sinapse dopaminergice - dopamină
• sinapse serotoninergice - serotonină
• sinapse gabaergice - acidul γ-aminobutiric (GABA)
❖ Din punct de vedere al părților pre- și postsinaptice:
• axo-dendritice
• axo-somatice
• axo-axonice
• dendro-dendritice
Partile pre- si postsinaptice
Clasificarea sinapselor după modul de
transmitere a informaţiei :

Sinapse chimice

• utilizează pentru transmiterea


semnalului o substanţă
chimică (transmiţător,
modulator,
neurotransmitatori)
• transmiţătorul acţionează pe
receptorii membranei
postsinaptice
Neurotransmitatori
Neurotransmițătorii, sau mediatorii chimici,
sunt subsțante chimice care se găsesc în sistemul nervos( de
exemplu creier), prin intermediul cărora se face
transmiterea, modularea și amplificarea impulsurilor
nervoase în sinapse (zona de contact dintre doi neuroni).
Neurotranmițătorii se categorizează în patru grupe:
• aminoacizii: de exemplu GABA, glutamat
• peptide: de exemplu somatostatină, vasopresină
• aminele biogene: de
exemplu norepinefrină, dopamină, serotonină
• acetilcolina
Oxytocină, un
neuropeptid
Nicotina este un agonist competitiv
pentru acetilcolina
• O tigara contine 10 mg sau
mai mult de nicotina. Prin
fumul inhalat ñ 1-2mg
nicotina /tigara.
• Nicotina creaza dependenta:
ar trebui sa se reduca cu 95%
concentratia de nicotina
pentru a reduce efectul
adictiv.
• Molecula de nicotina
inhalata odata cu fumul de
tigara ajunge in creier in 10
secunde. In creier, nicotina
se cupleaza cu receptorul
nicotinic de acetilcolina
Componenta
postsinaptică
Receptori
Este constituită dintr-
o porțiune îngroșată a
membranei
plasmatice din celula
postsinaptică:
receptori post
sinaptici, specifici
pentru
neuromediatori
responsabil de
declanșarea efectului
în celula
postsinaptică
Sinapse electrice

• informaţia (influxul
nervos) este transmisă
prin canale de tip “gap
junctions” direct de la o
celulă la alta fără a fi
necesară prezenţa
mediatorului
Sinapse electro-chimice

• sunt prezente ambele


modalităţi de transmisie
(chimică şi electrică)
Structura sinapsei
Transmitere impulsului nervos se
realizeaza, in majoritatea cazurilor
prin intermediul
neurotransmitatorilor. Impulsul
nervos o data ajuns la nivelul
terminatiilor sinaptice ale axonului,
determina stimularea veziculelor
sinaptice, structuri de forma sferica
sau neregulata, care contin
neurotransmitatorii pe care ii
elibereaza in momentul in care sunt
stimulate.
Moleculele neurotransmitatorilor
eliberati difuzeaza in fanta sinaptica si
se combina cu moleculele
neuroreceptoare din membrana
sinaptica. Odata eliberat si difuzat de-
a lungul fantei sinaptice,
neurotransmitatorul actioneaza
aproape instantaneu.
A. Componenta presinaptică
1. Mitocondrie
2. Veziculă (cuantă) cu mediator
chimic
3. Autoreceptor
4. Fanta sinaptică
5. Receptor pentru mediatorul
chimic
6. Canal pentru ionii de calciu
7. Veziculă fuzionată eliberând
mediatorul chimic
8. Pompă captând mediator
neutilizat
B. Componenta postsinaptică
Mecanismul transmiterii
sinaptice se desfășoară în 6
etape.
Funcţionarea sinapselor
• Mecanismul transmiterii sinaptice se
desfășoară în 6 etape.
• sinteza mediatorului
• stocarea mediatorului
• eliberarea mediatorului
• traversarea spațiului sinaptic
• acțiunea postsinaptică
• inactivarea mediatorului - este importantă
pentru ca circuitul să se poată relua la apariția
unui nou stimul. Aceasta se poate realiza
prin inactivarea enzimatică
postsinaptică sau transsinaptică (prin enzime
care distrug mediatorul), captarea
postsinaptică (captarea în citoplasma
postsinaptică și inactivarea sa), difuzia
extrasinaptică (inactivarea în afara spațiului
sinaptic) și recaptarea (captarea mediatorului
de zona presinaptică).
Arcul reflex
Bibliografie
• https://ro.wikipedia.org/wiki/Neurotransmi%C
8%9B%C4%83tor
• https://www.bio.unibuc.ro/pdf/violeta/Curs_tra
nsm%20sin_2010.pdf
• https://www.physioanatomy.com/romanian/me
dicina/sistemul-nervos/neuronul/
• http://www.fiziologiemd.umfiasi.ro/wp-
content/uploads/2018/02/2.fiziologia_sinapsei.
2017_for_pdf.pdf